Basarabia Monografie f6g4s

,

,

; ve-

7.71.,,:.1/4";_r-,': 0 stradA din

LIMO.

2.059, Armeni 700, Polonezi 322, Lipoveni 150, Nemti 49 §i alte nationalitati 220 de suflete. Cultul in ormul Balti este reprezentat prin doua biserici ortodoxe, una armeneasca, una catolicä, una lipoveneasca, 4 sinagogi §i 22 case de rugaciuni evree§ti. Cu infiintarea episcopiei in ora§ul Balti s'au pus bazele unei catedrale episcopale. Dela unire incoace, in Balti s'a infiintat o §coald normalã de MeV, iar

liceele particulare de baeti §i de fete au devenit licee de Stat. In ora§ sunt 12 §coli primare §i 4 gradini de copii. Vieata economica a ormului Balti care se intensifica din zi in zi, este reprezentata prin 1.175 de intreprinderi comerciale, 8 banci, r cooperative, 5 www.dacoromanica.ro

ORAF,3ELE

95

mori sistematice, 2 fabrici de bere, 1 de spirt, 1 de vatA, 12 de ulei i un numAr destul de mare de fabrici mai mici. Soroca, capitald de judet, avand una din cele mai frumoase pozitii geografice, are putine §anse de dezvoltare ca ora§ atata timp cat nu va fi legat cu cale feratd de celelalte centre romane§ti. Asezat intr'o lAsAturd a malului Nistrului, constransä de dealuri aproape abrupti, care formeazd un fel de amfiteatru, orasul propriu zis isi inghesueste strazile strambe in fundul acestei lAsMurl, pe amfiteatrul dealului fiind aruncate casele §i viile locuitorilor moldoveni. Desi asezat pe o portiune navigabila a Nistrului, ora§ comercial din vechime, Soroca

1:0F18,

=

-

1131qPrni,.WO-_

. -

Soroca.

nici in trecut n'a putut lua o dezvoltare mare din cauza situatiei lui de ora§ de grani(ä, vecinic amenintat de vecini. In primele decenii a stapanirei ruse Soroca pierde si din insemnatatea pe care o avea, ca ora§ in timpul Moldovei. La aceasta contribuie si faptul ca Soroca, pand in anul 1848, a fost proprietatea particulard a familiei boeresti Roset-Roznovanu. Decaderea orasului se vede §i din numArul populatiei. Asa, in anul 1854, Soroca abia numara 4.198 de locuitori. La 1 lanuarie 1860, in Soroca locuia 5.250 de suflete 1). In ultimele decenii se observd o crestere mai intensA a populatiei. Astfel, dupd recensamantul din anul 1897, populatia Sorocei se ridica la 15.800 de suflete. Astazi, dupa datele primariei oraplui, Soroca are 22.450 de locuitori, care se impart astfel : Romani-7.857, Ru§i 2.694, Evrei-11.225, Polonezi 449 §i alte nationalitati 225. Aceste date, care credem sunt mai aproape de adevar, nu coincid cu datele Directiei statisticei regionale, 1) A. Za§ciuc. Ihidem, p. 173.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

96

care socoate cd populatia oraplui Soroca se ridicd la 27.880 de suflete de populatie stabild si 13.500 populatie flotantà 1). In ultimele decenii, Soroca capdtA o importantd deosebità ca centru cultural. Pe langd o scoald normald de Heti, existd §i un liceu de MeV, unul de fete, un liceu tehnic agriol, o voalA tehnicA de meserii, 10 §coli primare §i 5 grAdini de copii. In ora§ul Soroca si in cele cloud suburbii ale lui, Bujerovca §i Zastanca, se

gdsesc 5 bis?rici ortodoxe, una romano-catolicd §i cateva case de rugAciuni evree§ti.

Soroca numArd 24 de mici interprinderi inclustriale, care servesc interesele economice ale judetului.

Cahulul. Un oras izolat cu desdvar§ire, färà nici un fel de legAturd prin drumuri mai mult sau mai putin bune cu interiorul Basarabiei si cu Moldova de dincolo de Prut. 0 cale feratd care ar lega. Cahulul cu ora§ele din vechiul regat poate ar fi in stare sa scoald Cahulul din somnolent5, sd-i schimbe aspectul de sat intins, cu sträzi bine aliniate, cu cartiere tdiate in pdtrate. Fostul guvernator al Basarabiei, Feodorov, care a cdpätat experientd in crearea oraselor, prin aranjarea pártii noui a Chi§indului, in anu11838, s'a hotArit sd fac5 un oras si pe mo§ia sa, cumpAratA dela principesa Cantacuzino. In locul sati§orului Frumoasa a crescut ora§ul de astAzi. DupA rdsboiul din Crimeia Cahulul devenit romanesc, devine §i capitald de judet. El fu cumpArat de cdtre proprietarul Caravas'le, familiei cdruia apartine §1 astAzi. Dupd anul 1878; Cahulul i§i pierde calitatea de capitald de judet, pe care o reca§tigd la anul 1914. In anul 1890, Cahulul avea o populatie de 6.115 suflete, compusd din Romani, Evrei, Greci, Bulgari §1 Ru§i. Acuma in Cahul se numarà 12.000 de locuitori, din care Romani sunt vre-o 5.000 de suflete. In Cahul se gäsesc cloud' biserici ortodoxe, una lipoveneascA §i cloud case de rugdciuni evreesti. Pe langd un liceu de MeV si unul de fete, in Cahul existà §1 6 §coli primare si cloud' grAdini de copii. Viata economicd a orasului este reprezentatd prin vre-o trei bänci §i cateva industrii mici,

Bolgrad. Este apzat pe malul stang al lacului Ialpuh, nu departe de revarsarea rauletului cu acela§ nume in lac. Coloni§tii bulgari adusi de cdtre Ru§i in timpul rdsboaelor turco-ruse si in special dupd anexarea Basarabiei au cerut sA transforme satul principal al coloni§tilor, Tabac, fost oras sub Turci, in targ dandu-i denumirea Bolgrad. Prin decizia din 29 Decemvrie 1819, cererea Bulgarilor a fost isd. Colonistilor Msã nu le-a pld.cut Tabacul, §i ei au inceput sA se tragA spre podisul putin inclinat de pe malul Ialpuhului, care are i) Dictioaaral Statistic ul Basarabiei, pag. 48S.

www.dacoromanica.ro

ORA.SELE

_

97

o pozitie mult mai frumoasa cleat Tabacul 1). Astfel in anul 1820 a luat fiinta orasul Bolgrad, devenit re§edinta a curatorului coloni§tilor bulgari din Basarabia. In anul 1838 a fost terminatd monumentala catedrald in Bolgrad, construitä dupd planul §i forma catedralei din Chisinau. In perioada cand cele trei judete din sudul Basarabiei au fost realipite la Romania, Bolgradul devine capitala de judet cu acela§ nume. Populatia orasului Bolgrad, in anul 1827, se ridica la 2.179, compusa aproape exclusiv din Bulgari (Romani numai 9 suflete) 2). La anul 1870 populatia oraplui Bolgrad atinge cifra de 9.616 suflete, la anul 1842-10.179, iar astazi, dupa datele culese de primarie numarul populatiei se ridica la 16.298

din care Romani 1.417, Bulgari-10.955, Evrei 1.936, Ru§i 1.459 si restul diferite nationalitati. Bolgradul are un liceu de MeV, carui apartin cateva lacuri din sudul Ba-

sarabiei. A tost infiintat de catre guvernul Moldovei in anul 1858. Pe MO acest liceu in timpul cand Bolgradul tinea de Romania functiond si o tipografie,

in care se tipareau brosuri de propaganda pentru Bulgarii de dincolo de Dunare. Exista §i un liceu de fete, precum si 8 §coli primare §1 cateva gradini de copii. In afara de catedrala, despre care am amintit, in Bolgrad mai sunt cloud biserici ortodoxe, una baptista §i trei case de rugaciuni evree§ti. Viata economicd a Bolgradului este destul de intensa cu tendinta de a se mail, de cand acest ora§ infra in legatura cu porturile dunarene, in special cu Galatii. Are vre-o 5 band, o cooperativa, 3 mori sistematice i cateva intreprinderi industriale de importantá mai mica.

Chilia-Nouà. Un ora§ cu tendinta de a-si recdpdta importanta economicä si comerciala, pe care a avut-o in vechime. Langa vestita cetate a existat si un targ, in care se concentrau produsele regiunii, cari luau drumul märii. Cetatea na este aya de mare", scrie Dimitrie Cantemir dar este o pia(ei foarte vestitd, frecventata de toate coreibille, nu numai dela cetd(ile dela mare dimprejur,

dar qi de cele mai indepdrtate care yin din Egipt, Venetia qi Ragusa, care duc de aici de obiceiu cearei qi piei crude de vite"3). Chiar sub stapanirea turceasca, targul, cum se vede din mai multe marturii, era locuit de Romani. Astfel, cum am vazut mai sus, in anul 1808 in acest ora§ din 478 de gospodari 393 er au Romani.

Sub stapanirea rusd ora§ul n'a putut lua o dezvoltare mai mare, fiind cá cerealele sudului Basarabiei luau drumul Odesei pe uscat. Astazi orasul este in plina dezvoltare. Populatia Chiliei la anul 1827 atingea cifra de 3671 de locuitori, din care Romani erau 1694 4) ; la anul 1912 numärul populatiei se ridica la 17.200. Dupa lov Titorov. Bulgarii in Basarabia. Sofia, 1903, p. 64. 2) Descrierea Statistica a Basarabiei propriu zise sau a Bugeacului, pag. 400. 3) Dimitrie Cantemir. Op. cit., p. 38. 4) Descrierea statistica a Basarabiel propriu ase sau a Bugeaculut, pag 118. )1

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

93

datele Directiunii statistice regionale, populatia Chiliei-Noui ar atinge numärul de 12.944 de locuitori stabili §i 3.469 de populatie flotant61), ceeace desigur nu corespunde realitätii.

4

eing

,

Biserica Sf. Nicolae din Chilia-Noufi, zidita de entre Vasile Lupu.

Nu departe de malul Dun Aril, la marginea oraplui, cu sträzi largi 1) Dicflonaral Statistic al Basarabici, p. 368.

www.dacoromanica.ro

§i

ORASELE

99

drepte se ridicA biserica sf. Nicolae, ziditd de cdtre Vasile Lupu in locul altei biserici, ridicate de cdtre Stefan-cel-Mare. In afard de aceastd bisericd mai sunt 3 biserici ortodoxe, una lipoveneascd, o casd d rugaciuni a sectei fail preoti" §i 4 case de rugAciuni evree§ti. In Chilia-Noud se gAse§te o §coald medie, 12 §coli primare §i 3 gradini de copii. Cdteva cooperative, mori de aburi, vre-o patru fabrici de cherestea, o fabricd de spirt contribuie la viata economicA a oraplui, care este destul de animatä, in special in anii cu recoltd bund in sudul Basarabiei. Reni. Dimitrie Cantemir spune despre targu§orul Reni urmdtoarele : Renii, cum Ii zic-au altd data Moldovenii, Tomarova, cum ii zic acuma Turcii, cetate de tr-'51r

;

...

2'.--ite-

.- .,..-., .., ,.:4.-

.4

i

, ,

i

.

-

----:..

...,...t

,..

..

go:. ----

...,.*5....,,, If-

-

-v

,,,LIm

-

..-4,...._ : 24:17;;Na4._

Portul Reni.

aceia# ordine (ca §i Isaccea), este aqezatd nu departe de gura Hierasului pe Dundre. Acolo cu toate cã std sub impdditia turceascd, nu se after' nici uniTurc. Garnizoana este compusd din cre§tini, care toll sunt Moldoveni, qi eful ei, tot creqtin, se cheamd de obiceiu beVigasi §i este supus paqii din Silistra" 1).

Este foarte greu de stabilit, dacd in locul Renilor de astAzi a fost vechea cetate, dacd Daciporata a devenit Arbium a Romanilor. Faptul este cd Renii existau

in timpurile cdnd Moldova pune stdpdnire pe gurile Dundrii. La inceputul veacului al XV1I-lea Reni cad sub obldduirea turceascd, _hind inchinatd, cum se exprimd Miron Costin, mormAntului Iui Mahomed. In hArtile I)

Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei, Bucuretti. 1823, pg. 39.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

100

geografice dela sfar§itul veacului al XVH-lea §1 in veacul al XVIII-lea, Renii este trecut ca cetate. In timpul rAsboaelor turco-ruse in veacul al XVIII-Iea Renii

in vreo dou a. randuri fu ocupat de cAtre Ru§i, cari intre anii 1787 1791 aduc §i a§eazA in targ un numAr de Bulgari §1 Gagauzi, care insä, ca §i un numAr de Greci, refugiati la 1821, n'au schimbat fizionomia moldoveneascA a targu§orului.

Ora§ul vechiu era pe malul inalt §i abrupt al DunArii, care se manca de apele acestui fluviu I).

Dela anul 1821 ora§ul incepe sA se intindä pe podi§ la oarecare distantä dela malul DunArii, formand cartiere mari pAtrate, ca in toate ora§ele noui. In anul 1827 Renii avqa o populatie de 2.066 de suflete, din cari Romani 669 2). Pe la anul 1892 in Reni se numArA 6.946 de locuitori, iar dupd datele primärii targului de astAzi, in Reni se gasesc 15.539 de suflete, populatie cornpusä din 6.467 de Romani, 3.953 Ru§i, 2 753 Evrei, 556 Greci, 499 Bulgari, 712 Gagauzi §i 99 alte nationalitati. Renii au astAzi 3 biserici ortodoxe, una lipoveneascA, o sinagogA, o §coald medie, 5 §coli primare §i 2 grädini de copii. A§ezat la incruci§area drumului fluvial cu cel de cale feratA, Renii capAtä o importantA economicA destul de mare, la care targu§orul este ajutat de cateva bAnci, cooperative §1 mici industrii. Leova. Un targu§or mic pe malul slang al Prutului. A luat fiinta la inceputul veacului al XVII-lea. Cum afirmA un autor turc din primele decenii ale veacului al XVIII-lea, in Leova era §i un caste] 3), al cArui urme astAzi nu se mai vAd.

Izolat de restul Basarabiei prin lipsa de drumuri, Leova se invioreazA dela unire incoace, stabilind legAturi economice cu Hu§ul §i judetul FAlciu, fAcand comert cu cereale, pe care le coboard spre DunAre pe apele Prutului. Are o populatie de 3.442 de suflete 4), compusA din Evrei, GreCi §i putini Romani, cu toate cA targu§orul este situat, ca §1 Cahulul, intr'o regiune absolut romaneascA. 0 bisericA ortodox5, 5 case de rugAciune evree§ti, o §coald medie, patru §coli primare §i o grAdinA de copii, tot ce are acest orA§el mic ca cult §i culturA.

Vre-o trei bAnci §i cateva interprinderi industriale mici nu pot da o viatä mai animatd acestui targu§or mic.

9 Descrierea statistica a regiunti Basarabici propriu zise sau a Bageacului, pag. 382. 2) Ibidem, p. 384.

5) A. Egunov, Op. cit., vol. III. pag. 292. 1) Dictionarul Statistic al Basarabiei, p. 121.

www.dacoromanica.ro

IS TOR IA DE I. ZABOROVSCHI.

In rdndurile ce urmeazd s'au strans laolaltd dAte privitoare la istoria regiunii romdne§ti dintre Prut §i Nistru, Basarabia, deslipitä de Moldova in 1812 §i unita. cu Romdnia in 1918. Istoria deosebitd a Basarabiei inseamnd in sensul straits al cuvantului istoria frAmântdrilor §i prefacerilor prin cari a trecut in curgerea veacurilor aceastA parte de pdmânt românesc, din pricini fatale, geografic-istorice. Aceste frAmântäri §i prefaceri sunt cuprinse ca intr'un simbol in insä§i numele de Basarabia, de cea

mai curatd §i mândrd origine romdneascd, nume care a acoperit insd aceastd regiune ca un zdbranic al mortii un veac intreg sub strdinul cotropitor. Istoria acestei noui provincii a Romdniei e legatd organic de istoria veclzei Moldove, din care ea a fost parte intregitoare patru veacuri §i formeazd un tot cu istoria neamului romdnesc, creiat de cucerirea §i civilizatia Romei pe podi§ul incununat de Carpati §i revdrsat in cre§terea liii de mai tdrziu dealungul väilor apelor pdnd la hotarele trase de fire acestei entitati geografice, Dundrea, Marea Neagrä, Nistru, prisosul trecdnd §i peste ele. Conspect geografic. Basarabia in intelesul de astdzi este portiunea podiplui moldovean dintre Prut §i Nistru, format din culmi lungi §i late in directia SE, mentindndu-se la indltimea cam de 300 m 1), §i alcdtuind in genere o massd deluroasd putin inclinatd spre sud, in care apele au sdpat vdi largi, lAsand in relief dealuri uniforme 2), acoperite cu pAduri. In partea de miazd-zi dealurile se pierd putin cate putin intr'o câmpie largd, alcdtuind stepa (Basarabia propriu zisd), mdrginitd de Dundrea de jos §i Marea Neagra. Nistru, ale cdrui ape se plimbd prin nenumdrate cotituri, prime§te, in regiunea centrald a Basarabiei pe Rdutu cu Cubolta 3), Bdcu §i Botna. In partea de miazd-zi apele au in genere directia S : Cahul, lalpug, Catalpug §i Chirgir-Chitai, ce se varsd in limanurile cu acela§ name. Cel mai insemnat este Cogalnicul, care se varsd in lacul Conduc (Sasicu). 1) Dr. G. Murgoci si I. Popa-Burca 49ornania, 1920,pag. 48. 2) Uniformitatea dealurilor Basarabiel e intrerupta in partea de NW, in tre Prut l Nistru, de §iruri paralele de stand din piatra de var, calcar poros, care sub numele de Toltry se continua In Podolia i Galilia (lb., pag. 49).

a) Rautu si Cubolta curg in parte intro regiune joasa, plina de balli (lb., pag. 101).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

102

In ce prive§te clima Basarabiei, media temperaturei intre 7 §i 80, in genere, cu ierni foarte friguroase §i veri foarte calduroase ; insa marea Neagra prelunge§te o toamnd calda §i pläcuta in partea de miaza-zi foarte priincioasa pentru cultura vitei 1). Dintre vanturi, in partea centrala a Basarabiei predo-

mina Crivatul, iar in partea de sud Bältaretul. Basarabia de N are aproape toatä vara ploioasa, iar iarna uscata, partea de S in genere e secetoasä 2). Indeletnicirea locuitorilor avand in vedere bogatiile locului consta mai ales in lucrarea pamantului §i cre§terea vitelor 3). Pe o suprafata de 45.630 km. p. 4) traesc azi cam 2.650.000 locuitori, dintre cari cea mai mare parte cam 1.700.000 sunt Romani, vechii Moldoveni, ba§tina§i pe aceste meleaguri, ocupand mai ales mijlocul §i partea de miazanoapte ; ceilalti sunt straini : Ucranieni, infiltrati in partea de nord a tinutului Hotin, §i Cu deosebire osebite neatnuri colonizate in timpurile noastre in partea de miaza-zi : Velico-Ru§i, Lipoveni, Cazaci, Bulgari, Gagauti, Germani ; Evreii sunt raspanditi prin targuri §i targu§oare 9 Conspect istoric. Astazi Basarabia este partea Romaniei, cuprinsa. intre Prut §i Nistru (iudetele : Hotin, Soroca, Balti, Orhei, Chi§inau, Tighina, Cahul, [small §1 Cetatea-Alba).

In trecut Basarabia travea nume deosebit, ea era parte intregitoare din Moldova, Ora intemeiata prin jum. sec. XIV (c. 1360) de Romanii mara mure§eni, descalecatori pe apa Moldovei, §i cuprinsa intre muntii Carpati, Dunärea de jos, Nistru §i marea Neagra '). I) lb., pag. 67. 2) Act sufla un vaut uscat gi cald (Zamfir C. Arbore. Basarabia in ecol, XIX l898. pag. 73). a) Dupa Comitetul central de statistica din 1905, Basarabia avea 4.189.545 ha. cultivablie (Pan. Halippa.

Hasarabla, schita geograficd, pag. 1). Dictionarul statistic al Basarabiel 1923 ne da urmatoarele care: Suprafa(a cultivatd cu cereale 2.561 661 ha. (in 1922). acogerite cu pomi

. .

.

.

40 470 ha.

.

cu vii Vite, 4.001.750 capete in 1922 Petite prins 3.967.609 kg. in 1918

39 9 6 ha.

}

in 1920 .

2.642.107 ha.

%) In aceasta cifra se cuprinde si o suprafata Lie ape Lie 1.230 kmp. (Pan. Hatippa, loc. cit.).

9) lath cifrele exacte chip Dictionarul statistic:

--

1919: Romani, la sate Ucranieni, la sate Evrel Bulgarl I Gagauti, la sate.... Velico-Rusi Llpoveni i Cazacl i

Al(il

1.585 000, la orase ... 225.000 138.000 124 COO

n

.

45.000 -11.000

33 000

9,

0

... ... ... ... ... ...

98 000 29.000 129.000 23.000

30.000 18.000 39.000

5) Moldova veche se impartea in trel Or(i: Tara de Jos, Tara de sus si Basarabia, numarand in totul 23 tinuturi i anume: Tara de Jos cuprindea 12 tinuturt 1) /afi, 2) COrligatura (ambele tinuturi de o parte si de alta a Prutului), 3) Roman, 4) Vaslui, 5) Tutova, 6) Tecuci, 7) Putna, 8) Covurlui, 9) Falciu, 10) Gdpngno, II) O,hei, 12) Soroca (aceste ultime trei in Basarabia de asi): Tara de Sus cuprindea 7 tinutual) Hotinul (Basarabia), 2) Dorohoi. 3) Harlan, 4) Cernau(i, 5) Suceava, 6) Neamtul 7) Bacaul; Basarabia, partea de miaza-zi a Moldovei, intre Prut i Nistru. cuprindea: Ii Bugeacul (din sec. XIII) si tinuturile: 1 Cetatea-Albt, 2)C hills, 3) Ismailul (D. Canternir, Descrierea Moldovei, 1909, pp. 42 si urrn ). Astazi Moldova intregita e alcatuita din: MoldoLa veche (13 jude(e), Bucovina (11 jude(e midi) si Pasarabla (9 judete), in total 33 judete.

www.dacoromanica.ro

I STORI A

103

De pe la sfdr§itul secolului al XIV, din timpul Domnului Moldovei Roman ei era una cu tara Moldovei ; Alexandru cel Bun (1400-1433) i-a adaugat Cetatea- Alb (1, dela limanul Nistrului

Mu§at (1391-1394), Basarabia in intregimea

(1410), far Stefan cel Mare (1457-1504) i-a desdvdr§it hotarul dela Dundrea de Jos, cuprinzand definitiv in marginile ei Chilia (1465) 1). In anul 1484, la sfdr§itul domniei lui Stefan cel Mare, Basarabia pierde cele cloud cetati, apärdtoare ale hotarului ei de miazd-zi : Chilia §i Cetatea-Albd,

care capda denumirea de Akker man. Turcii unesc cetAtile prin pamAntul inconjurdtor, alcdtuind primele provincii turce§ti (Raiele) in cuprinsul Basarabiei. T

F.f4At

6

A ,,

14.

C. ...r......1;

.

i -.'e: v.., $:.:." 1,f

.

kk

,.. 4=?'..i.dil,

9....

.1

y

..

.

..

!.".i..:'

aF , .

re

..

,

In regiunea Codrulul.

In anul 1583, in timpul lui Stefan Läcustä (1583-1590), raielele din Basarabia de jos sunt sporite cu toatd acestd parte a Basarabiei, parte cunoscutd de atunci sub acest nume : in ea e cuprinsd de acum §i Tighinea de pe Nistru, care capatd denumirea de Bender. In interiorul acestor raiele sunt primiti a se sdld§lui TAtarii de peste Nistru : ei dau pArtii ocupate denumirea de Bugeac.

In anul 1713 Turcii s'au instapdnit §i asupra cetatii Hotinului, fäcdnd din tinutul inconjurAtor din Basarabia de sus o altd raia. 1) Hotarul in aceasta directie piing atunci a oscilat intre tara Roinãneasc

www.dacoromanica.ro

i Moldova.

BASARABIA

104

La inceputul secolului al XV tot tinutul dintre Prut §i Nistru era in stdpanirea Domnilor Moldovei ; la inceputul secolului al XVIII rämäsese sub Maduirea acelor Domni numai mijlocul (tinuturile : Greceni, Codru, Läpu§na, Or-

hei, Soroca §1 partea de dincolo de Prut din tinuturile Ia§i §i Carligatura). In anul 1812, prin tratatul de pace dela Bucure§ti, Turcia, suzerana" tdrilor romane, a cedat Rusiei intreaga parte a Moldovei dintre Prut si Nistru : raielele turce§ti (Hotinul, Benderul, Ismailul, Chilia, Akkermanul), Bugeacul tatarasc §i tinutul moldovenesc mijlociu (Greceni, Codru, Läpu§na, Orhei, Soroca §1 partea din Ia§i §i Carligatura). Denumirea de Basarabia pe care o purta numai partea de jos a acestui tinut, a fost extinsd de ru§i intregului tinut anexat, devenit o provincie (oblastie) a imperiului rusesc, mai apoi (1871) o gubernie (Basarabia). In anul 1856, prin congresul dela Paris, s'a retrocedat Moldovei o portiune din Basarabia de miaza-zi : tinuturile Cahul, Ismail §1 Bolgrad. In anul 1878, prin congresul dela Berlin, aceasta portiune, care dela 1859 facea parte din Principatele-Unite ale Moldovei §i Valahiei (dela 1866 Romania"), a fost inapoiata Rusiei. In anul 1917, in urma revolutiei ruse§li, Basarabia se preface in republica democratica moldoveneasca,insä in federatia statelor ruse§ti. In anul 1918 republica moldoveneasca devine independenta.

In ziva de 27 Martie 1918, in urma rostirii Sfatului Tare, Basarabia, devenita republica tnoldoveneasca, se uneste cu fara-mamd Romania, din care asta-zi face parte intregitoare. Basarabia. A sta-zi prin Basarabia se intelege intreg tinutul dIntre Prut §i Nistru, denumirea, in aceasta intindere, datand dela anexarea acestei parti a Moldovei la imperiul rusesc (1812). In trecut prin Basarabia se Intelegea numai partea de miazd-zi a tinutului ce poartd azi acest nume 1), adicd cam ce-ar corespunde din 1538 raielelor turce§ti, cari se intindeau asupra judetelor de astazi : Cetatea-Albä, Ismail, Cahul (cea mai mare parte) §i in parte Tighina 2). CREIAREA MOLDO VEI. 1. Timpurile ante-romane. Cel mai vechiu popor cunoscut ca traitor pe cuprinsul Basarabiei (circa sec. VI a. Hr.), Scifii, nu reprezinta, desigur, deck numai numele politic de stäpanire a unei minoritati 1) Vigenere, scriitor din sec. XVI spune; dealungul rnalurilor mArii Negre, uncle sunt fortaretele Ca1 Chilia, e Moldova sau Basarabia"; Miron Costin, in poema sa, aminteste de acei Domni-Basarabi, cari stApAneau i acel torm al mar11, unde s'a latit numele Basarabiei, desi cOmpia CetAtii-Albe piina id Euxin a fost totdeauna moldoveneascA; Botero, cAlAtor in sec. XVI, aratti Ca o parte a Moldovei se chiama Basarabia pe marea NeagrA, uncle e Cetatea-AlbA" etc.; apoi in sec. XVII Chytroens spune, at din Moldova fAcea parte §I Bdsarabia lOngA marea NeagrA" etc.; Timon, in sec. XVIII,aratA cO Basarabia e extrema pars Moldaviae", cu Cetatea-Albit etc. (N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei si Cettitii-Alhe, 1900, pp. 75-76; cf. D. Cantemir op cit. pp. 42, 54-58). 2) Valul lui Traian, incepand dela Prut mai jos de FOlciu i starsindu-se la Nistru, mai sus de Bender, t. tea-AlbA

despArtea Moldova de raielele turcesti IF3. P. Hascleu, loan VocIA-cel-Cumplit, 1894,pp 117- 118, cf. 0. Cantemir, loc cit.).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

105

etnice, sub care se cuprinde un §ir de neamuri deosebite dupd tinutul locuit, felul de trai, nationalitate, pe intinsul dintre fluviul Don (vechiul Tanais) - marginea extrem'd de est §1 r. Olt marginea extrema de vest I). In ce prive§te Basarabia, Scilii propriuzi§i cunoscuti ca popor nomad vor fi cutreerat cu deosebire partea de miazd-zi Bugeacul ca loc de trecere §1 prelungire a stepei ruse§ti, iar partea centrald §i nordicd cu valcele §1 colnice va fi fost in seama supu§ilor bd§tina§i in aceste locuri, ca unii ce vor fi avut un trai mai a§ezat, hotdrit de indeletnicirea lor : cre§terea vitelor §1 in mdsurd rudimentard lucrarea pdmantului, indeletniciri pe care le gdsim bine hotärite dupä risipirea stdpanirii scitice c. sec. V a. Hr. la bästina§ii acestor locuri, geto-dacii, semintii tracice, rdspanditi in aceastd parte pand la Dundre, semintiile cele mai numeroase fiind peste Dundre, in partea de miazd-zi. Faptul cã pe timpul lui Alexandru-cel-Mare (336 - 324) centrul de gravitate politicd geto-dacd trece din sudul Dundrii la nordul acestei ape 2) nu indreptAte§te presupunerea coincidentii §i cu instäpAnirea acelor pärti de neamurile geto-dacice prin dislocuirea celor scitice 3), ci mai degrabd ne duce la incheierea, cä popoarele care mai inainte intrau in organizatia stdpânirii politice scitice, rdmase libere dupd desfacerea acelei organizatii, al Card centru de gravitate a rdmas totdeauna in stepa ruseascd (indepartat), apar in organizatia politica proprie cu toatd forta manifestà a unui popor strävechiu §1 definitiv a§ezat pe aceste meleaguri Deosebit de poporul autohton geto-dac, care era rdsphndit pe intreg conspectul geografic asemändtor, cuprinzAnd podi§ul moldo-basarabean in intregimea lui, apoi intinzAndu-se ca o panzd §i in pärtile deluroase muntene§ti, afldnd apoi pe podi§ul ardelenesc punctul lui de concentrare, unde a dat na§tere organizatiei politice proprii : statul dac de mai tdrziu (sec. I a. Hr ), partea de miazd-zi a Basarabiei, Bugeacul alcdtuind o unitate geograficd cu campia Munteniei a fost, desigur, potrivit caracterului ei de stepd, un loc de strdbatere a popoarelor nomade respectiv scitice pAnd la colonizarea prin expansiunea fireascd a poporului depe colnice §i valcele, care treptat §i concomitent cu släbirea dominatiunii scitice, s'a instdpdnit §i pe câmpia mdrgina§d a podiDundre, marea Neagrd §i Nistru. §ului pand la granitele fire§ti In afard de aceste popoare, Inca din timpul dominatiunii politice scitice, tarmurile mdrii Negre §i ale Dundrii, margina§e ale Basarabiei din partea de miazd-zi, se aflau in stdpftnirea Grecilor, cari aveau aci, pe locul Cetatii-Albe, vestita colonie Tyras 5). G.6 sim §1 aci acela§ proces de inrdurire civilizatoare asupra partii masive §i intunecate a pamantului, ale carei orificii de respirare 1) Herodot c. IV apud. Al. Xenopol. Istoria Romanilor ed. 1896,1, p.p. 21 §1 urm. V. Parvan. Inceputul rietii romane la gurile Dunärii, I. data p.p. 17 41 urm 2) Tucidide, Dio Cassius, Arrianus, Strabo. a) Al. Xenopol, op. cit., I, p. 44 i urm. 4) 1. G. Andrieaescu. Contributie la Dacia inainte de Romani 1912, p.p. 114-115. :9 N. lorga. Chilia qi Cetatea-Albli, 1899, p. 15 ai urm. V. Parvan, op., cit. p.p. 40 §i urm.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

106

marea, erau ocupate de o civilizatie de o putere covar§itoare, care, dupd cum in imprejurdri analoage a strAbdtut poporul macedonean §i pe cel italic, a incAlzit cu razele ei de lumina §i cAldurd §i romanismul, ce s'a intins peste aceste locuri mai tdrziu (sec. II d. Hr.). 2. Romanizarea Basarabiei. Romanizarea Basarabiei std in legAturd cu romanizarea intregului orient, romanizat prin cucerirea romanA, inceputä de pe la sf. sec. III I. Hr. 228 i. Hr. §i desdvdr§itd in partea locului despre care este

106). Basarabia fiind parte nemijlocitd din pdmAntul locuit de Daco-Geti, firesc a trebuit sd mid in sfera de romanizare a acestor popoare in urma stabilirii organizatiei politicoculturale romane in aceste locuri, organizatie cunoscutd sub numele de provincia romand Dacia Traiand. E drept cd romanizarea cu organizarea ei intensd s'a %cut in marginile provinciei, care oficial cuprindea centrul de populatie §i fosta organizatie politica geto-dacd partea vesticd a Ardealului cu partea esticd a Banatului qi Oltenia i), restul Orli : dealurile §1 cAmpia Munteniei, podi§ul moldo-basarabean §i stepa basarabeand rdmAnând in afard de organizatia politicd romand §i in bund parte vorba prin cucerirea Daciei Traiane in sec. II d. Hr. (105

In stdpdnirea efectivd a bd§tina§ilor geto-daci, al cdror numAr s'a ingro§at fire§te

cu o notabild igrare din partea pamantului lor cucerit de Romani 2). 0 dovadd cd partile mentionate au fost Idsate in afara stdpanirii romane din sec. H d. Hr. este §i prezenta valului lui Traian, care se intindea dela Tighina pe Nistru pand la Prut, in directie transversald, deci construit nu pentru apdrarea Basarabiei, ci pentru apdrarea Dobrogei, provincia romand Scithyia Minor 3). Romanizarea Daco-Scitilor afidtori pe câmpia Munteniei §i pe podi§ul moldo-

basarabean s'a fdcut dar prin radierea romanitatii prin ul vecindtdtii §i ca rezultat al comunicatiilor inerente locurilor §i oamenilor, cari n'au putut incetit dupd cucerirea romand, ea neavdnd caracterul unui zid chinezesc. Dacd aceste locuri n'au intrat in stäpdnirea directd a Romanilor este cd ele nu prezentau pe acea vreme vre-un interes deosebit economic sau politic, populatia de aci fiind rand, locurile sdlbatice 4). Insd pe o vreme cand hotarele politice n'aveau determinarea §i fixitatea hotarelor moderne, stdpdnirea romand, de§i aci neorganizatd, cuprindea in sfera ei de influenta §1 aceste locuri, pe cad le strdbdtea cu puterea ei economico-politicd-culturald, prin ul cu paza valului, dealungul DunArii pand la värsare §i allandu-se cetati de pazA nu numai l) Ptoleineu sec. 11 cl, Hr. Eatropius (mud. Al. Xenopol, 1, pp. Iii $i arm. Vezi drumurile §i orasele romane: Talmln Peuthingeriam(j. 2) Aci numarul vechilor locuitori, cu deosebire partea bArbilteascA, parte nimiciti in lupte, parte etni-

gi all in urma cuceririi s'a micsorat in mod simtitor. fárã insa a dispare complet, inlesnincl romanizarea (Eutropins). P) Al. Xenopol, I, p. 154. 4) Din 36 orase dace arAtate de Ptolemeu in Dacia, numai 8 sunt puse in Muntenia si Moldova (Xenopol, I, p. 154 i urm ).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

107

pe malul drept, dar §i pe cel stang 1). Sub aceste auspicii campia munteana, casi cea moldo-basarabeana, de§i necolonizate §i neocupate cu armata, au fost insa pacinic folosite de plugarii §i negustorii romani 2). Ramane stabilit, daca tinem seama_cd romanizarea se datore§te nu atat coloni§tilor adu§i din toata lumea romana §i care desigur reprezinta un caracter dubios in parte si supers ficial roman, ci infiltratiunii lente, dar *7a feo adanci a paturii rurale unitä cu elemente militare, dupa cum dovedesc cuvintele cu

caracter ruralo-militar din 1. romana 3), ca, inainte de revarsarea poporului roman format §i rezultat din puternica si desavar§ita romanizare a Daciei-Traiane

t

propriuzise cu centrul de

gravitate

ArdealBanatOltenia, peste munti,

5,

care constitue in felul lor o piedica, stabilind un fel de dualitate al intregului geografic §i etnografic al Romaniei, a fost

i/ ,'

.4

si altd romanizare cu centrul de gravi.

t

tate pe ambele maluri ale Dunärii directia

nord-est, care este §i prima din campia munteana si moldo-basarabeana cu repercusiuni si pe podis 4). Aci, insä, s'a mentinut Inca mult timp rezerva dacoitigtvirF'.;;; ,19,. getica neatinsa in centrul massei ei de puternica influenta a romanismului ; cu ImpAratul Traian. timpul insä s'a topit la focul dogoritor al civilizatiunii romane, fiind treptat elemente atrase in cuptorul de romanizare ardeleano-banato-oltean sau dunarean, fie de voe, fie de nevoe 5). 5

3. Basarabia in fata marilor confederatii de barbari (sec, IIIVI). Basarabia ca parte intregitoare a podisului moldovean, necuprinsä in organizatia politica romana, in timpul formarii marilor confederatii de barbari din sec. III §i chiar mai inainte, a servit ca teren de lente infiltratiuni straine, probabil slave, care pe masurd ce Geto-Dacii, atrasi catre centrul de gravitate a 1) La Barbosi long/ Galati, la Oituz (Poiana) erau intOrituri mari de apArare, apoi val cu sant dean, rare dela Adjud pAnd la Foltesti; in legAturA cu valul lui Traian Tighinea-Prut- drumul roman prin Moldova de jos la Barbosi i punct important naval si statiune militarit a cohortei din leg. Italia (V, Parma, op. cit., pp. 49-51. id. Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, an. acad. 1913, p. 30; cf. Xi1

napal,H, o. 94).

8) V. Parvan : Incepaturile etc., p. 35, 36. 3) N. lorga. Hist. des Roumains 1922, pp. 21, 2 4. Ist.

Rom. din

Ardeal 1925, pp. 20 21; cl. V. Parvan.

('astor! dela Poiana, loc. cit.

4) V. Parvan, Inceputurile... p.p. 103-105, 128 si urm, 139.

:9 Dacil rOmasi liberl cants, sa patrunda l cu forta in partea pierduth a tail! lor, de ad coloni/ari cu sila de Care impAratii romani de Daci liberi in cuprinsul Dade! Tralane.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

103

neamului lor supus puternicei influente romane, se imputinau, ocupau ei foalrile rdmase libere §i se indesau pe mAsurd ce erau apdsati de migratiunile popoarelor barbare. Alta infAti§are a Basarabiei este stepa de miazd-zi, pe a cdrei margine udatd de apele marl se infiripase o infloritoare §i senind civilizatie greco-romand, cum s'a ardtat, prin coloniile grece§ti de pe tarmurile §i in aceastd

partea Pontului Euxin (Tyras), §i romanizate prin atingerea cu provinciile romane Moesia §i Scithya Minor 1), multumita leggturilor

agricolo-comerciale

ca §i ale lumii militareputernic element de romanizare de prin castre, cetdti §i apdrare a valurilor. Aceste cloud pArti alcátuitoare ale Basarabiei au avut, fire§te, o soartd inegala ca urmare a nävälirilor barbare. Podi§ul (centrul §1 nordul) §i-a continuat aproape neturburat procesul-normal de infilträri, a§ezdri, deslocuiri de popoare, desigur, intocmai ca fundul apelor adânci, välurind uneori mai u§or,

alte ori mai tare, in tot cazul putin notabil, ca un teren neinteresantspre a nelini§tit adAnc, dovadd cd Romanii nu §i au organizat aci stdpânirea, de§i aceastd patre se prezinid ca o enclavä intre Dacia Traiand, Scithya Minor §i Ad-Moesiam, §i rpar fi pus vreo rezistentd apreciabild etnico-politicd ca de pildd Dacia-Traiand; un tinut deci acoperit in mare parte cu pAduri, färd drumuri, fãrä a§ezdri, fiind un fel de prelungire a partii rämasd barbard (Germania-Rusia) a Europei de pe vremuri. Valurile cele mari care spumegau violent pe apa Basarabiei erau insä cele dela suprafata stepa de miazd-zi (Bugeacul), unul din cele cloud popasuri ale popoarelor in mi§care, celalt popas fiind câmpia Tisei (Panonia). In Bugeac intensitatea §i caracterul deosebit de violent 2) al imigrárilor necurmate §i indelungate (sec. IllXIV), au stins inceputul civilizatiunii antice (romano-grece#0, care numai ce se infiripase §i totu§i pdtrundea ca ni§te raze puternice de soare 3), in intunericul incunjurdtor, tinzAnd la romanizarea podi§ului moldobasarabean 4). In acest popas se apazd primii barbari nävdlitori Gotii 5), pe care-i gäsim statornici in aceste locuri de prin c. 260 pAnd la venirea Hunifi

lor 3756). Atat tiunii (375 453) cat §i fratii lor intru totul asemandtori Avarii (sec. VI) n'au dat atentie speciald Bugeacului, unde ramuri de ale lor vor fi said1) Despre vre-o influenta romana in legatura cu Dacia-Traiana deocamdata nu poate fi vorba, despartired gi piedicele naturil erau prea marl in timpul acela. 2) A. Xenopol, 11, p.p 30-31. 3) V. Parvan afirma ca Moldova de miaza-zi, toata campla munteana i Basarabia de jos au fost patrunse tot aga de adanc de vieata romana,ca-gi Dacia Tr., Oltenia gi Dobrogea. (Inceputurile, p. 138). 4) Ramagitele splendidei civilizatiuni romane din aceste locuri s'au descoperit abia in timpurile din urma (V. Parvan, op.cit). Cf. Zamfir Arbore. lit.sarabia in sec XIX, p.p. 8-12. Cand frnpAratul Valens vrea sa loveasca centrul puterii Scliei, el face pod la Noviodunum, la capattil de desfacere al Deltei (Xenopol, 11, p.p. 6,8). 0) 0 dovada de salagluirea lor in locul rnentionat e i faptul ca impingi de Htmi, cu exceptia unui mic numar care la directia muntilor (Kaukanland) i de ramura (Ostrogotli) care se ageaza in Panonia, IncunJurand Carpatil, massa Gotilor agezati In partite noastre, Gotii trec peste Dunare fn Moesia. (Xenopol,

11, p. 9).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

109

§luit cu totul vremelniccdci altfel in loc de directia nord-est, prin inconjurul Carpatilor pdclurosi, care i-a dus in cel de al doilea popas : Panonia, ei ar fi luat directia sucl spre Moesia, tinta ultimd a lor fiind tot imperiul roman 1). 4. Slavii in Basarabia. Afard de opera de distructie a civilizatiei romane in Basarabia de jos 2), nAvAlirile barbare au avut si o opera pozitivd de mare importanta pentru soarta neamului romãnesc : propulsiunea massei slavone din stepa ruseascd si podisul ucrainean, in aceste locuri. Desigur cA Slavii fAceau parte din confederatia popoarelor sarmato-scitice, despre cari vorbeste Herodot, si nu e nici un motiv ca infiltratiuni slave sA nu fi fost pe podisul moldo-basarabean, ba chiar poate pe campia munteand, Inca depe acea vreme (sec. VIIVI a. Hr.). Slavii, desigur, cd au facut parte §1 din confederatia Gotilor ca si, mai ales, din acea a Hunilor, a cdror putere de tdrire a popoarelor din partile pe unde treceau, se vede de acolo cA pe Ostrogoti, ramura Gotilor aflati la rdsdrit de Nistru la venirea Hunilor (375), ii gdsim imediat la desfacerea confederatiei acelora (453) in Panonia. Mai mult, Slavii sunt ardtati de jordanes, inch.* inainte de nAvala Hunilor, ca mdrginindu-se spre vest cu Dacia ,,incojuratd cu o intdriturd de muntia, adicd Dacia-Traiand 3). Deci nici o vorbA cd podisul moldo-basarabean trebue sd fi fost ocupat in bund parte, bine inteles sporadic, ca un tinut de putind insemndtate pentru vieata pe vremea aceea, de triburi slavone, cari au inceput sa se intensifice la ndvala Hunilor (sf. sec. IV) §i ajungAnd la maximum de intensificare la acea a Avarilor, (prima jum. sec. VI). Concentrarea lumii slavone nu trebue inteleasd a fi tinut prea mult timp, dacd tinem seama de pAnza intinsA a repezii ei resfirdri, care se tinea dela marea Balticd si a pa Elbei pAnd la marea Adriaticd, pdtrunzAnd pAnd in inima Greciei §1 adAnc, si in Dacia-Traiand 4). Desi Slavii au pdtruns §i in vdile din cetatea de munti a Ardealului, persistenta lor limp mai indelungat se observA in pArtile sese sau in vAlcelele podisului moldo-basarabean, in depdrtare de munte : locul de concentrare si persistenta a massei latine. Denumirile de riuri, de localitdti cu caracter slay 5), care abundd in aceste parti, locuite astAzi de o populatie compact romAneascd, precum §i mArturiile istorice despre formatiuni politice slave in aceste pdrti, anterioare intemeierii tärii Moldovei 6), sunt dovezi neinlAturabile, cä atAt campia munteand, cAt si vAlcelele podisului moldo-basarabeancu deosebire partea 9 N. Torga. Histoire, p. 26. 2) Dacb. tinem seamd cal navalirile barbare au nimicit organizarea si civilizatia rcmana in centrul ei de cristalizare: Dacia-TralanS, pe unde au trecut fbrda se aseza, in asa tel cS a intors poporul daco-roman la starea de pAstorie (Xenopol II p. 36), se intelege cd nu mai putea rdmane urma de civilizatie romana in drumul de trecere l popas perpetuu: Basarabia de jos. 9 Xenopol, 11, p. 5. 4) Procopius, Teofilact 640, Menandru (Xenopol, II, p.p. 44-47). 5) Xenopol, 11, pp. 172, 174-175. 6) lb. pp. 175, 177 ; cf. Zamfir Arbore, op. cit., p. 14 (Slavii in Basarabia citati de cronicarul rus Nestor).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

110

dintre Siret §i Nistru, au fost indelung timp locuite de o populatie slavona precumpanitoare.

Daca tinem seama de %OW. ea Moldo-Basarabia era in imediata vecinatate §i prin configuratia geografica podi§ul moldo-basarabean fiind o prelungire a celui ucrainian cu massa slavona din rasdritul Europei, in timp ce Basarabia de jos ca §i campia munteand constituia drumul de trecere §i popas al popoarelor mi§catoare, atunci intelegem cä triburile slavone dela §es s'au strecurat mai repede spre locurile lor de concentrare : podi§ul ardelean, uncle se topeau in cuptorul dogoritor al latinitätii, Hind absorbite rapid §i complet in massa compact romanizata de aci, §i peste Dunare, unde lupta cu elementul traco-roman de acolo ii era favorabila, data fiind risipirea acelui element de devastarile cumplite barbare din sec. IVVI' : urmarea este Ca in partite noastre Slavii s'au putut mentine mai indelungat pe podi§ul moldo-basarabean. Procesul de influentare slavona asupra poporului §i mai ales a limbii daco-romane se va fi petrecut nu numai pe podi§ul transilvan-leaganul romanismului unde traiul laolaltä a Daco-romanilor cu Slavii se va fi petrecut cate va secole (III VI), ci §i dincoace de munti, pe campia moldo-munteand §i Podi§ul moldo-basarabean, unde lupta de desnationalizare a Slavilor a fost poate mai apriga, date fiind conditiunile grele, in cari se gäseau infiltratiunile romanice pornite din partea muntelui (podi§ul ardelean) spre massa slavond aflätoare in acele locuri. Immigrarea daco-romanilor in patine locuite de masse mari slavone se va fi inceput odata cu incetarea primelor navaliri violente, cari au dat na§tere marilor confederatii barbare, incetare care coincide cu slabirea stapanirii prin defectiunea slavo-bulgara (incep. sec. VII) §i s'a continuat tot timpul pand la navalirea Tatarilor (jum. sec. XIII), care prin caracterul ei ex-

trem de violent a stavilit massa daco-romand, ce incepuse a se resfira pand departe dincolo de Nistru, amenintand analog cu emigrarea massei slavone, ca, depärtandu-se prea mult de punctul ei de razim sä se dilueze pand a se pierde sau a se fixd in alte locuri de concentrare decal in acele in nemijlocitä atingere cu muntele. Faptul ea azi atat Moldova veche, cat §i Bucovina §i Basarabia, Mara de neinsemnate parti de margine recent colonizate cu straini, sunt in intreg trun hiul lor compact romane§ti, de§i denumirile slavone in aceste parti abunda, este o dovada de puternicul §uvoiu romano-dac pornit din munte, care

de intemeierile, dupd cum se va vedea, a unei organizatii de Stat pe la jum. sec. XIV : tara Moldovei,a desnationalizat cu desavar§ire triburile slave de aci §i le-a desfiintat Inceputurile lor de organizare, fiind strabatut §1 urmat

§i

el, bine inteles, de influente slave, dela locul de pornire §i probabil §i la locul ultim de a§ezare. E cam acela§ proces, care s'a petrecut cu desnationalizarea semintiilor slave dela rasdrit de Elba prin marca de Brandenburg (vechiul Branibor slay), ca §i germ inizarea Boru§ilor din Prusia de catre cavalerii Teutoni §i ai Purta-

torilor de span. www.dacoromanica.ro

1STORIA

111

5. Basarabia fata de a doua perioadd de nävaliri barbare (sec. XXIII). Din confederatia avail fAceau parte si Bulgarii, cari, desfAcdridu-se de Avari sub Cubrat (634), alcdtuesc ei insd §i o stApAnire in felul huno-avaric, care se intindea dela Don pAnd la hotarele Panoniei. Dar aceastd stApAnire e impArtita in oarde, dintre cari cea a lui Asparuh, stabilitd la inceput in Ong lu (Bugeac) sau Basarabia de jos (668), trece curAnd §i se apazd definitiv in Moesia (678).

De§i a§ezarea Bulgarilor nu se constatd decdt in Basarabia de jos §i aceasta scurtd vreme, stdpdnirea lor politicd cu urmAri insemnate asupra formatiunilor politice romAne§tise constatd dupä nimicirea stdpAnirii Avarilor de catre Franci (797) §i la sudul si la nordul DunArii 1). Dupd scurta säld§luire a Ungurdor in Basarabia de jos (Atelcuz) c. 830 ptind la 952, gdsim acolo pe Pecenegi sau Pacinati, care se ldtesc spre cAmpia munteanA. Erau impArtiti in mai multe triburi, dintre care unele locuiau dincolo de Nistru, altele (cam jumAtate) dincoace 2). In a doua jumdtate a sec. XI, au fost nimiciti, din cauza incursiunilor ce fAceau in imperiul bizantin, de Isaac Anghel (1083-1096) 3). In timpul stäpAnirii pecenege la gurile Dundrii, in Basarabia de jos, se mentioneaza pentru prima oarà Cetatea-Albd, Aspron al Byzantinilor 4).

Ca urme de a§ezdrile Pecenegilor in Moldova si Basarabia de jos au rdmas denumiri ca : Peceneaga, sat §i ran pe malul drept al Dundrii, pArdul Uz §i pasurile Uz §i Oituz dinspre partea muntelui. 0 rdspandire mai largd in Moldo-Basarabia §i cdmpia Munteand 0), pAnd dincolo de Olt, o gdsim la poporul uralo-altaic, inlocuitor al Pecenegilor, Cumanii.

Ei vor fi fost un trib al Pecenegilor, cAci apar aldturi de acestia la 1057, adicd in toiul luptelor acelora cu Bizantinii, §i le vor fi luat locul. NurnArul relativ mare de numiri cumane de a§ezAri §i de oameni, ce-au rAmas pand azi, numele de Cumania ce purtau tarile romAne pAnd in jumdtatea sec. XIII, infiintarea episcopatului Cumanilor pe Milcov, deci indicarea unui centru, sunt dovezi neinläturabile de infiriparea temeinicd a unei stApAniri cumane in pdrtile noastre cu deosebire in Moldo-Basarabia-de-Jos, dar nu si o egald infiltratie a poporului cuman insusi, care de stepd fiind, nu-1 puteau a trage vAile roditoare ale podiplui moldo-basarabean, ocupat probabil Ind in majoritate de populatie slavd, iar muntele fiind aproape exclusiv in puterea RomAnilor 6).

StApAnirea Cumanilor 7) a fost desfiintatd de nAvAlirea Teitarilor, de acela§ Xenopol, II, p. 68 MArturii la geogr. Ravenat sf. sec. VII, geogr. Xenopol If, p. 154-155, ;-1) Ana Comnena, Cedrenus.

4) Const. Porfirogenetul. N. lorga: Chilia, pp. 23, 24, 26. Avem 33 numiri cumane in Moldova, Muntenia si Oltenia. e) Cf. Cumania alba si Cumania neagrd. '7) Locul de scurgere. in urma presiunii din afar& a popoarelor miscAtoare, al Pecenegilor si al Cumaailor cài vor fi foot raspanditi pe podisul moldo-basarabeau sau campia munteneasch, era Ardealul, unde

gasim mai tarziu o parte din Pecenegi, cunoscutá sub numele de Bessi, prescurtare din Bieseni (Picen1) V Xenopol, II, pag 157.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

112

neam cu ei, a caror stdpanire Infiripatd din jumdtatea sec. XIII tine in Basarabia-de-Jos, pand in jumatatea sec. XIV, ea insa, prelungindu-se dincolo de Nistru, 'Ana la marea Caspicd §i mai departe, centrul puterii lor fiind in mijlocul Asiei '), Inca cateva secole. De§i au läsat §i Tatarii numiri, ca urnie ale stapanirii lor prin pdrtile noastre, ca §i fratii lor precedenti, Pecenegii §i Cumanii, de vre'un amestec notabil cu Romanii nu poate fi vorba, a§ezarea lor ca popor fiind marginità numai in Basarabia-de Jos (Bugeac) 2). lnsä atat Pecenegii, cat §i Cumanii §i intr'o masura infima Tatarii s'au amestecat in parte cu elementele etnice straine, conlocuitoare pe podi§ul moldo-ba-

sarabean §i campia munteana basarabeana, §i mai ales cu slavi 3). 6. Intemeierea tärii Moldovei. Primele elemente de organizatie politicoistrativa la Romani au lost judekle (väile cu satele), mai tarziu, mai multe judele corespunzand unei oarecare unitati geografice, au alcatuit organizatia politico-militara voevodatul. Din desvoltarea voevodatului depe Arge§, cuprinzand la sine §i voevodatul vecin depe Jiu, a ie§it 7ara Rotntineascd sau Muntenia circa 1290 d. Hr. ; din desvoltarea voevodatului depe apa Moldovei, cuprinzand la sine mai tarziu §i voevodatul Sepenitului, depe Prutul superior pana la Nistru, a e§it tara Moldovei, circa 1359 d. C. Aceastd lard, apoi, cuprinzand in organizatia sa treptat, dar repede, toate alcdtuirile voevodale depe intregul cuprins dintre Ca'rpati §i Nistru pand la gurile Dundrii §1 marea Neagra, a dat na§tere pana pe la 1400 d. C., Moldovei de mai tarziu, In compunerea careia deci se cuprindea in intregime, Inca dela inceputul sec. XV §i portiunea dintre Prut §i Nistru, cunoscuta astdzi sub numele de Basarabia. Sa vedem temeiul §i caracterul elementelor alcatuitoare ale tarii Moldovei. Inainte de intemeerea acestei tan, podi§ul rnoldo-basarabean era ocupat, in majoritate, de populatiuni romane§ti §i slave 4). De§i a§ezdrile acestor cloud popoare intr'o masura oarecare erau introlocate, in genere massa romaneasca era sprijinitd pe munte, resfirandu-se pana la apa Siretului 5), Slavii fiind impra§tiati prin valcelele dintre aceasta apd §i Nistru 6). In ce prive§te alcatuirile politice anterioare intemeierii Moldovei, se inI) N. forgo, Chilia, pag. 41. 2) DupA cuprinderea Bugeacului In alcatuirea tärii Moldovei, TAtarii de aci tritesc liberi, avind, dupã relatiile date de Reichersdorf pe vremea lui Petru Rares, 500 asezAri V. N. Jorge, op. cit., pag 35-36. 8) N. lorga id. pag. 30. Relatille despre invazia TAtarilor in episcopatul cumanilor (Putna-RAmnict ni-1 da ca locuit de Romani (Xenopol lf, pag. 165). 4) Mai avea in mural' mai mic: Cumani i Tätari (D. Onciul, op. cit. p. 95). Xenopol II, p.p. 172, 174. 1;5, 178 i urm. RomAnii, panA in timpurile mai nou'a au ocupat totdeauna partea muntoasA, uncle se MIA documentate si primele lor urme cf. poporul romAnesc din muntil Hemului, Rodope st Pindului pan& in zilele noastre (Nicetas Choniates), cf. geografia muntelui (Xen. If , p.25, 28). Romami mentionati (s. c. XI), dealungul Carpatilor Moldovini, in Bacau, Neamt, denumirea cetatii Neam( dovedeste existenta unui popor romAnesc in aceste locuri si in acele timpurl Xenopol 11, p. 191); sivoaie de RomAni se revArsau d'n acest rezervoriu pAnA departe : RomAnii mentionatl la Dunarea-de-Jos i m. m. Neagra (relatiile lul Cinammus cu prime la expeditia lui Manuil Comnenul in 1161, idem Nicetas Choniates in 1167). 8) Slavii din Basarabia mentionati de crank. slay Nestor (Zenith' Arbore, op. cit , p. 14).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

113

seamnd in partea locului : tinutul Sepenitului intre Prutul superior si Nistru I), tInutul Campulungului bucovinean, tinutul Vrancei (din partea Moldovei de jos spre munte), tinutul Tigheciului (Orheiul basarabean), tinutul Barladului (Brodincii-populatie mixtd romano-slava) i stapanirea tatara din Basarabia de jos. Acesteia din urea stapaniri le erau supuse nominal si tributare toate celelalte organizatii, fiind impedicate de a se inchega inteun tot, alcatuind unitatea politica a Moldovei vechi. Dintre alcatuirile moldovenesti mentionate, anterioare intemeierii Moldovei intregi, a fost desigur voevodatul Sepenitului din coltul de N E (tinutul Hotinului de azi), ereditar si oarecum egal in insemnatate si putere cu voevodatul celui mai recent descälecat, acel al Moldovei, intrucat in desvoltarea acestuia din urma, voevodatul Sepenitului inträ pare mai mult ca un element mostenit, nu supus, in nici un caz nu cucerit 2).

Cat despre republicile care s'au pastrat pand tarziu in cuprinsul Moli Tigheciului, ele par a fi urme de confe-

dovei, ale Campulungului, Vrancei

deratiuni de cnezate romanesti 3), nedovedind a se cristaliza in forma politica"milliard a voevodatului. In ce priveste singura formatiune politica din Moldova ce pare slavä si anierioard intemeierii acestei tari, adica aceea depe apa Barladului, e o stapanire efemera pe care a incercat-o a o indeplini Slavii aflätori in Moldova, desigur impreund si cu Romanii conlocuitori 4) dupa infrangerea suferitä de Cumani la Dunäre din partea lui Manuil Comnenul. De altfel Slavii se cam intäriserd in Moldova pand la descdlecarea Romanilor prin igrari noui din partile rusesti i persistä, ce e drept ca populatie rail, sub Pecenegi, Cumani Mari 5). Intemeierea tarii Moldovei s'a putut face numai dupd distrugerea cuibului tatäresc din Basarabia de jos, in urma expeditiunilor ungaro-romane 6), i s'a 1) In aceste pOri cei mai vechi romani sunt mentionati sub denumirea de Bolohoveni (VolohoveniVlachi), a cdror locuri se giiseau intre orincipatele de Haliciu Volynia si Kiew Wind aproape de Bugul superior, a. 1221, 1235, 1195, 1240, 1255-1257 (Kaluzniacki ap. Xen. I I, p.p. 191-192) ; cf.relatiile lui Nicetas Choniates despre expeditia din Galitia a. 1164 (D. Onciul, op. cit. p. 86). In legaturit cu expansiunea IRomiinilor in aceste parti tste mentionaa de analele rusesti teritoriul Bolochova din Podolia, intre Volynia i Kiew Zemlya Bolochovscaia. pela 1150, oarecum indep. sub conducatori proprii cneji (D. Onciul, ib. 86-88-89).

2) I. Nistor, Istoria Basarablei, 1923 p.p. 31-34. id. Drepturile noastre asupra Hotinutui 1918, p. 3-4. 3) D.Onclul, p. 91-91. Bogdan Batriinul din 1359 a Itisat Romfinllor din COmpulung 81 din codrul Tigheciului Codrenilor) autonomia cu judecittorii lor, cu obliga(ia de a plOti tribut si a servi in oastea domnulul,

piind in timpul lui D. Cantemir; cf. sec. XII (Xen. III, p. 101-102). 1) Cei mai vechi locuitori din acesall parti, cunoscuti sub numele de Brodnici sunt mentionati de analele rusesti pela 1117 ; faptul cd din diploma regelui Andrei II din 1222 se vede cEi el au ajutat Ia intemelarea imperiul romano-bulgar; 102 in diploma papei din acelas an sunt echivalati cu Vlahii i un voevod al lor poart4 numele rornanesc de Ploscaned 1222, indreptaleste parerea cO popula(ia acestor locuri era mixta romano-slava (D. Onciul, pp. 89-91) 5) D. Onciul, p. 80. 6) Exped. regelui Ludovic-cel-Mare din 1342 (D. Onciul, p.p. 96 si um.). La aceastd expeditie au lust parte si voevozii romiini din Ardeal, supusi coroanei ungare, in deosebi Dragos, voevodul Maramuresului, int,meietorul voevodatului Moldovei Ca o prelungire fizico-etnicd a voevodatului sfiu de peste munti, pe apa Moldovei ; asemenea probabil, in intelegere sau cooperAnd si domnul T.-Romonesti, Basarab cu fiul si asociatut sãu Alexandru. 8

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

114

realizat in prima formatiune prin inchegarea laolaltA a voevodatelor mentionate, in cuprinderea aproape a intregei Moldove de mai tArziu, cu exceptiunea pArtii de miazA-zi Basarabia de jos (partea vesticA) §i tinutul Vrancei, care intrase mai dinainte in alcAtuirea celeilalte tad surori : Tara-Romaneasca. Trebue de inteles cA aceastA intemeiere politicA a avut un substrat etnic (puternic) romAnesc insemnat §i ca numär §i ca fortk rezultat, la inceput, dintr'o lentA imigrare din partile muntoase, strecurAndu-se pe vAile apelor §1 dislocuind §uvitele, unele poate mai vechi, ale §uvoiului slay din directie opusk prin muncA, initiativä §i energie, §i alcAtuind nucleele de formatiuni politice române§ti, urmatà apoi de imigrarea organizata cu caracter rnilitar-politic, cunoscuta sub numele de desciilecare, care se suprapune asupra primei pkuri romAne§ti, cuprinzAnd-o in alcatuirea ei 1), iar resturile slave Cate or mai fi famas, absorbindu-se cu totul in massa romaneascA. AceastA descAlecare de elemente romane§ti politico-militare ia un caracter pronuntat cu intemeierea voevodatului de

pe apa Moldovei, dupà expeditiunea de isgonire a Tkarilor din Basarabia de jos, §i culmineazA cu intemeierea Orli de sinestätätoare e Moldovei, de cAtre Bogdan BdtrAnul din 1359. Desdlecarea, prin introlocarea elementelor rornAne§ti din munte cu cele de pe podi§ §i §es, ca §i prin prin predominarea elementului selectionat prin organizatia lui politicã militarA din Ardeal, a determinat in cea mai larga masurd unitatea de limbk obiceiuri §i a§ezdminte a intregului popor rornAnesc, din ambele tad intemeiate cam in aceea§ vreme :Tara RomâneascA §i Moldova, a cskor

istorie e a proape identica nu numai prin origink in desfd§urarea ei infati§And un paralelism surprinzAtor 2).

BASARABIA CA PARTE iNTREGITOARE DIN TARA MOLDOVEI.

7. Timpul de lupti pentru intregirea tärii i fixarea hotarelor basarabene.Primii Domni ai Moldovei pâtià la Stefan-cel-Mare (1359-1457). Basarabia in intelesul ei de astAzi, adicA regiunea dintre Prut

§1

Nistru,

a fost in intregime parte intregitoare din Moldova, deatunci de cand aceastä tett intemeiatA in jumdtatea sec. XIV, §i-a desAvAr§it cuprinsul in marginile ei fire§ti : Carpati, Nistru, Dunarea de jos §i IVIarea Neagrk fapt implinit pand la inceputul secolului urmAtor, al XV-lea.

E de observat cA aceastä desvoltare s'a fAcut uimitor de repede, nici o jumAtate de veac, pentru cA tara nou formatA, Moldova nu era altceva deck o stApAnire cea romAneasca, care substituia altä staphnire pe cea tätarascA, intrucAt elementele componente ale noubi tari "nu erau altceva deck celulele gata formatevoevodatele romAne§ti,cari erau impiedicate de a inchega orgal) Au fost dela inceput doua elemente distincte: descalecatoril §i descalecatii ; de aci termenii de roman verin, in inteles de clase sociale : tarani (cei gasiti dinainte) i boeri (descalecatorii). 0 dovada de suprematie a elementului descalecator mai este §i precutnpanirea limbei vorbitã de Romanii din Ardeal, in vaile Dunarii §i Nistrului; (led descalecatorii erau elemente superloare §i bogate (boeri) §1 reprezentau o predomnire atat po-

litick cat §i sociala (Xenopol, III, pp. 90, 48 50). 2) Xenopol, III, p. 51.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

115

nismul Statului de unitate etnico-politicd a Moldovei, de stdpanirea tätdrascd din Basarabia de jos. Acest proces de formatiune politicd nu s'a fdcut decdt prin luptä luptà a fost cu tätarii i inainte §1 dupd intemeiere ; luptd a fost §i cu incercarea de organizare de Stat slavo-rutean in coltul de NE 1) ; luptà a fost §i in partea de jos a Orli cu inlocuitorii politici ai Tätarilor Genovezii §i Muntenii 2). Dupd dislocuirea politicd a Tatarilor din Basarabia de jos,' Chilia §i Cetatea-Albd, cele cloud orificii de respirare ale Statului moldovenesc in formatiune erau ocupate deocamdatd de (lenovezi 8). Dar stáVanirea Genovezilor asupra celor cloud cetati 4) nu se puteà opune multd vreme in fata unei viguroase expansiuni politice ale unui Stat ce-§i cduta hotarele trase de fire : Tara Româneascd, in desfa§urarea ei, ajunsä mai repede la Dundrea de jos, ia in stäpanire cheia gurilor acestei ape : Chilia ) ; Moldova, urmând de aproape in desfd§urarea ei, pe tara sord, se instdpâne§te asupra celeilalte cetäti Genoveze Cetatea-Albd, ochiu §i orificiu spre mare 0). : Dar dualitatea Statului rorndnesc avea sä se loveascä aci la Dundrea de jos §i Mare de problema unitdtii sale, anume care din cele cloud tari : Tara Romdneasca §i Moldova, avea sa se instäpâneascd in aceste locuri esentiale pentru viitorul existentii lor. Luptele intre cele cloud tad pentru stdpAnirea Chiliei 7) au fost ddrze §i e curios di cetatea pentru prima oard o gäsim in stdpânirea Moldovei, cand in T. Româneascd domned Mircea cel Batran 8) färd sd se mentioneze cu acest prilej lupte intre munteni §i moldoveni. Nu e probabil cd a fost o cesiune din partea domnului muntean, al cdrui instinct de reprezentant, apdrätor §i intregitor de tard nu putea ceda tocmai in punctul esential al asigurdrii depline a pozitiei noului Stat intre cei doi poli I) Aceasta incercare culmineaza cu inscaunarea ruteanului Jurie Koriatovici la 1734, cand elementul rutean a cautat sa substitue pe cel moldovean in conducerea Moldovei. Din aceste tendinte politico-rutenesti si ca urmare a colonizarilor pe care se razimatt, au !limas in Basarabia de sus, Bucovina si Moldova de sus pana pe la Iasi localitati cu finale caracteristice malo-ruse in -cluti"; apol formularul ruso-litvan, ins& dupa rnodele unguresti, a actelor de domnie (N. lorga, Basarabia rzoastrd. 1912, p.p. 9-11). 8) Ibidem, p. 7.

3) N. lorga. Studit istorice asupra Chiliet i Cet(fii-Albe. 1900, p p. 57, 58. Prezenla Genovezilor in Chilia este din 1360, stapanirea politica constatata in 1381, 1391, 1392, 1396, 1397, 1403. Ib., p.p. 49--50, 5?-53. op.

4) Probabil, avand in vedere i caracterul zidäriei, intariturile au fost facute de Genovezi (N. lorga, cit., p. 79). Cf. D. Cantemir in Descriptio Moldaviae", care respinge parerea c4 cetatile au fOst facute de

Genovezi.

5) Stapanirea munteana asupra Chiliei ca o afirmare a stapanirii malului Dunarean este constatata in documente din timpul lui Mircea (1387); poate e vorba de China Noua, cealalta, cunoscuta sub numele bizantin Licostomo",fiind in ostrov, se va fi men(Inut incat cat-va timp ca o enclava genoveza in mijlocul stapanirii lui Mircea de pe ambele maluri ale Dundr11 (lb , p.p. 52-53). 9 Stapanirea Moldovei asupra Cetatii-Albe, Mancastro al Genovezilor, se constata prima ()era in privilegiul comercial dat de Alex.-cel-Bun in 8 Octomvrie 1408, cu privire la vama cetatii (N. lorga. Basarabia, pag. 12), castelul probabil e mentinut Inca de Genovezi pana la 1410 (N. lorga, Chub i Cetatea-Albd, pag.57-58). Prin stapanirea Cetalil-Albe,Nistru devine hotar al Moldovei i totodata se dobandeste o fereastra

la mare. (I. Nistor. Istorla Basarabiei, p. 40). 7) Chilla stapanea gurile Dunarii. 8) Chilia e constatata prima data ca cetafe moldoveneasca in tratatul dela Lublan din 1412 (N. lorga. Chilia etc., p. 77).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

116

de consolidare muntele §i marea la gurile Durtarii. Cauza probabila a pierderei acelei cetati e slabirea lui Mircea in luptele cu Turcii 1). In tratatul dela Lublau din 1412, incheiat intre regii Ungariei §i Poloniei cu privire la o eventuala ImpArtire a Moldovei, sunt trase cu precizie hotarele acestei tari. Ne intereseazd in deosebi stapanirea moldoveneascA in pArtile basarabene : dupA stipulatiunile din tratat, in aceste parti, Poloniei i-ar fi revenit din pAclurea mare" dintre Siret §i Nistru jumMate de dincolo de Prut cu Cetatea-AlbA, iar Ungariei cealalta jumatate cu Chilia 2) ; deci la inceputul secolului al XV intregul, cunoscut sunt astäzi sub numele de Basarabia, sprijinit solid pe Dunarea de jos §i mare prin cele cloud cetAti vestite in trecut, era in puterea domnuIui Moldovei 3).

China 4) cuprinsa in hotarele Moldovei, in momente de slabire a Tärii Romane§ti, atacata de Turci, serve§te ca pdcina de lupte cu noroc schimbator 3) intre cele cloud tad romAne§ti, pAna ce Stefan-cel-Mare se instApAne§te definitiv asupra ei ; in schimb Cetatea-AIba, care a trecut din mana Genovezilor 6) direct in aceea a Moldovenilor, ramAne definitiv in cuprinsul Moldovei, fiind cArmuita de pArcAlabii 7) domnilor acestei tarl. SA urmarim desavAr§irea granitei Moldovei in coltul de NE, in Basarabia de sus. Anterior intemeierii Orli Moldovei, in aceasta parte, dupd cum s'a ardtat, se afla voevodatul Sepenitului (intre Prut §i Nistru) sub Stefan VodA cel Bat) Partile depe malul drept al Dunbrii au fost luate de Turci dupti stabilirea lui Vlad in locul lui Mircea in 1395; redobbndite de acesta dupb restabilirea lui, far0 si se stie precis pentru calla vreme si in cat& intindere; dupb infrtingerea lui Baiazid la Angora in 1402, situatia lui Mircea se ridica i poate cd atuncl i s'a restltuit ceva din teritoriul pierdut dela sudul Dundril, (N. lorga. Chilia, p.p. 62-63, 68 si urm.), Desi Vlad, Inlocultorul lui Mircea se intitula Voevod al Basarabiek (Hurmuzaki, Dogiel, Fejer, ap. N. lorga, loc. cit.), nu e probabil ca Afex.-cel-Bun sS se fi folosit de aceste evenimente, Ca mai ttirziu in imprejurtiri analoage *tefan cel Mare, sa ia in stipAnire China? E drept, cO, apoi Mircea a fost reintegrat, dar pentru scurtA duratb: sfarsitul clumniel aomnului muntean coincide cu resttibilirea puterii turcesti, chip& Iranianttirile urinate la prinderea i moartea lui Baiazid. Chilia mentionatA in 1408 ca in mantle crestinilor (N. lorga, ib. p. 71), munteni sau moldoveni. 2) Documentul publicat in Dogiel, Dlugosz, Katona, Fejer, Ulianicki, Prochaska (N. lorga,CItilia, p. 77 cf. Xenopol III, pag. 118). 3) Celelaite puncte de hotar le gSsim stabilite si in priv. din 8 Octomvrie 1408: pe NistruTetina, Vadul-Sfirbn, Tighinea; in partea de sud, in hotar cu T -RomBallad i BacAu stint mentionate ca margini extreme (N. lorga, Basarabia pag. 12t3; cf. Xenopol III, pag. 83). Zosima,cAlAtor rus, mentioneaza pela 1420 Stanca Vamii prob. Otacul (Atachn in fata Mohilaului (N. lorga, /oc cit). 4) Chiar claca e vorba de Chilia moldoveneascA depe rnalul slang al Duntirii, iar nu de castelul genovez Licostorno" din ostrov (N. lorga, Chilia, p. 77), in tratatul dela Lublau insd e mentionata cu aceeas insemnbtate ca i Cetatea-Albb, decl punctul de gravitate al apArbri guril DunArli trecuse de acea parte. 5) Domnii Tarn Romdnesti,ca acei ai Moldovei, nu puteau renunta la Chilia, care reprezenta punctul cel mai insemnat de apbrare la gurile Dunarii ; Dan II, urmasul lui Mircea, atacd China in 1429 ; Alexandrucel-Bun apf ra Chilia impotriva lui Sigismund; Sigismund cheamd pe Teutoni in sprijinul sAu in 1427, ca prin ei sa stApAneascA DunArea pan& la Mare"; Petru 111 cedA China lui lancu Hunyadi pentru Munteni, iar Bogdan II recunoscbad faptul se indatoreazA in 1450 a nu ataca Chilia fOrS consinittimantul lui lancu (N. lorga. i

Chilla, p.p. 85 86, 88, 102 103 ; cf. I. Ursu, ,Vefan-cel-Mare. 1925, p. 36). 5) Guillebert de Launoy, Albtor t dela Camenita, in 1421 mentioneza Cetatea-Albb: Bellegarde (Belograd,

Bialogorod) ca apartinand Moldovel (N. lorga, Chilia, p.p. 81 §i urm.; cf. 1. Bogdan, Inscriptille dela

Ce-

tatea-Alba i stdpdn(rea Moldottei asupra ei, an acad. 1908, p. 341). tefan-cel-Mare organizeazA pArcAlAbine, fAcAnd din ele puncte de apArare ale granitelor si de con7)

centrsre a trupelor pe tinuturi (I. Bogdan, id. p. 342).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

117

tran. Acest voevodat, probabil, infra in alcdtuirea tarii Moldovei pe timpul lui Petru Mu§at (1375-1391) 1) §i ceeace este de insemnat ca el atrage la sine §i linutul complimentar de peste Nistru, provincia din jurul Haliciului 2), zdlogit Moldovei pentru 3.000 ruble imprumutate regelui polon, care, cam in acela§ timp, ajunge megie§ cu domnul Moldovei. Tinutul zdlogit a fost sporit in timpul lui Alexandru-cel-Bun (1400-1432), care addugise la imprumut 'Inca 1.000 ruble, cu : Sneatinul, Colomea §i Pocutia3). Dupd Alexandru, in timpul luptelor ipentru domnie intre urma§ii sai §i ca urmare r a sprijinului polon ce se dadea unuia sau L

tek,.

altuia dintre pretendenti, o build parte din acest tinut nordic al Moldovei s'a

r

).:

pierdut vremelnic 4).

Dar frAmantdrile pentru mo§tenirea

scaunului de domnie dupa moartea lui Alexandru aduc o primejdie mai mare decal ciuntiri vremelnice (pierderea Hotinului fatd de Poloni §i a Chiliei fata de Unguri-Munteni) : desmembrarea Mol-

dovei abia desavar§itä in domnia aceluia, incercandu-se a se forma cloud tan : una de miazd-noapte cu centrul Suceava, alta de miazd-zi (Basarabia) cu centrul in Cetatea-Alba. In sfar§it tot acestor triste vremuri

se datore§te primejdia ca Moldova, fail vreme, sd intre in supunere -lath* de Turci 5).

o

tc_

Alexandru-cel-Bun. Domnul Moldovei (1400 1432).

E drept cd prin tratatul din 1435 6) Ilie §i Stefan, fii §i urma§ii lui Alexandru-cel-Bun, impartind tinuturile Moldovei intre ei, impArtirea era socotità 1) Hotarul Moldovei in acest timp si din aceastA parte era: Ceremusul, Colacinul si Nistru; resedinta la Suceava Petru avea parcAlabi la Hotin i Tetin (doc. din 1387). (I. Nistor, op. cit., p. 34). 2) Xenopol, III, P. 109. 3) Xenopol,III, p. 117: 1.000 ruble e posibil s'S fie suma ce-o mai datora reg. Polonlei, care se achilase de rest (I. Ursu, op. cit., p. 266). 4) In 1433 Stefan II cedeazA Polonilor Hotinul; primeste totusi Sepenitul, Tetina, Chmelovul (fail Pocu(ia): cu acest miler se fixeazA hotarul despre Polonia si despre MEMO: Nistru dela Potoc pan& la mare" N. lorga, Basarabia, pp. 16-17), dar in 1436 llie retrocedeazd aceste feude cu Hotinul in plus (Hurmuzakl 12 N. lorga, Chilia, pp.96-97, cf. Xenopol III, p. 126), aceste cedAri insa par mai mult formate, ele de fapt sunt pastrate de Marinka, sotia lul Me, care dupa orbirea acestuia, cedeaza Polonilor castelele Hotin, Czeczum" pi Chmelov, in schimbul altor posesluni k N. lorga, ib., p. 100; cf. Xenopol III, p. 127). 3) Petru III, pentru pastrarea scaunului domnesc, punandu-se bine si cu Polonii si cu Unguril, intara I Turcilor, obligandu-se a plAti un pesches de 2.000 galbeni (Xenopol III, pag 1 2-133). Tratat formal de inchinare turcilor s'a fAcut prima data de Bogdan III (1504 15i7), textul la N. Costin (C. Giurescu, Capitulatiile Moldovei cu Poarta Otomand, 1908, p. 6-81. 8) Prin tratatul de impArtire dintre fill lui Alexandru: IIie sl tefan din 1435, Stefan capita : Vaslui, Barlad, Tecuci, Covurlul, Chilia (fArA Cetatea-AlbA) v. Hurmuzaki I ap. N. Iorga, Chilia, pp. 93 s1 urm. Nevoia apArarii fats de Tatari face pe $tefan sa ia in stApOnire i Cetatea-AlbA, care se constat5 in st3p5nirea lui intre 1435-1440 (I. Bogdan, p. 345).

china

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

118

deocamdatd numai in ce prive§te veniturile ce se cuveneau fiecdruia din mo§tenirea pärinteascd 1), insk in mod firesc, trebuia sd se ajungd, dupd analogia impärtirilor din apus, dar mai mult din grija de apdrare a tinuturilor ce le aveau in grije, la o desmembrare politick alcdtuindu-se un stat moldovenesc separat in Basarabia. Insd, prin infrangerea definitivd a lui Ilie §i suirea lui Stefan pe scaunul din Suceava, Cetatea-Albd fiind neglijatk dispar §i inceputurile de formatiune teritoriald in Moldova de jos 2). In frdmantdrile ce-au urmat dupd moartea lui Stefan II, oplo§irea lui Alexandrel in Cetatea-Albk unde-§i mutase oficial scaunul de re§edinta 3), §i unde §i moare in 1455 4), nu reprezintd decdt pdlpdirile din urtna ale focului, al cdrui putere se trecuse prin incercarea serioasddesigur mai malt incon§tientA a lui Stefan II de a infdptui o fortnatiune politicd molcloveneascd separatd. In timpul acestor turburdri, Polonii se incercard sä se instapdneascd pe linia Nistrului cu Cetatea-Albd pentru a doua oard, intdia incercare a fost tra-

tatul dela Lublau din 1412in timpul domniei lui Bogdan II, a§a dupd cum Ungurii realizasesä luarea Chiliei.

Dar incercarea Polonilor se tnântuie cu infrangerea suferità din partea domnului Moldovei la Crasna Idngd Hu§i 5).

8. Apärarea hotarelor basarabene. Pierderea Basarabiei de jos. Epoca lui Stefan-eel-Mare (1457-1546). Cel mai mare domn al Moldovei este §i cel mai aprig apdrätor al hotarelor acestei tall. Cu domnia lui Stefan-CelMare (1457 1504) se incepe duelul intre Moldova §i puterea turceasck duel care fusese cu un veac in urtnd intre aceea§ putere cuceritoare §i Tara Romaneascd, pe vremea lui Mircea cel Batrdn (1386 1418). In fata primejdiei, care ameninta acum Moldova, Stefan ia toate mdsurile §i cheltue§te toate fortele pentru intdrirea §i apdrarea hotarelor din partea atat de gray amenintatd : Dundrea de jos, Marea, Nistru. Sfortarile uria§e ale marelui Domn, conflictele mari, din cari au e§it strdlucitoare biruinte, ca §i tragice infrdngeri, sbuciumärile §i luptele de compensatie, au lost inteadevär, pentru Basarabia de jos, care purta la sine cei doi plämâni ai Moldovei intregi : Chilia §i Cetatea-Albd. Petru Aron, fugind din fata tândrului domn, care venea sà-§i cucereascd mo§tenirea cu sabia in ea* cedase Hotinul Polonilor 5); dupd un asediu de doi 1) Locurile atribuite lui Stefan nu alciituiau un principat deosebit: ambii erau "Voevozi. ai Moldovei, aveau aceeas politica,IIie avand intidetatea, boeri separati de fiecare on erau, idel abstracte de stat nu aveau ; se accentuiaz5 caracterul impartirli mentionAndu-se locurile cu veniturile lor; apoi lipsa Cetajii-Albe din partea cuvenita lul tefan, care ar fl completat in mod firesc configura(ia politicii a noului Stat (N. lorga p, 95; cf Xenopo1,111, pp. 125-126). 2) N. lorga, Chum, p. 100. 3) Chalkakondylas, cf. N. lorga, id., p. 107. Cu acest prilej nIste pescari moldoveni au cuprins prin surprindere comptuarul genovez Lerki dela gura Niprului (N. lorga, Chilia, pp. 116 si tirm.). 4) N. lorga, id., pp. 116 si urm. Cf. Xenopol, III, p, 130. 7) N. lorga, Chilia, p. 104.

1) N. lorga, Basarabia,

p. 23.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

119

ani cetatea n'a putut fi reluatA 1). Imprejurdrile, in cari Hotinul reintrA in cuprinsul Moldovei, nu sunt cunoscute ; dar in 1464 gäsim pe Goian, primul parcAlab a lui Stefan, comandand cetatea in numele domnului Moldovei 2). Dar chestiunea de un caracter gray a hotarului de miaza-zi atrage toate sfortArile, cari nu erau din cele obicinuite la un domn ca 5tefan-cel-Mare. Cand puterea turceasca avea sA risipeascd incercArile lui Vlad Tepe§ de a scapa Tara Romaneascd dintr'o situatie, carevirtual--fusese definitiv pecetluita la sfar§itul domniei lui Mircea, Stefan a vazut momentul hotAritor, cd odatA cu prAbu§irea politicA a tdrii surori, sa se rezolve chestiunea Chiliei, insA fArd succes, fiind personal rAnit la asediul acelei cetati. (1462) 3). Numai dupd trei ani, in 1465, Tara Romaneascã fiind vasald, in acceptiunea de supusA politice§te imparatiei turce§ti, cu Radu-cel-Frumos, parcAlabii munteni Isaia §i Buhlea, deschid 4), dupA un bombardament numai de o zi, biruitorului domn al Moldovei portile cetatii. Prin desfiintarea stApanirii politice a TAtarilor din Basarabia de jos, primejdia tAtArasca n'a fost inlaturatà de deasupra Moldovei : cat timp cu deosebire stepa basarabeanA constituid un punct de atragere §i un loc de scurgere a puhoiului mongolic, aceastA tail are sA sufere nenumärate §1 grele prAddciuni. Si in timpul lui Stefan-cel-Mare avem trecere prAdalnica a Tätarilor peste Nistru, dar fugäriti §i ajun§i de domnul Molclovei aproape de satul Lipnic, pe drumul spre vadul Otacului (Atachi), ei platesc scump aceastd incercare 5). Cu acest prilej, Stefan intäre§te cetatea Orheiului 6), loc de aparare la trecerea peste Nistru, prin aceste pArti 7). Cu prilejul amestecului lui Stefan in domnia Munteniei, s'a afirmat in mod hotAritor planul turcesc de supunere §1 a Moldovei. Dar supunerea acestei tad depindea mai intdi de' cucerirea celor cloud cetati Chilia, pAzitoare a gurilor DunArii, §i Cetatea-AlbA, fereastra Moldovei la Marea Neagra 8). Rdsboiul din iarna anului 1475, care s'a incheiat cu desAvar§ita infrangere la Podul [nail a armatei turce§ti de expeditie in Moldova, avea ca scop esential cucerirea acelor cetati 9). PrIn invoiala dela OverchelAuti din 4 Aprilie 1459, Stefan capatil numai orasul (N. (orga, Basarabia, tefan-cel-Mare, p. 36). 2) La N. lorga, Basarabia, data este 1466, la 1. Ursu, data 1464 3) N. lorga, Chilia, pp 124 si urm. 4) E probabil, dupd afirmarea lui Dlugosz, cã a fost o predare prin bunli intelegere a unei cetAti destul de rezistente. I. Ursa, op. cit., p. 37-38; cf. N. lorga, Cliltia, p. 129). 1)

p. 23), dar cetatea o cedeazd Polonilor, desigur constrAns de imprejurAri (I. Ursu,

5) N Iorga, Basarobia, p. 24. E vorba de TAtari cu centrul in OceScov la gura Bugulul, din asa zisa Ucraina Hanului" sau Olatul Oceacovului" (I. Nistor, pp. 75-76,. 8) Atunci an lost asezati in tinutul Orheiului cete numeroase de viteji si voinlci slujitori depe marginA", din cari se coboarA razAsii Orheieni de mai tarziu, indrasneti i darzi, (I. Nistor, loc. cit.). 7) TAtarii mai trec Nistrul, (WO lupta dela Podul Inalt, dar sunt batuti de Stefan la OrumAzesti el fugariti peste Nistru; cu acest prilej cApetenia tatArascd lura se ineacA in Nistru la locul numit Vadul JurAi" la confluenta Iagolnicului, 20 km. la nord de Orhei (Xenopol, IV, p. 58). 8) Importanta acestor cetati pentru apararea Moldovei reiese din cuvintele sultanului : PanA Mind Moldova stapAneste Chilia i Cetatea-Albli, iar Lrngarla Belgradul silrbese, pAnEt atunct nu vom birui pe ghiauri". 0) N. lorga, Chilia, p.p. 146, 148; cf I. Ursu, p p. 43, 80, 82.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

120

0 incercare insä din partea turcilor de a atacd cetatile, dupa o infrangere a§a de hotaritoare ca cea din 1475, nu s'a mai produs 1), totu§i Stefan se ingrije§te, la o eventuald §i foarte probabild repetire a expeditiei turce§ti, cu deosebire de paza acestor cetati 2). Incercari in aceasta directie au §i fost, dar tArS urmäri 3), in timpul marei expeditii turce§ti din 1476, cand in Basarabia de jos se concentrase, trecand pe la hotarul dinspre Muntenia §i peste Nistru, mari trupe de turci, Wad §i munteni. Dar nici dupa infrangerea lui Stefan din Codrii Neamtului, cetatile n'au fost atacate 4), desigur din cauza impre, jurdrilor nepriincioase, cari silesc pe

biruitor" la o retragere ru§inoasà, §i fJ

141

ra

..

rn

W

poate mai ales insemnatei infrangeri de sub z.durile Hotinului, prima cetate atacata de sultan dupa biruinta 5). Cu prilejul acestor lupte cu Turcii §i dupd sfar§ilul lor II vedem pe Stefan, cu sarguintä, intarind cetatile 6). Grija lui Stefan nu era, fire§te, lipsita de

temeiu.

Turcii

hotarisera, pentru

a putea mentine in supunere Tara-Romaneasca §i a inainta in expansiunea lor asupra altor tan cre§tine, de a cuceri cu

orice pret aceste porti s

P

't

§i

chei" ale

Moldovei §i ale cre§tinatatii inconjuratoare 7). Ei aveau cu sine §i sprijinul I'd

4 ,.

poate interesat in aceastd chestiune al Munteniei ca §i tovära§ia fireasca a Tatarilor totdeauna panditori de pradarea

in timp ce Stefan crl Mare era lipsit de un sprijin efectiv din par*tefan-cel-Mare. tea cre§tinilor §i aliatilor sai. Domnul Moldovei (1457-1504). Muntenii lui Vlad Calugarul in unire cu Turcii incercard un atac asupra Chiliei in 1481 8) ; incercarea este repetata in 1483 9). In 1484 Baiazid II cuMoldovei ;

I. Ursu, p. 09. 2) N. lorga, Chilia, p. 141, ingrijirea lui $tefan-cel-Mare si dupd exped. din 1476. In acest scop a fost triinis la Venetia in 1477, Gr. Tarnblac care declard acolo cã cetil(ile stint tot ce poate fi mai important pent! a Moldova N. lorga, op. cit., p. 152, cf. Xenopol IV, p. 80. ) Incercari facute de ienicerl i galioane turcesti. (N. lorga, Basarabia, p. 26). sfieste a ataca cetAtile (N. i) Flota turceascA fusese dish,. de furtuni ; (I. Ursu, p. 145); Sultanul se lorga, Chiba, p ISO). ..) Dlugosz clade ingenti suscepta" ap. I. Ursu, loc. cit. t) In anii 1175-6, 1479-80 (N lorga, Basarabia, p. 26; cf. I. Bogdan, Inscrip(iile, pp. 336-740). ,) Dupa declaratiile lui Baiazid 11: China e cheie i poarta la toatd lara Moldovei st a tarli dela Du1)

n:ire (Muntenia), iar Cetatea-Albd e cheie I poartA pentru toatit Polonia, Tataria s1 M. NeagrA". in N. lorga, Chilia, p. 154, cf. Xenopol, IV, p. Kt. ) N lorga, Basarabia, p. 27.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

121

cere§te ambele cetAti : la 14 Iulie parcdlabii Maxim §i Iva§co predau Chilia, dupd

un asediu de opt zile, cetatea fiind atacatd cu intdrituri §i despre uscat §i despre apA" iar in ziva de 4 August parcAlabii Gherman §i Oancea predau CetateaAlba, dupd un asediu numai de cloud zile 1). Din tinutul inconjurdtor se fAcu o raia, organizatà in sangiacat 2). Prin stdpanirea celor cloud cetäti, Turcii ca§tigau cloud foloase politice de cea mai mare insemnAtate Marea NeagrA devenea un loc Turcesc 2), iar coltul cre§tin din estul Europei : Moldova, Polonia, Ungaria, Ucraina cdclea fri sfera de subjugare turceascd ; lipsa lor pentru Moldova insemna ceva mai mult : pierderea independentii politice §i decdderea economicd 4), exprimate a§a de simplu §i suggestiv de cronicarul Miron Costin ,,de atunci au purees tara

tot spre rdu din an in an, pand astäzi". Incercarile ce le mai face Stefan de a redobandi cetAtile pierdute, fie prin combinatiuni §i concesiuni politice 5), fie prin indräznete dar zadarnice atacuri 6),

dovedesc §i ele cat de dureroasd era rana fdcutd Moldovei, §i nu se pot socoti decal ca ni§te vibratiuni ce se mai prelungesc in virtutea principiului inertiei, mdcar

cA faptul, care pecetluise pand la o vreme hotdritd §i indelunga soarta tdrii, era definitiv incheiat. Faptul istoric era dar hotArit definitiv : temeiul Basarabiei se mutase ceva mai spre amiazd-noapte 7) ; din partea ciuntitd a tarii se cdutA sd se facd ce se poate spre a se apdrA, de bine de rAu, restul : se intdre§te Lapu§na, un parcAlab de hotar se hotard§te la Ciubdrciu, pe Nistru ').

In 1492, Stefan inchee pace cu Turcii, obligandu-se a pldti tributu15), ceeace nu-I impedicd ca mai tarziu sd se alMure la o coalitie cre§tind §i sd facd acte de ostilitate impotriva lor 30). Insä incheierea pAcii din 1503 dintre Turcia §1 Ungaria, la care aderd §i Polonia, inseamnA renuntarea definitivd la recucerirea cetatilor pierdute II) Cu I) N. lorga, Chllia, pp. 155 i urm ,cf Xenopol IV, pp. 82 4iurm. Dupii declaratia lui Seadeddin, CetateaABA eiga astfel intdritA cá ar fi putut rezista 30 ani §1 totu8i s'a predat in cload site, gatnizoana filnd vAUlt impresionatd de aderea Chiliei (I. Ursu, p. 184, cf. N. form Cizilia, p. 162). 1) Se fOcuse doll& serhaturl sau sangiacate : raiaua Cetatii-Albe dela limanul Nistrului pAnd la rdul Cogiilnic (Vest) qi dela Mare pe valea Cogainicului pAnd la Nistru in dreptul satului Purcarl ; ralatta Chillei dela Cogalnic la Catalpug (Vest) si ptin TaOunar la Dundre (I. Nistor, op cit., p. 92). 3) 1. Ursu p. 185. 4) N. lorga, Chilia, p. 164, cf. I. Ursu, p. 16'6. 2) Tratatul dela Colomeia clintre Stefan s! Casimir avea in ,vedere, desigur, in primul rand recuperarea cetiitllor pierclute : Casimir se obligd sa apere in persoanO ncu sabia sa" cu toate fortele sale pe Stefan, In

toate granitele sale vechi, aqa dupd cum era din vecilime in (ara Moldovei" (I. Ursu, p. 196). 6) Stefan incearcd in 1485 recucerirea cetititor prin trAdarea localnicilor (mArturia lai Seadeddin ap. 1. Ursu, id., p. 190), *tefan atacd Chilia tn 1485, invinge pe mailbag la Catldbug. (N. lorga, Basarabia, p. 27) dar nu poate lua cetatea din lipsi de artilerie §i de ajutor suficient polon (I. Ursu, id., p. 198); in 1486 atacA Cetatea-Alba.(Xenopol IV, pp. 86-87) ; in 1500, dupii incheierea pOcii cu Turcii, incurajat de o incercare de hiptuire a unei ligi cretine cu prilejui rdzboiului din Ire Turcia §i Venetia, 5 tefan trimite pe vornicul Boldur sd ila foc cetAtilor (I. Ursu, pp. 261 §i urm.). 7) N. lorga, Basarabia, p 29. 8) N. Iorga, op. cit. p. 27. b) I. Ursu, pp. 208 i urm. cf. N. lorga, Chilia p. 171. to) 1. Ursu, Ib. p. 257, vaz il nota 6. II) N. Iorga, Chilia, p. 171

www.dacoromanica.ro

_

122

BASARABIA

acest prilej se recunoa§te oficial situatia de tributari fafd de Turci a domnilor romani I) ; in tratatul pacii, intre alte cetati turce§ti, sunt enumerate oficial §1 castelele Ak-Kirman (Cetatea-Albd) §i Chilia, cu toate dependintele lor 2). De acum Basarabia de jos, al card caracter romanesc era a§a de vadit 3), mai ales dupd ce in 1510 Tatarii, Tartarii Biologrodenses" se oplo§esc aci, intaiu trecator, apoi durabi, pentru aproape cloud secole, capätand §i numele ta-

täräsc de Bugeac, i§i schimba radical intreaga sa infati§are odatä cu nomenclatura geograficd 4).

Basarabia de jos Bugeacul devine de acum un drum pentru navalitori. Aci se apazd catva timp, in 1510, rebelul Selim, viitorul sultan, ginerele hanului din Cram, luand in stapanire Chilia §i Cetatea-Albd 5), planul lui fiind ca, prin stdpanirea cetafilor dela Dunäre §1 Nipru, sa-§i formeze o baza de operatii pentru prädarea Ungariei §i Poloniei, §i poate §i cucerirea Moldovei 6). In 1518 Tätarii lui Alep-Sultan trec vadul Saratii 7). Fata cu caracterul turburator ce incepe sal ia Basarabia de jos, pentru apararea Moldovei din aceastä parte se creiaza Vornicia Tdrii de Jos ; Bogdan III, din nevoi militare, facu o nouà re§edinta la Hu§i 8). In 1518, Polonii, uniti cu Moldovenii §i Muntenii atacd Chilia, scopul campaniei fiind §i atacul Cetätii-Albe 9).

Ca o compensatie politica pentru pierderea celor cloud cetali, ca o rasbunare §i sfidare fata de neputinta od nepasarea polond in aceasta chestiune, poate ca o manifestare de energie a marelui domn, care, §i dupd acea catas-

trofà nationalä, se simtea in stare a veghia §i actiona pentru asigurarea hotarelor tarii sale, Stefan se incearca sa ocupe Pocutia 10). In legatura cu prädaciunile Cazacilor II) se intare§te cetatea Sarocii, atestatd prin documente in a. 1510, 1522, 1532 12). Cel dintaiu dintre mo§tenitorii scaunului domnesc dupd Stefan-cel-Mare, mai rdsárit, este fiul marelui domn, Petru Rare§, care imbinase in firea lui, intr'un chip ciudat, energia, indrazneala, o largd conceptie politic, atalea insu§iri 1) N. lorga, Chilia, p. 177. 2) lb., loc. cit. a) N. lorga, Basarabia, pp. 30 si urm. 4) N. lorga, Chilia, p. 178 ; cf. I. Nistor. cap. VII (pp. 121 si arm.). Asezarea Tilfarilor in Bugeac. 5) N. lorga, Basarabia, p. 28; cf. Xenopol, IV, p. 195. 8) N. lorga, Chilia, p p. 179-180. 7) N. lorga, Basarabia, loc. cit. 8) lb,

9) N. lorga, Chilia, p. 176. to) In 1490 ()cup& aci cilteva sate, de aci conflictul care duce la dezastrul ce 1-a incercat oastea polonA in Codrul Cosminului; in 1498 Stefan ocupl Pocutia in intregime, aseziindu-si parallabi la Colomeea i Sneatin; chestiunea Pocutiel, pe care Stefan declarA cii o lasil oddta cu capul", se trateazil probabil in negocierile din 1499, apoi in cele din 1503, dar Stefan bolnav si aproprinclu-i-se sfirsitul pArAseste tara, pe care Polonii o iau din nou in stapilnire la inceputul anului 1504 (I Ursu, op. cit., p.p. 214, 267-2611 si urm.; N. lorga, Basarabia, p. 26; Xenopol, IV, p. 106 ; cf. N. lorga, Polonais et Routnains, relations politiques, econominnes et culturules 1921, p.p. 21 si urm.). 14 I. Nistor, p p. 78 si urm. 12) Hurmuraki II, Studil si Doc. V; N lorga, Basarabia, p. 29.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

123

ale tatalui sari, cu pripeala, lipsa de mAsura in actiune §i ingamfarea : de aci actiunile lui la inceput cuminti §i izbanditoare, la sfar§it se prefaceau in aventuri dezastruoase. Acest domn, ale carui aripi strabatuse victorios asupra Ardealului, infrante in Pocutia, intrA farA a-§i inchega fortele necesarein conflict gray cu maretul sultan cuceritor, zdrobitorul Ungariei, Soliman 1). Acesta grAmAde§te asupra domnului moldovean o formidabild coalitie alcatuitA din marea oaste turceasca de expeditie, tAtari, munteni §i poloni. Rare§, parasit §1 de ai sAi, pierde tronul, iar in locu-i fu pus ca supus turcesc 2), in felul lui Radu cel Frumos din Muntenia anului 1462, Stefan LacustA, fiul lui Alexandru §i nepot a lui Stefan cel Mare (1538). Cu acest prilej Soliman desAvar§i, asigurandu-i granitele, sangiacatul cetatilor din Basarabia de jos 3). Mai mult, la raielele de aci ale Chiliei §i CetAtii-Albe, s'a mai adAogat inca o raia, facutd §1 ea in trupul Basarabiei, aceia a Tighinei pe Nistru, ridicAndu-se tot odatA cetatea numitA pe turce§te Bender 4).

De acum tinutul cuprins de Turci in Basarabia de jos 7), incepe a fi cunoscut in istoriografia contemporanA sub numele propriu zis de Basarabia 9, nume, care amintea de altfel stApanirea de odinioarA a Domnilor Basarabi ai Tara Române§ti prin aceste meleaguri. Aceastä rana adAncä fAcuta tArii a fost viu simtita de Moldoveni. Stefan Lacustä, care simboliza subjugarea Moldovei in acela§ tiny cu ciuntirea ei, fu ucis de boeri §i odatA cu ucidcrea Turcului" din scaun, se porne§te §1 o na valä pradalnica asupra Bugeacului 7). Noul domn, ridicat de rAscoala boerilor moldoveni, Alexandru Cornea, näväle§te asupra Tighinei §i CetAtii-Albe, pustie§te, arde mahalalele Chiliei 8). Cand grecul Loan Despotul, enigmaticul aventurier, fu primit in scaunul de domnie de boerii Moldovei cu indepartarea basarabeanului neomenos §i la§ Alexandru Lapu§neanu, ochii isteti ai strAinului furd isbiti de rana incA sAn1) Despre cauzele generale ale expeditiei lui Sohrnan Impotriva lui Rares.Vezi Xenopol,IV, pp. 222 §I urrn. 2) Cu inlaturarea lui P. Rare§ din 1538 se sfarse§te cu neatarnarea Moldova (Ib., p. 250). Cand Rare§ revine in scaun in 1541, el nu se mai deosebe§te in conditiunile politice nici de Stefan Lacusta, nici de urmatoril domni ai Moldovei pit§i de Turci: Rare§ ridica pc§chesul de 3.000 galbeni la 12,000, socotit acum haraclu

(tribut datorit); o garnizoana turceasca de 500 calitri e primita in Moldova, iar un fiu al sau e trimis ostatic la Constantinopol (ib. p. 239).

8) Era de nevole sa se mareasca ratelele din Basarabia de jos §i pentru a li se asigura granitele impotriva Tighecenilor, cu care oamenii raielelor aveau dese conflicte la aprovizionarea cu lemne (N. lorga. Chilia, pp. 189-185). 4) N. lorga, Chilia, p. 186.

5) Noul hotar al raielelor din Basarabia de jos mergea dela satul Salcu(a pe Botna spre vest, taia Cogâlnicul mai jos de GrAdi§te §i atingea falpugul mai sus de lavgur §i de acolo spre sucl panii la vechiul hotar al ralelei China II. NIstor, p. 106). Raiaua Benderului ayes urmatoarele hotare: la nord apa Bacului, la sud apa Botnei, la est Nktru, la vest o linie mericlionala dela malul Biicului la Bulhoca §i atingea trirmul drept al Botnei la Salcuta inclusiv (lb., p. 105; cf. N. lorga, Basarabia, pp. 35-36). (9 I. Nistor, p. 109. 1) I. Nistor, p. 107. s) N. lorga, Chain, p.p. 186 i ann.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

124

gel-Arida a tarii §i chemd la lupta pentru recuperarea cetätilor din Basarabia de jos : Tighina, Chilia §i Cetatea-Abd i). Mai tarziu loan Armeanul 2), supranumit din cauza stra§niciilor lui fata boeri, cel-Cumplit, strans de gat de exorbitantele cereri de bani ale Turcilor, scoate sabia §i prima loviturd pe care o cld este asupra raielelor turce§ti incuibärite in Basarabia de jos, atacand Tighina §i Cetatea-Alba 3), pe cari le scaldd in sange. Lupta cea mare de langd Catlabuga 4), ar fi fost §i ea ca§tigatd de fiorosul domn, daca boerii sal nu 1-ar fi tradat §i silit sd se inchidd pe dealul Ro§canilor langa lacul Cahulului. Aici, in Basarabia de jos, pentru a carei recucerire, a strafulgerat o clipä sabia lui biruitoare, domnul Moldovei

s'a predat §i a fost rupt in bucati de Turci.

9. Turburärile provocate de a§ezdri1e tätäre§ti din Basarabia de jos. Expeditille po1ono-cfizace§ti. Fasboiul turco-polon. Pierderea Hotinului. (c. 1550c. 1700). Cucerirea turceascd a Basarabiei de jos nu coincide insd §1 cu o expansiune etnica turceasca in aceste parti moldovene§ti ;

dar, la addpostul sabiilor turce§ti, se scurg in aceste locuri drambele tätarilor isgonite de aci cu atata truda odiniord de domnii moldoveni intregitori de tall. Prezenta de acum statornica a unui popor prädalnic in aceste pari, pe langa o vaditä §i permanenta amenintare pentru Moldova, provoacd expeditiunile polono-cazdce§ti, care se tin lant in cursul a cloud' veacuri, al 16-lea §i al 17-lea, avand cele mai nimicitoare urmari asupra Basarabiei §i Moldovei intregi. Cetatile din Basarabia de jos servesc ca sprijin §i tinta in luptele ce s'au urmat in aceste parti ). Fala de aceste imprejurari §i dupd incercarile care sunt ca §i ultimile svacniri ale unui brat ciuntit, ale lui Alex. Cornea, loan Despotul §1 loan Armeanul, Moldova simte nevoia de neinläturat de a-§i creia in partea primejduitd altepuncte de ingradire §i de aparare 6). Lapu§na ajunge, §i indirect prin atentia speciala a lui Alexandru Von, cari nu--§i uità locul de origine Wand din ea un centru istrativ §i economic, un loc natural de intdrire a Basarabiei ciuntite 7). I) N lorga, Basarabia, p. 38. loan-cel-Cumplit e asezat in scaun cu sprijinnl sangeaculul de Cetatea-Albil (N.lorga, Chilia, p.199 . 3) N. lorga, Chilla, pp. 199-200, cf Xenopol V, pp 87 sl urm. 1) N. lorga, Basarabia, p. 39. ; N. forgo., 3) Cea dintiliu pradacinne cazaceascii in Basarabia e mentionatS in anti! 1528 (Hurmuzaki Chilia, p. 184). In nAvalirile chziicesti ce s'au urinat a fost prEtdat iarmorocul Orheiului ; au fost asediate si arse de mai multe ori Tighina, Chilia, Cetatea-AlbA ; Ismailul a fost cuprins de Cazaci (N. lorga. Chilia, pp. 201 si urm.). 1.) Ciubarciul, care luase provizoriu locul Cetatii(gthe, fusese cuprins !mprei nit cu Cilusanii la 1538 in uncut raia a Basarabiei de jos (N. lorga, Basarabia, p. 35): Renii sau Tomorova, care inlocula dela 1538 cardtul Dunaril in locul Chiliel (N. lorga, lb p. ff.) fu cuprins mai tiirziu (in 1622) in raiaua Turceascii (1. Nistor, p. 118). 7) 1. Nistor, pp. 143 si urm. In linutul Liipusnei se gilsia i Chisinklul ; intr'un document din 1436 se pomeneste selistea Chisinilului; satul, din care s'a clesvoltat sub stapanirea ruseasca orasul de astiizi, a fost internelat de Vlaicu, fost piircalati de Flotin, Orheiu i Cetatea-AlhS, unchiul liii .Stefan-cel-Mare (1. Niston

pp. 146 si urm ).

www.dacoromanica.ro

1STORIA

125

In apdrarea Moldovei mai stätea, din gratia naturei, §i codrul Tigheciului sau Chigheciului, care se afld mai jos de Ldpu§na, in fata Fälciului 'Ana la apa lalpugului, §i care dupd expresia lui D. Cantemir, constituid pentru Moldova apärarea cea mai tare contra Mari ion, 1) Oficialitatea s'a folosit de aceastd apdrare fireascd, domnii Moldovei au colonizat intens aceste locuri, iar pe Tigheceni sau Codreni i-a iricdrcat cu privilegii. and a fost nevoia mai simtitä apdrarea s'a organizat, infiintându-se functia de Cdpetenia Codrului, un fel de pArcdldbie sui-generis pentru regiunea dintre Prut §i Cahul 2). Orheiul, Soroca, ridicate odinioard impotriva Tatarilor cramleni, devenird acum §i punctul de sprijin spre sud, impotriva Tätarilor a§ezati in raielele turce§ti din Basarabia de jos 3). Dela 1538, Tighina, Chilia §i Cetatea-Albd se despdrtird pe incetul §i economice§te de Moldova ; trebuiau gäsite alte capete de drumuri, alte centre §i porturi de intrarea §i scurgerea avutiilor tärii ; de aci cre§terea importantii Ldpu§nei devenità vaind in locul Tighinei 4) ; Galatii incep a se ridicà ludnd locul Chiliei §i Renilor. De altfel cetdtile raielelor pierd itnportanta lor economicd de odinioard ; marile pescdrii depe Dundre §i Mare sunt §i ele decdzute 5). Orheienii §i Tighicenii sau Codrenii, apärdtori de hotare ai Moldovei se disting intre ceilalti Moldoveni prin vitejia §i ddrzenia lor. Nu arare ori se pun in fruntea mi§cdrilor de impotrivire fatd de domnii nevrednici sau impildtori 6). 0 altd urmare a pierderii Basarabiei de jos a fost §i instrdinarea ei din punct de vedere etnic. Dupd curdtirea acestor locuri de Tátari de cdtre domnii intregitori de hotare §i popularea lor cu Mold'oveni 7), când marginea de jos a Moldovei a incdput pe mdna Turcilor, Tätarii au revenit scurgdndu-se neincetat aci, a§a c incetul pe incetul satele rotnâne§ti, intdiu pustiite, au lost inlocuite cu cd§lele tätarilor 8). Afard de Tátarii Bialogrodeni a§ezati imediat dupd cucerirea turceascd din 1484, alte drdmbe de Tdtari s'au nApdstuit dupd 1538, sdld§luind pe aceste locuri, intemeind a§a numitele olaturi de sate tätärd§ti 9) : 1) D. Cantemir, pp. 70-71. 2) Functia dateaza din timpul Jul Ioan.cel-Cumplit (I. Nistor, p. 153). 3) N. Iorga, Chilia, p. 187. 4) I. Nistor, pp. 110, 145. 5) N. Iorga, Chilia, p. 191. 6) Lapusnenii si Tighicenii se rascoala inpotriva impilatorului domn Iancu Sasul, aducand cu dàni1 pe unul dintre el Ivan Vocla Lungul (Xenopol V, p.p. 99-100); 0 rascoala a oamenilor din tinuturile Orheiului si Lapusnei de sub conduterealui lonascu zis Bogdan, are ca rezultat mazilirea lui Mon Tiranul (Xenopol V, p.p. 111.-113); Orheienii se rascoalii impotriva lui Alexandru Movila de douti ori in 1616 (N. lorga. Basarabia, p. 52); Hotinenii se rascoalä contra pircalabului italian pus de Gaspar Vodd ; Orheienii riche(' impotriva lui Gaspar pe un Domnisor" dintre ei (81. lorga, loc. cit.); in 1671 avem rascola cu un caracter mai general a lui Mihalcea Hancul, bogat boier basarabean cu toti Orheienii i Lapusnenii impotriva hraparetului domn Oh. Duca (Xenopol VII, p.p. 228-229). 0 cauza mai era si deprinderea ce-o capatase locuitorii din acesta parti din expeditiunile cazacesti, multi dintre ei intrand in oastea cazactlor, cand trecura zilele de glorie ale acestora ; Hotinenii stint mai linistiti, fiind mai aproape de Suceava i chiar de Iasi (N. lorga, Ins,mndtatea tinuturilor de peste Prat pt. (st. Rom. qi pt. folclorul rom. (n-ac. 1912, p.p. 6-7). 7) I. Nistor, p. 122. 8) N. Iorga, Basarabia, p. 39, cf. Xenopol V, pp. 88 si urm.

9) Afard de Tatari, ca populatia straina pripaslta in aceste locuri, in acele vremuri, se mentioneaza Armenii, care asezati in targuri cu deosebire in centrele insemnate de comert cu strainatatea, mijlocesc schimbul de marfuri intre Polonia si Moldova, pans in mijlocul secolului al XVIII; ei formau in raielele turcesti o colonie numeroasa, care sport sub dominatia turceasca (N. lorga, Chilia, p. 193).

www.dacoromanica.ro

_

126

BASARABIA

Ace§tia erau §i ei din Cram, cu deosebire din hordele Orak §i Oremberg, care ne dau pe TAtarii Bugeceni 1) : ei au aci §i o re§edintO la COu§ani pe Botna, unde in permanentd stAtea seraskierul, adicd loctiitorul hanului din Cram. Cum se vede Bugeacul devenise o anexä, un olata al Cramului 2). Populatia romaneascA insA din aceste locuri de acum InstrAinate n'a pierit imediat §i cu totul, ea a persistat ad Inca multA vreme 3). Piatra de mormant asupra Basarabiei de jos era pecetluitd cu trei peceti : politick economicA §i etnicA. Dar rnormantul era proaspAt. Cand Mihai Viteazul, domnul Tdrii-Romane§ti, care sintetiza in eroicul sOu suflet, revolta aprigO a con§tiintei romane§ti impotriva grelei asupriri pAgane, strMulgerd sabia de desrobire, Aron Tiranul, domnul Moldovei, gatuit §i de fantasticele pretentiuni materiale 4) ale unei impArAtii mai mult lacome decat trufa§e, a intrat in tovArd§ia domnului muntean intocmai cum frunza intrA in puternicul circuit al unui vartej irezistibiI. RAsvrAtirea,, domnilor romani fu de o violentd putin obicinuitä : avantul era mare §i träsAturile planului de actiune mar*. Aron, prins §i suggestionat de sborul vulturului muntenesc, se avantA §1 el mai mult chiar decat ii ingOduiau slabele lui aripi : cu ajutor ardelenesc §i cu tovdrd§ia cazacilor, domnul Moldovei porne§te in 1593 campania de recuperare a Basarabiei de jos : asediazd Tighina §i aproape o cuprinde, insA lasO indeplinirea faptului pe seama Cazacilor, cari pretindeau singuri aceastà onoare §1 pradd ; bate Cetatea Alba, 1nvinge pe begul acestei cetati, dar n'o poate lila din lipsä de tunuri de asediu : ajutorul sOu Andrei Barcsci love§te Ismailul 5) care §1 cade in maim Moldovenilor 6 )

Dar Aron Tiranul, in jocul fortelor deslantuite, dispare repede ; el fu inlocuit cu Stefan Razvan ; impotriva acestui biet tigan, care mo§tenise o tragicd situatie, cu totul nepotrivitä nici cu fortele nici cu visurile lui, hanul Cramului, in numele suveranului sdu turc, se porne§te trecand pe la Bender, impreuna cu Ahmed, destinat sA fie sangeac al Moldovei reintregite, insd in sens turcesc. 1). pentru prima oaril numele tAtarilor din Bugeac e pomenit in 1603 Tartari Bucyakienses". N. lorga, Chain, p. 220).

2) I. Nistor, pp. 126-129. Incetul cu incetul, TAtarii s'au deprins in Basarabia si cu lucrarea pamAntului, din drume(i si pOstori devinind i plugari (N. lorga, Chilla, p. 216). 3) La 1760 numele curent Inca era Cetatea-Alba 0i Tighinea (Callimachi 11V. N. lorga, Basarabia, pug. 40); in 1580 begul de Bender scria romilneste Eu Ali-bei de Tighinea".. (ib. pp. 41-42); pentru nevole religloase ale Romfinilor din aceste pArti s'a infiintat circa 1595, episcopia Proilaviei si a Ismailului, jurisdicha ei intinzandu-se si asupra crestinilor din HAnia CrAmului (I Nistor, pp. 129-130; Aron Tiranul intemeiazA episcopia Husilor de care tineau Soroca, Orhei, LApusna, Tigheclul ; tinutul Hotinttlui tinea de episcopia RAdAutului, iar BAlli de tinutul Iaului i al Carligaturei (ib.( Asupra caracterului romanesc al satelor si cetatilor din Basarabia-de-Jos vezi si marturiile cAlAtorului z din 1585 Francois Pavie baron de Fourquevaulz, N. lorga, Basarabia, pp. 47 si urm.). 4) Aron Tiranul, ca pret al scaunului de domnie, protnisese 400.000 galbeni sultanului, 50 000 vizirului alti 150.000 la diferite persoane influente etc. (Xenopol, V, p. 110). 3) Raiaua Ismailului a fost facutA in timpul lui Aron Tiranul in 1595 si se intindea pe arnbele maluri ale lalpugului, marginindu-se la est cu raiaua Chiliei, la vest cu Cahulul, la nord cu Bugeacul mai sus de satul Tabaci ; in 1622 s'a adAugat §I Reni (I. NIstor, p. 118). ) N. lorga, Chitin, pp. 209 §i urm.; cf. Xenopol, VI, pp. 27-28.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

127

Acest plan turcesc s'a sfärAmat de tabdra dela Tutora a Moldo-Polonilor, condu§i de cancelarul polon Zamoiski, care se &idea insu§i la recuperarea Basarabiei de jos, insd ca dobandind un sprijin pentru regatul polon Ia Dundrea de jos §i Mare 1). Mihai Viteazul cucere§te fulgerAtor Moldova in 1600, spulberand ca un fum acest plan polon : ve§ti la Viena mergeau atunci cum cd eroicului Domn de acum §i al Moldovei, ii era in gand recucerirea Basarabiei de jos 2). Dupd repedea ndruire a lui Mihai Viteazul, starea Basarabiei de jos '' ur A fRV:77:-Kis.., devenitd turco-tdtard reintrd in statu quo ante. ,

Sä vedem in acest limp tribulatiunile" §i primejdiile prin cari trece

Basarabia de sus, a cArei chee §i

.4

poartd" era cetatea Hotinului. Dupd victoria asupra lui Petru Ra-

7='

re§ dela Obertyn din 1538, I. Tarnovski

4.4

1 ,t; L _7 ...I ,

asediazd Hotinul, iar dupd §ase sap; famAni cetatea, care fusese reintAritä de domnul Moldovei 3), fu cucerità, ..., c zidurile ii sunt aruncate in aer 4). \I Dar Stefan LäcustA primind conditiunile polone de pace, pdstreazd Hoti' ,t-,N ' 1tin) prlill nul 5). E de insemnat insd Ca, prin 8.-.41/. I 4 amestecul Polonilor, Hotinul e scApat deocamdatä de o sigurA cucerire tarMihai Viteazul. ceascA, Soliman dand indärät din Principe al Ardealului, Domn al Tarii Romanesti fata cetatii asediata de Tarnovski 6). si al Moldovei (1600). Mai tArziu, loan Despotul, in urmArirea mijloacelor de cucerire a scaunului Moldovei, cedeazd in 1562 palatinului polon Albert Laski Hotinul, pe care in urmä i-1 ia inapoi 7). Alexandru LApu§neanu vrAnd sd arate stApAnilor sAi turci un model de slugd sincer supusd umple cetA tile moldovene cu lemne §i le dA foc 8), Hotinul insd e crutat din dorinta Turcilor, cArora le era de nevoie o °

.

1

,

1) N. lorga, Chilia, pp. 211 §i urm. 2) N. lorga, Chilia, p. 215.

a) Dupa infrangerea dela Obertyn Petru Pares continua harluelile cu Polonii, repara Hotinul ridicându-i si ziduri noui de piatra si carer,. rosie si tare, care se pot vedea pane astazi; sporeste i numarul strajerilor (I. Nistor, p. 103). 4) lb., loc. cit.

5) N. lorga, Basarabia. p. 37. 6) N. lorga, Basarabia, p. 37. 7) lb., loc. cit.

8) Pentru aceleasi motive Liiputneanu mute scaunul de domnie la 1ai, targ deschis si in apropierea raialelor turcesti (15r.S).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

128

cetate de apArare spre Po Ionia 1), drept care a §i varat inteinsd o garnizoand turceascd, primul microb de raslä§uire a Basarabiei §1 din aceastd parte 2). Bogdan IV, u§uratecul tandr polonofil, i§i avea re§edinta de predilectie in Hotin, pe care-I infrumuseta 3), iar amenintat fiind de loan Armeanul, ddrue§te cetatea seniorului polon Dobrovolski cu conditiunea, ca dacd pand in trei luni, nu va primi ajutor din parte-i, s'o predea Turcilor 4). Insd loan Armeanul instApftnit in scaun §i impdcat cu Polonii, prime§te in stäpanirea sa Hotinul 5). Hotinul, revenit in stäpanirea domnilor Moldovei, serve§te ca refugiu lui leremia, Simion §i familiilor lor, fugAriti de Mihai in 1600 0). *g

Indatä dupd cdderea lui Mihai Viteazul, cancelarul Polon Zamoyski, gândind sä incheie repede §1 radical socotelile planului polon, reclamd in 1602 cele doud provincii dunärene §i cloud sau trei cetAti turce§ti dela gurile Dundrii, ce se tin de ele. I se ráspunde, cd sunt cuceririle lui Soliman §i nu se da. ,locul uncle au sdpat copitele cailor o§tirii tarce§ti Invingátoare,, 7). A urmat asvarlirea roatelor de Cazaci, cari aduc prdpAciul cu deosebire in Basarabia, tinta lor fiind tatarlacul oplo§it in aceste parti 8). Constantin Movild cedeazd Hotinul Polonilor 9), servindu-i ca sprijin atat lui, cat §i lui Alexandru Movild in hiptele lor cu .ornul Turcilor Stefan Tonna 10) ; in cele din urmä Zolkievski precld cetatea lui Radu Mihnea, in 1617 11). Dar Polonii reocupd Hotinul cu prilejul räscoalei cre§tine impotriva Turcilor, provocatà de noul domn al Moldovei, murlacul Gaspar Gratiani. Cu acest prilej Polonii se gandesc la Instäpanirea asupra liniei Nistrului prin recuperarea Tighinei §i Cetatii-Albe. Aceastä expeditie a avut urmdri dezastruoase pentru cre§tini : in fug.1 insu§i capul hatmanului polon este retezat de o sabie tátärascd la), Gaspar e ucis de Moldoveni, iar parcdlabul italian, pus de el in Hotin, e isgonit 13). Sub 11 I. Nistor, p. 110. 2) Xenopol V, pp. 68-69. 3) Marturia lui Fourvueveaulx (I. Nistor, pp 112-114). 4) xenopol V, p. 75. 1.) Mai tilrziu loan Armeanul formuleazã vechea pretentie asupra Pocutiei (Xenopol V, p. 77). 0) N. lorga. Basarabla, pp. 46- 47. 7) Intr'o variantit a actului, cetatile sunt rnentionate: Chilia, Cetatea-Albil, Jsmailul si Benclerul (N. lorga, Chilia, p. 219). 8) In 1601 cazacii pradà Soroca; apoi in 1602 ei pradli cta1i1e basarabene ; in 1604 ard Ismailul si Soroca; in 1606 se inregistreazil alte präd6ciuni azAcesli la Dunarea de Jos (ard si prada Fugeacul, Cbilia si Cetatea-Alblt); in 1612 jafuri de ale cazacilor dealungul märii Negre, pad la Varna: in 1614 pradd in Moldova spre M. Neagra ; in 1616 alte incursiuni la Nistru, respinse de Moldoveni in unire cu Tãtarli. Prhclaciunile citzlicesti constituesc si ele o cauza de stabilire a Tiitarilor in Bugeac: trebuia o paza pentru raielele turcesti (N. lorga, op. cit., 217, 220).

u) N. lorga. Basarabia, P. 52. to) Xenopol VI, p.p. 259-261.

II) N. lorga, loc. cit. 12) Despre aceastli nenorocire cronicarul polon scrle: Mai bine s'ar fi scufundat in plimlint tara aceea a Moldovei fnainte de a fi intrat nol intr'insa ; nici odat6 coroana polonii n'a suferit o mai mare infriingere". 13) N. lorga. Chilia, p. 222.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

___.

129

urmdtorul domn Alexandru flia Polonii se asigurd punAnd mAna pe Hotin 4), pe care Insd 11 restitue lui Stefan Tom§a prin pacea din 9 Oct. 1621 2) din acela§ ora§, prin care se pune capät definitiv acelei expeditii. In 1629 gAsim petrecAnd in Hotin cu grija, de ce va mai fi din partea vecinilor neastampdrati, pe domnul Moldovei Miron Barnovschi 3). 0 puternicd mi§care §i lungi lupte pe pämAntul Basarabiei intre Poloni, Turci, Cazaci, 'Mari §i Moldoveni treze§te insemnata cdpetenie tdtArascd Canternir MArza, care mild sd-§i intemeieze o cArmuire personald pe malul mad, la gurile Dundrii : stat nou de amenintare, stoarcere §i jaf." 4). Aceste lupte au tinut aproape de cincisprezece ani (intre 1624-1637) §i se slat§esc dupd trecAtoarea Incununare a lui MArza cu caftan §1 solie dela sultan 5), §i prin interventia 6) domnilor romAni Matei Basarab §i Vasile Lupu, cu refugiarea tatarului la Constantinopol, unde i-se taie capul. Rezultatul pozitiv al actiunii lui MArza a fost pustiirea desdvAr§itd a Ba-

sarabiei, a§a cd intre Nistru §i Prut n'a mai rdmas o casA 7). Urmeazd o prigoand a marzacilor §i in general a Tdtarilor din Basarabia : multi dintein§ii pdrAsesc Bugeacul, unele cdpetenii pleacd in Crimeea, altii la

Don, unii i§i gdsesc addpostul chiar in Polonia, uncle sunt a§ezati pe la Nipru su perior.

Dar peste cati-va ani yin altii cu duiumuh, 8), a§a cd Vasile Lupu Insu§i, prin interventia hotdrItA a cdruia se pusese oarecum capdt actiunii rdzboinice a lui MArza, are de suferit trei invazii tätArd§ti 0), ceeace 11 silc§te sd se apropie

de Poloni §i de Cazaci " ) §i sä pldteascd TAtarilor rdscumpdrarea balcibe§licul" 9). 5i totu§i domnia lui Vasile Lupu (1634 1653) a Insemnat relativ o lungd §i binefacdtoare odihnd pentru tinuturile basarabene : el a zidit In aceste pári biserica Sf. Dimitrie din Orhei i cu prilejul expeditiei impotriva Tätarilor biserica Sf. Nicolae din Chilia 12) Dupd aceste intAmpldri se simte nevoia unei organizäri mai solide a tinu.

6) Xenopol, VI, p. 269.

2) N. lorga, Basarabla, pp. 52-53. a) lb., loc. cit. 4) lb., pp. 54-55. a) Cel dintfii cap al TAtarilor din Bugeac recunoscut oficial de Turci. Bugeacul devine pe timpul lul un loc de refugiu, un lagAr, o ascuzAtoare de bogalii prAdate (N. lorga, Chilla, p. 222). 6) Noile trupe cu cooperarea ogtilor lui Mittel Basarab ii laying gi-1 urmAresc pArIA in pArtile Ismailulul 41 Ceta(ii-Albe iN lorga, Chtlia, p.p. 223 gi urm.). 1) Hurmuzaki XV, (N. lorga, Basarabla, p. 55). 8) N lorga. Chilia, p.p. 228-229. 6) In 1646, o navalA stragnicA a Maribor in cloud directii; o drAmbA cuprinde (inutul Sorocel, Hotinulul, CernAutulul, Doroholului, HarlAului I Iai1or pAnA sub zidurile Sucevei i pand in munte; alta a inundat Orheiul, Lapugna gi Filciul; numai Chighecenii au scapat in Codru, unde igi gasegte vrtmelnic refugiul gi Vasile Lupu (Xenopol, VII, p.p. 34-36). to) El clA in cAsStorie (ui Timug,, Hal hattnanulul cdza.cesc, pe flica sa Ruxandra (lb., loc. cit). it) N. lorga. Chilia, p. 229. 12) N. Iorga. Basarabia, p. 55. Pisania bisericii din Orhei n'are data', probabil a fost ziditA Intre 1636 1651; pisania biserlcii din Chilla poartA data zidirii 1 Mai 1638-1 Mai 1658 (Zamfir Arbore, p.p. 290, 302).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

130

turilor de peste Prut, pentru apdrarea Moldovei ; pe la jumAtatea secolului al XVII-a gdsim intemeiatd aci o serddrie in felul celei turco-tAtArd§ti 1).

Un fapt notabil este legatura pe care o incearcd in 1664 Inlocuitorul lui Vasile Lupu, domnul acum pribeag Gheorghe Stefan, sd o facd cu marele cneaz al Moscului Alexe Mihailovici, care se obliga a realipi la Moldova Bugeacul, adicd nteritoriul §i cetatile pe care Turcul le-a desbinat de Moldova, precum sunt Cetatea-Albd, Chilia, Tighinea" 2). Insd in adoua jumdtate a secolului al XVII-lea Moldova avea sä incerce o noud pierdere : ca urmare a rdsboiului turco-polon pentru Podolia §i Camenita, Hotinul. In prima jumAtate a secolului Hotinul a rdmas in cele din firma in stdpanirea domnilor Moldovei : aci se intäre§te Vasile Lupu impotriva inlocuitorului ski Gheorghe Stefan, care venia cu ajutor muntenesc §1 ardelenesc 3).

La deschiderea rdsboiului pentru Camenita 4) Mohamed IV ocupd Hotinul,

ll _Ty

4

bisericile sunt prefAcute in moschei. Domnul Moldovei Stefan Petriceicu trece in acest conflict. de partea Polonilor §i nu numai cd nu se &idea la pierderea acestei cetdti, cu care intelegea cd se pierde iremediabil §i picul de autonomie, de care se mai bucurd Moldova 5), dar riddAjduia scriind

Polonilor cd s'ar putea cuprinde toate Vasile Lupu. Domnul Moloovei 11639-1653). ora§ele moldovene§ti luate de Turci : Cetatea-Albd, Tighinea, Smilula 6). In lupta ce s'a dat sub zidurile Hotinului din 1673, Polonii ocupd cetatea 7), dar loan Sobieski nu ascultd de glasul lui Petriceicu de a se avAnta asupra cetatilor turce§ti din Basardbia, cdci in socotelile lui de cucerirea coroanei regale intra §i sprijinul Turcilor 8). 2) Cu hotnogl de paza la hotare i namesnici pentru ordinea internA, serclarul avAnd Meta marginea in seama I in purtare de grijA" (N. lorga, Basarabla, p. 76). 2) Hurmuzaki I X2 (N. lorga, Chilla, p. 230). 5) Xenopol VII, p. 199. 4) Cauzele rAsbolului: o parte din cazaci sub P. Dorosenco, nemullumiti de impartirea cazacilor sub stapAnirea rusascA i polona prin armistiliul dela Andrusov din 1669, s'au pus sub prottclia Turcilor ; de ad ostililAji [rare Turd I Poloni. (I. Nistor, p. 173). 51 Petricelcu spunea cA, dacA se pierde Hotinul, in Moldova Ware ce mai domni domn", (Xenopol, VII,

pp. 232-233).

6) N. lorga, Chilia, p. 231 '7) Xenopol, VII, p. 234. 8) Xenopol, VII, pp. 234-235.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

131

Pacea dela Juravna din 27 Octomvrie 1676 dAdu Camenita cu Podolia Turcilor. Dar stdpftnirea acestei cetAti de Turci constituid o amenintare pentru Moldova. GAnduri de a transform Moldova in pa§aldc puteau trece atunci prin capul lui Mohamed IV, §i poate protestul hotdrit al tarii exprimat prin gura lui Miron Costin 9, i-a fAcut pe turd sd procedeze mai prudent, 16sAnd deocamdatA un lagAr langd Hotin 2), dar pundnd maim pe vama oraplui 3). Aceasta era inceputul cuceririi turce§ti a punctului de sprijin §i apdrare a Moldovei dinspre Basarabia de Sus 4). 0 consecintd imediaa a rAsboiului polono-turc din 1672 a fost rdvd§irea Moldovei 6) §i a§a destul de incercatA de jecmAnitoarea domnie dinainte a lui Gheorghe Duca, care a provocat in 1671 intinsa rdscoalA a Orheienilor §i LApu§nenilor, de sub conducerea lui Mihalcea HAncul. 6). Dupà rdsunAtoarea biruinta din 1683, Cara Mustafa fiind infrant sub zidurile Vienei asediate, loan Sobieski se &idea la un plan mare : cucerirea din mana Turcilor a TArii RomAne§ti, Moldovei §i Bugeacului. 0 expeditie moldocdzAceased a fost indreptatA in acest scop asupra Bugeacului, care este gdsit .plin peste mdsurd de grail, orz §1 meitN; expeditia, lii fruntea cdreia se afla §i Petriceicu, acum domn pribeag 7), dupd ce arde Tighinea §i pradd Bugeacul, ajunge pAnd sub zidurile Cetatii Albe, având de gAnd sd se indrepte spre Ismail §i Chilia 8).

Dar Moldovenii, imprd§tiati pela jacuri", sunt goniti de Mari §1 ajun§i aproape de Reni, loviti cu pripeald, se retrag pe Prut, unde se intAresc in unghiul pe care apa II face cu troianul : lupta care s'a dat la gura Frumoasei, continuatd la gura Largei iese In paguba Moldovenilor 9). Incercdrile pe cari le face in cloud rdnduri in 1685 Sobieski insu§i, care cerea ndvald asupra Cetatii-Albe §i Chiliei §i stabilirea la Marea Neagrd, nu duc nici macar la trecerea Nistrului, Polonezii fiind impiedicati dela actiune de ploi, boli §i lipsd de provizii 40). In 1689 Sobieski cere ajutor Nemtilor §i sprijin Papei ca TAtarii sA fie sco§i cu totul din cuiburile Bugeacului §i ale CrAmului. In acela§ an se incep tratativele de pace intre Turci §1 Nen* ; imparatul, sub suggestiunea planului I) Miron Costin clitre comandantul turc: Suntem noi Moldovenii bucurosl a se laieasca irnparatia (turceasca) Iii toate partite cat de mutt ; iar peste tara noastra nu ne pare bine 84 se lateasca".

fl) Xenopol, VII, p. 231; cf. I. Nistor, pp. 178-179. 3) Xenopol, VII, p. 233). i strictrit Orli noastre". 41 Neculcea se exprima astfel: incepatura durerii 9 Xenopol, VI, pp.. 225-226: rezidentut german Kintsberg, care a vizitat aceste locuri in 1674, scria aproape 213 din populatie pierise sau se Imprastiase" (ib., p. 234). 8) N. lorga. Basarabia, p.p. 79-5101 Minn era un bogat boier moldovean cu intinse mosii prin partite Chisinaului ; el a Intemeiat in 1678 manastirea de maici Hancu-Paraschiva din Chistnau (Z. Arbore, p.p.321-3);

e posibil ca rascoala aceasta 58 se ft Intins pana la Hotin (I. Nistor, p. 176; cf. Xenopol. VII, p.p. 2-229). Dupa potolirea rascoalei,un calator polon scrie Warn Intalnit pe nimeni,ci numai cadavre"(1.Nistor,lb.,loc.cit ) 71 Petricelcu chiama la lupta j pe C. Cantemir, domnul de mai tarziu, cfiruia ii scrie sa vie: ,,sa fa-

rimam paganul, ea ne rascumparam pamantul nostru, care dinfrinsa ne stratnasera pagan& ! 8) N. lorga. Chilia, p.p. 235 si nrm. 3) T. Nistor, p. 189; cf. Xenopol, VII, p.p. 246-247. 10) N. lorga. Chllia, p. 2/5 si urm. (boc, cit.).

www.dacoromanica.ro

BASARAI3IA

132

polon cerea ca Bugeacul evacuat de Mari sd fie Inapoiat Moldovei, care §i-ar fi redobandit astfel vechile hotare 1). La continuarea tratativelor din a. 1690, Po Ionia I§i formuleazA pretentiile, partea ce i-ar reveni Muntenia, Moldova §1 Bugeacul cu Cetatea-AlbA., argumentand cA mai ales de luarea Bugeacului atarnd nu numai stApanirea Dunarii §i asigurarea celor cucerite, ci despArtirea de oastea turceased a TAtarilor, cari

sunt un brat al prea puternicului corp otoman 2). Dupd negocieri care s'au urmat §1 in anii urrnAtori : 1692, 1693 §i 1698, Polonii f§i reduc pretentiile numai la pästrarea cetAtilor mol 4oveneti, ocupate in cursul rAzboiului : Cernduti, Suceava, Hotinul, Soroca §i ca hotar Nistru pand la vdrsare ; se adAugh trimiterea Bugecenilor in Asia 3). La incheierea pAcii dela Carlovdt din 1699, Polonia capdtd numai Came-

nita 9, cat despre evacuarea Bugecenilor, Turcii au interpretat-o in sensul ca TAtarii sA de§erte numai locurile ocupate in cursul luptelor §i unde ei se-§i stabilise, §i anume tinutul Läpu§nei, pe ambele maluri ale Bacului, langd Chi§indu 5)

Cu Incheierea acestei pAcii cu astfel de rezultate pentru Poloni, uimitor

disproportionate cu pretentiile lor §i neinsemnatul folos pentru Moldova, influenta polonA in Moldova cade pentru totdeauna 6). 10. Raiaua Hotinului. Rázboaiele ruso-turce §i ocupatiile ruse§ti din sec. XVII Pierderea Basarabiei. Insfar§it cu prilejul expediti.i din 1713 a seraskierului Abdi Pa§a pentru reabilitarea lui Stanislav Leszcizynski, Turcii se opresc la Hotin pe care-1 ocupd, 11 reintdresc §1 din tinutul inconjurAtor se §i organizeazA raiaua respectivA 7). Insemndtatea acestei pierderi pentru Moldova

se reflectA in simplele cuvinte ale cronicarului : Luarea Hotinului ca o rand tArii multA sldbiciune i cddere i-au fAcut" 8).

Prin pierderea Hotinului §i infiintarea unei raiele In Basarabia de Sus, pentru apArarea Moldovei in aceastA parte rdmaneau in picioare Soroca, Orhei, Liipu§na, Tigheciu §1 Greceni 9). 9) N. lorga. Chilia, p 233. 9) lb., p.p. 240-242. a) N. lorga. Chilia, loc. cit. 4) N. lorga. Basarabia, p. 81. Cu predarea cetAjii si evacuarea ei de Turci fu instrcinat de sultan, domnal Moldovel Antioh Cantemir (Xenopol, VIII, p.p. 79-80). 5) N. Iorga. Chilia, loc. cit. 6) N. lorga. Basarabla, loc. cit. 1) N. Iorga. Chitin, p. 246; cf. Xenopol, IX, p. 9. De oarece se refugiase din vec*nAtate in aceasta raid, in timput Int Racovila vre-o 4.000 (drani, iar N. Mavrocordat, dupir porunca Portii, &finite sä-i aducA mAcar cA Turd! ii ascundea ttgAduindu-i" ca sA inapoieze, s'a alipit la ralana Hotinului tot (inutul CernAuflor" afarA de TArgul CernAuli (N. lorga. Boeri i RazdAi in Bucovina § i Basarabia in cele dintdiu decenit dupil anexare, an. ac. 1912, p.p. 38-39). 8) Axinte Uricarlul. E caracteristIc plangerea din 1732 a pribeagului Oh. Lupascu HAjdAu: dad( va da Dumnezeu ca Moldova sau jude(ul Hotin sa scape de dusmanil Turd" N. Iorga. Basarabia, p.p. 86-87). 9) Granitele raielei Hotinului erau Prutul st RAchitna spre vest; rAul Ciuhuruf intre Soroca si Hotin spre sud; avea 100 sate cu cet. Hotinului tl tArgurile Lipcani, Briceni i Noua Suli(A : vechia stem& a cetaiii era un pandas ; sterna turceascA : fret turnuri pa cAmp auriu, deasupra turnului de mijloc o semilunA de care atArnau 2 paIo§e Incrumate. Ruth au pAstrat aceastA stem& adaugind deasupra paloselor o cruce de argint (I. Nistor, p. 209).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

133

Soroca era sd incapd §i ea pe mama Turcilor in 1712, iar la Ldpu§na, Inca inainte de incheierea pdcii 1699, incercase sd se a§eze cazacii, apoi Tatarii 1).

Tot in acest timp (1713) 'Mull lui Giaun darn, folosindu-se probabil de infrangerea Ru§ilor la Prut 2), trec peste vechiul hotar al Bugeacului, numit a lui Ha lil Pa§a, §1 se instdpanesc pe Inca o fd§ie din pdmantul Moldovei, apreciatd cloud ceasuri" in ldtime §i 32 ceasuri" in lungime 3). Grigore Ghica in 1727 fdcu sfortdri sd-i scoatd din locul incAlcat, ii scoase 3,1*

__%77

.,ii';',. 4 .f.,5i r-",

13

.,

'

"

.

.

1-

r, 7 515r :,:n ,. -

7 .

1 _ f--. ,, ;,.. 1 e

.

'r.t.-

.-

__ ;,11- ,

t.?..i

.t..:___ .,..t...

tA7.'Ir.,rkia.

..,41,),,.- .

-..

_

.

r44":.): _LI

33

tti:

..Mtli841(

.. r.

A 0 0., ..

. 1i td 0P

'd qa '

fo, ,

ji

.

.

.

115A-r-

....

1°'

°

; 7-

461."°

'

. .4-.4._ 'Ci ";". -an -

r

r

_

.7..4"t

m 44.

'

.0.-.....

....

.

433-:er,

3

Cetatea Hotin

chiar din cdte-va sate sau cd§le, le därdnid casele §i chiar o moschee, dar nu le putu smulge dreptul de pd§une pe fd§ia incAlcatä 4). Dupd cdderea influentei polone (sfdr§itul secolului al XVII-lea), indatd se It N. lorga.

Chi lia, p.p. 245-246.

2) 1. Nistor, p. 208. el Incalcarea a fost recunoscutA sub Mih. RacovilA (1721)

i ca ea sit alba macar un caracter prod-

zoriu incalcAtorii erau supusi la dijma bucatelor (usurul) si dare anume pentru pAsune (alamul) (N. lorga, _('hilia, p.o. 246 - 248).

4) Mai tarziu I. Callimachi si C. Moruzzi confirmA si el raptul, tAtarli Hind ingAdulli cu obligaVa t,su rului, alamului i ascullArii de pArcAlabul de Orhel si cApitanul de Codru (N. lorga. Chi lia, r p. 246, 748 249; I. Nlstor, p. 211). In 1777-1782 sub C. Moruzzi se hotArniceste Moldova cu Bugeacul: linia de granilA trecea dela Bender pe ta satul Hotarniceni, urma Troianul tAnA la Besteman, tAia ,.drumul spre Tigheciu l Codru" se linea apoi de acest drum, atingea drumul dela Tigheciu la lalpovat, continua cAtre Ulmeni si Borzesti, strabatea .Valea Adana, movila TAlmaclului, a Dellilor, Valea Verdesenilor, se apropia de Itcani si Cattin, inainta spre StrAsinesti st Maxine, spre Larga 1 movila Turlel; Insemnarea se opreste la satul TatarviA (N lorga. Bast, rabia, p.p. 89-90).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

134

aratä zorile unei alte influente cre§tine, aceia a Rusiei (inceputul secolului al XVIII-lea).

Ridicarea Rusiei sub impulsul straniei personalitati gigantice a lui Petru cel Mare (1689-1725), constituia o mare primejdie pentru Turcia intratä pe alunecupl cAderil Inca cu un secol in urmä. Moldova, dupd complectä epare a sprijinului Polon, se agata cu noui nädejdi de stanca rdsdritä pe intinsul marii sbuciumat de valurile durerilor 1). Biruintele lui Petru trezird nddejdile Moldovenilor, dintre care multi mai

ales Hotineni §i Orheieni, intrard in oas-

tea rusascd. Numärul acestora era asa de insemnat 2) cd, cu exceptia atatärilor lui Carol XII oplo§it la Varnita, lAngd Tighinea 3), el a hotdrit in larga mäsurd pe Petru sä-§i incerce norocul la Prut 4). De astfel Dimitrie Cantemir gäse§te la venirea in Scaun un partid de boeri partizani ai Rusiei gata format 9 i e nevoit, fiind §1 el convins, sä inchee tratat formal cu Petru cel Mare 6) §1 in

,

'd

r, e

7a

e

.

.

-....

A.

;le , ..

Dumitrie Cantemlr. Domnul Moldovel (1710-1711)

crimd era pedepsitd cu moartea

care se garanta ca Tara Moldovei cu Nistru sa-i fie hotar §i Bugeacul §i cu toate cetAtile tot ale Moldovei sd fie ' 7). Cantemir dä §i el o proclamatie prin care indeamnd la luptd pentru redobAni d re a Tighinei, Chiliei , Cetdtii Mbe, Ismailului §i Galatilor" 8). Neparticiparea

la aceastà revan§d" fiind socotitä drept 9).

Petru cel Mare se pregAtea dar sä por-

1) Dupa inuielerea pAcii dela Carloval, Antloh Cantemir (1696-1700) mutA slujitori domnesti pe la margini, pe la vadurile Nistrului sl ale Prutului, care se depopulase din pricina TAtarllor iXenopol VIII, p.70) 2) In 1707 in oastea ruseascA se afla un pale de cAlarime rornaneasca ; cu organizarea el fusese insarclnat Apostol Chigecl (I. Nistor, p.p. 196-197). Intre el mai erau 1 Callimachl, Turculet, fratii Voronencu (N. lorga. Hist. des relat. russo-roumalnes 1917, p. 113. 8) RamAsita oastei lui Carol XII petrece lama In tinutitl CarligAturi pe care-I pradA ingrozitor (Xenopol, VIII, p. 96). 4) N lorga. Hist. des relations russo-roumaines 1917, p p. 109-110. 4) Intre boerli marl erau amid caldurosl al Ruslel: Hatmanul Antiochus Jura si Mitropolitul Gedeon care s'au adresat direct tarului oferindu-i un sprijIn de 10.000 soldali i mijloace de echiparea ilia 15.000 pentru reocuparea Bugeacului (lb., p.p..113-114). 6) Xenopol, VIII, p.p. 115 si urm.

Nlcolae Costin. Art. XI din tratat suna astfel : Hotarele Moldovei dupa vechile el drepturi sunt acele formate de Nistru (cu Camenita, Bender cu teritoriut Bugeacului), Dungy., Muntenia, Ardealul si PoIonia (N. lorga. Chafer, p p. 244-245). 8) Hurmuzaki Supl. 11. Ep. Melchisedec crede cif Galatil sunt men(ionati pentru cA Turcii cuprinsese mahalaua Badalanului i lacul Brate IN lorga. Chilia p. 245); de altfel Turcii pusese mAna, ca, in prealabil la Hotln, pe vama orasului, dupA cum reiese din restituirile pe care le fac la pale din 1174 si 1792. 0) N. lorga. Relations russo-roum., p. 119.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

135

neascd, mai intdiu asupra Oceacovului, apoi asupra Tighinei §i Cetdtii Albe ; Tätarii fugird in ghioluri dupd cetate spre mare 1). Infrangerea dela Prut puse capät a cestei incercári §1 odatä cu ele cdzurd pentru totcleauna §i legdturile de ordin mai mult ideal ce se impletiserd intre Moldova §i noua impArdtie cre§tind. Cu campania rusd din 1736 1739, Moldova intrd Intr'un material

cu Rusia §i a inceput a sirnti ghimpii care se ascundeau sub trandafiri. Campania se deschide cu luarea Hotinului in stäpAnirea Ru§ilor 2) tarita Ana e n pro-

clamatä" de generalul Munich Doamna Moldovei 3). Dar purtarea asprä a generalului comandant cu boerii Moldovei, tratarea tarii ca pdmant turcesc, ca tard cuceritä4), vddiau in chip evident ce se putea a§teptä dela noui "mantuitori §1 creia trista temere a sortii ce avea sä pecetluiascd aceastä fatald legaturd 5).

Si totu§i in rdzboiul din 1768 1774, nddejdi noui hrâniau sufletele Moldovenilor. Hotinul din nou cucerit de Ru§i pdrea cä incepe viata româneascd : pe mo§iile raielei revin vechii stäpani, cetatea e condusä de parcalabul ei Si Tighinea e retrocedarda, locuitorii Sorocii nu-§i pot ascunde bucuria 7). Chilia §i Cetatea-Albd sunt §i ele cucerite 8). Tarile române incap in stäpanirea o§tilor ruse§ti : boerii ridicd fruntea, ei cer, la inchrierea rdzboiului, restitutio in integrum a liniei Nistrului §1 Dundrii Hotinul, Tighina, Cetatea-Alba, Chilia, Ismailul trebuiau sä strdjuiascd iard§i ca odinioard hotarele tarii 10). Amestecul Austriei §i curmarea inainte de vreme a rdsboiului Mr-Amara' toate aceste "Mull", la incheierea pdcii (Kuciuk-Kainardji 1774) se cerea mdcar sd fie inlaturati incdlatorii din 1713 depe fd§ia de ',cloud ceasurk latime §i 32 ceasuri lungime, i dacd se poate restituirea Renilor cu cateva balti cu ostroavele lor ce sunt pe locul Moldoveiu 9). Toate cetatile Moldovei cucerite de Ru§i in cursul rdsboiului, au fost retrocedate la incheierea pdcii 12), numai mo§iile depe raiele trebuiau sä reintre sau sà rämand in mdinile vechilor lor I) N. Iorga. Mita, (oc. cit. 2) Hotinul e cucerlt de Gen. Milnich; in avangardS se gaslau i fili Jul D. Cantentir, Constantin si Dimltrie (N. lorga. Relat. ruso-rom., p.p. 137-138); aupa inchelerea Neil, oOtile rusesti retragandu-se, Hotinul e stiipanit catva timp de Domnul Moldovel Gr. Ghica (ib. p. 141' cf. Xenopol, IX, p.p. 62 si urm. ;J) I. Nistor, p. 232. 4) Obliggiunile lmpuse de gen. Miinich localnicHor erau urmatoarele: intrefinerea unel osti de 20 000 oameni, 3 000 oameni pentru intarituri sl spitale, o suma de 91 pungi de argint a 1200 ducall (N. lorga, op. cit p.p. 140 -141), Milnich irnpuse boerilor 12 orAndulri sl (Niculcea) nle-au zis CS de nu vor primi asa,a da foc targului i f-au facut cu cle-asila de au i4calit4 (Xen. IX, p.p. b4-65). 5) Au mai pradat i cazacii. 8) N. lorga, Basarabia p.p. 1 39-140. 1) Sorocenii in 177 2. se bucura ca s'a iniaturat giugul cel greu a strambatalllor care ne-au mancat Ora la oa'se" (ib.), 8) N. Iorga, Chilia, p, 250. g) Xen., IX, p 132. to) N. lorga, Clztlia, p. 251. I1) N. lorga, Basarabia, loc. cit. 19 Art. XVI al tratatului: nIrnpdratul Ruslei cla inapol Porpi Basarabia toatà, cu orasele Cetatea-AIbS, China, (Small i cu targurile 1 satele ce cuprinde aceasta provIncie, precum II restitue tit Cetatea Bender.. (N. lorgar Chilia, p. 251).

www.dacoromanica.ro

BASARABI A

136

stApAni 1) facia reclamatd e realipitd Orli si Gr. Al, Ghica puse sd se stalpeascd

locul cu bouri 2), vama Galatilor era scoasd §i ea din man ghiumrugiilor nazirului din Chilia si a celui din Isaccea 3) ; §i Bugeacul ejestituit Portii dar cu conditia sd fie lAsat a fi decertat de Tätarii cari trec cu duiumul in supunerea Rusiei 4).

Aceste erau toate foloasele" unui lung rAsboiu purtat pe pdmantul tdrii §i cu jertfa 7) bAstinasilor, a cdror dureri §i suferinte fusese alinate vremelnic de avântate nAdejdi. In schimb, in 1775, ca un tragic epilog, o bund parte din Moldova de sus, leagAnul, locul de Scaun, pdstrAtoarea pioaselor fondatiuni si oaselor marilor, credinciosilor §i cinstitilor voevozi Moldoveni, parte numitd de atunci Bucovina, a fost smulsä din trupul tarii si cedatd de Poartd Austriei, ca o rAsplAtire pen-

tru serviciul adus de a fi mijlocit incheierea unui rasboiu dezastruos pentru turci, printr'o pace prematurd. In rdsboiul dela sfarsitul veacului al XVIII-lea (1788-1792), la care de data asta, a luat parte, alMuri de Rusia §i Austria, e un fel de repetare a celor petrecute In rAsboiul anterior : Cetdtile Moldovei incap iarAsi in mAinele rusilor 0), cu exceptia Hotinului care e ocupat de austriaci 7) ; boerii iardsi ici capMd mosiile din cuprinsul raielelor 8). Pacea dela Iasi (17920), in afara de noui privilegii acordate Galatilor 10) aduce lucrurile la starea dinainten). In 1798, turcii aduc multumiri domnului Moldovei Al. Callimachi (1795 1799) care a reintArit pentru stdpAnii Orli sale Turcii, zidurile Chiliei i CetAtei-Albe 12).

Astfel dupd o clipd de stranie ndlucire a planului de un fel de unire a tarilor române (Muntenia si Moldova), alcAtuind un Stat sub principele Potemkin 13), intunericul devine tot atat de nepdtruns tdinuincl in sdnhl lui grozava realitate: Moldova secolului al XVIII ciuntith si la miazd-zi (Basarabia de jos) 1) Xen., IX p.p 150-152 cf. N. lorga, Relat. russo-rom., p 183 2) I. Nistor, p 211. 9) Vamesul turc fusese introdus la Galati incA din sec. XVII (N. lorga, Chilia, loc cit). 4) tsugeacul a fost locuit de TAtari pAna la 1812, dar nu ca in sec. XVII, rAzbolnici guasi-independenli sub mArzaci ; noua ocupatie agricold II domoleste mult (lb., p.p. 243, 251). 5) Inteo tanguire catre feldmareaalul Romanzov, Moldovenii declarA:Suntem supusi impArAtest,lor pa-

runci pAni la cea de pe urntA picAturA a sAngelui si pre gata spre a da din cele ce sunt prin putinta noastrA. pentru trebuintele Wit impArAtesti,insA cu Itiinta 91 cu oare i care cuviincioasa randulatau. (Xen., IX p 133). 0) Rusil cuprind: Tulcea,Isaccea,Ismailul luat de Suvoroff (Xenopol, IX, p. 235). Cetatea-AlbA si Chilia au fost cucerlte de armata contelui de Potemkin dupA marl greseli si Inutile *Net.: de timp st oameni (N. lorga, Chilia, p.p. 252-253). Capitularea HotInulul in 1787 paru mai mult un fel de invoiara (Xenopol, Id., p. 231). Austria uni in 1788 tinutul Hotinului cit Bucovina, punAndu-1 sub jurisdictia bisericeascd a episcopulul de CernAuti, (I. Nistor, pa g. 238).

8) N. lorga, Basarabia, pag. 191. 9) Cu prilejul rAzboiului care s'a incheiat prin pacea dela Iasi din 1792 au emigrat ,in Rusia un mare numAr de moldovenl (se spune 913 din populatie), care au ingrosat numArul romAnilor transnistrieni : la incheierea pacli a fost vorba pentru prima oarA, sA se infiinteze mai ales pentru Ion AI. Mavrocordat, ce se dad.se de partea rusilor, o MoldovA intre Nistru 41 Bug. (N. lorga, Relat. russo-roum., p.p. 216-217). 10) N. lorga. Chilia, p.p. 252 253, cf. Xenopol, IX, p.p. 237-270. 11) lb.

59) Ib. si M. Sutu, (l7J3-4795) intarise cetl tile turcesti (Xenopol, IX, p. 250) 59) Xenopal, IX, p. 226 cf. tory), Desvoltarea ideii unitafli politice a romanilor. 1915, p.p 32 91 urm.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

137

§i la miazd-noapte (Bucovina) si la marginea rdsdriteand (linia Nistrului Hotin, Tighina, Cetatea-Albd). Din cloud Incle§tdri intre cele (loud impArdtii, una idndrd, cealaltd bdtrAnA, lucrurile in Moldova rAmdsese neschimbate. Totusi un lucru se produsese bdtrana Turcie, care trosnea din toate incheieturile, primise lovituri serioase, pri din stdpanirea ei, dealungul tärmului nordic al MArii Negre intrase in maim rusilor, care acurn sunt megie§i cu Moldova : Nistrul devine hotaral despre Rusia. Rdzboiul dela inceputul secolului urrndtor, al XIX, 1806-1812, a fost fAcut pentru continuarea operei de inaintare a stdpanirii ruse§ti In stapAnirile Turciei, intratd in descompunere 1).

La 19 Noembrie 1806, Hotinul e luat prin surprindere de cazaci, in trei ceasuri 2), Bencierul 3), Ismailul la fel 4) ; la 11 Decembrie Cetatea-Albd cAzu fdrd asediu 5), la 21 Decembrie Chilia la fel 9).

Odatd stApAni pe linia Dundrii 7), Ru§ii iau rasuri alcdtuind un guvern provizoriu, introlocAnd §i luAnd conducerea divanurilor ambelor tAri 8) fAcAnd numiri in istratie §i bisericd 9), proiectAnd organizdri de institutii 1 ).

Dar oastea de ocupatie apdsa greu asupra tarilor destinate a face parte silnic din impdratia rusd 11). Dar planul de anexiune bine hotdrit 12) i pregAtit suferd insemnale schim9 Obiectul rus al rasboiului din 1806-1812 era linla Dunarii, adica cuprinderea Munteniei si Moldovei. Cauzele lui (N. lorga. Relat. russo-roum., p.p. 225-227). 2) La Hotin se gasesc multe provizil zaharea", moiile sunt restituite boerilor moldoveni ; täranil incep se sa mute in mahalalele parasite de Turci (N. lorga. Basarabia, p. 141) 3) N. lorga. Relat. russo-roum., p. 228. 4) Id. Basarabla, loc. cit. 9) Id. Chilia, p. 254. 6) lb. 8 Rucii ocupli Moldova ci Muntenia lara lupta, prin suprindere. (Xenopol, IX, p. 295). 9) Se credea ca Const. Ipsilanti, revenit adus fiind de Rust, s'ar fl proclamat rage al Valachiel, Moldovel l Basarabiei", de fapt el era numai gospodar insa al ambelor tbri (N. Iorga. Relat. russo-roum., p. 228) La incheierea armistitiulul dela Slobozia (1807) in locul lui Ipsilanti retras in Rusia, ramirne gen. rue Prozorowski; la revenirea lui Ipsilanti in Bucurecti,generalul rus Malaria numai la Iasi pana la 1808, cand conducerea o lua Cucnicov ca precedinte al Divanurilor (lb., p. 231); pe Cucnicov, primer precedinte al Divanurilor 11 inlocueste dela 1310 senatorul Crasno Milecevici; recedinta era la Iasi, cancelaria divanurIlor alcatuita din rust (1. Halippa. Trucla I; Radu Rosetti. Arhiva Senatorilor din CI:Wilda f i ocupatia ruseascd dela 1806-1812

11. an. ac. 1909, p.p. 639-641, 643).

9) Au fost intrebuintati in ad-tie ci cati-va moldoveni Die Catargiu, general rus; Em. ralc, colonel Dicescul, ceful politlei la Iasi; Nicorita, general locotenent; dar in general boerimea tratata vitreg: conflicte cu lordache Catarglu (surghiunit), Roznovanu (blitut i tras de barba), poetul Conachi, mgr. Veniamin Costachi (N. lorga. Relat. russo-roum., p.p. 247-248). In locul lui Ven. Costachi, e pus de Ruil la 1808 in laci mitropolitul Gavril Banulescu-Bodoni, moldovan din Campulungul Bucovinei, ci care mai inainte fusese episcop de Akkerman, apoi pastorise in Rusia (1. Nistor, p. 246); ca episcop al Bugeacului fusese numit in 1811 bulgarul D. Sulima (N. lorga, Basarabia, p. 144); tut Gavriil 11 era supusa i biserica din Muntenia (R. Rosetti. Arh. Sett., p.p. 652 653). to) In 1812 era un proect de a se infiinta o miliie pamanteana, Ciceagov facu ci el aceasta propunere pentru Moldova, cate 20.000 sold. de fie care tara (Id., p p.111 1 urm ). Olaturile Benderului,Caucanilor, Akkermanului I Chiliel se unea sub numele de ispravnicia Basarabiei, ispravnic fiind numit manolache Varna v

(N. torga, Basarabia, p. 143) 11) In 1809 cine nu mergea cu Rucii era socotit tradator de patrie" (lb., p. 193). 12) In conferInta ruso-turca dela laci din 1807 Rucil, tarl pe sprijinul zilor, sustin anexarea amoelor tari; la Intrevederea dela Erfurt din 1808 Napoleon aproba aceasta pretentie, iar Latour-Maubourg, ambasadorul Frantel la Constantinopole, e obligat s'o sprijine (N. lorga. Relat. russo-roum. p, 235).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

138

bari cAtre sfAr§itul rasboiului 1). Cauza a fost cd Napoleon, pe spriiinul cdruia se contá a§a de mult In implinirea acestor lucruri, §i-a Intors dintr'o data fata dela Alexandru I. Ru§ii scad repede in pretentii : Moldova, apoi linia Siretului 2) §i fn sfdr§it ajung §i la linia Prutului s). La prelimindrile pacii dela Giurgiu din Noembrie 1811 1). Turcia cedeazd linia Prutului 5) ; pacea virtual era fAcuth. Pentru implinirea formalitatilor comisiunile se mutd in Bucure§ti (Decembr.) 6),

indatd sunt §i 1ntrerupte, Turcia tinand sä pdstreze cel putin paza gurilor Dundrii 7). Armistitiul care se Incheiase cu prilejul prelimindrilor este denuntat de Cutuzov in Februarie 1812 8). Conilictul cu Napoleon Insd e deschis ; Ru§ii fac apel pentru Incheierea pdcii §i la mediatia Suediei 9). In Aprilie acela§ an, o parte din armata de ocupatie, tare de 40.000 oameni, e nevoitA sa evacueze ca sd facd fald lui Napoleon, pregdtiri in legAturd cu deurtarea tdrilor române §i cu defensiva impotriva expeditiunii ze se urmeazd in mod activ §i intens IC).

FAA de aceasta schimbare, Turcia, care pdnd atunci avusese numai sprijinul discret al Austriei 11), este indemnatd la rezistentd de insu§i Latour-Maubourg, ambasadorul Frantei la Constantinopol 12). Ru§ii se gdsesc intr'o situatie extrem de Criticd 13) : negocierile se reincep la 21 Aprilie 1812, dupd cererea lui Cutuzov : baza lor Camdsese cea ultimd (linia Prutului) "). Tratativele se urmau insd cu mult prea Mut 15) fa ta cu precipitarea evenimentelor : tarul Insarcineazd pe Ciceagov, numit cornandant Sef al armatei 1) Inca in 1810 (Iunie) Rusii, cu consim(lrea lui Napoleon, sustin Hula Dunarll; in Mai ei instlinteaza formal anexarea principatelor (lb. pp. 231-238). 2) Xenopol, IX, p. 302. 3) La Intalnirea din Bucuresti (Incep. an. 1811) dintre Italianski l Hamid Effendi, ruperea relatiilor d'ntre Napoleon si Alexandra flind sigura. Rusia se multumeste cu Moldova; ba chiar s'ar Ii spus (inia Prutului (N. Iorga. Relat. russo-roum. pp. 240-21). 4) N. lorga, Alte Ilimurirl despre veacul XVI1I-lea dupd izeoare apusene. Luarea Basarabiei I Morazeftl. art. ac. 1910 p. 162; cf. Xenopol, IX, p. 306. 5) Marele Vizir declara Va dáu Prutul ; nimic mai mult... Ismailul singur va plateste rasbolul l mal aveti patru cetati sI o strdlucitd provincie. (N. lorga, op. cit. p. 163). 6) lb. Delegatil pacil erau din partea Rusiel : Ital anski, Gabaniev i losif Fonton, intaiul talmaclu al Ambasadel rusesti pe langa Poarta ; din partea Turciel : jud. militar Selim, apol Hamid tit Galib, Insotiti de interpret!! fra(il Dumitrache l Apostolache Moruzzi. 7) lb., p. 162. 8) lb., p. 164.

In Martie 1812 prIn agentul suedez Horn si amb. Patin (lb. p. 166). to) HotInul este Intarit; se strang bani pana la 2 mil , carute, 80.000 boi condusi de 90.000 tarani (lb. p. 167, Xenopol IX pp. 310 Ki arm')

tt) Inca din 1810 (Oct.) Austria facea sfortari la Constantinopole sa se obtina conditil mai bune de pace pentru Turcia ; pe atunci Reis Effendi declarh oficial, ca singura granita isibila e Nistru: .se va apara Ora la extrem fiecare palmac de pamante (N. Iorga, Relat, russo-rown., p. 230). It) El se fncerca sEt convinga Poarta ca sa refuze duct ani dearandul de a cedi un singur palmac din plimantul cetatilor care alcAtuiau siguranta Imparatiel turcesti (Hotin, Bender, Ismail), Rusii fiind in ajun de a rupe cu Franta, si rie mai avand in teritoriul ocupat decal vre-o 20 000 soldall (Xenopol, IX, pp. 301-302). 13) Svon ca sultanul trimisese un ambasador special la Paris; se auzia ca Oral ar fi consimtit sd renunte (a tot ce cucerise. (N.Iorga, Atte ldmurirl etc. an. ac., p. 167). it) Turcia ceda tinutul dintre Prat si Nistru, afara de Basarabla propriu zisa si gurile Dunarii (lb. p. 168).

IN) Se astepta de turd un trimis special a lui Napoleon, Andréossy, care se misca f. incet (ib. p. 167) :

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

139

dela Dundre, al flotei de pe marea Neagra §1 guvernator general al tdrilor romane ocupate 4), sd forteze 2) incheierea unei pad, care nu mai putea intArzia pentru Ru§i. La vestea fnlocuirii date intr'o chestiune de o a§a de mare insemndtate, Cutuzov dd o loviturd ; la 2 Mai obtine incheierea pdcii pe baza liniei Prutului impreund §i cu cetatile dela Dundrea de Jos 3). Personal in§tiinteazd grabnic Curtea din Petersburg 4). In urma rdspunsului favorabil al tarului, pacea este iscdlitd la Bucure§ti in ziva de 28 Mai 1812. Moldova dintre Prut qi Nistru era cetatd Rusiei1). Diplomatii strdini, dar mai ales Ru§ii rdman surprinli de aceasta repede §i neindreptatia cedare 9). S'a cdutat o explicare in trddarea unuia din tAlmaci 7). Cauza adevdratd a fost desigur egoizmul §i nestatornicia lui Napoleon, care a adus zdbava, §ovdirea politicei ze §i neincrederea ce-a trebuit sd insufle Turcilor in aceastd lumina planurile geniale ale impdratului z ) ; mai era desigur u§urinta §i lipsa bunei credinte, dovedite §i mai inainte a plenipotentiarilor turd 9). Prin pacea dela Bucure§ti Moldova injumatdlitd pierde granitele de rAsdrit §i miazd-zi 10) §i aceasta dupd suferintele ce i le-a adus un rdsboi de §ase ani, purtat pe pdmantul ei §i la care a fost parta§1 cu toate puterile mijloacelor ei 11). t) N forga, Atte ldmuriri etc. an. ac. pp. 168-160. Impreuna cu Ciceagov veniau si Sc. Sturza cu flui sAu Alexandru, vestiti boeri reactionari ruso-fili, asemenea o suit& de greci i renegaji (lb). 2) Ciceagov avea instructil sa ispraveasca interminabilele ntgocierl cu Poarta.- altfel sA reia ostilitAtile cu toata energia... sa ameninte cu flota marii Negre I cit o rAscoal4 generalA a grecilor si a tuturor popoarelor care gem sub fugal otoman. (lb). i) lb. p.170. 4) cutuzov a expediat doi curierl de odatA (lb.) 5) lb. pp. 170-171. Granita intre cele doua impAratii era astfel mentionata:' ..Prutul, din locul unde acest rain patrunde in Moldova Nona la vArsarea sa in DunAre, apoi din acest loc, malul stang al acestei ape pfinA la Chilia si la vArsarea sa in marea Neagra, vor face hotarul celor doul impArAtil (N. lorga, Basarabla, p. 156, cf. Xenopol, IX, p. 309)

6) Langeron scrie: Je n'ai jamais pu comprendre ce qui avait engage les Tures a nous accorder une paix qui était devenue si indispensable pour nous: rat la certitude qu'aucun membre du congrAs turc ne fu ni acheté ni gagne par des espérances.. (R. Rosetti. Arlitva Sen., p. 637). 7) hi aceastA privinja Ciceagov declara : 031enipotenjiaril turd erau mutt mai bine lumiliati asupra adevaratelor interese turcesti de cum se crede obicinuit (N. lorga. Alte Idmuriri, etc., pp. 173 si urn!. ; cf. R. Rosetti. Arhiva Sen, p. 636); Turcii, in desperarea cauzel incercase chiar sa cumpere pe generalal Kutuzov prin ambasadorul Danemarcel Fitibsch, (Xenopol, IX, p. 302). 8) N. lorga, Alte ldmurIrt, p. 185. Galib, intrebat de consulul z din Bucuresti asupra cauzei unel paci asa de favorabile pentru Rusi, a rAspuns ca : fagaduinja domnului Latour-Maubourg nu s'a implinit la

timp" (Xenopol, IX, pp. 307-308), trimisul z AndrAossy a sosit dupa. inchelerea pad! (R. Rosett1. Arhiva Sen., p. 637).

9) N. lorga. Atte Idnzurtrl, p. 170. to) Partea ocupatd, cuprinzand raielele cetajilor turcesti de pe Nistru I Dunarea-de-Jos (Hotin Bender, Akkerman, Ismail, Chilia),legate intre ele prin spatiul intermediar,ramas in directa stApAnire a domnilor Moldovei cu cetatile Soroca, Orhei, Lapusna, Tigheci si Greceni, totul alcAtuind o imitate geografica, a lost rubricatA de Rust cu denumirea Basarabia, numele pana atunci numai al ',Arta sudice din tinutul anexat. De altfel numele de Basarabla, ca tara deosebita de Moldova, apare oficial din timpul Ecaterinel a ll-a, care la stabilirea de consull in tarile romane, le numeste Valachia, Moldova i Basarabia; acum tot teritoriul dintre raiele era cuprins sub acest din urmA nume (N. lorga. Relat. russo-roum., pp.240 si urm.), suprafaja 145.630 kmcu 482.630 loc., 5 cet., 17 targ. si 685 sate (1. Nistor, p. 257). II) Iata cateva cifre cu privire la contribujiiie impuse de Rusi Moldovei In timpul ocupatiel din 1806 1812: in afarA de 70 mil. puduri fan impuse ambelor tari in 1808, Moldova este impusa cu Inca 80.000 cetverturi (I cetvert =120 ocale) grAU, jumatate in natura, jumAtate in bani socotit cetvertul 10 lei; apol, deosebit 40.000 cetverturi ovAs, 30.000 cet. hrisca; in Fevruarie 1809 se .cer Moldovel 11.000 care cu 44.000 bol pentru

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

140

Turcii, ,suzeranii. tarii jertfite au primit cu ciuda inj11mat5tirea uneia din cele mai frumoase §i bogate ,,raiele. ale lor 1). Pentru Moldoveni rana era drept in inima : Inca de mai inainte, atunci cand nadejdea nu era cu totul stinsa, delegatii de boeri, in cap cu Inocentiu, episcopul Husilor, tremurAnd de soarta tArii se dusese panä la tar, jeluindu-se 3). CAnd. insA Imprejurafle vadeau lamurit "neinlaturabilul. inimile s'au impietrit si resemnarea veni sä ia locul nelinistei, apoi obicinuinta cu starea lucrurilor §i in sfar§it, acomodarea la nouile imprejurari : fatalele constrangeri impietrise inimile fruntasilor tarii 3). Dar cAnd lucrurile se linistir5, armele tacura, Domnul Moldovei Sc. Callimachi revine In Scaunul tarii sfA§iata, boerii stransi in divan dadura drumul glasului durerii ; protestard energic contra raptului4). BASARABIA ANEXATA IMPERIULUI RUS. UNIREA CU ROMANIA. 11.

Basarabia ca oblastie §i gubernie ruseasca.

Retrocedarea partiali

din 1856. Sfatul TM-II §i unirea cu România. (1812-1918). Primul Domn al Moldovei injumatatite Scarlat Callimachi (1812 -1819), cu toate stAruintele boerilor, mai ales ale mitropolitului Veniamin, n'a incercat nici o interventie in chestia sfa§ierii ce suferise Moldova prin pacea dela Bucure§ti din 28 Mai 1812, loan Caragea : Domnul Munteniei (1812-1819) a facut o incercare in acest sens prin reprezentantul sau la Viena, Fr. Gentz ; dar lara urmare 5). transportul 0 54.000 cetverturi grane; in Noemvrie 1809 asemenea 11.000 care pentrut transport de provizii; in Decemvrie 1809 pe langa care, I mil. puduri de fan, apoi 51 000 cetverturi pane, pe care sa le tranrporte in Harlova, Focsanl si Buzau; mosille din linutul Hotinului au lost Nate pe seama Statului pe timp de un an. Tofusi Ledoux scrie in 1810 ce, in comparaie cu Muntenia care in urma acestor vexatiuni se prezinta Ca ,un pays ruiné, sans ressources", Moldova a fast un peu menage, sans doute étant plus voisin de leur Empire", desi cheltuelile "facute de aceasta tara pentru armata rusa in anul 18t0 era de 5 830.300 lel, iar in 1811 1 se cerea 7.500.000 puduri fan, jumatate in naturl, jumatate In bani, socotit 10 paralt pudul si predabil in 40 zile. Duna socotellle facute, fiecarui soldat rus Ii revenia din partea locuitorilor cate o portie de carne. La o intampinare a Divanului cu rugamintea sa se micsoreze exorbitantelecereri ale artnatei de ocupatie a primit raspunsul ca de oare ce acest rasboiu are de scop si eliberareaMoldovei cle sub jugul barbar, ea are datoria sä contribue la purtarea lui cu tot ce 1 se cere (R. Rossetti. Arhiva Sen., pp. 78 si urm.l.Rusii isi dadeau semi; de aceasta stoarcere, cad atunci cand Ciceagov a fost insarcinat cu negocierile pAii, drandu-1-se si guvernarea tOrlior ocupate (Aprilie 1812), i s'a recornandat, cam tarzin, sa puna capat i grozaviilor" istratiel. ruse" acolo (N. lorga, Basarabia, pp 152-153). C)

Incunostlintarea pacii a mers cam incet la Constantinopol (Iunie): Galilb e dlsgratiat, lui Dumi-

trache Moruzzi ca l ILO Panaiotache II se taie capul (Xenopol, IX, p.p. 307-308; cf. N. lorga. Retat. russoroum., p 242). 2) Imparatul raspunse ca va pastra tarlle Moldova si Valachia, sub toate raporturile, dupa vechile !or

institutil (N. lorga. Relat. russo-roum.,

p.p. 164-168). a) La comunicarea facuta de Ciceagov in 13 Iulie 1812, Divanul Moldovei se exprima ca.: Vestea In-

cheerei pact), data in vileag, a umplut de negraita bucurie sufletele celor adeverati si credinciosi patdotil" (R. Rosetti. Arhlva Sen., p. 638). 4) In sedinta Divanului din 26 Oct 1812, boerii se tanguira cO Ii s'a luat-Tot campul i Initna tarn". Isvorul vitelor, magazia (aril, 1ndernnarea ql adapostirea pdmantenilor" (N. lorga. Chilla, p 255). Ce reprezenta, din punct de vedere economic, Basarabia se poate vedea din urtnatoarele cifre: din 200.000 chile grau producatoare in Intreaga Moldova, Basarabia dadea 120.000; din 80 000 oi, destlnate pentru Constantinopole, 35 40 000; din 300.000 ocale de unt, 140 000; cota parte din tributul datorit Portil de 1..97.000 lel, Basarabiei ii revenhl 625 000, etc. (N. lorga. Basarabia, p.p. 257-158 ; cf. Xenopol IX, p.p. 319-320). 2) Interventia se facuse la congresul dela Viena, dar Metternich n'a crezut oportun sa se ocupe de aceas II chestiune (I. Nistor, p p. 253'56)

www.dacoromanica.ro

ISTORIA.

141

Moldova dintre Prut §i Nistru rdmanea defintiv pierdutd 1). Guvernul rusesc a procedat imediat la organizarea nouei provincii 2), cdutAncl insd, prin aparente, sd dea impresia cd nu se schimbd nimic esential din Moldova veche. Primul guvernator al Basarabiei a fost numit iii persoana moldovanului Scarlat Sturdza, o sumd de alti boeri moldoveni (Sturdza, Catargiu, Ghica, Bal§, Dimachi, Leon VArnav) avea grija tinuturilor §i a impozitelor. Spre deosebire de regimul absolutist din Rusia, cArmuirea impusd Basarabiei era mai liberalä cu institutii in care nobilimea locald jucà rolul principal §i ca §i cum ar avea in mAinile ei conducerea oblastlei9. Dar aceste aparente 4) erau o concesie impusA de puterea realitätil : durerea sfd§ierii ii urma insd procesul ei firesc. Astfel chestiunea proprietatilor, de care trebuiau sä se desfacä cei ce se hotArau sd rAmAnA cu rostul lor de boeri in vechia Moldovd 5) ; apoi intreruperea legAturilor §i sociale §1 econornice

intre moldovenii de o parte §i de cealaltd a Prutului 6), la care, pe langd ciuma ivitA in anul robirii, se mai adauga §1 reauct istratie a unei nouei std.paniri in tinutul devenit oblastie ruseascd 7). Starea sufleteascd, pregAtità in deajuns de abuzurile ocupatiei din 1806 1812,

se manifestd hotArit impotriva nouei obldduiri : in afard de boeri care cea mai 1) In 1812, Pasarabia avea 12 judete (Hotin, Soroca, la8i, Orhel, Lapusna, Hotarniceni, Tighina, CetateaAlba, Chilia, Ismail, Greceni i Codru) at 240.000 locuitori in 17 targuri si 685 sate (Z. Arbure, p. 538 ; cf. Dr. P. Cazacu. 0 sutd de ani de robie, 1912, p. 4). Turcii ramasese cu Chills veche pan& la 1817; pentru delimitarea definitivd se formase in 1815 o comisiune de hotare; dela 1817 hotarul ad ii formeazd bratul Sulina, con-

firmat la Akkerman in 1826 ; prin tratatul dela Adrianopol din 1829 fu alipita la Basarabia toatd delta Dunarii (N. lorga. Chilia, p.p. 255-256). 2) Partea anexata devine o rrovincie ruseascit Oblastea Basarabiei; se pdstreazit cele 12 tinuturi impartite in ocoale 1 adunarile moldovenesti, care sunt extinse si in raiele i Bugeac. Sterna oblastiel era capul de bour cu stele intre coarne, pe cOmp auriu pe un scut,-pe scut se aninase pajura ruseascd (I. Nistor, p. 259). 3) Baronul B. E. Nolde (Studil de dtept de stat rusesc), caracterlzeaza carmuirea Basarabiel in a. 1812

astfel: in capul regiunii era tin consiliu suprem (Verhovnii soviet), in care se concentrau puterile supreme ad-tive si judecatoresti,care era supus direct Imparatului i Consiliului de Stat; toate cauzele se lwtdrau in el definitiv cu majoritate de voturi ; alcatuirea acestui consiliu era mixtd: membri numiti l membri alesi, cei aleqi aveau majoritatea. LucrArIle aproape in toate institutiile se faceau paralel moldoveneste si ruseste (Dr. P. Cazacu. Moldova dintre Prut qi Nistru, p. 9))). Chiar dela inceput sunt numili sovietnici imparatesti: D. Rascanu, Basota, Catargiu Nicolae si Petrache, apoi in 1822 Botezat, Casimir, Leon, Chirica, secretor al Sfatultti; Costache Ciornel registrator cle colegiu in 1826 IN. Iorga, Basarabia, p. 168). 4) Rolul nobilimil moldovene in conducerea oblastiel era mai mult formal, formele de autonomle erau fictive ; Sc Sturza un batran de 80 ant si bolnav era de forma, supravegherea Basarabiei ramitnand in maim amiralului Ciceagov (Dr. P. Cazacu p. 91). 5) Poarta dadu la 5 Noenivrie 1815 un termen de 18 luni ca boerii, hotariti a ramitne in Moldova sa se desfaca de pamanturile de peste Prut a vinde toate cele de pesie Prut stramosesti mosi." (N. lorga, Basarabia, p. 161; cf. Xenopol X, pp. 9-10). In acest scop s'a format in Moldova un comitet asupra desfacerii, locuilorilor celor din dreapta Prutului de averile lor din oblastia Basarablei", la 14 lanuarie sorocul s'a implin.t. Dintre boeril marl rdmasese sub rusi numai loan Bals si Const. Paladi pe langd al(i vre-o 200 boeri mici (ib). 6) Exportul din cauza carantinei este oprit (ib. pp. 159 -160). Calatori rusi intre 1820-1830, dupA ce trecuse vre-o 15 ani de guvernare ruseasca, constatd cii in Basarabia e mai riu dealt era sub gospodari (Domnii Moldoveil; Longhinov sc ie din Chisinau in 1824 : Aici este o regiune barbari, unde oatnenii fard vina sunt inabusiti in inchisori, pridati,bituti i arft"; iar Niselev scrie in 1833 ca functionarli din Basarabia sunt drojdia Rusiei si a Moldov ei" (Casso); un rescript al Irinaratului Alexandru ii justified: Rusi nedoriti, cuiesi dupa nevoile timpului cu mare graba"; Svini'in Storojenco declard cit guvernatoril nu fac nimic cleat abuzuri" (Dr. P. Cazacu, p. 93).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

142

insemnata parte ramasese in nblagoslovita Moldova 4), taranii trec Prutul cu duiumul 2) in vechia patrie, iar cand vestea organizarii Basarabiei din punct de vedere bisericesc ca o eparhie deosebita, semn de durabilitate a cucerirei,, ajunsese la la§i 3), tristetea atinsese marginile sile. Dar guvernul rusesc era preocupat de inglobarea grabnica a oblastiei in vasta intiniere a imperiului moscovit. La 1813 Sturza este inlocuit- cu generalul Harting (1813 1816), ales tocmai prin faptul ca eta departe de boerii moldoveni §1 reprezentand mai energic tendinta de a aproapia carmuirea Basarabiei de structura Statului rus : el cere organizarea guberniala 4). Boerii protestara §i impotriva guvernatorului ales in persoana unui om strain de provincie §i impotriva tendintelor lui de nunificare. 5). Incercarea se arata deci pripitä §1 impotrivirea nea§teptat de hotarita : Tarul rechemä pe Harting §i restabile§te statu quo ante 9.

Trebuia de cercetat mai cu bagare de seama, pricinile nemultumirilor, de gasit mijloacele de inlaturarea lor. In Mai 1814, o prima anchetä se face de generalul Gais ; in Noembrie 1816 un comisar imperial vine la fata locului 7) ; impäratul insu§i scrie lui Gavril, recomandand sá i se citeasca scrisoarea prin biserici 8). 0 reorganizare a oblastiei se impunea ; consilierul Svini'in din cotnisiunea de organizare a Basarabiei, vine la Ia§i sä se informeze cum se carmuiau odinioara judetele dintre Prut §i Nistru 9) ; se luarä mäsuri ca in functiile civile sä fie numiti localnici 15) ; In stAr§it se ingadue chiar §i legaturile cu Moldova, in 1817 il). In 1818 veni chiar tarul in Chi§inau §1 puse bazele nouei reorganizari a oblastiei, care trebuia sa se Med dupa datini nationalea. Noua oranduire istrativa, al carei titlu era chiar in moldovene§te A§ezamantul, socotia ob1) Sultanul multumi printr'un firman pentru credinta arAtatt, care de fapt era pentru Moldova, datina veche (N. lorga, Basarabla p. 162) Caducitatea Turcilor fiind indiscutabilt, intoarcerea spre ei a fost de fapt politica cea bunt : flactra puterii romtnesti incepea sA arda cu vigoare pe masurt ce Turcil slabiau (V. Zaborovschi, Politica externa a celor trei Principate intre 1683-1688, 1925, p. 150) 2) La anexare, Rusla lartit birurile pe 3 ani, scut,re de serviciu milltar pe 5 ani de zile, recunoaste provizoriu privilegiile, datinele i legile provinciei, totusl multi trecura peste Prut in Moldova, peste 3000 tarani trec Prutul. (ib. pp. 19, 160, 16?-163, cf Xenopol loc. cit.) a) La 19 lanuarie 1813, consulul z de acolo exprimä mahnirea localnicilor: Prutul e pierdat de acum pentru tutdeauna pentru Moldova. Pierderea Pratulai e masa pierderea Moldova, (N. lorga, loc. cit.) 4) Casso (Dr. P. Cazacu, p. 91). 5) Boeril trimisert la 1814 o delegatie la Petersburg care protestant la impArat: dtrueste-ne nand un ocarmultor civil dintre Moldovenl nascut, bArbat care sh cunoasch famllille boeresti de aid, obicelurile si legibe noastre. (lb., p. 92). Timp de 4 aril lupta boerli in cap cu mitropolitul Gavril si in plangerea cdtre finptrat: oare nu avem obicelurile vechi b pravilele Moldovei"? (1. Nistor, p. 283). 6) lb. In 1816, un ucaz cit un nou regulament istrativ: Un consiliu general cu 2 camere sub presedin(la generalului Bachmetiev, polnomocinil namestnik: erau acum 8 judete: Hotin, Orhei, Soroca, 1ai, Bender, Codreni, Ismail, Greceni (Zamfir Arbore, p.p. 539-540) 7) El trebula st inttreasct drepturile tuturor : clerici, nobili, negustori, popor. (N lorga, Basarabia,

pag. 163).

5) N. form Basarabia, loc. cit. 0) lb.

10) lb. Bachmetiev di( o proclama(ie a se vor läsa vechile drepturi si obicee; cererile la autoritat1 se pot face in moldoveneste (I. Nistor, p. 263)

it) N. lorga, ib.

www.dacoromanica.ro

143

ISTORTA

lastia parte a principatului Moldovei. ; se recuno§tea limba locului moldoveneasca", legile" §i obiceiurile moldovene§ti" 1). In acela§ timp se organizeaza oblastia §i biserice§te ; ucazul din 29 August 1813 infiinteaza Arhiepiscopia Chi§indului §i Hotinului" 2). Primul arhiepiscop, cum s'a aratat, a fost numit in persoana mokloveanului din CampuLungul Bucovinei Gavriil Banulescu-Bodoni, vicaral Benderului §1 Akkerrnanului fiind numit fostul episcop al Bugeacului 3), rusul de origina bulgareasca Dimitriei

Sulima, care a urmat lui Gavriil dela 1821. Urmeazd apoi dupa 1841 frinarh Popov, in timpul cdruia apare foaia bisericeasca Vestitorul Eparhiei Chi§inaului §i Hotinului", cu text paralel in moldovene§te §i ruseste 4). Limba cantarilor, cartilor §i de cancelarie biserice§ti era §

s'a pastrat multa vreme cea moldoveneasca 5). lerarhia bisericeasca ramase un timp, afara de primul Pastor al Basarabiei, moldovanul campulungean Gavriil, in mani moldovene§ti '). In manastiri, atatea pioase fundatiuni moldovene§ti 7), se continua, de§i cu manifestari mai slabe, vechile traditii de cultura8). 1) lb. Prin noua organizare oblastia era imparjità In 6 judge: Hotin, Iasi, Orhei cu cap. Chisiniti, Bender, Akkerman st Ismail (1. Nistor, p. 267). Cele doua Camere sunt desfiintate, inlocuite fiind cu un singur Stat superior (Verhovnii Sovet) (Z. Arbore, p. 539), al cArui presedinte era marele nacialnic al oblastiei, sub a cArui conducere era incredintata Basarabia si care era ostenescul general-gubernator" de Podolia cu resedinta la Camenila sau ChisinAti, i alcAtuit din 4 membri i 6 deputgi, acestia din urmfi fiind alesi din nobili pe 3 ani cu infArirea gubernatoruluiintre ei trebuia 59 fie si maresalul nobilimel; gestiunea se fAcea in moldoveneste si ruseste, afarä de judecAtile pollticesti si hotAtirile cari se fac numal moldoveneste; judecollie urmeazA a se face pe temeiul legiuirilor l obiceiurilor Moldovei (dupA pravilele studiate de Casso).Privit astfel cu organele istrative si judecAtoresti elective ale Asezatnantului" se arAta ca o instituile largA 0 liberalA (1. NIstor, p.p. 2f6-268). 2) 1. Nistor, p.p. 321-322.

De noua eparhie mai atArna bisericeste gubernia Chersonului ca Odesa, Tiraspol, Ananiev i Elisavetgrad (vechia UcralnA a Hanului); aceasta parte transnIstrianA a lost desfAcuta la 1837 in timpul ;Astoria lui D. Sulima (1821-1841 . La data anexAril (1812) judejele BA111 i Orhei lin eau de mitropolia Moldovel (Iasi) judgele Greceni, Codru, HotArniceni, LApusna I Soroca de episcopia H. silor; crestinil d'n ugeac l din raielele turcesti ascultau in cele duhovnicesti de mitropolia Proilaviei; singur (inutul Hotinului avea episcopie proprie (lb., p.p. 819, 321, 329).

3) Rusii reiniiigara ep1scopla CetAtii Albe in timpul ocupatiei din 1789- -1792: cel dintaiu episcop a fost Gavriil, apoi la 18.'8 D. Sulima (lb.). 4) In 1871 textul moldovenesc a lost suprimat. In acest timp s'a iniiin(at in pattea cedalA Moldovei la 1856, eparhia romaneascA a Dundrii-de-jos cu scaunul la Ismail (I. Nistor, p. 330). 5) In timpul lui Antonie ocotov, urmasul lui Irinarh dela 1855, In bisericile din Basarabla se canta incrt romAneste (ib., p. 331), numai .11 episcopol Pavel (1871-12) se starneste unificarea bisericil: Batiuscov spune cA pAnA la 1871 cand pe scaunul episcopal veni S. S. Pavel, in unele isle!) mAnAstiri i biserici slujba dumnezelascA se fAcea in graiul moidovenesc" (ib. p p 331-332). In ce priveste cancelaria bisericeascA, limba oficialA era cea moldoveneasc. in rAnd cu cea rusascA (circulArile arh. Gavriil i Sulima); se gAsesc acte de coresp. bisericeasca in molcloveneste pAnA la 1870; Pavel dispune la 1873 ca toate actele bisericeqi sA se facA in limba rusA. In parohii limba roman& s'a intrebuintat pima aproape in zilele noastre 92. Clobanu. Cultura romdneascd in Basarabia sub stapanirea ruseascd 1923, pp. 146-149 ; ct. N. Iorga, Basarabia, p. 1t5). 6) N. lorga Continuitatea .spiritului romdnesc in Basarabia 1918, p. 8. '11 In Basarabia sunt 12 manast!ri si 13 schituri: pentru cele mai multe avem date precise asupra intemeierii lor: Cdpriana (ChisinSul, ctitorie a lui Stefan-cel-Mare ; Dobrufa (Orhei)intemeiatA in 1772 de monahul lipase dela Pobrata ; Garbovd( (Orhei) la 130 de boerul Const. Carpuz; lidncul (Chisinau) la 1678 de marele stolnic Mihalcea 'Uncut; Hdrjauca tOrhei) la 1870 de lerom. Vasnufie dela mAnAstIrra Neamt cu sprijinul boerului Niculi(A ; Noul Neamf (Tighinea) de monahli man. Neamt din Moldova ; Suruceni (Chisindu) la 1,85 de ierom basil cu sprijinul pitarulu. Casian ittruceanu ; Calarafeuca (So,oca) la 178! de Hagi Marcu Donici din MoghilAu ; Co.yeleuci (Soroca) la 178 de rilzAsit t Maria Tocanov din satul Cotiujeni ; Rdclula lOrhel) la 1797 de pregii satului Pascani Andrei si loan Rosca cu sprijinul a doi rAzasi Simeon si Const. Strat ; Tabdra (Orhei) ctitorie a boerului Gheorghe Rusu ; Vdrzdrefti (ChisinAu) cea mai veche, menlionata intr'un document de pe vremea lui Alexandru-cel-Bun; vezi Aril. V. Puiu, Miindstirile din Basarabia 1919). 8) N. lorga. Continuttatea, p. 7 Manastirea Noul Neam( reprezinta marele curent de culturA trezitA in Moldova prin miscarea lul Paisie (ib ); in multe manAstiri se scria cArli cu mAna, se scotea copii de pe cartile tipArite peste Prut (st. Ciobanu, p. 150).

www.dacoromanica.ro

144

_

BASARABIA

Guvernul rusesc avAnd nevoe de preoti §1 functionari pregAtiti anume pentru noua oblastie a Intetneiat seminarul din Chi§inAu (1813) 1). Pentru norodul moldovenesc lAsat insA in intunerec se face interpret pe lAngd Ina Ha ocArmuire mitropolitul Gavriil 2) §i A§ezAmAntul prevede a§ezarea de §coli pentru norod 3). 5.7o1i se-§i deschid mai tArziu D. Sulima deschide in 1822 o §coald publicA la Chi§inAu, sub conducerea dascAlului Hancu 4); in urmA g5sim §coli la Balti, la Tighina, apoi la Cetatea-AlbA, Cahul, Soroca, Orhei, pe la mAnAstiri (Dobru§a, HArjauca), la sate (Rezeni, Meretii, Volcinet, Nisporeni, FlArtopul, etc. 5). InvAlAtura se urtnA moldovene§te dupA o BucoavnA a lui HAncu, scoasà in mai multe editii ; mai tArziu pentru InvatamAntul mai inaintat a fost nevoe de o carte mai sistematic alcMuità §i in 1865 se tipAre§te Abecedil románu compus pentru §coalele elementare de loan Doncevu b). Concesiunile ce se fAcuse nordului moldovenesc prin nMezAmAnta erau provizorii pentru Rusia, care nu era mama cea bun5. a Basarabiei. In curAnd venirA §1 vremurHe de reactiune ale lui Nicolai I (1825-1855). ApzAmAntul,, a fost abrogat §i locul lui II luà regulamentul lui Voronzov : toatA puterea de acum se concentra in mAnile gubernatorului militar ; autonomia localA e desfiintata ; legile moldovene§ti sunt inlocuite cu cele ruse§ti 0) ; limba moldoveneascA e scoasã din actele publice, fAcAnd loc celei ruse 9);

IncercAri serioase de rusificare urmau sA se facA §i in institutiile de cult §i de culturA Ii). I) La 1816 pentru pregAtirea functionarilor se factt deosebit pension pen'ru nobiB" cu obligatla de a cunoaste limbile rust si romAnA (Dr. P. Cazacu, p. 148). 4) Gavriil spunea in plAngerea sa de rnoldoveni c4 cu totul impotrivä Ii este a vedea pe fill lor 1ipsiti de hrana invAtaturii limbli moldoveaesti". (I. Nistor, p. 368). 3) lb, p. 369. 4) lb. pp. 369-370. 1,) 1. Nistor, loc. cit.; cf. Dr. P. Cazacu, pp. 141 i urnt. Inceputul invatamantului primar la sate se gAseste in asa numitele scoli casnice intemeiate pentru aducerea la dreapta credintA a Lipovenilor-rascolnici dela 1837, astfel de scoli se fac i pentru Moldoveni de cAtre Sulima, ele Ian o desvoltare mare sub Antonie. In 1870 eran circa 175 Foil (Dr. P. Cazacu, p. 146) $t. Ciobanu, pp. 113 si urm. 7) Voronzov urmenzA la 1823-1844 lui inzov, ca general-gubernator al nouei Rusii; vice-rege (namestnic) al Basarabiei" sub el s'au schimbat 7 gubernatori (Dr. P. Cazacu p. 93). 8) La 29 lanuarie 1829, Consiliul suprem (Verhovnii Soviet) e desfiintat i inlocuit cu Sfatul oblastie (oblasnol soviet), care se adunA de 2 ori pe an Fi-si dAdea avizul in chestluni economice; membrii, cu excepia reprezentantului nobillmil, erau numiti de gubernator. Functiunile nu mai sunt elective, avem acum nacialnici numiti care dela Feodorov (1836) intruneau in milna lor toatA puterea militarA si civilA (I. Nistor, p. 270; cf. Z. Arbore p 541) 19 La 1824 judecAtoria politiceascA a oblastiei flasarabiei" avea pecete romAneascA (N. lorga. Basarap. 164) PAnA la 1828 justitia e moldoveneascA si ea organizare si ea legislatie (Dr. P. Cazacu p. 163). to) I. Nistor, p. 270. Limba romAnA s'a mentinut totusi in istratie panA pela 1850, desi la 1842 expirse termenul de 7 anl dat la 18:45 pentru Inlaturarea el definitivA din actele publice (St. Ciobanu p. 152 ). It) Dela 1828 avem scoll tinutale civile (ChisinAu, Bender, Balli, Akkerman, Hotin si Ismail) numal in limba rusA ; in Octombrie 1842 s'a introdus si limba romAnfi, care, intre 1860-1870 a fost exelusa chn toate scoHle (Dr. P. Cazacu, pp. 144 14). 11)

Si pentru volt se dAduse termenul de 7 ani (1835-1842), dar limba n'a putut fi scoasA decdt in 1867 (I. Nistor p. 373). In 1833 se inflinteazA un liceu rusesc cu 7 clase, in care se predA facultativ pAna la 1873 81 limba romfinii; pentru acest curs a intocmit 1. Doncev Abecedil" (lb. pp. 373, 375-376). In 1832 s'a Bitemelat o BibliotecA obsteascA in ChisinAtt grin subscriptie publicA (ib), in 1899, din 20.0e0 volume nu se aflA o singurA carte romAneascA (Z. Arbore.)

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

145

5i aceste schimbäri pare cà se reflectau in aspectul strain pe care-I capdtase, prin clädirile ce se facuse, tdrgurile Basarabiei 1). 5i totu§i oblastia purtá imprimat adanc in infdti§area norodului ca §i in manifestdrile lui suflete§ti, caracterul moldovenesc. Impdratul Alexandru III se ingrije§te, el trimite pe Batiu§cov sä cerceteze aceastd anomalieu. 5i invatatul cercetätor ajunse la incheierea cd npopulatia Basarabiei a râmas in intregime româneascd §i adaoga pdrerea cä numai prin culturd (§coald) s'ar putea ajunge ca nmacar jumdtate din tdranii romdni, sä devind ru§ia 2).

Mdsuri noui tn toate directille trebuiau luate. In 1871, Basarabia devine gubernie, cdrmuitd dupd zacoane ruse§ti 3). Obiceiurile moldovene§ti, de care se tinuse seamd in carmuire, trebuiau inläturate ca populatia rusd sd se poatd bucurd de toate prerogativele unei natiuni star pdnitoare in Basarabia 4). Sistemul de guvernare introdus urmd sd se continue pand in pragul revolutiei din 1905 5). In bisericd, arhiep. Antonie catd sã opreascd slujba durnnezeeasca in graiul moldovenesc; tipografia cartilor biserice§ti e §i ea inchisd (1883), dupd ce aproape 70 ani neintrerupt a scos cdrti biserice§ti in limba poporului moldovenesc ('). Tot A ntonie desfiinteazd, in 1871, §colile biserice§ti de limbd moldoveneascd, in schimb, §colile laice ruse§ti, cu deosebire dupd 1855, se inmultesc 7) ; la urmd limba moldoveneascd e scoasd §i din licee unde se predd intr'o masurd destul de modesta. 8). Pornirea impotriva §colilor române§ti, infiripate de bine de rdu in prima parte a dominatiunii ruse§ti, este I) N lorga, Basarabia, p. 169. ClOdirile statului purtau vulturul bicefal, bisericile capatau inscriptii picturi slavone, scolile i bibliotecile cfirti rusesti si portret.le tarilor, apoi monumentele tarilor pe strOzile botezate cu numele a deosebiti imrarati, personagii i scriitori rusi (Dr. P. Cazacu p. 121). 2) 1. Nistor pp. 301-302. Batiusc.ov afirma ca dupa mine, cea mai importanta parte din Basarabia sunt Românii, dar se stavuia sit dovedeasca cO Moldovenii sunt Slavi, care au primit mai tarziu limba latind; alfii ca Danilevsky,Crusevan etc. nu contestau rotnanitatea populatiunii moldovenesti din Basarabia ; Danilevsky chiar consilia guvernul rus, in disperarea cauzei, sd dea Basarabia Ronidniel (Dr. P. Cazacu pp. 70, 72.) P) I. Nistor p. 272. si

4) Id. ip Ca o satisfactie a nazuintelor liberale din Rusia s'a creiat in 1864 Zemstvourile. introduse in 1870 si in Basarabia. (lb. p. 211) In 1869 s'a codificat legiurile Basarabiei, folosindu-se traducerea din greceste a lui Manolache Draghici; In 1870 s'a introdus t obligatia serviciului militar (lb. loc. cit.) Despre a'cOtuirea i atributiile zemstvourilor pe larg la Dr. P. Cazacu pp. 114-117. 6) Tipografia Eparhiala din Chisin5u a lost infiintata in 1814 dup5. staruintele mitropolitului Gavril CII aprobarea sinodului rus ; in timpul lui Gavril s'au tiparit 19.320 cxemplare in limba romlina, intre care si o Biblie, tipografia a s!agnat intre 1841-1852 ; dupd 1853 retipareste si alit din Virile romane ; inchisa la 188 e redeschis5 cu aprobar a sinodului rus in 1916 (St. Ciobanu pp. 41, 52, 60-61, 67-72). 1) In 1883 numarul acestor scotl ajunsese la 350 ca o muta rezistenta impotriva rusificarii prin suspendarea posibilitatii de luminare (inlaturarea graiului), copiii moldovenilor nu mai urmeaza la scoli ; recensamantul din 1897 dadea 81,51010 nestiutori de carte dintre care moldovenii alcatuiau 53,56!0 ; pricina acestui rezultat dupa zemstva guberniala ('905) este ca. elevii Intrati in scoli nu puteau inv5tO fiindca nu stiau ruseste (Dr. P. Cazacu p. 1.8) 8) Studlul limbii romane care a fost predata in licee intre 1840 850, e dtclarat facultativ in 1863, iar la 1866 Consiliul de Stat suspeoda predarea Umbel romane in liceul reg'onal din Chisinau sub cuvant ca elevii cunosc aceasta. limn in mod practic ; in 1867 se suspencla predarea limbei romane si in seminar ; in scolile medii tinutale limba s'a mentinut pan& catre anul 1880; ceva mai mult, a rezistat cantarea moldoveneasca Inseminar (§t. Ciobanu pp 172-174, 178).

10

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

146

a§a de aprigA CA in cei din urmd 50 de ani Moldovenii din Basarabia n'au avut o §coald in care sd se predea limba lor, mdcar ca obiect de studiu 1). Sub stratul gros de cenu§e rusificdtoare insd ardea viu cdrbunele sufletului national. Arhiep. Sergie (1882-1891) fata de mi§carea clericilor moldoveni e nevoit sd conceadd intrebuintarea limbei moldovene§ti in bisericd §i sà redeschidd, de data asta, la mAndstirea Noului Neamt, tipografia cartilor biserice§ti 2). Arhiep. lacov (1898 1904) infiinteazd chiar o societate de editurd, in largd mdsurd moldoveneascd, pentru nevoile bisericii, aprobald de Sinodul din Petersburg in Oct. 1900 ') Arh. Vladimir (1904 1908) introduce studiul limbei romane in seminarul din Chi§indu §i in timpul lui se tipAresc numeroase carp liturgice moldovene§ti ; tot atunci apare i o revista bisericeascd, tiparitd cu litere chirilice in limba romAnd LuminAtorub, 4). Vladimir inteIege chiar nevoia sd predice in limba romdnd in soborul din Chi§indu.

Aceste manifesldri din urrnd pe teren bisericesc, coincid §i cu miFarea nationald ce se treze§te in Basarabia dupd revolutia rusd din anul 1905. GrupArile politice cu caracter na(ional5), publicatiile romdne§ti ce apar atunci (1), fAceau dovada evidentd cd fondul poporului moldovenesc rdmAsese pand la capatul veacului de robie, romanesc, crescut in puterile lui suflete§ti §i

prin ul viu cu isvorul de energii de peste Prut, dela care to-

tu§i n'a putut fi cu totul oprit 7), impArtd§indu-se astfel

§i

el de momentele

1) Dr. P. Cazacu, pp. 146, 148, 151. 2) I. Nistor, p. 334. 41) lb., p.p. 334-336. Societatea pun numele: InfrAtirea ortodoxA misionarA a Naaterii Domnului". 4) lb., p.p. 336 338. LuminAtorul" aprobat cu ucazul din 20 Decemvrie 1907, iese in lanuarie 1908 sub conducerea preolului C. Popovici l cu colaborarea ierom. Gurie Grosu, monah. Dionisie, preot Al. Mateevici, C. Parfenie kt a. (St. Clobanu, p.p. 299-302). Mai fnainte, la 1867, se redacta in cele donA limbi Buletinul eparhiet Chi@inAului", dar la 1871 partea romAneascA a lost suspendatA (lb., p p. 286-287).

5) Se formase douA grupuri politice: a) grupul moderat, format din oameni mai in varstA, mari croprietarl, preo(1. in frunte cu P. V. Dicescul, inllintase Societatea pentra cultura natIonala", care cerea ca in acoalele din satele moldovenest, invAtAtrAntul intat sA fie in moldoveneate, a; oi in ruseate, iar pe lAngA scolile secundare sA se facA el cursuri de limba romAnA (Casso) ; b) gr, pul de ocrat moldovenesc era format din finer, , feciori de rAzAai, tArani, preoti al targover, scoate mai multe gazete; tine congrese ca cel dela Soroca

in 1906, in care invAtatoril cer ca invi tImintul public sä se facA in limba nationala ; aduarea dela Ismail cere la DumA pamant al drepturi nationale". acest grup formuleazd chiar ai un program de revenrlicAri : Autonomia Basarabiei cu predominarea natiunii Tomfine, limba romdnd in dregatoril qi gcoli. toate dregdtorifle de ocdrmuire locald fn sate, voloste, finuturi, precum fl Sfatul principal superior (Sfatul Torii) organizate pe principii democratice, avdnd la bazd votul obqtesc, egal, direct fi secret (Dr. P. Cazacu, p.p. 164-1E6, 170-171).

0) Grupul national-democrat scoate urmAtoarele ziare : Basarabia" (Mai 1906), dupA indernnul prof. C. Stere, sub conducerea lui E. D. GavrilitA i cu colaborarea lot P. Halippa, 1. Pelivan, M. Vantu, Vastie Oatu, Al. Nour, C. Porumbescu, Al. Mateevici, S. CujbA, etc.; Viafa Basarabiei" (Aprilie 1907); ,,Moldavanul" (lanuarie 1907) national-independent, sub conducerea lui Gh. Madan si cu colaborarea lui P. Dicescu, Tudose

Roman, preot. Bobe cA, mision. ep. Gurie, etc.; cea mai insemnath ai care apare mai mult timp este insa Cuvdntul Moldovenesc" (Mal 1913), de sub conducerea ILl N. N. Alexandri, apoi G. Murafa, redactor fiind fAra

intrerupere P. Hallppa ; colaboratorli: E. Madan, St. Ghenzul, invAt C. Popescu, preot. Al Mateevici, I. Pelivan, V. Harea, Gh. Nastase, I. ouzdugan, Dr. P. Cazacu, etc. (st. Ciobanu, p.p. 23/-288, 290-291, 294-295, 299-302, 307, 310-311); Cuvrintul Moldovenesc" a avut l sprijinul material a lui Vasile Stroescu (I. Nistor, p.p. 403-401; cf. Dr. P. Cazacu, p.p. 175-1'7). 7i Desi Rusia a fAcut in prima parte a stapAnirili insemnate concesiuni elementului autohton (vezi AaezArnAntului"), la Un lttcru a veghlat cu strAanlcie: fntreruperea ului cu Moldova si in general cu

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

147

rede§teptärii nationale din 1848, 1859, 1866, 1877 1) care au creiat România modernä.

Timpurile de libertate sufleteascd dela 1905 au trecut repede. Rusia §i-a revenit din boala ce-o incercase §1 asupra guberniel apasd de acum cu toatd massivitatea unui imperiu de absolutism intransigent. Serafim, arhiepiscopul dela 1908-1914, zaddrnice§te ori ce manifestare româneascd in biserica Basarabiei 2). Grupdrile politice care abia i§i schitase revendicdrile, amortesc, publicatiile ce incepuse a§a de avântat, amortesc 3). Cerul Basarabiei se cdptu§ise iard§i cu nouri negri ce apdsau sufletul românesc in aceste pärti. Dar zorile de§Vaptdrii de acum pentra totdeauna se ivesc cu anul 1917. Caracterul etnic al Basarabiei rdmdsese pand la urmä românesc. In timpul rdsboiului 1806-1812, Tätarii cati mai rdnfasese in Bugeac 4), pärdsesc in massd acest tinut strAmutAndu-se in sudul Rusiei 5). Locul lor, carmuirea insd, s'a gandit sd-1 umple cu alte neamuri, infiintand chiar dela inceput o contord de colonizare pentru noua oblastie 6). Coloni§tii au fost atra§i §i prin folosele §1 privilgii1e ce li se dddeau 7) ; pand astäzi, partea de jos a BasaraRomilnii din celelalte parti. Astfel pe Prut se stabilise o carantind aproape permanentA (N. lorga. Relat. russo-roum., p. 251), care la inceput fusese indreptAtitO de ciuma din 1812, mentinuta insd ai dupd incetarea molimii (Xenopol, X, p p. 9-10). Totusi Basarabia s'a folosit de imprejurari care au pus-o de mai multe ori in direct cu tara din care s'a deslipit: ocupatiile rusesti din 1828-1834 si 1853-1856, apoi i restituirea tinuturilor Cahul, Bolgrad 5i Ismail din 1856 care a durat pAnI la 1878 (I. Nistor, p. 247) Se mai adauga i relatiile care au continuat dupA anexare, intre cele clouA biserici romlnesti de a dreapta si de a stanga Prutului Mitr. Veniamin, fratii Scriban, Philaret si Neofit, episcopul Romanului Melhisedec ; mAnAstirea Neamt din Moldova avea o sucursala peste Prut, mai ramAsese chestiuni materiale, obligatiuni intre cele cloud hiserici; Antonia arh. ChisinAului are tipografi dela mOn. Neamt. (N. lorga. Retal. russo-roum., p.p. 295-296). N'au lipsit i ul cu scriitorii moldoveni: in vremea eteriei (1821) trecura Prutul pribegind cOtA-va vreme in Basarabia mitr. Veniamin, episc. Meletie al Husilor, pravilistul Andrei Daniel, preotul Beldiman, scriitorul Hrisoverghi si mai ales Costache Negruzzi ; primate publicatii romOneati, Curierul RomOn" i Albina RomOneascd" au trecut ele Prutur (I. Nistor, p.p. 379, 382-386). Negruzzi avea relatiuni de familia in Basarabia, Otia ruseste, a tradus din Puschin, operate satirice ale lui Antioch Cantemir ; prin mitlocirea lUi, scriitoril Basarabiei Donici, Russo trec in Moldova (N. lorga, Relat. russo-raum. i

p.p. 288-290).

1) Miscarea dela 1848 avusese ca rezultat asprirea regimulut in Basarabia, vechlle comunicatii cu Moldova intrerupte (N. lorga. Continuitatea Spiritutui romeinesc in Basarabia, 1918, p. 21). 5i totusi, la unirea din 1859, Al. Hasdeu scrie; VA trimit urdri de bine din partea Basarabiei pentru care stint scumpe i pline de insemnatate viitoarele destine ale Romdniei unite, Patria maind (1. Nistor, p. 386). 5) Masurile luate dau nastere la secte religioase printre taranii moldoveni ; in timpul lui s'a relnflintat episcopia Ismailului l. Nistor, p p. 440-446). 3) Basarabia" apare intre 24, V, 1906-11, III, 1907; Viata Basarabiei" 22, IV, 1907-25 V, 1907; Moldovanul" 14, I, 1907-15, X, 1908 ; numai CuvOnt Moldovenesc" o duce mai departe (St. Ciobanu, loc cit.; cf. I. Nistor, P.P. 398-399' 4) TAtaril incepuse sO deserte Basarabia mai inainte de 1812 ; in 1759, banal Crimeei Ghirai, scoase tribui Edissan din callele regiunii Cetätii-Albe ; dura alti 10 ani, la cucerirea Benderului (1769) peste 11.000 Tatari Nogal parAsesc Bugeacul ; la 1794, TAtarii din Crimeia,liberati de sub ascultarea Portii, in 1792, Ucraina Hanului intrã in stapOnirea Rusiei, ceeace a avut drept urmare o insemnatd emigrare de Tatar] din Basarabia U. Nistor, p. 140). 5) In 1806 se mai gaseau in Bugeac 5.010 familii tit-at-esti, care full ridicate chiar la inceputul razboiului din acel an si transportate in Rusia (1. Nistor, p. 140); TAtarii, la plecare, singuri isi distruse casele dio chsle tactile din valltuci ; tOrgurile lor pierirO (N. lorga, Chilia, p.p. 254-255). 8) Id. p. 265 AsezOmAntul" prevedea bejAnarli strAini, sub numirea de colonisti se vor primi spre a se statornici

cu locuinta in oblastia Basarabiei" (I. Nistor, p.p. 295-296). '2) Li s'a fixat privilegii l scutiri de Or! pe timp de 4 ani : ucazul din 29 XII, 1819 (N. Iorga, Chilia, P. 265).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

148

biei prezintA o infati§are pestrita (Bulgari, GAgAuzi, Nemti, zi, Ru§i, Armeni etc. dar §i Moldoveni) l).

Totu§i, luAnd seama §i de fA§ia din Basarabia de sus (tinutul Hotinului) §i pe baza catagrafiilor ce s'au fAcut oficial in timpul stApanirii ruse§ti, Moldovenii se infAti§eaza din punct de vedere etnografic pana la sfAr§it, stöpanii Basarabiei, pAstrAnd, cu toate aparentele contrarii acestui tinut romftnesc 2).

infAti§area de tall rnoldoveneascA

Din mijlocul lor, al Moldovenilor, din Moldova dintre Prut §i Nistru, devenitä dela 1812 gubernie ruseascA, n'a lipsit sä sä iveascA §i in acest timp de apAsare §i atmosferA hainA, fii nobili cari sA imbogAteascA cu frumusetea I) Cei mai vechl colonisti din Basarabia sunt Bulgarii veniti cu prilejul rAsboaielor din a 2-a jum. a sec. XVIII, intaiu la 1769 ; catagrafia din 1817 inseamna 12 sate bulgAresti cu 482 familii (I. Nistor, p.p. 285-286).

Coloniile bulgatesti au lost aciuiate in ocoalele Prut, Cahul, Ismail gi Bugeac, cu centrul in Folgrad; in 1828 mai venirA un rand de bulgari ; in 1857 erau 83 sate bu1garesti, privilegiate (N. Iorga, Chilia, p. 266 ; in 1852 se socotia numArul bulgarilor la 48.720 ; insA amestecati cu moldoveni, ruteni, arriautl i gagAuti; dintre ei parte (21.500) au emigrat mai tarziu in Rusia (Z. Arbure, p.p. 195, 197-198). Colonii nenztelti avem din a. 1814 dealungul apelor CogAlnIc, Ceaga i Siirata ; din 1816 avem gi colonisti zi (pe Cogalnic1, iar intre 1824I628

se stabilesc ti elvetieni; in 1833 a mai venit un rand de nemti din Germania de sud (I. Nistor, p.p. 295-296), in totul s'au format 24 colonii germane (Z. Arbore, P. 215). NumArul rugilor din basarabia este neinsemnat, Rutertii nu sunt mentionati in catagrafia din 1817 (I. Nistor, p.p. 282-283), degi azi numArul lor in linutul Hotinului e notabil ; numArul lor a sporit mai tarziu : sate din tinutul mentionat, care pe harta lui Alex. Nour sunt insemnate 014 ucraineni (Rachitna, Malinita, Chiscauti, etc.) pe la 1816 se exprimau astfel : de-ar da Mama

Precista nAstav sA ni se ridice greutatile aceste at sA ni lase in obiceiurile noastre cele moldovenesti care am apucat dela bAtrAnii nogtri si sA venim in floare precum am fost (T. Pamfil, Tinutul Hotinului la 1817,1920 p. 10); cazacll s'au concentrat in jurul CetAtii-Albe, unde au format rolonli (seci) inch de pe timpul Fcaterinei II cAnd 10.000 cazaci din Ucraina s'au agezat pe Dunare (Z. Arbore, p. 23i), dar parte au fost rechemati in Rusia ; din cei rAmaal, amestecati cu moldoveni gi sarbi, au format colonii militare (stani(e), numtrul lor, dupA statistica din 1,42 este cam de 32.065 oameni (Id., p.p. 234, 736; cf. I. Mstor, p.p. 296-297). Cazacii moldoveni erau tArani dela Nistru, care, de cand cetalile Basarabiei erau pierdute, trebuiau sA-gi cheltulascA energia alurea (N. lorga, Insemndtatea tinuturilor de peste Prat pentru ist. roni. i pt. folclorul rom. an. ac. 1912, p.6).

Velicorusil nu puteau fi multi in Basarabla, de oarece in sudul Rusiei se elan mai dinainte vaste terenuri de colonizare (I. Nistor, loc. cit.); Velicorusil cart se gasiau in Basarabia la 1812 erau dintre fugaril din timpul rAsboiulul Ratlugcov) ap. (Z. Arbore, p. 239); dintre ei, Feodorov (1834-1853) a luat 40.000 (brodiaghi)

i-a trecut inapol peste Nistru (I. Nistor, loc. c t.; cf. Z. Arbure, P. 240). Evreit au plitruns in numAr mai mare in Moldova in cursul sec. XVIII, venind din Ucraina ; numArul lor sporegte in timpul rasboiului din

mI

1806-1812; Nicolae I le-a dat oarecare privilegii; s'ou infiintat 16 colonii agricole evreesti, in 1856 erau 78.751 evrei (I. Nistor, p.p. 28-, 298-299). qi moldovenit, dintre cei fugiti la 1812, revenird in Basarabla i intemeiard sate noul in Bugeac (Spinoasa, Cdprloara, Frumusica, Sotu-Nou, Moldoanca f. a ) (I. Nistor, p. 294). 2) La anexare (1812) kasarabia avea 300.030 loc.(Moldova intreagA avea 800.000,: la 1817, dap& catagrafia facutA erau 482.630, dintre cari 419.240 Moldoveni (86010) (I. Nistor, n 289) ; la 1856, numArul locuitorilor este de 990.274. dintre care 736.001 Moldoveni (740)0); aceste constatAri iliac pe Zasciuc, in scrierea sa statisticA din 18h2, sA facO urmatoarele aprecieri : Basarabia e populatd de Moldoveni care fac 814 din numiirul intreg al locui.orilor. Tinuturile Chisindu, BdIti f t Soroca stint locuite numai de Moldoveni ; in finutul Hotinulai ei sunt amestecntl cu Ruteni ; in tinuturile Tighina fi Cetatil-Mbe ei sunt arnestecati putin cu elemente pribegite de pretutindeni (Nem(I, Bulgari fl Rust), care s'au asezat mai ales pe la tdrgurt cu invoirea ccirmuirii` (I. Nistor. p. 299). Duna statistica din 1897 populatia Basarabiei se ridica la 1.935.412 dintre care 56110 Moldoveni ; statistica din 1912 ( inul jubileului 1812-1912) dO cifra de 2.496.OM Ord a se mentiona procentul Moldovenilor, celace provoacA rl )ostO fostulni ministru Casso (Casu) cO statistica oficialA nu face mentlune de Mold vent cu toate ca el constitue mai bine dr jumatate din populatia totald a Basarabiei" (Id. p. 209- 302) ; able date oficial- din acel timp dA insa procentul de 480 0 pentru Molcloveni, iar preotul Lagcov (Lagcu), in monografia

qasarabia" scrisA cu prilejul jubileului, afirma cA: Poporul cel mai vechiu in Basarabia sunt Moldovenil, dupa datele oficial. 48010, in realitate Moldovenii formeazA 70010 din toatA populatia" (Dr. P. Cazacu, p. 75); ni 1918 sunt 2 725 001 suflete dintre care 1.8'0.000 Moldoveni 66,5910 (I. Nistor, P. 305).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

149

simtirii §i adâncimea cugetarii lor, comoara artei, literaturii §i §tiintei romane§ti : Hasdeu, Russo, Donici, Stamati 1). Basarabia n'a ramas tot timpul in stdpanirea Rusiei in forma in care

aceasta gubernie (mai inainte oblastie), intrase in alcatuirea politica a imperiului rus. Iii urma rasboiului Crimeii, congresul dela Paris (1856) desface, din interes general europeau privitor la gurile Dunarii, partea limitrofa acestei ape, realipind-o la Moldova, lard care din acel timp este pusa sub protectia colectiva a Marilor Puteri 2). Dar aceasta realipire. este datorita intamplarii §i interesului strain : ea nu multumia, in forma in care se infati§a, Moldova, din nici un punct de vedere : era numai o mangaiere ilusorie 3). Totu§i aceasta neinsemnata portiune basarabeana, acest petec de pamant moldovenesc realipit la tara-mama, Moldova la 1856, Romania la 1859, era ca o recunoa§tere a nedreptatii ce se facuse in 1812 i ca un pas pe calea realizarilor de mai tarziu. De aceea retrocedarea catre Rusia, prin hotararea congresului dela Berlin (1878), a fost resimtita dureros de Romania 4), nernangalata cu compensatia Dobrogei, pe atunci nedorita. Ca urinate a intamplarilor anului 1917, cancl Rusia taristä s'a prabu§it, descompundu-se in elementele legate odiniora prin silnicii §i inichitati, Moldo9 Atmosfera in Basarabia insA nu era propice pentru inflorirea talentelor romAnesti, cari nu al-au putut da roadele ci ,cat trecAnd Prutul pe pamant liber romAnesc, tocmai intr'un timp care coincide cu renasterea RomAni. i (1844-1859). Dintre scriltor i basa, abeni mai insemnati numai C. Stamati a fost statornic in Basarabia, dela care, de fapt porneste i scrisul romAnesc in Basarnbia (N. lorga, Contlnultatea etc. p.p. 11-13). Scriiroril ct.re au ramas in epoca 1848-1839 si au scris in rasarabia, neavAnd viu I Insemnat cu ceilalti Romfini, au dat productiuni slabe. 11. Francu, Margela, I SArbu) (Id., p. 21); o scurtA trez're a geniului basarabean se aratd duoa 1905: mlscarea revistelor LuminAtorul" si CuvAntul Moldovenesc" din care a iesit poetul Al. Ma eevici P. V. Hane§. Scriltorli basarabeni, 1920, p. 254) 2) Partea realipita Moldovei in 1836 cuprindea jud. Cahul, Bolgrad si Ismail; chip& Thouvenel cu 320.000

loc. (N. lorga, Chilia, p. 2 a) 10.208 varstr (1. Motor, . 274). Art. 2i al trat. din Paris (185 I): Impararul consimte la o Indreptare a granitelor in Basarabia, hotArtIndu-se in principiu Q l linia de clemarcatiune. Teritoriul cedat va fl alipit cdtre Moldova sub suveranitatea Inaltei Porta' (Xen. XII, p. 144). Linia de demarcatiune era urmAtoarea : (Sud) de satul Tabac prin cont. TatarBunar pAnA la satul Bazareanca de Sus, treciind deacurmezisul apelor care se varsA in lacurile sarate; mai spre est Bazareanca, granita mergea drept Vest, trecAnd pe langa lacul Burnas, se terminA la tarmul marii (Vrst) ;mai jos de satul Comrat spre Sud pe linia baitil Chirsan pan& la satul Congazu unde urma pe linia malului lalputului pAnA la valul de jos a lui Traian lAnga satul bulg. Tabac (Z. Arbore, Llberarea Basarablel, 1915, p.p. 34 35). a) Ddimitarea era artificialA : C. Hurmuzakl facu raport la Divanul ad-hoc pentru indreotarea hotarelor de o comisiune europeanA, se cerea si Delta care a fost proprietate nediscutatA a Principatului Moldovei (N. Iorga, Mier, p.p. 267-2(38). Desvoltarea economicA a provinciei alipite Impedicata prin restrictiuni, iar desteptarea constlintel nalionale prin diversitatea popoarelor asezate act artificial nu era autenticul flus (Id , loc. cit.). CAimAcAnia recunoaste oficial instrAinarea Bugeacului, in 1858 acordA pentru satele bulg. Icon nationale insa Q i cu obligatia predaril Umbel romAne ; in 1861 Alexandru I. Cuza acordA coloniilor un fd de adrninistratie proprie si scutire de oaste (lb. p.p. 266-267); Alexandru viziteazA partea alipitA I proclamatia lui sunA: Venim printre vol ca Domn l ca PArinte, ca sA va aducem bucurie l vindecarea rAnilor de care MI pAtimit pAnA acum" (I. Nistor, p. 274), cuvinte care puteau avea rAsunet cleat in tinutul Cahululul. In 1864 s'a reinfiintat vechia episcopie a Ismailului cu ep. Melhisedec tefAnescu, un gimnaziu in Ismail al 125 scoli primare in targuri (I. Nistor, p. 275). 4) Tinuturile Cahul, Bolgrad i Ismail sunt retrocedate Rusiei prin tratatul dela Berlin (1878) art. XLI, Principele Romfiniel retrocedeazA M. S. lmpAratului Rusiei portiunea de teritoriu din Basarabia clesprinsA dela Rusia in urma Tratatului dela Paris din a. 1856, marginitA la apus de Prut, la sud de bratul Chilia de gura rAului Stary-Stambul (Mernoriile regelui Carol 1 al Romdniei 1912, vol. XIV p. 50). Cu toate cA se TI

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

150

venii din Basarabia, in mod firesc s'au ales de o parte, catand ca in ha osul distramarii unei imparatii de care ei erau pand atunci lega ti silnic, sd-§i reia locul pe care li-I hotarise soarta in cadrul istoriei. Inca dela inceput (Martie ...5.47 1917) au manifestAri, intruniri, conferinte,cu deosebire meetinguri soldate§ti in

dosul frontului ; urmeazd inchegarea unui partid national moldovenesc 2) congrese ale diferitelor categorii sociale §i profesionale : cooperative sate§ti, congrese ale invdtatorilor etc. Din toate se desprindea un gand, acela de a-§i meth viata nationald dupa rosturile firii lor : autonomia Basarabiei. Ucraina, care o luase inainte, in ce prive§te organizarea ei ca formatiune politica a parte revendica pentru sine §i Basarabia. Manifestdrile moldovene§ti

441Z ,

din Basarabia, care exprimau a§a de hotdrit politica proprie nationald, trebuiau

insa sA porneasca pe calea realizdrilor : dintre toate grupdrile, comitetele ostd§e§ti erau cele mai consistente, manifestandu-se in aceastd directie Inca depe front §i pastrandu-se in forma unei orga nizatiuni, poate §i prin deprinderea disrIP 5 ciplinei osta§e§ti. De aceia congresul tuturor Moldovenilor din Rusia, dela 20 Octomvrie, era mai mult un congres Cato! I osta§esc : el roste§te hotaririle cu priDomn si Rege al Romaniel (1866 1914) vire la organizarea Basarabiei : autonomic teritoriald i politica, armata nationald .

,

primlse din partea Rusiel, in prkInta Intentiunilor ei asupra Basarabiei, un raspus precis, s'au mai fault incercArl, memorii, interventil la Petersburg prin gen. Ghica, chlar si interventia personala a Principelui Carol, s'a ajuns aproape si la un conflict armat (N. lorga. Politica externel a regelui Carol 1, 1916, p. 282). M. CogalnIceanu st I. C. BrAtianu,delegatil Romaniel la congresul dela Berlin, protestara pentru: Despoierea noastra de o portiune din patrimoniul nostril" care este o cAlcare a principillor de dreptate absolutA cAt si a drepturllor scrlse" (I. Nistor, p. 276); la inceputul campaniei, Tarul dAduse o patentA prin care se garanta integritatea teritoriului Romaniel. De fapt, RomAnia n'a consimtit la cedarea Basarabiei, ci numai a evacuat (N. lorga Relat.! russo-routn., p. 263). La 1 Octomvrie 1878, autoritAtile ruse iau in ptimire Basarabla (I. Nistor, p. 280) Memorille regelui Carol scriu: Azi (1 Oct.) Rusia a ocupat Basarabia, dup. ce autoritatile romAne s'au retras. Totul s'a petrecut in cea mai mare ordine (XIV, p. 81). Din punct de vedere ad-tiv, intre 1857-1879 Basarabia era impartitA in 7 judete: Akkerman, Bender, ChisinAu, Orhel, Soroca, Hotin, Iasi (Ballo; in 1879 din Cahul, Ismail si Eolgrad s'a fAcut jud Ismail; organiz. actualA dateazA din 1899 (Z. Arbore, p. 542). 1) In rAsboiul mondial 1914-1918 fusese 360.000 soldati din Basarabia, cei mai mul(i Moldoveni, pe frontul romanesc; la 18 Aprilie 1917 la Odessa a avut loc un meeting ostAsesc la care au participat 10.000 moldoveni, cart cer: cursuri de istoria si literatura romana la Universitatea din Odessa", autonomie politica pentru Basarabia §1 organizarea de cohorte moldovenesti" (I. Nistor, p. 408). 2) In Aprille 1917, sub presedintia liii Vasile Stroescil, membri : Paul Gore, VI. Herta, P. Haltppa, Onis. Ohibu (refugiat ardelean) (Id., p. 412).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

151

Sfatul Tara cu 120 deputafi (87 Moldoveni), reforma agrarc7, oprirea colonizarilor, na(ionaizarea invcifcimatutui1). Alegerile sunt fäcute de cdtre grupurile iormate : comitetul ostd§esc alege 44 deputati, congresul taranilor 36, comisiunile judetene si comunale, corporatiunile profesionale dau 58 deputati, din nurndrul total moklovenii constituiau 700/,.

In ziva de 21 Noemvrie 1917 are loc deschiderea Sfatului Tarii in localul liceului No. 3 de MeV HAl. Doniciu 2). In ziva de 2 Decembrie Sfatul TAril dä forma definitivd organizärii Basarabiei pe care o declara. Republica Federativc1 Moldoveneasca In Federatia Statelor Ruse. Puterea executivd e incredintata unui consiliu de directori 3). Dar haosul din Rusia cre§tea, bolsevicii care introduceau un regim cu totul nou intr'o tara complect destrdmatä, cuprinsese in Vartejul lor räscolitor si Basarabia ; tãndra carmuire a Basarabiei Iipsitã i de experienta trecutului si de sprijinul elementelor constituite : cohortele moldovenesti cu totul insuficiente intrase §i ele in descompunere 4), se vede in neputintä de a tine piept anarhiei 5) ce se instdpdnea in noua republi a din Rusia. Ochii cdrmuitorilor se Indreaptd spre o forld dinafard, fireste cd s'au gandit mai inidiu la cartierul general rus dela lasi, care mai avea aparenta disciplinei militare 6). Inca de mai inainte se propusese interventia armatei române ; susceptibilitätile, temerile, dustridniile au impedicat insä glasul celor ce-o chemau.

La 5 lanuarie 1918 insä bols-vicii se instdpânesc asupra Chisindului, guvernul autonorn al republicei moldoven §ti se imprAstie7). Blocul moldovenesc din Sfatul Tarii roagd insistent sprijinul armatei romane. In ziva de 13 lanuarie (19 1 8) generalul Bro§teanu, comandantul diviziei XI intrd In Chisindu si e salutat in Sfatul Tarii ca bray reprezentant §i conducd-

tor al ostilor fratesti venite sã salveze republica moldoveneasca de pawstea bol§evismului moscovit" 8).

Dupd stabilirea ordinei si darea putintei ca cdrmuirea basarabeand sd procedeze la organizarea tarii, având in vedere si exemplul Ucrainei, la 24 lanuarie I) Dr. P. Cazacu, p.p. 227-230. 2) Dr. P. Cazacu, p.p 233-245; cf. I. Nistor, p.p. 415-416 ; erau 68 deputat1 Moldoveni; presedinte 1. Inculet, metnbrii: Pan. Halippa, I. Pelivan, N. Alexandri, P. Erhan, Gh. Pantea, St. Holban, Andrei Scobiola, I. Buzdugan, T. Ioncu, N. Grosu, I. Valuta, Gr. Cazacliu, VI. Chiorascu etc. etc. al Consiliul directorilor s'a constituit la 7 Dec.: P. Erhan, V. Cristl, N. N. Codreanu, I. Pellvan, St. Ciobanu, T. Ioncu, T. Cojocariu, M.Savenco si V. Grinfeld (Dr. P. Cazacu, p. 248). 4) Trupele moldovenesti de forrnatie notta si coesiune slaba reprezentaunumai un batalion de Infanterte si cate-va escadroane de cavalerie, care paradau prin ores in uniforme de fantezie si se dedau la abuzuri", (Dr. P. Cazacu, p. 263). 5) Pe la jumatatea lui Decemvcie (1917) se mai gasiau in Chisinau, alaturi de guvernul republicei (Statul Tarii i Consiliul de Directori) Inca vreo noua comitete diferite, care simpatizau cu bolsevicii; restut tarn era quasi-guvernat de o sunla de comitete de toate nuan(ele (lb.). 4) In 27 Decemvrie (1917) Sfatul Tarn ia rezolutia ca cartierul g-1 rus dela Iasi sa-si la asupra-si apararea republicei (lb., p. 268). 71 1. Nistor, p. 420. ti) Dr. P. Cazacu, p. 271,

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

152

1918 Sfatul Tarii voteazd independenta Republicei Moldovene§ti 1). Locul directorilor

il hid un consiliul de mini§tri 2). ul cu armata roma* sprijinul acestei forte nationale, disciplinate, atingerea cu a tatea elemente nationale refugiate din celelalte pärti romane§ti, trezesc sentimentele romdne§ti ale Moldovenilor din Ba-

sarabia §i le precizeazd gandurile spre unirea cu toate fortele române§ti, bine-

"*,

snsid_

Maria

Ferdinand I

Regina Romaniei

Regele României

inteles, pentru atunci, cu acele forte cari erau organizate intr'un stat temeinic, România anului 1918 ). Mai intdiu indemnul vine din tinuturi (Balti, Soroca) apoi in ziva de 27 Martie 1918 Sfatul Tärii gidsue§te pe fata in numele pogorului Basarabiei, in puterea dreptului istoric qi a dreptului de neam, pe baza princiIzoteireascei soarta lor, de azi inainte i pentru piului ca noroadele singure totdeaund se uneVe cu mama sa Romania. 4). I) Id. p. 281.

2) Sub presedentla d-lui Dr. Clugureanu. (lb., 278, 282). ji I. Nistor, p. 422 ; cf. Dr. P. Cazacu, p. 295. 4) Dr. P. Cazacu, p. 317 sl urm.; cf. I. Nistor, p.p.424-425. Au fost 86 voturi pentru, 3 contra si 36 abti neri. Votarea s'a facut sub presedentia prof. C. Stere si a luat clumping de ea prim-ministrul Romitniei Al. Marghiloman, care era in Chisinau, C. Stere ales apol presedinte al Sfatulul (3 Aprilie) l un Consillu de directori generali Dr. P. Cazacu, I. Costin, St. Ciobanu, E Catell, N. Codreanu, T. Pelivan, V. Chiorescu si I. Gherman (Dr. P. Cazacu, p. 322).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

153

Se pastra insa un fel de semi-autonomie cu Sfatul Tarii pentru chestiuni locale §i cu delegatii (2) in guvernul Romaniei. Dar in ziva de 27 Noembrie, Sfatul Tarii dupd ce voteaza ref orma agrara §i fiind convins, in ajunul convocarii constituantei, ca in Romania tuturor Romanilor regimul curat democratic va fi asigurat, declara unirea Basarabiei fara conditiuni cu Romania Mare" 1). In ziva de 20 Decembrie 1919 Adunarea Constituantä a Romaniei ratifica cu unanimitate de glasuri hotarirea Sfatului Tarii din 27 Noembrie 1918. Dupa votare, raportorul acestui proiect de lege, Vasile Stroiescu a rostit ace ste cuvinte : .S2 dea Dumnezeu ca aceastei unire sei fie intr'un ceas bun, cu noroc i pentru totdeauna".

i) Dr. P. Cazacu, p.p. 331-332; cf. I. Nistor, p 433

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA BASARABIEI (SCHITA ISTORICA). DE PAUL GORE, Membru Onorar al Academiei Romiine.

Gavriil ramAne exarh pe jumAtate de Moldova, care se smulsese de Ru§i, cu acest

prilej dandu-i-se numele fa1 i faro nici un rost de Basarabia". (N. lorga, Istoria Bisericei Romdlefti" vol. II, pag. 226-227). Tara Moldovei va avea ca hotar Nistru. Bugeacul, cu toate cetatile lui, va apartine Moldo vei".

(Tratatul intre Petru-cel-Mare §i Cantemir).

Alexandru I, Tarul Rusiei, in prima perioadd a domniei sale urearea politica grandomand externd a bunicei sale Ecaterina cea Mare, mai ales in

ceeace prive§te peninsula Balcanied.

Cunosdnd bine aceste visuri, amicul intim al Impdratului, Printul AdamGeorg Ciartoryiski (Czartoryjski) 1), vice-ministru al Afacerilor straine, a prezentat lui Alexandru I, la 1804, un memoriu detailat, in care ardtã necesitatea imperioasd, din punct de vedere al interes-lor ruse§ti, de a reconstitui Reg4tu1 Poloniei sub protectoratul Imperiului rusesc. Recunosand ca asemea reconstituire §i renuntare la stdpanirea neconditionatd ruseased asupra Poloniei ar cere compensatii, Czartoryjski aräta. Impdratului posibilitatea larga de a avea. -aceste compensatii pe socoteala Imperiului Ottoman" (turcul pldte§te"). Mai existá §i un alt stapán al Poloniei rupte in bucati Austria. Patriotul polon a gasit o solutie favorabila pentru tara lui §i in privinta acestui stapan : in cazul cânci Statul hrdparet, Austria, ar renuntã la regiunile polone pe cari le-a anexat, Rusia trebuid sa primeascd, dupd acest plan, Moldova, iar Austria, Muntenia, o parte din Bosnia, Belgradul §i Ragusa 2). 2) Pr. A. G. Czartoryjski (1770-1861) la 1795 II vedem Ca aghiotant al Marelui Duce Alexandra, vilforul imptrat ; la 1803vice ministru de externe, sfetnic intim al imparatului. Impreund cu Novosiltev, el a format un comitet" neoficial, care indruma toate reformele create de cdtre Alexandra I. La 1815 senator, la 1830: sef al guvernulul provizorlu in Polonia, la 1851 presedinle al Adunarii Nationale. Dupd infrangerea insurgentilor Poloniei, a emlgrat la Paris. La 1848 el, consecvent ideilor sale inaintate, dã libertate iobagilor sai de pe mo-

silk din Galitia. 2) L'Autriche, s'il fallait obtenlr son assentiment pourrait avoir une partie de la Bosnia et de la Valachie, Belgrada, Raguse. La Aussie aurait la Moldavie V. Mernofres de Pr. Adam Czartoryjski" 1887 II, p. 65,

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

155

Punctul de vedere al diplomatiei ze era foarte bine cunoscut Ru§ilor. Scrisoarea din 16 Octomvrie 1806 a lui Sebastiani, ambasadorul z la Constantinopol, adresatd lui Talleyrand, este caracteristicd in aceastd privintA:

si la pouvait donner par un traité de paix ou autrement la Valachie et la Moldavie a l'Autriche ou a une autre puissance quelconque, pourvu que ce ne fitt pas a la Russie. (Hurmuzaki, Documente, supl. 1, vol, II, 350). Diplomatii §i publici§tii zi crecleau cd clan Napoleon n'a reu§it sd ocroteascd Principatele Dundrene (Principatele martire" cum le nume§te Casso. V.

Rusia la Dundre p. 148 etc.) dela pretentiunile §i poftele Ru§ilor, atunci soarta lor naturald trebuia sä le aducd sub sceptrul Habsburgilor (Casso 1. c. 173) Pradt scria, (Congres de Vienne, II, 4) : ,Peut-etre le moment était-il venu de terminer toutes les querelles, auxquelles depuis quarante ans la Valachie et la Moldavie ont donne lieu, qu'on les eut annexees a l'Autriche a la charge

encore de les civiliser et de les rendre a l'Europe, en les rapprochant de la civilisation, il n'y aurait que du bien pour tout le monde. II faut prevenir l'invasion toujours imminente de ces deux pays par la Russie, elle vient encore de s'en rapprocher par l'acquisition de la Bessarabie. Evenemintele neprevAzute de Czartoryjski, au schimbat pla nurile lui. DupA

Austerlitz, Austria a incheiat o pace separatd cu Napoleon §i Curtea Imperiald din Petersburg era plind de indignare in fata acestei josnice trAdAri,, a aliatului sdu. Czartoryjski a alcdtuit la 1806 un alt memoriu cdtre Tarul Rusiei, cerand ocuparea §i anexarea imediatd, vfärd nici o intarziere", a Moldovei §i Valahiei pand la Dundre, care trebuia sd fie viitorul hotar al Imperiului rusesc I).

La miazd-zi de Dundre trebuia sa se creeze un stat cre§tin (adicd slay) mare §i puternic, sub protectoratul Rusiei. Intregul program al ocupatiei militare a Principatelor Dundrene a fost alcMuit de printul polon de origind lituanä, cu minutiozitate uimitoare, ardtand chiar §i numdrul armatei ruse, care ar putea sa ocupe u§or principatele 100.000 de soldati. Atentia lui Napoleon, indreptatd spre orient, parea foarte primejdioasd pentru Czartoryjski, care gAsea cä ea este in mod egal ddundtoare atat in cazul unei apropieri cu sublima Poartd, cat §i in caz, dacä el aveà intentiuni de cuceriri in orient ; crearea unui Stat sub protectoratul rusesc la miazA-zi de Dundre dupd paserea lui Czartoryjski, ar fi putut servi ca cea mai bund §i efectivA stavild impotriva nAzuintelor §i intrigilor ze 2). 1) 11 semble done clue le seal plan convenable a suivre pour la Russie, sur un changemente futur dans !empire Ottoman serait d'y etablir des états separés, jouissant des formes de l'independance, quant a leur regime intérieur, mais sous Ja souverainete de la Russie, et sous l'egide de sa protection. On excepterait do nombre de ces etats les pays que la Cour Imperiale croirait a sa convenance de s'approprier entierement teis que la Moldavie, la Valachie et la Bessarabie. Outre les ressources de tout genre qu'offriraient ces provinces a la Russie par la nature, la richesse et Pabondance de tears productions, le Danube, qui les borde dans toute leur étendue, deviendrait tine IronHere infiniment plus solide que n'est actuellement le Dniester". Memorial din 11 Ianuarie I806, publicat in Buletinul Societtlyi Imperiale de Istorie" Vol. 82, p. 254, SPB. s) V. Casso, Rasta la Dundre, p. 11.

www.dacoromanica.ro

156

_

BASARABIA

Acest plan a fost pus in apliare, cu aprobarea Tarului, de Baronul Budberg, succesorul lui Czartoryjski, Ministrul Afacerilor Straine al Imparatului Alexandru I §i du§manul cel mai neimpdcat al lui Napoleon. Pentru a clarificá mai bine principiile politice ale Tarului Alexandru I, nepot §i elev credincios §i devotat al bunicei sale Ecaterina, trebue s ne amintim toate

stadiile acestui proces istoric, acestui Drang nach Donau-Tarigrad 1), care, näscandu-se in conceptia politica a marelui reformator al Rusiei Petru cel Mare, a avut desvoltarea sa psihologica, ne ajungand nici chiar in zilele de azi la punctul lui de culminatie 2). Prima incercare a Tarului Moscovit de a *run& iii nhotarele Imperiului Otoman a, a avut pentru dansul §i pentru tara lui consecinte foarte triste. Dupd campania in Moldova, Petru, aparand in Var§ovia si intampinat cu felicitari, spunea Norocul meu ca am primit numai cinci zeci lovituri cu batu, in loc sä primesc o sutd" a). Acest om integru nu §tia ce este jena. Cu toata propaganda fäcuta, ce e drept, destul de primitiv 4), de emisarii

lui Petru in pile balcanice §i mai ales, cele slave, cu toata tradarea a§a de fatala pentru Moldova, de Domnul Moldovei Dimitrie Cantemir 5) (tratatul incheiat intre Petru §i Cantemir in 11 Aprilie 1711, la laroslau, in Galitia), planul Tarului Moscovit a quat complect §i nereusita lui a avut un rasunet la Marea Neagra, prin pierderea Azovului. Cat de apocrific este socotit de scriitorii ru§i testamentul lui Petrut totu§i nirneni nu poate nega ca in chestia orien-

tall toata politica ulterioara a succesorilor lui Petru, a fost calauzita de ideia predominantd a augustului extremist stäpanirea Marei Negre §i, ca acord final

Constantinopolul si Dardanelele

I.).

A doua incercare, mai norocoasa pentru ru§i, a hit la 1730. Generalul rus von Munich a infrant armata turceasca la Stayuceni. Rdsboiui s'a ispravit cu pacea dela Belgrad. Al treilea rasboi ruso-turc, dar, dupa teoria istoricilor ru§i, primul rasboi ruso-turc, durd dela 1768 1774. Rusii au ocupat Hotinul, Ia§ii, Galatii, Braila, Benderul, Ismailul, Chilia §i Achermanul. Din rasboiul acesta, Ru§ii au e§it bi1) V. prof. N. lorga. (Chestiunea Dunarel. Valenii de Munte 1913, p. 100, 106, etc.), pomeneste c9. lui Sviatoslav,principele rus, se atribue nhzuinta de a realiza nintAla forma ruseascA a idealului moscovit de mai tarzitto, crearea marelui imperiu dela Nipru §1 OTIS Ia Constantinopol. Aceasta teorie de origins tendentioasa panruseascs nu este dovedita de loc de lzvoare stiintifice st in nrice caz este opera istoricilor ru41. i) V. N. Dascovici. La question du Bosphore et des Dardanelles. (Les R jsses devant dyzance), Geneva, 1915,

3) V. Va14evski. Petru-cel-Mare", &tip ruseascd, p 89. 4) V. Brackner. Istoria lul Petru-cel-Mare. Vol. 11, p. 147 148. 5) Prof. untversitar Cociubinski (un basarabean din Ackerman) in lucrarea lui Relatitle Rafilor sub Petru-cel-Mare cu slant( sudlci i Romdnii". (Odessa, 1867, p. 45), spune : Dimitrie Cantemir ii asigura interetitle personale, dar afara de cliinsul numai putini din anturajul lui stiau ca el pune in joc intregul viitor al tarii liii i ca riscul primejdios cadea numai pe Moldova". 13) Prof. lorga (Histoire de Roumains, Bucarest 1922, p. 185), explica purtarea lui Cantemlr prin tineretea si neexperienta lui, insa Cantemir, ntscut la 1673. avea la 1711, 38 ant, viirsta destul de coaptâ, mai cu seamit pentru un Domn. tCantemir nitsc. 1673, m. 1723). c) V. Tratatul dintre Dimitrle Cantemir, Domnul Moldovei i Petru-cel-Mare (Tarul Rusiei din 13 Aprilie 1711 art. II, III, IV, VI, VIII, X, XVII. v Acte 1 documente relative la istorla renasterei Romaniei, publican'. de D. A. Sturdza §1 C. Golescu Vartic, vol. I, p p. 16-17. d) Pr. Trubetkol. Naratiunlle despre neamul princlpilor Trube(koi, p.p. 179, 180, etc., SPB 1891.

9 V. Prof. N. Iorga. Chestiunea Dundrii. Valenii de Munte 1913, p.p. 224-223.

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

_

157

ruitori, §i dupd pacea dela Cuciuc-Cainardji din 1774, afard de multe achizitii

teritoriale, au cdpdtat §i dreptul de a proteja pe cre§tinii din Imperiul Otoman. Acest drept insemnd nu numai recunoa§terea legAturei naturale intre Imperiul rusesc, cel mai mare in lume Stat pravoslavnic, cu popoarele ortodoxe din intregul orient al Europei, ci §i, ceeace a fost pentru Ru§i §i mai important, posibilitatea, de a incheia relatii mai apropiate §i mai stranse cu toti cre§tinii din tarile ocupate de Turcia, cari erau nemultumiti de soarta lor, sau, cari avean poftd de aurul rusesc, a§a de sonor §i de atrdgAtor. Propaganda ruseascd §i pan-slavd a inceput in mod mai vast, mai indrdsnet decdt inainte §1 recruta din zi in zi tot mai multi aderenti §i agenti zelo§i, dezinteresati personal sau cumpdrati 1). In anu11787 a izbucnit un nou räsboiu intre Ru§i §i Turci, care a durat pand la 1791. Suvorov a infrant pe Turci la Foc§ani §i Râmnic, Ru§ii au luat Chilia, Tulcea, Isaccea, Ismailul. Pacea dela Ia§i a sanctionat punctele tratatului din Cuciuc-Cainardji §i a dat Ru§ilor Crimeea, Tamani, Oceacov §i stepele de pe malul sang al Nistrului. Prima treapta a scdrei, care duce la portile Constantinopolului a fost luatd, de§i rezultatul acesta nu corespundea greutdtilor §i cheltuelilor ate de Ru§i. Turcul plAtea, iar Moldova murea de foame, de boli, de sarcini grele §i neajunsuri in tot timpul ocupatiunei ruse§ti. Planul mdret §1 fantastic al reconstruirii Imperiului Bizantin, sub coroana niandrä a nepotului Ecaterinei marele Duce Constantin 2), preocupà mult pe 'farina Rusiei. Orizonturi largi, prea largi se deschideau inaintea ochilor acestet iemei in(irdsnete §i energice, de origind germand, cu caracter despotic §i ipocrit, care dorea sä ridice imperiul ei la o inaltime de neatins pentru supu§ii ei barbari. scria Sabatie de Cabre, Ducelui de Choiseul, Impärdteasa Rusiei", numai viseag, vorbe§te §i gande§te la cucerirea Constantinopolului. Acest delir o aduce la convingerea ferind cd flota ei, care de altfel nu reprezintd nimic, ar puted sd terorizeze capitala Imperiului Otoman" 3). Dupd pacea dela Cainardji, Ecaterina a imbrAti§at §i mai mult ideia veche a lui Petru-cel-Mare de a räsculà pe supu§ii cre§tini ai Imperiului Ottoman, de a curati cu ajutorul lor calea spre Constantinopol §i de a reinvia monarhia veche a Paleologilor. Ideia aceasta a fost intrupatd de cdtre ImpArdttasd intr'un vestit proiect grecesc", 4) care a preocupat-o in modul cel mai serios pand la moarte. Ea nu putea sà uite scrisoarea Feldmare§alului von Munich, care la 1762 scria Impardtesei: Eu pot dovedi cu date bine documentate Ca' la 1695, când Petru-cel-Mare a asediat Azovul §i pand in momentul mortii lui la 1725, adicà in curs de 30 de ani, el n'a avut decdt o singurd nazuinta de a cuceri I) V. Prof. A. Coclubinski Graf. A. Osterman i parcelarea Turciei". Ocless 1, 1899 al V. Testamentul Impdratesei Ecaterina II. Memoriile Imp. Ecaterina II, SP. B. 1907, p. 720. a) Walizewskl. Ecaterina II, editia rus. SP. B. 1908, p. 407-408. 4) Wallzewski. Imp. Ecaterina, p. 248-249.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

158

Constantinopolul, §i cea mai fierbinte dorintd de a alunga din Europa pe pdgAnii Turci §i Tdtari §i de a reconstitui Imperiul Bizantului" 9. Insd nu toti din anturajul Semiramidei Nordului" (porecla lingu§itoare a lui Voltaire) impArtd§eau ideile suveranei. Conte le Panin, de pildd, socotea cd ideiareconstituirei Imperiului Bizantin este o simpld nebunie. Cneazul Potiomchin

insd, la 1777, lucra impreund cu Impdräteasa asupra planului definitiv" al cuceririi Tarigradului. In scrisoarea din 10 Semtemvrie 1782, Ecaterina scria Impdratului losif II "Sunt sigurà cä Maiestatea Voastrd nu-mi yeti refuza concursul D-vs., pentru reconstituirea Imperiului Bizantin §i pentru a§ezarea la tronul imperial a nepotului meu Marele Duce Constantin" 2). Lingu§itor abil, Grimm, unul din multii corespondenti ai Impärdtesei, cunoscand mania ei, a inceput a o numi in scrisorile sale Impärdteasa Grecilor. La 1781, Ecaterina a comandat o medalie cu care micul Constantin, Impdratul Daciei §i al Bizantuluk se plimba pe malul Bosforului. E curios cd acest rol de Rege al Daciei", care a fost atribuit Marelui Duce Constantin de cdtre bunica lui, n'a dispdrut cu moartea ImpArdtesei. Consulul Rusiei la Bucure§ti, scria la 3 Noemvrie 1807 : Depuis quelque temps il s'était répandu ici le bruit que la Transylvanie alait etre cedee par la Maison d'Autriche et te a la Mol-

davie et a la Valachie sous le nom de Royaume de Daces" pour appartenir au Grand Duc Constantin de Russie" (Pr. N. lorga. Acte §i Fragmente II, p. 433).

Contele Segur, cu care Potiomkin a vorbit mult despre planurile Ecaterinei, scria la Versailles : noi ne-am deprins in a§a fel cd Rusia intreprinde ni§te aventuri din cele mai riscante §i cä norocul o ajuld, cd nu putem de loc calcula, dupd toate regulele §tiintei §i artei politice, toatd activitatea viitoare a acestei tali" 3). In a§teptarea viitoarelor victorii mai strdlucite, Ecaterina anexeazd la 1783 Crimeia. Fiind acolo la 1787, impreund cu Imparatul losif II, Ecaterina Ii aratd escadra ruseascd gata de plecare, subliniind cd dela Sevastopol §i pand la Constantinopol nu e distantd mai mare deck 48 ceasuri. Aici, in Crimeia, a fost hotdrit de cdtre Ecaterina, noul rasboi cu Turcia. ImpArdteasa a fdcut tot ce era in putinta ei ca sd forteze pe Turcia sd-1 declare. CAnd Potiomkin a luat Benderul, iar Suvorov Ismailul, Tarina Rusiei a innebunit de bucurie, repetand cä istoria intreagd nu mai cunoa§te asemenea fapte glorioase §i eroice 4). Moartea Impdratului losif H a pus capdt acestei bucurii. Regele Prusiei, acest Dumme Teufel", cum il mAngAia Ecaterina, care, fire§te, in accesele ei de manie injura in limba materna, n'a fost dispus sà joace rolul iratorului devotat al acestei femei, a §a de rasfatata de barbati lingu§itori §i prea supu§i. Dupd I) Bfisching. Magazin für Historie und Geographie, XVI, 413-478. fl Arneth. Joseph II und Catharina von Russland", 143. 3) Dépeches de C-te Segur

4) Prof. Bruckner. D:e Einnahme von lzmail". Baltische Monatschrift, Neue Folge, II, 556; Valtszewski, 445.

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

159

pacea dela Ia§i, Ecaterina n'a mic§orat deloc pofta ei endemica de cucerire a Tarigradului §i mereu vorbea de efectul pe care-1 va produce in intreaga Europa vestea despre bombardarea acestei capitale a viitorului Imperiu pan-slav. Aceste visuri fantastice o insotesc pe Ecaterina pand la moarte. Succesorul Ecaterinei, Imparatul Paul I, in mod demonstrativ, nu se prea interesa de chestiunile de care se interesa mama lui. El dorea sa cucereasca. India §i aproape uitand Constantinopolul, repeta Bengalia" ! In anul 1806, Franta ducea prin reprezentantii ei diplomatici la Constantinopol, lupta pentru numirea Domnitorilor in tarile Romane§ti, potrivit vederilor ei in chestia numirilor Moldaviei §i Valahiei. Atuncea, cum §tim, la noi continua perioada tristä §i ru§inoasä pentru demnitatea noastra nationala, epoca Fanariotilor. Fiecare putere mare de atunci, adica. Rusia, Anglia, Franta, Austria,

Prusia, in persoana ambasadorului depe langd Poarta Ottomanä, avea candidatii ei, uneltea, intriga §i lucra din rasputeri pentru reu§ita politicei ei proprii. Candidatii la scaunele domne§ti din Bucure§ti §i Ia§i se schimbau ca in caleidoscop. Ace§ti greci, cari prin sprijinul antreprenorilor platiti §i prin intrigi §i cele mai murdare mijloace, deveneau Domni" ai Moldovei §i Munteniei, ramaneau ciocoii nu numai ai Turcilor ci §i ai protectorilor lor, ambasadorilor Marilor Puteri. La 1802, Rusia a reu§it sà obtina fagaduinta Portii Otomane cà domnitorii tarilor romane§ti I), vor fi numiti pe termen de 7 ani §1 nu vor fi destituiti färä intelegere prealabild cu Rusip. Atunci s'a facut numirea a doi gospodari : Moruzi 2) in Moldova §i Ipsilanti in Muntenia. Amandoi au fost slugi devotate ale Rusiei. Ambasadorul z n'a protestat, insä, pe urma, cand s'a convins Ca' Ipsilanti, §i, mai cu seama Moruzi, lucreazd pentru interesele Rusiei §i in contra Frantei ; indignarea zilor a marit energia lor pe malurile Bosforului §i, trei saptainani dupa sosirea noului ambasador z Sebasti ini la Constantino pol, la sfar§itul lunei August in 1806, sultanul a destituit pe amandoi greci-gospodari §i a numit in Moldova pe Calimaki, roman grecizat, draGospodarii fanarioti din Moldova §i Valahia n'au avut nici un drept de a se nu zi Domni", de oarece acest sens istoric §1 national at titlului nu corespundea de Inc caracterului functiel lor ; tot aja acesti Greci n'au avut nici un motiv de a se nurni printi", fiinda titlul acesta avea trdsAturi caracteristice, bine precizate in jurisprudenta nobiliara ji in heraldica e,rronean5. Gospodarii fanarioti erau numal functionari numiti de st'Spdnul lor §i gonti sau pedepsiii de dânsul atunci Cand le venea poft'A. Chiar i rangul turcesc de Bei", pe care-I aveau ternoorar, cata vreme erau in functiune, gospodari, greci in Moldova si Muntenia, era mai inferior deciit rangul de PaiS, care §i el nu corespundea deloc titi riui occidental de Print". 19) Alexandru Moruzi, fratele lui Dumitrache Moruzi,unul din viitoril actori ai tragediei desmembrAril Moldovei, care s'a isprrivit cu decapitarea lui, rämânea la Constantinopol, unde lucrà in folosul familiei §1 al Ru§ilor. Rolul lui la anexarea Basarabiei de Ru§l, este discutat de istoricii Rom'ani, pe cilnd nepotii lui din Rusia se Wean totdeauna cu insemnStatea acestri rol, numind cu mdndrie pe Dumitrache initiatorul acestei anexilri" (V. Casso, p. 138 n. 2; Pompilitt Eliade. De l'influence Franpaise sur l'esprit public en Roumanie. Paris 1898, p. 113.

In Rusia, familia Moruzi a fast recunoscutä ca princiaral numai la 1893 (Ucazuri imperiale d'n 9 lunie i din 10 August i905). V. Vasilievici. Familiile titrare. SPE. 1910 I, p. 31 §i Ermerin. La noblesse tltrée de 1'Empire de Russle, p. 202, 31 4. La departamentul Heroldiei din Petersburg se pAstrau petitlile membrilor familiei, cari, sbbliniind rolul lui Dumitrache Moruzi, decapitat pentru apararea Intereselor Rusiei, cereau recunoajterea familiel in demnitatea de cneaz". 1891

www.dacoromanica.ro

.

BASARABIA

160

gomanul Portii, iar in Muntenia pe grecul Sulu ; Hangerli a fost numit mare dragoman la Poartd tustrei adepti fideli ai politicei ze. Napoleon, preväzând posibilitatea invaziunei rusesti in principate, a trimis pe un ofiter polon din armata zd Falcovschi 1), care aveâ sarcina de a parcurge toatd frontiera Moldovei la Nistru dela Hotin §i pand la Marea Neagrd si in acela§ timp de a aduna toate informatiile necesare despre armata rusä de pe malul stang al Nistrului. Sebastiani prevedea si el imposibilitatea de a retine in viitor cloud principate crestine, Moldova §i Valahia, cu situatia lor geograficd asa de importana pentru planurile vecinilor lor, §i a§d de grea §i nenorocitd pentru Principate in stdpanirea §i subordonarea Portii §i era de pdrere ca aceste Principate sd fie adjustate Austriei numai sä nu le ia Rusia 2). Dui:4 interesele politicei ze, Principatele trebuiau sä joace rolul unei momeli de apropiere intre Franta §i Austria. Ambasadorul Rusiei Italinschi, insd, nu dormea §1 el, ci lucra din rdsputeri si paraliza cat putea rezultatele energiei §i indraznelei lui Sebastiani. La 15 Octomvrie 1806, Sutu si Calimachi au fost destituiti, iar Moruzi §i Ipsilanti numiti din nou. Poarta evita cat putea ciocnirea cu Rusia. Cea din urmd, insä, primind satisfactia complectd :J), nu s'a astampdrat ; Ministrul Afacerilor Strdine Baronul Budberg, insArcineazd pe consulul rusesc la Iasi, Radofinichin 4), de a organiza o agenturd secretä in Moldova si Valahia, care ar pregali opinia publicd pentru ocupatiunea principatelor de Ru§i. In acela§ timp Rusia, prin nota adresatd Marilor Puteri europene spune cd : Maiestatea Sa Imperiald", adica.

Tarul Rusiei a ordonat armatei sale" sä ocupe provinciile" (nu Principatele) Moldova §i Valahia, ardtand si motivele acestei mdsuri : pregâtirile militare ale turcilor in cetätile lor, stingherirea navigatiunii rusesti la Marea Neagrä, aparitia armatei turce§ti pe malul stang al Dundrii, necesitatea de a pune frontiera Rusiei in apdrare" impotriva insultelor", si de a proteja privilegiile" popoarelor subjugate, zäddrnicind proiectele inamicilor Rusiei 5). Motivele adevdrate, fire§te, au fost cu totul altele. Rusia, avand in vedere starea grea financiard a Turciei si nepregAtirea ei pentru un rásboi lung si greu, gdsea momentul foarte favorabil pentru realizarea proiectului lui Czartoryjski, prelucrat de Ministrul Afacerilor Strdine in Rusia, Baronul von Budberg §i aprobat in integime de Impâratul Alexandru I. Ocuparea principatelor Dundrene, rdspandirea influentei rusesti asupra tuturor popoarelor crestine din Imperiul Otoman, rdscoala acestor popoare, zdddrnicirea influentei ze la Constantinopol si, ca rezultat Crucea Sf. Vladimir pe cupola Sf. Sofie, adicd realizarea visului megaloman secular rusesc. 9 Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p 346, 351. 2) Hurmuzaki, supl. 1, vol. II, 359. :1) V. Casso, Rasta la Dunãre, p. 21, 22, etc. 4) Caracteristica acestul ,grec tres fin astucieux.." v. Hurmuzaki, vol. 3, supl. I, p. 134,135, etc. 5) Dans ces circonstances, Sa Majeste Imperiale a senti la nécessité de mettre ses propres frontieres a Pabri de touts, insulte, de protéger les peuples dont elle a promis, du consentement de la Porte, de conserver

les privileges et de prevenir et dijouer les projets des ses ennemis; en consequence elle a ordonné a son armee d'occuper les deux Provinces de Moldavie et de Valachie... (N. lorga. Acte i Fragmente, 11, p. 412).

www.dacoromanica.ro

ANEXA REA

161

In ziva de 11 Noemvrie 1806, Generalul Michelson in mod absolut nea§tep-

tat pentru Turci §i Moldova, a trecut fdra nici o declaratie de räsboi ci amicalmente" Nistrul langd Movildu §i la 15 Noemvrie a luat cu in§eldciune, 1) fárä nici o resistenta cetatea Hotinului. Ambasadorul rusesc la Constantinopol Italinschi, plin de mirare, afldnd faptul acesta nenteptat §i pentru dansul, a incercat sd explice Portii purtarea lui Michelson prin diferite silogisme diplomatice 2), insd Michelson tot inaintd, ocupand in mod consecutiv la§ii, Galatii, Foc§anii, Bucure§tii.

Turcia istovitd, zdruncinatd de galcevi §i räscoale, cerea pace, altmintrelea sultanul risca tronul. Dar §i Rusia avea nevoie mare de pace, simtind bine posibilitatea aproape inevitabild a rdsboiului cu Franta. 3) Napoleon nu ascunded dorinta lui de a precith situatia Rusiei, care trebuia, dupd pdrerea lui, sä rdmând in Asia, Europa rátridnând pentru popoarele europene, in frunte cu Franta 4). Diviziile ruse§ti dela Dundre §i din Principate reprezentau pentru intreaga armatd rusd o forta considerabild, care nu puted sd lipseascd Ru§ilor in caz de ciocnire cu Napoleon. Opinia publicd ruseascd, e drept pe atunci foarte slabd, totu§i, cered terminarea rdsboiului cu Turcia §i incheierea grabnicd a pAcei. Reprezentantii puterilor streine, acreditati la Petersburg, socoteau acest

rdsbOi cu Turcia ca apolitic" i imoral" 5). Rezultatele foarte slabe ale operatiunilor militare, massa mare a victimelor, in majoritate morti de boalele molipsitoare 8), au fost cauza cä räsboiul cu Turcia nu se bucurd de popularitate nici chiar intre tineretul militar din Rusia.

Oamenii de stat din Rusia invinuiau pe neamtul" Baron von Budberg, cd el a fost autorul acestei aventuri", pe cam!, cum spune Casso, adeväratul instigator al ocupatiunei principatelor, a lost un patriot polon Czartoryjski. Intre ace§ti oameni de stat, Contele Vorontov, un bun cunoscdtor al fragilitätii tezaurului rusesc §i al cheltuielilor enorme, ate de stat, aved teamd, cd, in cazul cel mai favorabil pentru Rusia, ea va dobandi o frontierd nota la Dundre, pe care va trebui s'o apere numai cu cea mai mare greutate, cu atat mai mult, cu ctt o asemenea frontierd intinsa piteà sà devie, in caz de rdsboi european, o povarä grea pentru interesele generale ale apärdrei nationale. 1) Cieneralul Michelsohn primise ordin dela ImpArat 55 intre in Moldova fArA declaratie de rdsbolu, ce-

rand comandantilor cetatilor turcesti invoirea de a trece prin Ora spre a merge in Dalmatia. I se poruncise in chip hotäritor sA ia retatile prin mitloace prietenesti" ; c'était un nouveau mot dans le dictionnalre de la guerre" spune Contele Langeron. (V. Hurmuzaki, vol. III, supl. I, p 109). CetAttle Hotin, Bender, Ackerman, Chilia furS ocupate de Busi fArft cea mai micA impotrivire, din contrA, Turcii asteptau pe Rusi cu cafea 1)1 clubuc". (V. Rosettl Arhiva Senatorilor" Analele Academlei XXXI, p. 460). 2) V. Scrisoarea lui Italinskl cAtre dragomanul Hangerly, Casso, Rusia la Dundre, p. 4, n. I. 8) V. Casso. Rasta la Dundre, p. 91. 4) V. Bradt. Du systeme permanent de PEurope a Pigard dela Russie, 77. 5) Joseph de Maistre. Correspondence diplomatique I. 25, Casso, 93.

6) Les Russes meurent comme des mouches dans ce climat si contraire a la temperature, a laquelle ils sont accoutumes". (V. Arhiva Principelui Vorontzov XVII, p. 205t. Cred CS starea rea sanitarA. a armatei ruse a fost cauza adevAratA a acestei mortalitAti, sl nu atAt clima. Despre Clima Valachiei si Moldovel si despre asa zisA bubA" valahA etc.". V. H. Witte, dr. in medicinA (in limba tuseasce). S. P. B., 1842.

II

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

162

Conte le Benckendorf §i el nu ascunded pdrerile lui pesimiste in aceastd privintA §i in scrisoarea adresatd contelui Vorontov 1) spuned cd declararea rAsboiului este un lucru upr, insA, cel putin, trebue sa ai un plan pentru a-I conduce §1, mai ales, pentru a-1 isprävi". Amiralul Mordvinov, om de stat, vestit prin francheta §i sinceritatea lui, in memoriul prezentat Impdratului Alexandru I, ardtd cd Rusia este destul de mare §i cd, in loc de a anexd provincii noui i streine, ca Moldova §i Valahia, statul rusesc ar trebui sd depunA toate sfortarile lui pentru imbunatatirea ci desvoltarea teritoriului existent. Bine le Imperiului rusesc nu cere de loc dobAndirea Moldovei §i Valahiei, din contra, numai pästrarea patrimoniului national, ap de bogat, poate sä aducd gloria adevAratà §i lauda posteritatii". Ap vorbed Tarului nteleptul amiral Mordvinov, fost ministru de marind §i viitorul Prepdinte al Societatii libere de studii economice". Dar existà §i o altd tabArd, nu mai putin numeroasA, in fruntea cdreia a fost cancelarul contele Rumeantov, acest Rumeantov, care se lAudâ cA lupta cu Turcii este meseria ereditarA a familiei lui §i care nu puted nici de cum sd renunte la planurile vaste §i fantastice ale Ecaterinei, privitoare la orientul Europei. In pacea apropiatA cu Turcia", spune Casso (p. 95) Rusia a fost nevoild sd caute acum nu echivalentul sacrifichlor depuse, ci mAcar mAngaiere pentru visurile ei nerealizate §i sperantele pierdute". Rusia, care cuno§ted foarte bine tratattle cari stabileau drepturi numai de suzeranitate 2) ale Turciei asupra principatelor Dundrene, Moldova §i Va-

lahia, cered dela Turcia anume aceste principate §i le prived deja ca o proprietate dobAnditd. La Russie ne pouvait renoncer a ces trois provinces (Moldavie, Valachie, Bessarabie) et ne cederait pas un pouce de leur territoire (Depep contelui Suva lov, V. Casso p. 85 No. 1). In caz, spuned Colencourt, dacA Rusia va fi nevoitA sa le evacueze, va crede cA pierde o provincie ruseascd". (V. Casso, 65, No. 2). Inalta Poartd, care nu atat de mult, in timpul pAcii dela Carlovitz constata lipsa ei de drept de a dispune de teritoriile Moldovei §i Munteniei, acum nu contraziced in mod principial nimic, ci intrà in targueli §1 numai nu se arAtã dispusd de a cedd tot ce i se cerea. Violarea frontierei ruse§ti de cAtre Napoleon i-a fortat pe Ru§i de a fi mai domoli, §i dan§ii, cari cereau Moldova §i Muntenia, pe urmA Moldova, apoi Moldova pand la Siret, acum erau gata sd se impace numai cu Moldova dintre Prut §i Nistru, aceastd parte mai mare §i mai fertild a principatului Moldovei, care, in fine, a fost smulsA de dAn§ii din trupul viu românesc §i denumitd Basarabia" 3). 1) V. Casso, p 93. 5) Talleyrand socotrA chiar suzeranitatea Portli Otomane asupra Moldovei i Valabiel numai nomlnala" (V. Casso, p. 9, a. 2). 3) Basarabia in cursul veacului al XIX n'a putut sA. Soace acest rol, care i-a fost predestinat de Ruti si la care a fost men tA dupA tratatul din Bucure0i. Pe urrna s'a clarificat ca ea nu va fi aceastd prima treaptd

pentru cuceririle posterioare ale Rusiei in peninsula Balcanied. cd ea nu va servl ca o etapd de tranzifie in avOntul agresiv rusesc spre Bosfor". (V. Cesso, Rusia la DunAre, p. c28).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

163

In ziva de 28 Maiu 1812 tratatul, dupd multe convorbiri, a fost iscAlit §1 strAvechea regiune romaneascd a devenit §i, se credea, cd pe veci, intai oblastie" §i mai pe urmd gubernie" ruseasca, tot a §a cum erau vdzute amandoua principatele cari, dupd pdrerea lor, trebuiau sd devie simple gubernii ruse§ti. (Printul Prozorovski a fAcut i proiectul impartirii Principatelor in 4 gubernii : 1) Bessarabscaia, 2) Moldavscaia, 3) Valahscaia §i 4) Oltenscaia (Casso, 68). Nimeni nu-§i poate inchipui acum aceastd stare, in care se aflau Principatele §i Basarabia", anexata de ru§i, dupd sfar§itul razboiului. Armatele ruse§ti nu au trecut numai priti ele, ci au rdmas aici cinci ani §i in acest rästimp poporul

romanesc nu cunoscu nici o zi senina. Intreaga populatie a fost utilizatd in mod fortat pentru lucrArile extrem de grele de fortificatie, ea muncea, incuralitd

de lovituri, iar ca masura preventivd ca sd nu fugd, era pdzitd de soldati in noptile grele de desperare, de oboseald §i de suferinte. Aceastd populatie muncea malt, prea mult, peste puterile ei istovite, maned prost, n'aved imbrte.

Ru§ii au introdus in Principate toate ororile unei robii din cele mai cumplite, care exista la dan§ii acasd §i care Iva fost cunoscutd de loc de populatia liberd a Principatelor. Jefuitd pand la piele, istovitd de munca silnicd, sldbitd de foame, supusd tuturor greutatilor timpului vitreg §i diferitelor epidemii, populatia pierea in massd. Ru§ii au introdus serviciul obligatoriu al populatiei Principatelor in

transporturile militare §i practicau in modul cel mai larg §i arbitrar rechizitia vitelor. Putem spune cä fruntea nevinovald a martirului poporul roman a lost incoronata de o adevaratd cunund de spini. Dela 15 §i pand la 25 mii de care, fiecare injugat cu patru boi §1 insotit de doi tarani romani, trebuiau sd fie prezente, ori cand, la dispozitia armatei ruse§ti, De Meriage in raportul lui spune cd armata ruseascd a devorat tara, care la inceputul anului 1809 reprezenta o adevdratd pustie" I). Contributiile bdne§ti §1 naturale curgeau ca din cornul abundentei. Coman-

dantul superior al armatei ruse§ti a cerut dela Ipsilanti 80 de pungi de aur 2). El n'a avut putinta de a satisface aceasta cerere §1 a fugit in Rusia, temandu-se de razbunare. Atunci istrarea Ord a trecut in mod oficial in mainile Comandamentului militar rus §i Generalul Miloradovici cered in mod regulat in fiecare hind 4.000 de ducati din visteria Statului pentru intretinerea armatei Ruse ; afard de suma aceasta, el a cerut pentru organizarea spitalelor ruse§ti o suma considerabild. Toti negustorii din intreaga tat% erau obligati sd plateascd un impozit special sub amenintarea pedepsei de a fi expulzati in Siberia. Boierii, afard de sume mari pe cari le plateau dupd capriciile diferitilor comandati militari ru§i, erau obligati sd pldteasca §i o sumd mare de 1.200.000 pia§tri dupd starea fiecdruia §i postul ce-1 ocupa" 3). 1) Mériage. Aux affaires etrangeres, I Juillet 1811, p. 589. 2) V. Rosetti. Arhiva Senatorilor din CIzisindu, liurmuzaki, Documente, v. I, II, supl. I. 3) In general, boierii erau tratati de Rusi in mod foarte aspru, far uneori si cu un dispret pronuntat. Spatarul lordache Catargi, intors dela Paris, in 17 Fevruarie 1811, a fost arestat, perchizitionat i dus sub o

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

164

Genera lul Cutuzov, cu cdtcva zile numai inainte de incheerea päcei la Bucure§ti, in ziva de 25 Aprilie 1812, a cerut plata imediatd dela populatie a

2.000.000 de pia§tri, iar Ciciagov, in luna lunie din anul 1812, a cerut tot aceia§ sumd, care a fost mic§oratd dupd lungi §1 insistente cereri §1 proteste din partea boerilor. Moldova, care inaintea venirei Ru§ilor platea Turcilor tributul anual in sumd de 3 milioane de pia§tri, acum trebuid sa pit, teased' Ru§ilor, cari au devastat tara in a§a fel cum n'au fAcut nici odatä Turcii, suma de 8 milioane pia§tri. Suma care a fost plätitä Turcilor, ca tribut din partea Munteniei, a fost mdrità de cdtre Ru§i de cinci ori. istratia militard ruseascd in principate ajungea [And la culme in ceeace prived prada, stoarcerea de bani cu forta, bdtaia de joc, reaua vointd §1 rdutatea. In schimb ea nu däded populatiei nici ordinea cea mai primitivd, nici siguranta. Jafurile armatei ruse§ti de ocupatie tot sporesc §i despre aceasta vorbesc

nu numai adversarii no§tri strdini", spune Casso (p. 64), ci scrie chiar Feldmare§alul §i comandantul acestei armate, Printul Prozorovski, at-Aland cä armata preface Basarabia" inteo pustie desdvdr§itd" I). Feldmare§a1u1 pune intrebarea guvernatorului Podoliei Cevkin (Scrisoarea din 28, I, 1808) : In caz dacd hotarul Imperiului rusesc ar fi Dundrea, oare ar fi folositoare pentru Impdratul, pustiirea localitatilor din aceste tad ? Dacd aceste provincii iard§i se vor intoarce la Turcia, atunci Poarta va aved mari pretentiuni cdtre Rusia pentru daunele

pricinuite, iar popoarele cari locuesc aci nici odatd nu vor fi binevoitoare intereselor Rusiei". latä ce scrid amiralul Ciciagov 2) : In aceastd epocd, istrarea tarii a ajuns la atdta desordine cd foametea a isbucnit in Valahia, provincie care ar puted sd fie cea mai fertild din Europa. Ca consecintd, s'au ivit boalele molipsitoare §i mortalitatea a devenit extremd", §i mai departe : Impâratul, inainte de a ma concedia, mi-a dat, pentru ca sä ma fac cunoscut, un lung memoriu, care contined plangerile locuitorilor nenorociti din Moldova §i Valahia impotriva armatelor generalului Cutuzov §i mi-a spus : Nu mai pot suferi mai

mult asemenea grozdvii". and am venit la armata de Dundre", scrie mai departe Ciciagov, am aflat di la toate mustrdrile cari se fdceau comandantului escortA in Rusia. Boerul lordache Roznovanu a fost tras de barbA grin sala Divanului de cAtre un secretar al lui Crasno-Milosevici, fiindcA a spus categoric CA populatia Moldovei nu mai poate da imediat 20.000 de care pentru transporturile armatei, i multe alte cazuri. V. R. Rosetti, Arhiva Senatorilor, Anatele Academiei XXX1V, 74 75, etc.; V. Hurmuzaki, vol. III, supl. I; Jurnalul Contelui Langeron, p. 321. Les Russes" scrie Baron de Meriage, ne sont point aimés en Moldavie; les boyards ou seigneurs se voient aveeine depoullles par eux de leur consideration et de leur autorite ; leurs moeurs, leurs usages, leur costume, auxquels ils sont attaches etant l'objet de la risée des officiers russes .(Casso, p. 90, No. 6). Duc Armand de Richelieu, general guvernator al Novorusiei si al Odessei, spune: En general les boyards de Moldavie que j'ai vus et avec qui j'al pu m'entretenir, m'ont paru tres éloignes de l'état d'ignorance et de stupidité auquel les Russes affectent de faire croire gulls sont réduits pour justifier, sans doute, la hauteur et les mauvais traitements qu'ils leur font essayer et qu'lls ne semblent mérlter en aucune maniere". (Documente. Buletinul societtjii Imperialc Ruse de Istorie, v. LIV, p. 196). 1' V. Lucrarile Comisiunei Arhivelor din Basarabia, I 333 334. 2) V. Memoires de l'Amiral Tchitchagov, Paris, 1909, p. 360-370

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

165

general Cauzov in aceastä privinta, el raspundeä : Am sa-i las ochii ca stt planga" 1).

Ciciagov poveste§te mai departe : Inaintea venirii mele la Bucure§ti, trecand prin Moldova §i Muntenia, am observat ca multe localitati au fost parasite cu totul §i am aflat ca locuitorii, pentru a evità rechizitlile cari totcleauna §i mereu se reinoiau din partea autoritatilor §i pentru a scapa de vexatiunile obicinuite din partea soldatilor, s'au retras peste granite, iar altii rataceau prin

paduri. Asemenea emigratiuni au avut loc pretutindeni pe timpul cantonarii trupelor. Disciplina a fost atat de desmatata (scazuta), ca jaful §i prada au devenit pour ainsi dire, a l'ordre du jour". Dar, oare trebue sä ne miram de abuzurile soldatului, daca comandantul general al armatei a prefacut Bucure§tii

inteo aka Ca pua §i nu s'a ocupat absolut de nimic, afard de pläcerile

lui

personale 2).

Nu trebue sä uitdm ca cuvintele sus citate au fost scrise nu de un oliter oarecare din armata ruseasca sau de un strain, care dorea sa critice pe moscoviti §i-§i insemna impresiile lui volante, ci le scria Feldmare§alul Printul Prozorovschi §i Amiralul Ciciagov, amandoi investiti cu o incredere osebitä a Imparatului Alexandru 1, §i amandoi Generali Comandanti ai Armetelor ruse§ti (Ciciagov a fost numit in luna Aprilie 1812 in locul lui Cutuzov) ; Med nici o indoiala ca ,ei cuno§teau bine starea lucrurilor §i /pail putut fi banuiti ca exagereaza in mod tendentios caracterul nefast, catastrofal §i ru§inos al isträrii militare ruse§ti. Englezul Wolsch, care a vizitat Principatele la inceputul anului 1820, spune:

E§ind din mahaIalele Bucure§tilor, am vazut multe cladiri in ruine.

Cre-

deam ca toate acestea sunt facute de Turci, insa mi s'a spus ca din contra, aceasta este opera Ru§ilor din 1806" 3). (Cuvantul din contra" este foarte caracteristic in gura englezului). Ministrul de Externe al Frantei scria. Contelui de Fay de Latour-Maubourg, la 31 lanuarie 1812 4): Poarta era convinsa ca Moldova §i Valahia, zdrobite de impozite §i vexatiuni in timpul ocupatiunilor ruse§ti, erau nemultumite de

acest jug". Tot ce au suferit aceste provincii va u§ura expeditia turceasca. Basarabia a fost totdeauna devotata lor. Tot ce a fost teritoriu otoman este foarte slab unit cu Rusia §i des regreta stäpanirea veche". Contele de Rochechouart, aghiotantul lui Cutuzov, raporteaza Generalului : 1) Casso. (Rusia la Dundre) spune Ca aceste cuvinte Cutuzov nu putea a le spuna i ch aceasta este o näscocire din partea istoricilor români, pe and cuvintele acestea stint citate de insusi Clciagov, un rus indiscutabil, contimporanul lui Cutuzov i pneral-comandant al armatelor rusesti. (V. Memolres de l'Amiral

Tchitchagov. Paris 1909, p. 36 ) 2) V. Jurnalul Contelul Langeron, Hurmuzaki, Documente, v. 111, supl. 1. p. 327. Le premier soin de

Koutouzov en arrivant a Bucarest fut de chercher une maitresse".... p. 381 .. il fit de sa maison un veritable mauvais lieu ... ii etait entouré d'escrocs.... c'est au milieu de cette societe immonde qu'il ait sa

vie ...".

3) Walsch. Voyage en Turquie, trad. Vilmain, Paris, 1828, p. 184. 4) Casso Rusia la Dundre. Moscova, 1813, p. 127.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

166

In tot timpul calatoriei mele am fost spectatorul unei mizerii Ingrozitoare §i marturisesc dorinta a rzdtoare de pace a populatiei" 1). Oare ce fel de compesatie au primit Principatele §i locuitorii lor pentru toate aceste jertfe, atat de mari, pentru toate aceste privatiuni, pentru ruina generala, pentru toate durerile de nedescris, suferite de ele din partea armatei

eliberatoare ruse§ti" timp de 5 ani ? Generalul Ciciagov a constatat numai rabdarea legendara a populatiei Principatelor : Ati tinut povara rabsoiului cu statornicie §i därnicie. Sacrificiile voastre sunt cunoscute" 2). Sacrificiile au fost §i mai mari daca adaogam §i pierderea a§a numitei Basarabii" in realitate mai mult decat jumatate a Moldovei.

De§i Ru§ii aveau un singur scop Constantinopolul §i, and apareau in Principate, se indreptau, atat de departe, fire§te, cat puteau, numai spre el, totu§i nu pierdeau nici odata nici un prilej ca sa nu declare ca dan§ii sunt cei mai naturali §1 cei mai sinceri ocrotitori ai popoarelor cre§tine din peninsula Balcanicd. Pravoslavnicia noastra, a Romanilor §1 a vecinilor marelui Imperiu slay a fost fatald, incepand dela 1711 §i pana in ziva de azi, pentru neamul nostru.

E foarte interesant de a nota cä Ciciagov insu§i n'a fost de loc partizanul ideei anexdrii Basarabiei". Socotind partea Moldovei dintre Prut §i Nistru, anexatä de Ru§i §i denumitä de clan§ii Basarabia" ca bogata §i foarte fertila, Ciciagov totu§ o considera prea devastata de ocupatiunea ruseasca 3). Inaintea pled rii lui din Petersburg, el cerea Tarului ca instructia, primita de dansul, sä fie complectata cu Inca un punct : posibilitatea de a renunta la achizitia Moldovei. In drum, el se &idea in aceastä directie §i scria Tarului din Twer, cä toate sacrificiile trebue sä fie fa:cute pentru a incheià o alianta ruso-turca. Daca chiar politica noasträ ar cere anexarea Moldovei, a§i socoti acest proiect acuma prea anticipat". Ciciagov credea ca cu anexarea Moldovei pacea nu va fi durabila §i ca frontiera Rusiei nu va fi tocmai naturala atuncea 4). (V. Casso, Rusia la Dunäre, p. 149). Afara de aceasta, Ciciagov credea cã daca va avea loc, dupa dorinta I) Gorialnov. Arhiva generallt a Statului. No.4.328. Credem cA nu atat de pace cat de evacuarea Principatelor de catre armata rusd. 4) Vous avez soutenu le fardeau de la guerre avec constance et liberalité: Vos sacrifices sont connus.."

3) je demande si votre MajestA veut que la partle de la Moldavie acqulse par ce traité de paix soft offerte en recompense de Palliance inhime et sincere qu'on leur propose". V. Casso, p. 160.

4) Origina latina a Romanllor, spune Casso (p. 229), dezorientit nu numai pe diplomatil rust, ci chiar pe slavofili. Asa vestitul scriitor Danilevski sfatuia guvernul rusesc de a ceda Basarabia Romaniei, avfind in vedere principiut nationalitatii". (Rusia si Europa. SP13. 1'88, p. 442). De aceeasi parere a fost scriitorul rus Durnovo (13etersburschia Viedomosti). A. Kuropatkin in cartea lui Problernele armatei ruse", p. 492-494, v 11, p. E0?, vorbind despre rasboaele ruso-turce, spune ca Rusia a ajuns la sud-est la frontierele ei naturale chiar in anul 1792, dupa pacea dela Iasi, care i-a dat malul stang al Nistruiui. A. Kuropatkin, ministru de rAsbol al Rusiei, socotea Nistrul ca frontiera naturala a Imperiului Tarilor,

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

167

Tarului, incheerea pactului ofensiv §i defensiv cu Turcii, atunci Basarabia" trebuid sd fie retrocedatd Turciei ca o recompensd 1). ImpAratul Alexandru I a respins propunerea lui Ciciagov, ardtAnd cd asemenea cedare ar fi o inconvenienca, mai cu seamd avAnd in vedere cd Turcii primesc totdeauna complezentele ca marca släbiciunii i a fricei" 2). Ideea nesocotitd a lui Ciciagov, spune Casso, despre retrocedarea Basarabiei s'a fAcut cunoscutd la Constantinopol §i ambasadorul Angliei de acolo Liston a propus Rusiei in mod oficial sd renunte la Basarabia". Casso spune (p. 152), cd in caz dacd Ciciagov ar fi gasit negocierile intre Rusi §i Turci neisprävite la venirea Iui in Bucure§ti, Basarabia in ziva de azi (1913) n'ar fi fost in hotarele Imperiului rusesc §i mai departe : Dacd Ciciagov

n'ar fi fost rechemat la vreme, Rusia ar fi fost nevoità sd dea inapoi Basarabia" anexatd. Rechemarea lui Ciciagov a garantat Ru§ilor stdpanirea asupra Basarabiei". Soarta Basarabiei a lost strans legata cu invazia in Rusia a lui Napoleon. Vestea despre intrarea lui in Moscova de§teptase sperantele boierilor moldoveni §i prin mijlocirea lor §i cele ale tdranilor din Basarabia (Casso). Ciciagov a fost de pdrere, el care puteà sd se convingd la fata locului, Ca nici Moldova nici Muntenia n'au fost turce§ti, dar in acela§ timp el a fost cel mai infocat irator al ideei cuceririi Constantinopolului. AvAnd in vedere cd imprejurdrile n'au fost tocmai favorabile pentru realizarea acestui plan indfaznet, Impdratul Alexandru I scria lui Ciciagov : Chestia Constantinopolului poate sd fie amAnatd pentru viitor. Odatd ce trebile noastre cu Napoleon vor merge bine, vom reveni imediat la planurile Dvs. Impotriva Turcilor §i vom declara atuncea infiintarea Imperhilui slay sau grec 3). Poarta Otomand nu puteA sä uite nici ea pierderea teritoriului strAvechiu moldovenesc, care a fost a§a de u§or §i a§a de pe nea§teptate dobAndit de Ru§i. Sub influenta victoriilor zilor la Lutzen §i Bautzen, Poarta a inceput sa nddAjduiascd cd Europa are sd revizuiascd tratatul din Bucure§ti, iar Incheerea armistitiului intre aliati §i Napoleon la Pleisvitz, in 4 Iunie 1813, §i deschiderea congresului la Praga, a impins pe sultan sd trirnitd acolo un reprezentant, care trebuià sd prezinte pe loc cererea revizuirei. Poarta Otomand §i-a adus din nou aminte cd ea n'aveA nici un drept sd cedeze teritoriul Moldovei, care nu-i apar-

ln privinta aceasta, ea a fost onestatA nu numai de ambasadorul Frantei, dar §i de cel al Angliei i de internuntiul Austriei Stiiermer 4). Insd norocul lui Napoleon intrA intr'o eclipsd, iar Imperiul rusesc nu a fost dispus de a tratA chestia Basarabiei", care a fost pentru el prima treaptd tined.

pretioasd din aceastd scard, care duceA la portile Constantinopolului. Andreossy, Iatã cc scrise Scalcovski. Revista clzronologlcd a Regiunei Novorustet, Odessa 1838, p. 148. Cu prilejul rAsboiului cu Turcia, Rus;a istra principatele ocupate Valahia §1 Moldova si chiar credem posibil anexarea ambelor principate cu Basarabia la Imperlu pentru salvarea acestor provincli dela o devastare complecte. Ce cinizm neintrecut 'I Dar eine a devastat Moldova si Valahia dna nu acelasl Rust? 1)

2) Casso, p. 161. n V. Casso, p. 158. 4) V. Casso, p. 166.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

168

ambasadorul z, raporta guvernului sdu : Inconvenientele ceddrii Basardbiei" sunt deja simtite §i comandantul acestei regiuni, inchizâncl sau deschizand frontiera la Prut, dispune dupd dorinta lui de principatul Moldovei. Frontiera

la Prut oferd Rusilor un avantagiu a§a de mare, incat Moldova poate sd fie vdzutd astdzi ca fiind dependentd in mod absolut de bundvointa Comandantului Rus" I).

La 22 Fevruarie acela§ Andreossy scria : Malul stang al Prutului se inchide din ce in ce mai ermetic sub pretextul ciumei care ar fi izbucnit la Braila §i care nu existd decdt in irnaginatia guvernatorului din Chi§indu" 2). Guvernul Imperial Rusesc simteà mereu posibilitatea unui nou rdsboi cu Turcia §i din cauza aceasta indreptà toatd atentia spre noua frontierd cu Moldova. Contele Kiselev, intorcdndu-se la inceputul anului 1816, dupd revizia milliard a guberniilor sudice, raporta Impdratului Alexandru I despre necesitatea imperioasd de a trage frontiera ruseascd peste Prut, in Moldova, ardtand toate inconvenientele din punct de vedere strategic §i istrativ militar ale frontierei existente, adica. a Prutului 3). Imparatul a rdspuns cä Rusia, deocamdatä are nevoie de repaos. In mod involuntar ne yin aminte cuvintele lui Pradt : 4) ImpAratul Alexandru a fost moderat, el a fost acela care a refuzat Finlanda. El a fost moderat, oare nu el a luat Basarabia ? El a fos moderat §i oare nu el a refuzat Regatul Poloniei ?". Vestea ratificarii pdcii cu Turcia a ajuns la Smolensk, pe uncle se gäsed atuncea Alexandru, in ziva de 10 lulie, la 12 lulie a ajuns la Moscova §i la 14 la Petersburg. Era o bucurie de nedescris, cii atdt mai mult cä populatia afla cä Rusia a dobandit o tara fertild §i bogatd. latä ce spunea manifestul Tarului din 6 August 1812 : 3). Aceastd pace care ne-a fost data de Dumnezeu, a adus foloase strdlucite Imperiului Rusesc, cuprinzand in hotarele lui suprafata pdmantului bine populatä §i fertild, care are intinderea ei dele Ackerman pand la gurile rdului Prut, care se and la o distantd de 9 verste dela Ia§i, (sic!) §i dela gurile acestea pad la frontiera Cezariand §i de acolo spre jos de Nistru, in total aproape 1.000 verste, cuprinzand in ea cele mai vestite celati : Hotin, Bender, Chilia, Ismail, Ackerman §i multe alte orase comerciale". (E interesant cd, conform tratatului din Bucure§ti, Turcia a cedat Basarabia" nu Imperiului Rusesc, ci Curtii Imperiale Ruse§ti" (v. art. V). Basarabia este o tara frumoasd, Sire" scria Ciciagov lui Alexandra I la 18 August 1812. Ciciagov avea dreptate. Cea mai bund, cea mai bogata §1 mai fertild parte a Moldovei, a fost ruptà din trupul ei de cdtre un vecin de aceea§ lege, care pretindea a fi ocrotitorul ei impotriva pAgánului brutal numai din 1) UllanItzkl. Materiaux pour servir, etc. 9 V. Casso, p. 97.

3) V. Zablotzki.Desiatovski, Contete Kisselev, v. 1, p. 35. Pradt. Du sisteme permanent de l'Europe a regard de la Russie, p. 26. Co1ectia complecti de legi rusesti 1812, No. 25.199.

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

169

cauza, cA soarta istoricA a pus-o in imposibilitate de a-§i apAra pAmAntul stramo§esc de poftele unui tutor nepoftit §i lacom.

Dupa iscAlirea tratatului dela Bucure§ti, amiralul Ciciagov, care a fost insarcinat de ImpAratul Alexandru I cu introducerea istratiei ruse§ti In noua provincie anexatä, a incredintat lui Capo d'Istria, agent diplomatic pe langa Comandamentul säu, alcAtuirea regulamentului provizoriu pentru istrarea Basarabiei". Atunci Rusia nu a avut posibilitatea sd-§i batd capul cu organizarea unui petec de pAmant, de curand dobandit" 1). Guvernul central din Petersburg nici nu-§i dAdea seamA ce reprezintd Basarabia". Unii chiar credea u ca ea se afld in Caucaz, alauri cu Gruzia 2). Sviniin, care a fost trimis in Basarabia, a primit, intre altele §i insArcinarea de a Idmuri de ce anume confesiune este populatia Basarabiei 2). El spune cä guvernul rusesc a uitat 4) sa dispuna ca populatia Basarabiei sa depund juramantul de credinta Tarului Rusiei, ceeace s'a facut numai la 1816. Dorinta mea adevarata este, scrie Alexandru I cdtre Ciciagov", ca sit dau Basarabiei o istrare, care ar corespunde cu moravurile, obiceiurile §i legile ei : toate clasele locuitorilor trebue sá aiba drepturi egale itt ceeace prive§te mo§tenirea stramo§ilor". In aceste cuvinte, spune profesorul Casso, cari confirmau ideia Mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni, se cuprinded recunoa§terea unei natiuni deosebite in Basarabia cu toate drepturile ei istorice p asemenea, mentionarea despre legatura ei de sange cu Roma departatd" 9. In rescriptul sau din 1818, Imparatul Alexandru I scrie : Oblastia Basarabiei pastreaza compozitia ei nationala §i, prin urmare, prime§te §i o forma speciala a istrarii... Am vAzut aceasta arit i dacd Atotputernicul va binevoi, am s'o mai vdcl. Cred cd am sa gasesc In ea, la fiecare pas roadele institutiunilor mete §i impreuna cu aceasta probele zelului §i sarguintei functionarilor, cari vor fi insdrcinati cu conducerea acestor institutiuni".

Dar Alexandru I n'a mai vazut Basarabia", iar ve§tile cari ajungeau la dansul, ii ingrozeau. Abuzurile §i istrarea arbitrard, §i, mai cu seama, venalitatea §i jaful functionarilor ru§i, intre cari erau §i ii cei mai inalti, ca guvernatorul, toate acestea sileau pe locuitorii Basarabiei, boeri §i tarani, a emigra. peste Prut ; taranii chiar fugeau acolo in masse. Pentru ocrotitoarea oficiald a cre§tinilor, cum pretindea a fi Rusia, toate faptele acestea au fost foarte compromitatoare. 1) Memoriul lui Vieghel, p. 5. 2) V. Vieghel, Memorial, p. 35 ; Casso. Rusia la Dundre, p. 2281 aratii ca Ministerul de Ezierne din

Petersburg la 1840 n'a putut sA gaseasca ChitInAul pe harta Imper'ului Rusesc, iar la 1909 Senatul Rusesc (Inalta Curte de Casalie) a recunoscut infr'una din deciziile lui ca Basarabia impreunA cu Moldova fAceau parte din Imperlul Bizantin". Memoriile Ini Sviniin. Batiuscov in cartea lui Basarabia" scrie (p.p. 103 104): Basarabi4 Inca inainte de realipirea" (sic!) el la Rusia, din 1812, a fost stains legata cu ea nu numal prin aceeaa lege, ci si prin rudenia de neant a 'AJAR importante din populatia ei. Aceasta legAturA dubla. cu Rusia gi a gervit cs cauzA ca Rusia, apArAnd Principatele române, Moldova §i Valahia, si Basarabia, in fine a alipit cea din urma, ca, cea mai putin legata cu Principatele romane si mai mult legata si inruditi cu Rusia". 4) DupA parerea lui Casso n'a indrAznit" avAnd in vedere starea splritelor populallei 5) V. Casso. Dreptul bizantin in Basarabia, p. 8.

www.dacoromanica.ro

BAS ARABIA

170

Conte le Kiselev raporta Imparatului in mod verbal :

Scriam, Majestate §i confirm acuma : Guvernatorul H. nu numai prada averea, ci suge sangele nefericitilor locuitori din Basarabia. Se vinde orice functiune, totul are pret §i ispravnicii sunt nevoiti sä fie ni§te hoti mai mult decat altii, de oarece platesc pentru posturile lor dela 20 §i pand la 30 de mii ruble. Ca sä va dovedesc cat de nefastä este istrarea de azi din Basarabia, a§i dori sa porunciti, Majestate, de a va prezintà o notita de cati locuitori au fost in Basarabia la 1812, la incheerea pàcei, cati coloni§ti bulgari au venit la noi §1 pe urma, cati locuitori au emigrat, preferand jugul turcesc a§d de greu pentru dan§ii, istrarii noastre. Afara de aceasta, trebuesc cercetate §i achizitiunile facute de domnii func-

tionari §i imbogatirea lor neproportionald ; din numarul acesta nu exclud pe guvernatorul Basarabiei" 1). Principele Kurakin scria Ministrului de Politie Viazmitinov, la Petersburg : Inteadevar, va ti un lucru foarte regretabil daca aceastd regiune, Basarabia , care panä acum a fost a§a de populata §i fertila §i a careia achizatiune a costat atat de scump Statul, va fi, in fine, pustiitä 2). A. Storojenco, Inspector Sanitar, trimis in Basarabia la 1829, scrie : Nu se observa cä buna stare a locuitorilor din Basarabia ar progresa, din contra, cand armatele noastre au ocupat Basarabia, ea se MIA inteo stare mull mai infloritoare" 3).

Starea taranilor no§tri in Basarabia" anexata, a fost inteadevar foarte grea. Ru§ii, cari priveau cu mirare tin fenomen ne-obicinuit pentru dan§ii, libertatea täranilor no§tri, pe cand ai lor erau robi, aruncau pe spinarea bietilor Moldoveni toate sarcinele cele mai grele. A§a de pilda, dupa Sviniin 4), aceste sarcini se imparteau in doua categorii : cele obicinuite §i cele extraordinare. Cele obicinuite au fost : 1) birul care a fost destul de greu ; 2) impozitul pentru intretinerea po§telor cu obligatia de a cladi §i de a repara aceste cladiri ; 3) furnizarea fanului §i furajului pentru po§te ; 4) obligatia de a intretine podurile §i digurile §i de a repara drumurile ; 5) furnizarea lemnelor pentru carantine, institutiunile Statului §i functionari ; 6) plata vieritului, stuparitului §i vinäritului. Aceste obligatiuni grele", spune Sviniin, nu stint nimica pe langa altele, ca de pildd : la 1812, taranii au fost siliti sä transporte toata painea, ramasa dela armata ruseasca (peste 15 milioane kilograme) §i au cladit pentru aceasta cantitate magazii ; tot ei au transportat pentru nevoile spitalelor circa 78.000 metri cubi de lemne, au clädit carantine pentru granicerii dela Prut, au intretinut §i intretin §i acuma pe socoteala lor pe coloni§tii veniti in Basarabia, pentru cari au carat materiale de constructia caselor i munceau la cladirea lor". Prin casele taranilor se incuartirueazd armata, täranii intretin pichett-le la granita. Mazilii §1 raze§ii sunt intrebuintati ca calareti §i se AA oricAnd la dispozitia ispravnicilor, neavand timpul necesar de a-§i vedea de gospodariile lor. .1

V. Zablotzki-Desiatovskl. Contele P. D. Kisselev f t epoca lui. Vol I, p. 33.

e)

Memoriile Societa(11 Imperiale de lstorie f ( Antichitafi din Odesa. XXII, 118.

a) Storojenco. Dotal luni de calefforie". Lecturile societalii Imperiale de Istorie §1 Arheologie., 1871, cartes IV, pp. 41-83. 4) SvInlin. DescrIerea" p. 25.

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

171

Garda civild, recrutatd printre tdrani, pdze§te impreund cu soldatii grdniceri Prutul, §i se chiamd in fiecare sAptArnanä. Fiecare pichet se gäse§te la distantd de 200 pa§i §i se pAze§te afarA de grAniceri inn de trei oameni, cari sunt sub comanda unui mazil. Acest serviciu era foarte greu pentru tArani, cari sufereau mult §1 de revizori ofiteri ru§i grAniceri. Pana la 1826 mai exista linia, vamald la Nistru §i carantinele in anumite puncte. A§a dar Basarabia" a fost stransd intre cloud linii de vdmi §i de carantine : cea dela Prut §i cea dela Nistru. Vieghel (amintiri, VI, p.p. 128. 136, VII p.p. 65, 66) spune ca carantinele din partea Podoliei au fost foarte severe, iar din partea guberniei Herson mult mai indulgente". Inca dela sfar§itul anului 1812 tdranii moldoveni din Basarabia au inceput sd fugd in masse peste Prut. Consilierul de Stat A. Baicov, care a fost in Basarabia la inceputul anului 1813, scria in memoriul lui, adresat Ministrului Politiei din St. Petersburg, Viazmitinov : i) Tdranii ne mai fiind in stare a a birurile grele §i taxele ilegale la cari sunt supu§i, sunt siliti sd-§i pardseascd vetrele §i sä fugd peste Prut pentru a se a§eza in pArtile Imperiului Turcesc (adicd in Moldova rdmasA). Inteadevdr, ar fi pAcat dacd aceastd lard,

pand acum atat de populatd §i atat de bogatd in produse, va fi condamnatd pustiirei". Sviniin 2), mentionand fuga locuitorilor din Basarabia, poveste§te un fapt

foarte caracteristic, cum locuitorii din Moldova au trecut Prutul cu luntre, au legat pichetul de cazaci §i au transportat pe partea cealaltd a Prutului pe toti taranii din satul Koniscari" (?), impreund cu toatd averea lor §i chiar cu vitele lor. Mai departe el spune cä aproape 3.000 de familii de moldoveni, ne mai putand rAbdã birurile, samavolniciile, §i persecutiile din partea istratiei

ruse§ti, au fugit peste Prut ; cd la inceputul anului 1814, tot din cauza acestor imprejurdri, majoritatea locuitorilor era gata sd fugd in Moldova, sau cum spunea Sviniin pe partea turceascd de peste Prut", §i cd Mitropolitul Gavriil, §i-a dat toatd osteneala ca sd retie turma lui dela fuga generald. Nu se §tie, dacd linia de pAzitori la frontiera Prutului cazacii §i grAnicerii, n'a jucat in chestia aceasta un rol mai efectiv, decat predicile §i chemdrile prelatului roman. Episcopul Dimitrie al Benderului §i Akermanului comunicd Mitropolitului Gavriil 3) cd in jud. Akerman locuitorii pArdsesc satele lor §i cd in unele sate au rdmas numai preoti. Crasno-Milo§evici ordond Locot.-Colonel Arkudinski sd piece imediat in judetul Orhei, de oarece este informat cä unii din boieri, rdu vazuti de istratia ruseascd, cautd sä turbure poporul in Basarabia §1 sä-1 sileascd sä treacd peste Prut in Moldova, in care scop intrebuinteazd diferite motive fal§e tt Memoriile lui Baicov (functionar al Ministerulul de externe din Petersburg), trimls de guvernul din Petersburg pentru controlarea inforrnatiunilor defavorabile istratiei din Basarabia (tiparit in Buletinut Societafii de Istorie fl Arheologie" din Odesa, vol. XXII. 2) Descrierea Basarabiei, p. 210, etc. Arhiva Consistoriulai din Chifinau, 1812, No. 32.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

172

§i interpretdri rAuvoitoare despre paguba mare pentru ddnsul de a mai trAi

sub auspiciile guvernului rusesc, povestind in acela§ timp despre starea de robie in care se and poporul din Rusia §i despre birurile §i impozitele extraordinar de grele cari cad in sarcina taranilor ru§i §i altele multe". Vd recomand", scrid Milo§evici de a vizitá tdrgurile §1 satele §i unde, dacd veti and orice mdhnire sau nelini§te din partea poporului din cauza anexdrii tarii cdtre Rusia, 1) luati toate mdsurile posibile spre a convinge poporul sd nu creadd provocatiunilor boierilor, cari le fac numai având in vedere interesele lor proprii... Explicati cä poporul se va bucurd de aceea§ libertate §i independentd de care se bucurd in Moldova §i ea' a-tot milostivul Domnul nostru, Impdratul, nu va suferi niciociatA ca supu§ii lui de curand dobainditi" sd poatd spune cd au fost mai fericiti sub ocarmuirea turceascd sau moldoveneascd, decat sub sceptrul Majestatii Sale.. Dacd se va observd ori unde emigrarea populatiei peste Prut, aveti datoria sd-i opriti imediat §i sa-i arestati cu sprijinul politiei, iar pe cei vinovati de instigatii aveti sa mi-i aduceti sub excortd" 2).

Chiar la 1817 (v. scrisoarea Contelui Capo d'Istria cdtre general guvernatorul Basarabiei Bahmetiev din 30 Aprilie 1817, publicatd de Casso, Rusia

la Dundre, p. 216 §1 4) emigrdrile populatiei autochtone din Basarabia continuau.

IatA ce scrid Capo d'Istria : tout ce que nous revient de vos environs, c'est a dire de provinces russes et de Principautés ne dispose pas favorablement pour l'istration actuelle de la Bessarabie. Les emigrations continuent, les paysans sont vexes et le desordre qui avait signalé d'une maniere aussi affligeante le gouvernement du general Hartingh parait encore subsister". Dar, cu toate aceste mAsuri, boerii pardseau mo§iile lor §i plecau la Ia§i, iar taranii i§i incArcau tot avutul lor in care §i se indreptau spre Prut 3). Simtimantul desnAddjduirii a cuprins mii de locuitori pa§nici. De obiceiu fuga aceasta, zice prof. Casso, se explicd prin aparitia ciumei, care bantuid atunci in Basarabia §i prin svonurile despre introducerea iobdgiei

pentru tdrani. Prof. Casso insd nu dd insemndtate acestor explicatii, de§i reeunoa§te Ca inteadevär din Rusia se cered informatii despre posibilitatea a§ezArii iii Basarabia a taranilor ru§i robi. El gdse§te o altd explicatie mai yerosimild, ardtand starea spiritelor a populatiei RomAne§ti, decAderea economicd a taranilor, ca consecinta a taxelor abuzive §1 Wä de sfdr§it, §i deziluzia populatiei intregi, care nu mai aved incredere in istratia ruseascd 4), fiind terorizatä de ea. 11) AceastA ordonanja oficiala tocmai corespunde cu opinid bine stabilitA in literature ruseascA, cA populajia Basarablei a fost salvatA prin anexarea acestei regiuni a Moldovei de sub jugul turcesc. V. Datillevski Rasta .1i Europa" SPB. 1871, p. 35, care spune: Basarabla este achizijie dobAnditA nu de mult. Aid populajia crestinA a fost smulsa din milinile Turcilor, cuceritorilor sAlbatici si aspri, cari o suprimau. Populajia Lasarabief sarbatorea acest fapt ca scAparea din jugul greu. Anexarea Basarabiei n'a fost o cucerire, ci o liberare. 21 Sceglov. Din trecutul Basarabiei. LucrArile Comisiunii $tiintifice a Arhivelor din Basarabia,vol. p. 226

230.

8) Casso, p. 202, 203 4) V. Casso. p. 203.

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

173

Cred cd ar fi absolut la locul sdu, sA amintesc aici pe scurt despre- rolul pe care 1-au jucat boerii moldoveni din Basarabia ca a pärAtorii neamului lor, limbei lor, obiceiurilor lor §i drepturilor poporu:ui. Despre aceasta existA destule documente oficiale ruse§ti, cari mArturisesc cd cea mai mare grijd a bolerilor era ca sd pdstreze limba moldoveneascA 1) in toate institutiunile din Barapoartele guvernatorului Harting, ale Gesarabia ; tot acelea§i documente neral-Guvernatorilor Bahmetiev, Inzov §i Vorontzov, povestesc cu indignare despre

lupta, sustinutA cu indkjire §i intr'un mod sistematic de boieri impotriva reprezentantilor ocarmuirei ruse§ti din Basarabia", pentru pdstrarea legilor §i obiceiurilor moldovene§ti, dar, mai presus de toate, a limbei moldovene§ti. Ace§ti i subliniau, in acela§i timp, cà boerii nu aveau grijd de privilegii personale. Vieghel, vice-guvernatorul Basarabiei, poveste§te in memoriile" sale 2),

cd din cauza politicei lui rusificdtoare, boierii I-au declarat du§manul neamului moldovenesc §i au cerut dela General-Guvernatorul Basarabiei destituirea lui, in acela§i timp hotdrind sa nu-i mai intindA man §1 sd nu-1 salute In §edintele Consiliului Inalt. Boierii Ra§canu, Ba§ota, Donici, Vasile Roset §i altii apArd 3) pe tdrani de abuzurile §i vexatiunile functionarilor ru§i 4), scriu jalbe in contra functionarilor prAdalnici §i bdtdu§i, adresate Consiliului Inalt §i Locotenentului Imper al al Basarabiei (General-Guvernatorului Novorusiei), arAtAnd cd tdranii moldoveni din Basarabia sunt oameni liberi §i nici decum robi, §i deci nu pot fi tratati in a §a fel cum Ii trateazd functionarii ru§i. Boierii, membrii Consiliului Inalt se luptau cu ii superiori, cari voiau sd aplice in Basarabia legile ruse§ti. Boierii, pre§edintele §i membrii Tribunalului Penal din Ackerman, refuzd in mod categoric orice procedurd in limba ruseascd (v. Vieghel, amintiri). Tot acela§ Vieghel, vice-guvernator al Basarabiei poveste§te (Amintiri VI, 98) cA boerii moldoveni, numindu-se Romani", se ldudau de originea lor Romand, crezand [ea ea este mai superioard decat cea slavd. Dela 1812, clasa proprietarilor mari, a boerilor, se imparte in cloud tabere rusofild putin numeroasd, dar puternicd prin sprijinul istratiei ruse§ti, §i cea conservatoare nationald moldoveneascd, care nu invata limba ruseascA §i se tined de obiceiurile pAmAntului §i legile vechi ale Orli 9. 1) V. Nacu. Schtta organizarii civile a oblastiet Basarablei. p. 19; Vieghel: Amintirl; Vieghel: Memo; Casso, p. 216, n. 7, etc riul ; Zascluc : Memorille Comitetului statistic al Basarabiei, Chisinau, 1868, v. 2) V. Arhiva ruseasca 1892, No. 12. Amintirile lui Vieg1zel, p. 175. 3) Nacu 123, 127 etc. Arhivele Statulul qi arhiva nobilimel din Basarabia. 4) V. Nacu. 56. Desi i generalul Harting si Namiestnicul general Bahmetiev In rapoartele lor catre guvernul din Petersburg, invinuiau numai pe functionarii moldoveni de diferite abuzuri si vezatiuni, totusi documentele rusesti n'au pastrat nici un nume moldovenesc al functionarilor scosi din slujba i condamnati. Din contra, cunoastem numai nume rusesti, ca de pilda: Nepeico, Tumanov, Tisski, Radici, Miatovskl, Osmolovski, Jelihov, etc. V. Nacu, p. 124. 5) Vieghel (v. Amtntirile lui, Arhiva ruseascd 1892. No 12, p. 109), spune cA aproape toti boierii din Basarabia vorbeau frantuzeste, iar unii i nemteste, dar nimeni dintr'insii nu Oita, nici nu dorea sa invete ruseste (18231 si n'a avut nici o dorinta sa vada Petersburgul sau Moscova. DAnsii nu ascuncleau parerea lor ca

nordul Rusiel este o tart salbatica, Inst multi boieri se duceau la Viena. Nadeirlin. (Calatoria in Basarabia, V. Almanahul jubilar al Chisinaului 1812-1912, p. 55) reproseaza boierilor romard din I3asarabla slAbiciunea bOr catre educatia vieneza ci nu cea Ruseasca. Boleril moldoven1 din Basarabia trimiteau pe copii lor la Viena, ci nu la Odessa, Moscova sau Petersburg.ColoneluiComilovicI (Descrierea bugeacului, p. 77) constata acelas lucru.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

174

ii ru§i se rAsbund in contra taberei celei din urml. In 1814 boierii : Postelnicul Iordache Buc§enescu, Banul Dimitrie Ra§canu §i Spätarul Ionitd

Sturdza au fost acuzati de cAtre guvernatorul Harting cd ar fi cumpArat marfA de contrabandd de peste Prut §i cd au comandat pecetea Nobilirnei din Basarabia cu sterna Moldovei §i inscriptia moldoveneascA, dar nu cu cea ruseascd. SpAtarul loan Ba§ota a fost Invinuit cA ar fi luat mild, $endrea cd ar fi trecut mArfuri de contrabanclA din Moldova, etc. Toti ace§tia au fost in fine achitati, delictele lor nefiind de loc dovedite, dar au suferit multe neplAceri in situatia lor de acuzati §i nu puteau A piece la Petersburg ca delegatii nobilimei, ca sd se plangd ImpAratului §i guvernului in privinta abuzurilor istratiei locale. Vasile Roset-BAldnescu, spdtar, deputatul nobilimei, a fost expulzat din Basarabia in interiorul Russiei, Catargi asemenea etc. De sigur cd Alexandru I nu cu inimd u§oard scria in rescriptul lui din 1 Aprilie 1816 0 : Spre cea mai extrema durere sunt informat In mod absolut sigur cd toate nazuintele mele nu sunt realizate §1 cA desordinea, mai cu seamA pornind dintr,un timp Incoace, a ajuns pand la ultimul grad, din care cauzA multe familii nevinovate ale celor mai supu§i sAteni, pArdsincl vetrele lor, cautA adapost peste frontiera noastrd"... $i totu§i, de§i Alexandru I trimite General-Guvernatorului cela mai severe

ordine, de§i Capo d'Istria, mare amic al neamului nostru in Basarabia", InsArcinat atuncea cu conducerea politicei ruse§ti In orientul Europei, se silea, cat putea, de a explica guvernatorilor toate consecintele triste ale adrninistratiei lor, situatia nu se imbunatatea. Este necesar", scria Capo d'Istria, de a asigura prosperitatea acestei provincii, din nou dobanditA, e necesar de a ardta prin fapte cd, pdstrand in aceastd provincie caracterul ei distinctly qi national, se poate ajunge a se face utild pentru lmperiu". Se schimbau guvernatorii, dar situatia tristA §i haoticA rAmanea aceea§. Emigratiunile continuA", scrie Capo d'Istria la data de 17 Aprilie 1817, lui Bahmetiev, vice-Regele (Locotenent Imperial, Namiestnic") al Basarabiei 2) TAranii sunt jdfuiti §i desordinele, cari se manifestau in mod a§a de intristätor sub guvernarea generalulul Harting, par a mai Minui". Basarabia", scria Longhinov Contelui Vorontzov in 7 lunie 1823 3) a fost o provincie nenorocitk lAsatd pradd la jaful intregei bande oribile aduse de Bahrnetiev (General-Guvernator) din Camenita, adevAratele lepAdAturi din Podolia. Un om a§a de slab ca Bahmetiev a devenit aproape un complice criminal al nevestei lui §i al tuturor acestor poloni, greci, armeni §1 evrei, cu cari dansul a populat oraqul Ch4inciu §i tribunalele guvernArnantului sAu". 1) V. Stadnitchi, Mitropolltul Gavriil Bhnulescu, p. 289. 11 V. Casso, Arhiva Ministerulai de Interne. No. 1.175. 3) Arhtva famillei Vorontzov, vol. XXII, p. 497. La Hessarabie a été une province infortunee, abandonnee au pillage de toute une horrible sequelle amenee par Bakhmelief de Kamienetz le rebut dela Podolie... Un homme aussii falble comtne Bakhmétief italt devenu prisque criminel complice de sa femme et de tous Les polonals, grecs, arméniens et juifs, dont II a peuple la ville (Kischineff) et les tribunaux de Son gouvernement"

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

175

Basarabiei nu-i place deloc jugul moscovit". raporta vice-consulul Prusian din Ia§i din 10 Octomvrie 1815 1). Nobilimea se simte dispretuità, maltratatd §i treptat, treptat lipsitd de privilegiile ei. Ea este indepärtatd din toate functiunile tarii, cari se incredinteazd Ru§ilor". In problema mea nu intrd demonstrarea tuturor defectelor istratiei ruse§ti in Basarabia. Aceasta voi face-o aiurea §i cu alt prilej. A-§i dori numai sd arAt aci, in trAsAturi generale, cd cu anexarea Basarabiei de cAtre Ru§i §i cu evacuarea Principatelor, mic§orate in intinderea teritoriului lor, n'a Incetat pentru neamul Romanesc epoca suferintelor §i a umilintelor. Jignit adanc in amorul sAu propriu national, adus pand la ultima disperare, gratie pustiirei Orli, jefuit pand la piele de vecinul puternic §i asupritor, 'el trebuia sd van cu sutletul amdrit pe vecinul sdu strain dupd sange, limbd §i obiceiuri, care dispunea atAt de puternic de pAmantul lui strAvechiu. Treceau anii. si Romania §i Basarabia" iarA§i, au vdzut armatele ruse§ti (1828-1834, 1848-1851, 1853-1854), iard§i plangeau locuitorii §i gemea Tara §i pAmantul se cutremura sub tropotul cAlcailor grele ale strAinilor. Suferintele populatiei, scria St. Marc Girardin (Souvenir de voyage, I, 225), intreceau orice descriere. NiciodatA nu s'a vAzut o asemenea nimicire a fiintelor vii.' 2). Ocupatia dela 1848-1851", cum spune prof. Boretchi (Istoria RomAniei", In limba rusk p. 211), a avut consecinte grozave pentru Români". La 1877, Ru§ii atuncea aliatii Romanilor, au trecut prin tard, iar Basarabia a jucat un rol important, mai cu Seamd la inceputul rdsboiului, ca centru militar in spatele armatelor moscovite. Ru§ii, in fine, aproape au ajuns la Constantinopol, aceastd tintd a§a de fermecdtoare a politicei lor seculare. Norocul a fost a§a de aproape §i era a§a de realizabil. Insd soarta a hotdrit altmintrelea, §i frumosul vis a trecut ca un vis. S'a isprAvit rdsboiul §i s'a intamplat ceeace nu are precedent in intreaga istorie universald. Aliatul credincios §i loial a fost fortat pentru toate sacrificiile grele, pentru tot concursul sincer §i efectiv dat altui aliat, sä-i cedeze o parte din teritoriul sdu propriu 3) 0 parte din Basarabia, care a fost inapoiatd dupd tratatul din Paris dela 1856 RomAniei, ca pAmAntul drept istoric al ei, anexat in mod arbitrar de Rusia, a fost luatd iard§i dela Romania. Gurile Dunärii, acestui fluviu, dupd pdrerea §i convingerea Ru§ilor, pur slay, nu puteau sd nu fie in mdinele Ru§ilor. Mai cinick mai strigAtoare nedreptate nu putea. §i nici nu poate sd fie. Romanii n'au uitat insd Basarabia §i la 1912, cAnd Rusia sArbdtorea centenarul rdpirei acestei Orli a Moldovei, toatA presa romftneascd, fArd nici o deosebire de nuantd politick a subliniat doliul national al acestei zile memora1) Casso. Russia la Dundre, p. 225. n V. Pompiliu Eliade. La Roumanie au XIX sitcle, II, Paris Hachette, 1914, una ain cele mai bune lucr5ri, foarte bine documentatã, despre ocupatiunea ruseascd 1828-1834. 3) V. General Niox. Geographie Militaire, Paris, 1915. Le Pays Balcaniques, p. 54 ; Paul Gaultier. La Roumanie (Bibliothique de l'union Francaise), p. 52, etc.

www.dacoromanica.ro

176

BASARABIA

___

bile §i fatale, iar d-1 profesor Iorga a scos lucrArile lui despre Basarabia, cari aminteau opiniei publice trecutul §i caracterul national adevArat al populatiel acestei gubernii" 1) ruse§ti. Neamul Românesc n'a incetat a crede, sub toate loviturile cele mai crude ale soartei, cA ceasul de räsplatA §i de dreptate va veni §i pentru Statul lui mic, Inconjurat din toate partile de du§mani seculari neimpAcati. Ceasul acesta a sunat §i dacA noi vom pricepe cum trebue sA evitAm toate defectele caracterului nostru national actual, consecinte!e triste, ale trecutului nostru intunecat de stApAnirea pagAnilor, ale tiraniei fanariotilor, ale asupririi Ru§ilor 2) §i ale inrAuririi prea mari §i nefaste straine, atunci viitorul senin §1 frumos este asigurat. Trebue sA lucrAm insd din rAsputeri pentru a zid o nouA bazA a vietii noastre asemAnAtoare cu baza adevAratA a spiritului nostru national de odinioarä, dar trecutA prin prizma suferintelor noastre seculare §i deci purificatA, inobilatA §i coordonatA cu curentele sAnAtoase ale culturei moderne §i ale mo.

ralei cre§tine§ti.

Prima conditie pentru aceasta este dragostea §i solidaritatea ; aceastd dragoste, care precum §tim din istoria universalA, a fost §1 este singurul mijloc pentru zidirea Statelor nationale §i tad ; aceastä dragoste, care este singurul ciment creator §1 care se incepe §1 se incoroneazd prin solidaritate binefAcAtoare. IsprAvind aceastA parte a lucarii mele, citez cuvintele savantului zi, general Niox, care spune in cartea lui : Geographie Militaire des pays Balcaniques" : Rassa romAnA individualizatai in mod 'remarcabil §i servitA de unitatea limbei §i religiei, se revarsA peste alte popoare. Romftnii au dat dovezi de cea mai mare vitalitate §i in zilele cele mai negre ale istoriei lor, n'au incetat de a sustine credinta lor in viitor §i de a repetá vechiul adagiu popular : RomAnul nu piere". Existenta acestui grup latin, pierdut in orientul Europei §i plin de vieata, dupA ce a fost de atAtea ori inecat de invaziunile asiatice, este un fapt istoric din cele mai Insemnate 3).

I) Prof. I. Nistor (Istoria Basarabiei, p, 272), spune cA Basarabia a devenit gubernie in 1871. (blastia" Basarablei a fast denumit4 Gubernia" la 1873. 2) De cand Resit, sub masca de allati si liberatori, s'au deprins a veni inarmati la Moldoveni, de atuncea numai a luat inceputul adevärata conruplie a moravurilor moldovenesti" (v. Vieghel. Arhiva Ruseasch", 1893, I, p. 58.

3) Leur race, remarquablement inclivIdualisée, servie par PUnité de langue et de religion, deborde sur les autres peuples. Ils ont donne les preuves de la plus grande vitalit e. et aux jours les plus sombres de leur histoire ils n'ont cease d'affirmer leur fot dans l'avenir et de se répéter le vieil adage populaire: Rom'anul, flu plere"Le Roumain ne perira pas.

L'existence de ce groupe latin, perdu a l'orient de l'Europe et plein de vie aprés avoir été taut de fois submerger par les Inv.-sions astatiques, est un fait historique des plus remarquables". Paris 1915, p. 9.

www.dacoromanica.ro

MO\ UMENTELE ISTORICE DC *TEFAN CIOBANLT.

Moldova räsdriteand, cuprinsd intre a pele Prutului §i ale Nistrului, este plitid de amintiri vizibile ale trecutului ei multicolor. Id, colo, se *Malta cdte o movild, depe vdrful cdreia adeseori se deschid orizonturi nemdrginite in stepa de dincolo de Nistru ; pe malul Dundrii zac in ruine urmele a cloud cetati marl, cari odinioard strdjuiau bratele rdsdritene ale gurilor Dundrii ; in a pele Nistrului §1 astäzi i§i oglindesc cu tristetA zidurile puternice cele patru cetati vechi, cari fixau granita Intre hoardele nomade de dincolo de Nistru §i inceputurile de civilizatie de dincoace ; partea de miazdzi a Basarabiei este tdiatd de cloud valuri atribuite lui Traian, a cdror urme nu s'au putut §terge de brazda trasd veacuri dearândul de cdtre muncitorul pdmântului ; in preajma drumurilor vechi, cari legau Moldova de sus cu celätile de pe Nistru §1 Dundre, cu vadurile de pe

iceste rduri, ce duceau spre Crimeia §i Constantinopol, poti dã peste urme de a§ezdri omene§ti, peste cimitire vechi, peste mici fortificatii de pdmânt ; iar in satele lini§tite ale rdze§ilor din Basarabia se ascund, intre arbori, bisericuti vechi in care strämo§ii no§tri i§i puneau tot gustul §i toate cuno§tintele arhitectorale pentru infrumusetarea l'aca§ului sfânt. Dacd partea Moldovei de miazd-noapte, Bucovina, este consideratä ca un muzeu national, care pdstreazd cele mai sfinte relieve ale trecutului neamului românesc, dacd Dobrogea a conservat mai multe amintiri din trecutul glorios al Romanilor, iar in Muntenia §i Ardeal se incrucipazd inceputurile puternice ale culturii noastre nationale cu civilizatia Apusului din Evul mediu, Basarabia pdstreazd un amestec de urme al culturilor, cari s'au perindat in aceastd provincie : aici se gdsesc ramd§iti ale culturii vechi grece§ti §i celei romane, aici se pot vedeà urmele prddalnicului nomad §i ale civilizatiei italo-latine din Evul mediu ; iar peste toate doming trds'aturile culturii neamului românesc, cel mai statornic obläduitor al acestei provincii. Basarabia n'a fost exploratd sistematic din punct de vedere arheologic ;

cercetdrile cari s'au fácut in aceastd provincie au avut un caracter mai mult sau mai putin ocazional §i urmäreau anumite scopuri. Ceiace s'a gdsit insä in Basarabia, ceiace se poate veded §i astdzi in ruinele cetatilor ei, in bisericile ei, in valurile §i movilele ei, este o dovadd cd Basarabia, in ce prive§te insemndtatea ramd§itelor ei istorice, ocupd nu cel din urmä loc intre celelalte provincii române§ti. B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

178

Monumentele istorice din Basarabia, dupd vechimea §i insemndtatea lor istorick ar puteà fi clasate in urmatoarele categorii : 1) movile §i valuri, 2) urme de ora§e i cetati vechi §i 3) biserici §i mänästiri. Pe intreg teritoriul provinciei dintre Prut §i Nistru se Malta, cum am notat mai sus, movile, dintre cari unele sunt de o märime considerabilà. Cele mai multe din aceste movile sunt situate pe malul inalt al Nistrului, care domind stepa de dincolo de Nistru ; iar cele din interiorul provinciei sunt a§ezate pe culmile dealurilor cari despart rauletele din. B asarabia. Ceva cu totul deosebit prezintà localitatea nu departe de revärsarea rauletului Ciuhur in Prut, intre satele Avrä-

*IV

v

ItIAR.VA4: p

Suta de movile.

meni §i BrAne§ti, localitate cunoscutà sub denumirea de Suta de Movile" 1).

IntradevAr, pe valea Prutului, pe alocurea m1à§tinoas5, una langä alta se ridicd ca ni§te furnicare uria§e, un numär mare de movile, a cdror provenienta a dat na§tere la diferite ipoteze. Aceste movile au formä lungäreatä §i sunt a§ezate in dezordine, avand directia ost-vest. Dkamate de vremuri §i de om, unele din ele par ridicAturi naturale. Dar faptul cà asemenea movile se gäsesc §i pe alte rand, in special pe Raid, in regiunea comunei SdrAteni, unde pe vale sunt a§ezate vre-o treisprezece movile, ne face sä presupunem, cä aceste movile au fost create cu alte scopuri, deck cele de pe dealuri. Din movilele din Basarabia cari au atras atentia arheologilor ru§i, meritä I) A. ZwInc. Regiunea Basarabiei, vol. II, p. 245. C. Stamati. Despre Basarabia si cetätile vechi. ,Buletinul soctetatil de istorie l antichitati din Odessa.. Vol. II, p. 814. Zamfir Arbore. Basarabia in secolul al XIX-lea, p. 382.

www.dacoromanica.ro

VI ON nMEN TELE

179

sal fie notate urrnAtoarele trei movile din jurul comunei Bulboaca (jud. Tighina),

din cari una poarta nurnele 114ovita cu stdlp", Movila turceascd", Movila de deasupra dealutui" i Movita qvezilor" de Idngd Tighina. Mai sunt cunoscute Movila dragaiselor" de langd comuna Chircde§ti (jud. Tighina), o movild veche dintre Tighina j Cduseni, botezatd de cdtre ru§i Movita lui Suvorov" ; Movita hanului", asezatd land valul lui Traian, in apropiere de corn. Copanca (jud. Tighina) ; Movila latd" din aceia§ localitate, etc. 1). La acestea s'ar putea addogd Movila mare" de langa corn. Talmaz (jud. Cetatea Alba), un rand de movile pe drumul ce leagd Cdusenii cu Cetatea Alba §i movilele depe indltimile din preajma rauletelor Botna, Cogalnic, Hadjider, lar in partea de mijloc §i in nordul Basarabiei, movilele sunt asezate pe culmile dealurilor de langd rduletele Bâc, Ichel, Rdut, Cula, Ciugur, etc. Mai rar se gasesc movile pe vdi. In drumul dela Soroca spre Atachi se gdse§te Movila uriaplui" o movila in lungime de 21 metri si de 7 metri lAtime 2). Unele din aceste movile, cum este Movila cu stdlp", aveau in trecut deasupra Cate un stalp de piatrA. Desigur cd cele mai multe din aceste movile serveau in trecut ca puncte de observatie, in speciar cele depe dealurile de deasupra Nistrului. Este de notat cd movilele depe inältimele din Basarabia au legAturd intre ele in asa fel, cal de pe varful uneia se vdd movilele din vecindtate. Aceasta

ne face sa credem in legenda, ca ele serveau si ca puncte pentru signalizare ; cand de exemplu nAvAleau Tdtarii, noaptea prin focuri de pe varful movilelor se aduced la cunostinta capitalei Moldovei. Nu incape nici o indoiald, cä aceste movile provin din diferite epoci, cd poate unele din ele au fost fAcute de cdtre Sciti, cari au läsat mai multe movile in stepa dela nord de Marea NeagrA ; iar in special movilele de pe vdi dau de bdnuit, cä ele au fost ridicate pe morminte, asa cum se obisnuia la popoarele vechi. In regiunea Bugeacului, cele mai multe din movile au fost fdcute de cdtre Tätari §i poate §1 de cdtre alte popoare nomade, cari au cAlcat prin Basarabia ; §i nu este exclus cä §i domnitorii Moldovei, pundnd stApAnire pe malurile Nistrului, au ridicat si ei puncte de observatie la granita rdsdriteand a ,Moldovei.

Pentru istorici si arheologi prezinta un mare interes §i valurile lui Traian din Basarabia, acele constructii de pamânt uria§e, cari au creat in jurul lor o serie de legende §i in lumea stlintifica §i in populatie. Valul lui Traian de sus, cu o lungime de 130 140 de kilometri se incepe la Prut mai jos de Leova, langd satul Tigheceanca, si fAcAnd putin spre nordest taie rauletul Sdrata, merge mai departe pe land satul lalpujel, Mind CogAlnicul in apropiere de satul (1rAdiste ; de aici valul lui Traian i§i schimbd ceva directia mergand spre sud-est pe langd corn. Satul-Nou si tdind Botna nu 1) Ion Halippa. Date istorice principale asupra Basarabiei. Operele comisiunii Itiintifice ale arhivelor din Basarabia. Vol. II, pp. 100-105. A. Za§cluc. Ibidem, p. 244. 2) I. Sorochin. MovIla uriafulut. A. Egunov. Descrterea statisticd a Basarablei, vol. I, p. 131.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

180

departe de satul Sale* ; de aici, pe o distanta oarecare, valul merge pe coama dealului din stanga Botnei pa ralel cu rauletul panA la satul ChircAe§ti. Dupd ce treci valea bAltoasä a Botnei de lângA ChircAe§ti, dai din nou peste val care taie coama dealului dintre gurile Botnei §i Nistru §i se coboarA in bältile stufoase

ale Nistrului intre satele Copanca §i Chitcani. Pe culmea acestui deal, de unde se deschide o priveli§te larga asupra Nistrului §i locurilor de dincolo de acest rAu se Malta la o distanta de vreo 200 de metri dela val, Movila Hanului", despre care am vorbit mai sus, o movild cu o circomferinta de vreo 170 de metri §i cu o inaltime de vreo 5 metri. Valul lui Traian de jos are cam aceia§ lungime, ca §i valul de sus, §i se incepe la Prut ceva mai jos de com. Vadul-lui-Isac. LuAnd directia pe o linie nu tocmai dreaptä spre sud-est, trece valea rauletului Ialpuh la revArsarea lui in lacul cu acela§ nume, langA satul Tabac §i se coboarà pe 1AngA satul Vaisal pand la rävärsarea Catlabuhului in lacul Catlabuh ; de aici valul ii schimbA putin directia, mergAnd spre nord-est, tAind gurile rauletelor Chirghiz-Chitai §i Ali-Aga §i oprindu-se in lacul Sasac (Cunduc) ceva mai sus de satul Eschipolos. Si valul lui Traian de sus §i cel de jos au §antul dinspre miazA-noapte,

iar valul propriu zisdinspre miazA-zi. In legatura cu aceste valuri pe alocurea sunt movile, cum este de exemplu movila Hanului despre care am amintit mai sus, movila de pe dealul de lAngA Ialpuh ; iar in unele locuri pe valuri se observA urme de intärituri de pdmAnt, un fel de noduri" mici. Pe vaile rAuletelor pe unde trec valurile, ele abia se pot vedeA, pe locurile insA mai inalte, p'e podi§uri §1 dealuri, valurile sunt de märime considerabil5, avAnd o inältime de 3 4 metri, iar in lat de 10-15 metri, cu un §ant de o adAncime de 2-3 metri, a§à cum se prezintA valul §i §antul de lAngA dealul opus comunei Tabac din preajma rauletului Ialpuh §i portiunea de val de langA satul Copanca. Valurile lui Traian sunt cunoscute din vremea veche. Miron Costin, analizand pArerile contimporanilor sAi, cu privire la valul lui Traian, vine la convingerea, cA mai de crezut sunt aceia cad zic cã Traian Impdrat au sdpat acest qant in vecinica pomenire qi veste, sd se §.tie qleavul oplii de cei care se trag dupd olti marl, negulitori i qteni" 1). Dimitrie Cantemir i§i intemeiazd argumentatia pe faptul cA impAratul Traian a adus in aceste locuri mall colonii de cetateni romani" §1 pe existenta valului

lui Traian. Ca o márturie vepicd", spune el, a acestui lucru vine pupil impdratului Traian, care qi azi piistreazd numele fdcdtorului lui, qi de care ma mir cã nici un istoric din cei vechi ori din cei mai noui n'au pomenit nimic" 2). Cu privire la originea acestor mari constructii de pAmAnt, dArAmate astAzi de vreme, dar Inca mArete (pe la anul 1890 §i ceva, dupà afirmatiunea izvoarelor ruse§ti, valul pe alocurea aveA o inaltime de 5 metri) parerile se impart; mu cred ca valurile sunt fAcute in timpurile antice de catre Traian, altii socot I) M. CogMniceanu. Cronicele Romdniei. Bucureqti. 1872, V. I, p. 22. Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de G. Pascu. Bucurest1. 1923, p. 40.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

181

ca valurile sunt opera popoarelor barbare, cari au trait in aceste locuri (Bastarnii, Dacii) ; in ultimul timp profesorul I. Nistor a reinviat teoria generalului rus Cornilovici, care a descris Bugeacul, la anul 1819, cd valurile ,,din Basarabia sudica au fost ridicate de Mari pentru a stabil! lzotarul Tatarlacului lor Ma de raialele turceqti i Mei de Moldova libere1). Aceastd teorie, pe langd faptul cä valurile coincid cu granita stapanirilor tataresti, s'ar puteà sprijini pe modul cum este construit valul, care are §antul in exteriorul posesiunilor tatare§ti, §i ar gasi o confirmare in valurile de dincolo de Nistru, din fosta regiune a Ociacovului, dacd s'ar stabili cä aceste valuri coincid cu granitele regiunilor tdtdre§ti de dincolo de Nistru. Insd un rand de hrisoave domnesti

LI

b

r.

.

s. -,

+

P

Vedere generala asupra cetatii de pArnant de langa cat. Gorodca.

din veacul al XV-lea si al XVI-lea vorbesc despre existenta valului lui Traian in acele vremuri. A§a Alexandru-cel-Bun confirmä o donatie a logafatului ToaJer de langd gura Bacului pe malul Nistrului facutd mänästirii Gumora §i fixand granitele, spune : si alt sat Boboij mai la vale de asa numitul Traian" 2). Intr'un 'document din anul 1489 (13 Martie), Stefan-cel-Mare confirmä cum-

pararea de catre armasul Lupu a unei mo§ii depe rauletul Sdrata, ce se varsä in Prut; hotarul acestei mo§ii mergea pe vale in .sus in Traian la stalp, apoi pe Traian in sus unde se intalneste Traianul cu Sarata"3). Este clar ca aici este vorba de valul lui Traian care taie rauletul Sdrata la revarsarea 1) I. Nistor. Istoria Basarabiei, Cernauti. 1923, p. 142. 2) A. Egunov. Op. cit. V. III, p. 15. 11) I. Bogdan. Dacunzentele la $tejan-cel-Mare. Bucureati. 1913. V. 1, p 371.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

182

Saraticdi in acest rftu. Despre acela§ val in Idgdturd cu Sdrata se vorbe§te §i in alt document a lui *tefan-cel-Mare din 13 Septemvrie 1503 1) §i intr'un act al lui Stefdnitd din anul 1518 2). Aceste acte dovedesc cd valul lui Traian a existat inainte de stabilirea Tdtarilor in Bugeac in sudul Basarabiei. In tot cazul, chestiunea originei valurilor lui Traian din Basarabia rdmAne deschisd pand cAnd nu se vor face cercetdri speciale. lzvoarele istorice märturisesc cd in vechime, pe teritoriul Basarabiei, se gaseau o multime de ora§e cari au dispdrut §i cari au a partinut diferitelor popoare. Poporul grecesc, punAnd stapanire pe comertul lumii antice, infiin-

74g,

7 b.,

14

n

*

o o

;,....rd

7°.,

or

;174.A.°'114XA -

°

1

31:. .

..

°

!

t

-

I

°

xl.; A

.

.

:

1°4'

ris

.f.

-

zmi

a

;14

.;

°

AZ.:1 di{ 1111,!'s '111,Arl

c

TIZ-

tge

kr, r:'`Virrr,,.7.

Valul §i antul cetAlii de lAnga Gotodca.

teazd factorii in unele localitati de pe litoralul Mdrii Negre §i pe raurile mai

principale cari se varsä in aceastd mare. Astfel se explicd originea unor ora§e grece§ti, cum a fost Tirasul, pe locul unde astdzi este Cetatea-AlbA, Licostomo in locul Chiliei, etc. Hartile vechi ne indica cd in Basarabia au fost §i ora§e dace, cum a fost Carsidava, Arcobadava, Petrodava §i altel ; iar cAnd Basarabia trece sub stäpAnirea rom ink aci se infiinteazd o serie de cetati, cum au lost cetätile Sf. Ciril, Egista, Almirina, Literata, Cantalozatio, Smornes §i altele. Din toate aceste ora§e vechi nu se poate preciza locul unde ele au fost situate decAt pentru vre-o doud-trei din ele. In unele parti ale Basarabiei se mai pot I)

Ibidem. V. 11, p. 228.

1) A. Egunov. Op. cit., pp. 21-24.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

183

vedea §i astazi urme de a§ezdri omene§ti, cari in vechime se gAseau in numar mult mai mare. Dimitrie Cantemir, vorbind despre Bugeac, relevA faptul cd acest

tinut a fost aqezat cu cetati destul de frumoase", ceiace se poate dovedi prin ruinele vechilor zidiri cari se vdd incoace i Incolo" 1). Din aceste urme de cetäti Cantemir se opre§te asupra vechei cetAti Tintu, care fiind ddreunatd la anul . . ., a zidit-o din nou tefan-Cel-Mare. Dupd aceia ins& Turcii au facut-o una cu pdmilntul, -MC& astdzi, cu greu s'ar putecl ardta locul ei. Din dlirdmiiturile ei zidird un alt tärg In (ocul celui vechiu, care qi azi este in floare fi se

cheamd de obiceiu Tobac" 2). Este vorba de localitatea din dreptul satului Tobac, la gurile rauletului lalpuh, langa valul lui Traian, unde se pot distinge urmele fostului ora§, a§ezat pe drumul mare ce lega Vadul Dunkii dela Isaccea cu Cetatea-Alba §i Tighina, §i unde, dupd presupunerea unor arheologi ru§i, ar fi fost vechea Tanata 3). La o distanta de vre-o 18 kl. dela Orheiul de astAzi, spre sud-est, in localitatea Pe§tera", langa comuna Trebujeni, se vad §1 acum urmele unei cetAti mari. Malul Rautului, stancos in general, pe masurd ce se apropie de Nistru devine atat de inalt §i abrupt, fuck pe distante mari este imposibil de a-1 cobori sau urea. In apropiere de Trebujeni, cursul raului se incolace§te in a§a fel, cA formeazd o peninsula rotunda, prinsa numai cu o fa§ie ingusta de pAmant cu restul terenului. Malul acestei peninsule este lin, cu o uoara urcare spre limba de pamant, care o leaga cu imprejurimile ; in general, nivelul acestei portiuni de pAmant este mai jos deck nivelul terenului din jurul raului. Malul

stang al Rautului, adica malul opus, este atat de stancos §i abrupt, Ink formeaza un zid de aparare natural, in forma de semicerc. Pe aceasta peninsula atat de bine aparatA, se vad urmele unui ora§. Valuri, resturi de caramida, piatra §1 moloz, arata ca aici a fost un ora§ mare. Se distinge §i locul unde a fost biserica, cu cimitir in jur 4). Cateva pietre dela cimitir au gravata pe ele crucea in forma ei moldoveneasca. Iar pe malul Rautului, la capatul valului al treilea se vAd urmele unei bAi, cu galerii pentru scurgerea apei §i cu tevi de olane. Cat prive§te presupunerea ca aici ar fi fost Orheiul vechi, ea cade dacA luam in seamA, cd intr'un act dat de catre Stefan-cel-Mare la 20 Ianuarie 1497 se pomene§te, in legAtura cu Orheiul, un sat Mole#i langa Orhei" 5), care nu este altul deck satul Maide§ti, situat la cativa kilometri mai sus de Orheiul de astAzi, pe Raut, fapt care dovede§te CA in vremurile lui Stefan-cel-Mare, Orheiul era a§ezat pe locul unde se gäse§te §1 astdzi. Aceasta ne face sa credem, cA langa. Trebujeni a fost un alt ora§ moldovenesc. In legatura cu acest ora§ au fast §i doua manAstiri vechi de pe malul opus cetatii, sapate in piatra 6). I) DImItrIe Cantemir. Op. cit. p. 36. Ibidem. 3) I. lialippa. Op. cit., p. 15. 4) Vezi General Scarlat Panaitescu. Cettl(ile-ruini din Basarabia. Anunrul Com. Manua,. istorice, Sec(iu din Basarabia. Chisinau 1924, pp. 96-99. s) I. Bogdan. Op. cit., V. II, p. 97. nt. Ciobanu. Biserici vechi din Basarabio. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Chilli-1AI'. 1924

pag. 39-46.

www.dacoromanica.ro

BASARAMA

184

La revarsarea Rautului in Nistru, pe harta lui Dimitrie Cantemir, anexata la Descrierea Moldovei, este pus un oarecare ora§ Oriow. Poate urmele acestui ora§ se vad astazi pe malul Rautului, la o distanta de vre-o trei kilometri dela Nistru. Pe povarni§ul ce coboara spre Raut, pe malul drept al raului, se grasesc urmele unui cimitir vechi, din care s'au pastrat vre-o zece pietre mormantale cu inscriptii indescifrabile, dar fArà indoialA moldovene§ti. La stanga dela acest cimitir, la o distanta de vre-o 700-800 metri se gasesc alte doua. pietre, In jurul carora se vede un val cu urme de §ant §i cu lespezi mari de piaträ a§ezate in §ir I). Nu se pot distinge astazi urmele vechei capitate de tinut a targului LApupa, care era situat pe locul unde acuma este a§ezat satul cu acela§ nume. In hrisovul lui *tefan-cel-Mare din 13 Martie 1489 se vorbete despre un targ Sarata, atunci disparut, a§ezat la revärsarea Saratei in Prut 2). Pe raul Botna s'au pastrat valurile a doug mici cetati. Una din ele era a§ezata la o distanta de vreo patru kilometri dela catunul Gorodca. Povarni§ul dela malul drept al raului, acoperit cu livezi §i vii, la un moment dat devine mai inalt §i mai abrupt. Doua vAlcele, cari intretaie pova.rni§ul, formeaza un con natural, legat cu masivul dealurilor numai printr'o fa§ie de pamant. Pe

varful acestui con, de unde se deschide un orizont larg, se vad urmele unui val puternic §i a unui §ant din partea de dinafara. *antul §1 valul taie §i fa§ia de pamant, ce leaga conul cu masivul dealului. Suprafata cercului format de val este cam de 6-8 ha. Pe val, cum se vede, a fost zid de piatra §i de caramidA a caror resturi se gasesc in abundenta §i in interiorul cetatii. Cetatea este a§ezeta ca pozitie la fel cu cetätuia dela Ia§i, §i din punct de vedere strategic era foarte u§or de aparat. Locuitorii din imprejurimi §i astazi numesc aceasta localitate Cetatea" 3). Pe acela§ rau, langa satul Garle le, pe o sprinceana de deal din dreapta raului taiata de o valcicA, care da in rau, s'a pastrat valul §1 urmele §antului unei cetati de pAmant ; valul are forma unui trapez §i cuprinde o suprafata de

7-10 ha. In vale, in imecliata apropiere de raulet, pe malul stang al lui, se vad urmele fostelor cladiri §i ale unui iaz mare 4). 0 plata mormantald gasita in valul cetatii, cu o inscriptie turceascd, ne-ar indica ca aici a fost o cetate turceasca sau tatArascA, poate vechea Hansca. In satul Palanca de pe malul Nistrului (jud. Cetatea-Alba), 'Ana la anul 1858 au existat ruinele unei citadele, ca §i in satul Tatar-Bunar din acela§ judet 5).

DupA unele marturii §i in targul Leova era un fel de cetate, cu Ufl caste] de piatrA 6).

.9

t. Clobanu. Op. cit., pag. ti5. L Bogdan. Op. cit., v. I, p. 373. t. Clobanu. Op. eit., p. Si.

4)

Ibidem, p. 49.

i) 41

1 A. Za$Cille. Op cif , v, 11, p. 241. 61 A. Egunov. Op, eit., v. II', p, 2g?..

www.dacoromanica.ro

MON UMENTELt

185

Mandria Basarabiei insa, din punct de vedere istorico-arheologic §i national sunt cetatile ei, ce s'au pastrat dealungul Nistrului. Ruinele cetatilor vechi de pe apele Rinului, castelele medievale, pe cari le-a pastrat Europa, for-

Planul Cetatii Albe. Coleqiunea Comisitmil Monumentelor Istorice. Sectia Basarabia,

taretele mici din Apus, mezate pe cate o muchie de deal, deasupra prApAstiilor invoad trecutul plin de poezie al Europei apusene, au ceva din farmecul rowww.dacoromanica.ro

BASARABIA

186

mantic al veacurilor dispdrute. Conceptia grandioasd a apArdrii Nistrului pe langd

cl are §i ea farmecul ei, contine §i ideia, cd Nistrul, in trecut, a fost granita unde se terminh Europa civilizatA §i se incepea viata nomadd a popoarelor asiatice, ce se perindau in stepele din sudul Rusiei de astAzi. Prin aceasta se explied faptul, cd pe cand celelalte rtturi, care taie stepa Rusiei meridionale §i se revarsA in Marea Neagrd, Bugul, Niprul §i Donul, n'au urme de cetati, pe malul drept al Nistrului se ridicd patru cetati mari. i pdrerea prof. N. Iorga, cã istoria Chiliei §i CetAtii-Albe ar fi o istorie de hotare" 9, se poate extinde §i asupra celorlalte cetati de pe malul Nistrului.

Pe malul drept al limanului Nistrului, in care se revarsd rAul cu acela§ nume, la o distanta de vre-o 18 km. dela Marea Neagrd, se ridied ruinele vechei Cetati-Albe. Putine din ora§ele Europei au o vechime atAt de mare §i atat de bine stabilia ca Cetatea-Albd. Insd§i denumirea oraplui are o istorie lungd : Tyras, Turris Neoptolemi, Niconia, Alba Julia, Akliba, Asprokastron, Maurokastron, Monkastro, Leukopolis, Cetatea-Albd, Belgorod, Akkerman, toate aceste

denumiri, din cari unele au fost contestate ca identice cu vechea Cetate-Albd, au fost puse in legAturd cu vechea cetate. Limanul Nistrului in vechime era fdrA indoiald mai addne §i mai potrivit pentru navigatie, fdednd impresia unui golf al Mdrii Negre bine apdrat de vanturi. Litoralul Mdrii Negre din regiunea Nistrului, intotdeauna bogat Itt vite §i uneori, cand populatia se ocupa de agrieulturd, §1 in game, din vretnurile vechi, atrage lumea mAnatä de interese comerciale, §i nu este exclus, cd, dupd cum presupun unii istorici, primii can an desedrcat in aceastA localitate au fost fenicienii, care infiinteazd o colonie. Geografii vechi con fundAnd locul unde a fost

a§ezat vechiul Tyras, dupd unii, colonie feniciand, dupd altii, greacd, identified acest ora§ cu cetatea Maurokastron §i Cetatea-Albd de pe urmd. Cu toate cd unii istorici presupun cà ora§ul Tyras era a§ezat iii altd parte pe malul Nistrului, sdpdturile din ultimul timp dovedesc cd aici, in locul unde se gäse§te astAzi Cetatea-Albd, a lost o colonie milesiand greceascd, o factorie §i un castel pentru adApostirea mArfurilor. Inca in veacul al V-lea, inainte de Hristos, Herodot vorbe§te despre ',gran dela gura Tyras'ului (Nistrului) cari se chiamd Tiriti 2). In veacul intdi dupd Hristos, Romanii, dupd ce pun stApanire pe Mesia inferioard, ocupd Tyras'ul, pe care il detin pAnd in veacul al III-lea. Ndvdlirile barbarilor acopAr cu negure istoria oraplui, care abia in veacul al X-lea apare in acte ca cetate bizantind, sub numele de Asprokastron §i Maurokastron. Nu se §tie dad imperiul bizantin, care dupd cum se vede, pune stApdnire pe ora§ in yeacul al VI-lea, §i poate reface cetatea veche, stdpftne§te acest ora färA intrerupere. Pe la jumdtatea veacului al XIII-lea, Cetatea-Albd f u ocupatd de cdtre Mari. Sub ace§tia din urrnd, pe la anul 1330, in Cetatea-AlbA gdsi moartea de martir un negustor din Trapezunt, Sf. Ioan-cel-nou. In a doua jumdtate a yea1) N. lorga. Studii istorice asupra Chiliei i Cettlj(i Albe. Bucure0 1899, p. 7. '1) N. lorga. Op. cit., p. 15.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

187

cului XIV-lea Cetatea-Albd nu se §tie prin ce imprejurdri trece sub stäpanirea genovezilor cu numele Moncastro. Genovezii infiinteaza aici §i o episcopie greacd 1).

La inceputul domniei lui Alexandru-cel-Bun, Cetatea-Albd inträ in stdpanirea Moldovei ; intr'un privilegiu comercial dat de cdtre Alexandru-cel-Bun negustorilor din Lemberg la anul 1408, Cetatea-AlbA este trecutd ca ora§ moldovenesc in rand cu alte ora§e din Moldova 2). Aceastd schimbare atat de logicd in imprejurdrile noui istorice, cand expansiunea poporului romanesc ajunge la apele Nistrului, deschide perspective noui pentru dezvoltarea ora§ului ; Cetatea-

L.

-ea

. 1

J

't

.

of,

'

""

sr-

-

El

r

n

Cetatea de pieta (a cloua) Cetatea-Albt. Colectiunca Comislunil Monumentelor Istorice. Seel, Basarabia.

Alba' devine nu numai o bazd de apdrare a Moldovei, ci §i un punct important comercial, care facea legAturi intre Moldova §i porturile de pe Marea-Neagra §i Mediterana §i cafi fAcea un comert intins §i cu Polonia §i cu regiunile tAtAre§ti de dincolo de Nistru. Dupd cum märturise§te cdldtorul z Guillebert de Lannoy, care a trecut prin Cetatea-Albd in anul 1421, Moncastro. . . este un ora Inchis qi un port la Marea-Neagra, unde locuesc Genovezi, Romani i Armeni" 3).

Cu un an inainte, Cetatea-Alba, pentru prima data, fu atacatd de cdtre Turci. Alexandru-cel-Bun ia mäsuri pentru repararea cetatii in anul 1421, reparare care I) N. lorga. Op. cit., p.p. 39-59 /) I. Bogdan. Inscriptiile dela Cetatea-Albd. Analele Acad. Rorridne. Salk ist., vol XXX, p. 340, 3) N.:Jorga. Op, cit., p. 82.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

188

se face sub supravegherea voevodului Podoliei Ghedigold, vasalul principelui litvan Vito Id, aliatul lui Alexandru-cel-Bun ; 12.000 de oameni §i 4.000 de amp lucreaza la fortificarea cetatii 1). Neintelegerile intre llia§-Vodd §1 fratele salt Stefan duc la inflorirea §1 mai mare a Cetatii-Albe, cand intre anii 1435 §i 1440 acest ora§ devine cetatea principald a domnitorului Stefan, care i§i dã toate silintile sa refaca Cetatea 2) Din vremurile acestui domnitor s'a pdstrat o placd de marmora albä cu o inscriptie greceascd care in romdne§te sund astfel : Raga robului lui Dumnezeu, Fedorca, fácutu - na aceastd cetate pe vremea preacuviosului domn gospodar lo tdtii pfircdlab, in anul 6948.

tefan voevod, si prin boerul domniei-sale si al ce-

f Mdntueste de primejdii p robul tàu, neiscdtoare de Dumnezeu j tefan. Noemvrie in 10" 3). Din aceastd inscriptie se vede, cd in anul 1440, un oare care Fedorca, arhitect

dupa unii, §i parcdlab al Cetätii dupd altii, Intdre§te cetatea ldrgind-o poate §i roaga pe Maica Dumnului sd-1 fereascd de primejdie pe domnitorul sdu Stefan. In anul 1454 Cetatea-Albd fu inzestratä cu fortificatii noui de cdtre parcalabul Stanciul, cum se vede din altd inscriptie slavoneascd de pe o placd de marmord gasita in unul din cele patru turnuri ale cetatii 4). Cu un an mai tarziu domnitorul Moldovei Alexandre] se refugiaza in Cetatea-Albd, unde gas] moartea, fiind otravit de boerii sdi 5). Turcii, care cucerisera Constantinopolul incearcd din nou sd pund stapanire pe Cetatea-Albd, trimitand in anul 1454 o flotä puternica care atdcd fàrá succes cetatea. Stefan-cel-Mare intelege mai bine ca oricare alt domnitor insemnatatea Cetatii-Albe §i in anul 1476 construe§te poarta cea mare a cetatii, cu ambrazuri §i ocnite, cum se vede dintr'o inscriptie slavoneacd care in romane§te se traduce astfel : In anii dela intruparea Domnului 6984 s'au savar§it marea poartd, in zilele Cuviosului lo Stefan voevod si in zilele panului Luca si Herman" 6). In a§teptarea unui atac din partea Turcilor, Stef; n-cel-Mare, cum se vale dintr'o altd inscriptie din anul 1479 7), rezide§te cetatea, care cu toate acestea in August 1484 cade in mainile Turcilor. Sub stapanirea moldoveneascd Cetatea-Albd din punct de veders istrativ se bucurd de oarecare privilegii : Cetatea are in frunte un laarcalab domnesc, are pecetea ei, are §i jupanii ei; In general are o organizatie municipaid, care se deosebea putin de cea a targurilor din Moldova. Comertul intens pe care-1 face Cetatea-Alba duce la o Inflorire a ora§ului, care devine unul din cele mai bogate ora§e ale Moldovei. I) N. lorga. Op. cit., p. 83. I. Bogdan. Op. cit., p. 341. N lorga. Op cit., p. 93. I. Bogdan. Op. cit., p. 344. I. Bogdan. Op. cit., p. 319. A) Ibidem, p.p. M6-327. 1')

s) N. lorga. Op. cit., is)

p. IOU. p. 334.

I. Bogdan. Op. cit.,

.) Ibidem, P. 337.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

1S9

Sub stdpAnirea turcA Cetatea-Albd pierde din insemndtatea ei comerciald ;

ea devine mai mult o bazd militard a imperiului Otoman, impotriva cdreia se indreaptd privirile du§manilor Turcilor in special ale Cazacilor. Din timpurile stdpAnirii turce§ti asupra CetAtii-Albe s'au pdstrat cAteva descrieri a cefatii. aldtorul z Francois de Pavie, care a vizitat ,cetatea-Albd Iii anul 1585 scrie cd cetatea este un ora; in Moldova, pe care sultanul l'a supus acum b5 de ant.. Este qezat, cum am spus, pe malul rdului Turla qi are la un capdt o fortarcatii, cu multe tunuri, ziduri indoite i an(uri ark-Mei. Este Mudd dupd obiceiul vechi, dar bine Intocmitd" 1).

Cdteva date asupra CetAtii Albe ne-a läsat §1 episcopul de Nicopole, Filip Stanislavov, care viziteazd Cetatea-Albã in anul 1659. Dupd afirmatia lui Cetatea-Albd, cu cloud porti de fier, are 4anturile a.Fa de inalte si addrri, incdt abia poate trece peste ziduri sdgeata". Cetatea este pdzitd de 1.700 de osta§i

turd, cari au o moschee. In suburbiile cetatii locuiau Turd, Mari §i crestini, cari aveau o bisericd ortodoxd 2). Un functionar superior turc, care a stat in Basarabia intre anii 1720 §i 1742, §i care a Idsat descrierea cetatilor din Basarabia, fàrã ca sd-si lase numele,

dupd ce aratd imprejurdrile in care a fost cuceritd Cetatea-Albd de cdtre Turci, mentioneazA, cä cetatea are niqte qanjuri foarte adOnci qi late. IVecredincioqii core cad in ele, pier, musulmanii 'inset riimdn neatinqi" 3). Aceasta in-

truck §antul a fost sapat de cdtre 60 de sfinti musulmani. Un alt cdlAtor z, Peyssonel, aratd, cd pelangd portul Cetdtii Albe pela 1762 existau §i §antiere 4), iar negustorul german Kleeman in anul 1768 scrie Eapzatei pe o stancei foarte Malta ; a fast ziditd de cdtre (lenovezi... Fortificatiile ei sunt gotice. Genovezii au grOmddit aici zid peste zid, toate strasnic de Incite. antul tdiat In started, are noud coli de addnclme qi e foarte ingust... Cetatea e mai tare dinspre liman decât dinspre apus" 5). Cetatea-Albd in timpul stdpAnirii turce§ti a fost ocupatd in trei rdnduri de cdtre Ru§i §1 anume in anii 1770, 1789 si 1806, cAnd Ru§ii rdmdn in ea pentru mai mult timp. Dupd pdrerile unui cdldtor (Karaczay), Cetatea-Albh avea in aceste timpuri peste 15.000 de locuitori 6). Dupd generalul rus Cornilo vici, care a descris cetatea intre anii 1822 §1 1828 cetatea are forma unui pentagon, din ziduri inalte cu metereze, are 26 de turnuri de diferite mdrimi. Santul are o adâncime de 7 stdnjeni, Ititimea este aceeas Pe malul abrupt al limanului zidul cetatii are o lungime de 200 stânjeni, iar dinspre uscat 350. Cetatea are trei porti, din care una cu o punte mobilä. In interiorul ce-

tatii se gaseste o citadeld cu patru turnuri rotunde si cu un castel pe o teI) N. lorga. Op. cit., p. 205. 2) Ibidem, p. 233; N. lorga. Istoria Romdnilor prin calatori. Bucure0. 1(J11, v. II, P. 30. a) F. Brun. Principatele romiine qi Basarabia pe la jumatatea veacului al XVIII-lea. A. Egunov. Op cit., vol. III, p. 298.

2) N. lorga. Chilia i Cetatea-Alba. p 257. Ibidem, p.p. 258-259. 5) N. lorga. Istoria Pomanilor prin cdlitiori. Vol. II, p. 214. '1

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

190

melie de piatrd naturald ; in castel sunt (iota pulberdrii §i magazii mascate. Din clAdirile din interiorul cetatii autorul noteaza o gearnie, o haubtvahtd, cloud

cazarme, o magazie, un sarai §i cinci case de nuele I). Rand la anul 1832 Ru§ii se servesc de cetate, ca de bazA militard 2). La 1856 guvernatorul Basarabiei permite unei societati ruse§ti de navigatie, sà ià piaträ pentru pavajul debarcaderului portului, care s'a folosit insd de acest privilegiu numai in parte. Ceva mai tdrziu istratia guberniald rusd pune zidurile cetAtii la vAnzare prin licitatie publicd, insd, din fericire, nu s'au gdsit cumpárdtori 3). Cu incetul insd cetatea se ruineazd. Zidul exterior de acoperire din partea de vest a cetatii s'a därdmat aproape complect. Apele limaiiului spald argila de sub blocurile naturale de piatrd pe care este a§ezatd cetatea, §i stanca naturaid se lasd pe alocurea in jos, provocand crdpAturi in ziduri. Unul din cele patru turnuri a castelului in forma de patrat s'a ddrAmat din aceastd cauzd. Zidul celatii a doua, care taie interiorul cetatii pe la mijloc §i un foi§or din acest zid, a devenit prada locuitorilor §i a neglijentei autoritAtilor comunale 4). Din vechea geamie se !mita Inca rninaretul dArdmat. 51 totu§ zidurile posomorite ale acestei cetati, pe care n'o crutd vreMea §i oamenii, se ridicd cu atftta semetie, sunt atdt de tari, incdt vor invinge §i nepdsarea omeneascA §1 puterea timpului §i vor stA Inca multi ani ca mArturie a trecutului romAnesc a provinciei dintre Prut §i Nistru 5). La o distanta de vreo sutd de kilometri dela Cetatea-Albd pe malul drept al Nistrului este a§ezatd o altd cetate moldoveneascd Tighina. Nistrul, vechiul Tyras, cu toate cd nu face parte din rdurile mari, este greu de trecut din cauza malurilor stAncoase in partea de sus §1 mlA§tinoase in partea de jos. Langd Tighina insd el are unul din cele mai bune vaduri, cunoscut fãrá indoiald vechimei, fapt care a contribuit la infiintarea cetatii in acest loc. Pe aici trecea in vechime drumul pe uscat ce legA prin vadul Dundrii dela Isaccea peninsula balcanicd cu stepa de astAzi a Rusiei meridionale, drumul mare tdaresc" de mai pe urmA al Moldovenilor, care ducea spre Caffa genovezilor din Crimeia. Cu acest drum mare se incruci§A drumul fluvial, ce legA gurile Nistrului §i Cetatea-Albd cu Hotinul §1 Soroca. Data infiintarii cetatii nu se cunoa§te ; dupd presupunerea unora, genovezii

care au pus mAna pe comertul de pe Marea Neagra dupd a patra cruciadd, au pus stApdnire §1 pe Tighina, construind aici un caste! sau lArgind, dupd parerea unor cercetAtori ru§i, castelul roman, care a fost acolo 6). and Moldova se intinde pand la Nistru, in veacul al XIV-lea, Tighina devine ora§ moldovenesc. Aici se infiinteaza o vamd, cum se vede dintr'un privilegiu comercial l) Descrierea statistic& a Basarabiei propriu zise sau a Bugeacului. Fag. 109-111.

2) A. Za§cinc. Op. cit., v. II, p. 131. 3) V. P. Semenov-Tean§anschi. Rusia. V ol. XIV, p. 484. 4) Gr. Avachian. Cetatea-Albd. Cam se distrage un monument istoric. Bucuresti, 1924. ,) V. Al. Lapedatu. Gravart qi vederi dela Cetatea-Albd. Buletinut Comisiunii Monumentelor istorice. Anul VI, p.p. 57-60. 1.) A. ZEI§CIUC. Op. cit., vol. 11, p. 145. Descrierea statistica a Basarabiei, etc., pag 291.

www.dacoromanica.ro

MON UNIENTELE

191

acordat de cAtre Alexandru-cel-Bun la 8 Octomvrie 1408 comerciantilor din Lemberg, in care Tighina este trecut ca ora§ moldovenesc cu vamd 1). CA in Tighina era vamd domneascd se vede §i din alt act dela anul 1452 2) §i din confirmarea privilegiului de cdtre Stefan-eel-Mare comerciantilor din Lemberg la 3 Julie 1460, in care se spune Ca negustorii la Tighina vor plan vama ce s'a plata' qi mai Inainte, dupei acelaq obicei vor plat qi acuma" 3). Tighina era bine cunoscutd §i strdinilor. Intr'un tratat de geografie rusesc din veacul al XVI-lea se vorbe§te despre orapl Teghinea" 4), iar polonezul Waclaw Grodecky in acela§ veac il introduce in harta sa georgaficd. A§ezat la granita cea mai periclitatd, domnitorii Moldoveni desigur cd au avut aici §i o -

.

-

.

learlinrwr-,01:

Liti,n_ru.

'

. I:::

,

1.Arkz,.

:A.. .

".,

Citadela cetatil Tighina.

bald militard. Cetatea de piatrd din interiorul cetAtii de astAzi, care dupd pdrerea speciali§tilor dateazd dela epoca armelor albe, poate a fost f della de cdtre Moldoveni §i poate cä ei au pus §i bazele cetatii de pdmAnt. Miron Costin afirmd in descrierea Moldovei in limba polond, cd zidurile cetdtilor Hotin, Suceava, Tighina §i Cetatea-Albd, au fost fácute de cdtre domnitorii Moldovei. Dupd pierderea Cetdtii-Albe Stefan-eel-Mare §i urma§ii lui trebuid sä §i atinteased privirile asupra Tighinei, inzestrdnd-o cu fortificatii noui. In anul 1538 in urma expeditiunii militare in Moldova a sultanului Soliman, Tighina trecu in mAinile Turcilor. Ei transformä imprejurimile Tighinei cu 12 l) I. Bogdan. Inscriptiunile dela Cetatea-Alba. Analele Academia Romane. Sectia istoric6. V. X X X, p. 341. 2) N. lorga. China i Cetatea-Alba. Pag. 106. 3) I. Bogdan. Documentele lui qtefan-cel-Mare. Vol. II, p. 273 4) Dtctionarul enciclopedic non. Vol. V, p.855.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

192

sate in raia turceascd i aseazd o goarnizoand de ieniceri in cetate, pe care o refac desigur cu bratele Moldovenilor. La intrare in cetate Turcii aseazd o placd de marmord pe care se vesteste despre marea izbilndil a sultanului asupra dontnulni Moldovei qi calearea invinsului sub potcoavele cailor turceqti" 1).

S'a intunecat qi cetatea Tighinei", face aluzie la pierderea Tighinei Miron Costin in poemul sdu in limba polonezd 2). . Sub stäpanirea Turd, Tighina fu de mai multe ori atacatd de cdtre Cazaci si Moldoveni, care nu puteau uità de vechea lor cetate. La anul 1707 cetatea fu refdcutá de catre Turci, cum afirma functionarul superior turc care ne-a Idsat descrierea cetatilor din Basarabia din prima jumdtate a veacului al XVIII-lea. Tighina este", scrie functionarul turc, o cetate puternicd, care s'a conservat bine... qi totodatei qi scutul tare al islamismului in contra Rusiei... Ea are un zid dublu qi qanf addric" 3).

La refacerea cetatii au lucrat Muntenii si Moldovenii in frunte cu domnitorul Antioh Cantemir, iar materialul de constructie fu adus din Moldova, in special din judetele Ldpusna i Orhei. De numele cetatii Tighina este legat i epizodul dramatic din viata regelui Suediei Carol al XII-lea, care dupd infrângerea dela Poltava la 1709 se refugiazd cu resturile armatei sale si a aliatului sdu, a hatmanului Ucrainei Mazepa, la Tighina, unde intre Varnita si cetate se aseazd inteun lagdr fortificat, pe care-1 numeste Noul Stokholm" i stä aproape patru ani in asteptarea revansei.

Cetatea Tighina a fost asediatä i ocupatä de cdtre Rusi in trei rdnduri : la anul 1770, 1789 si 1806. Dupd anexarea Basarabiei de cdtre Rusia, Tighina devine cetate de rangul tntâiu, pastrAndu-si caracterul sdu vechiu. Rusii ridicá in ea cdteva clAdiri noui, cazarme si case pentru ofiteri, astäzi ruinate. Cea mai veche parte a ceatii, citadela din interiorul cetätii de Omani-, este construitd din ziduri groase de piatrd care pe vretnuri erau incinse cu un sant si are forma de patrat cu o singurd intrare dinspre miazd-zi. Cetatea interioard cu o suprafath pe peste cloud ha are opt turnuri, patru la colturi ci patru la mijlocul zidului lateral. Zidul dinspre rdsdrit este asezat pe malul limIt al Nistrului. In interiorul cetatii de piatrd este o pulberdrie i cdteva cazemate de provenientd mai nouà 4). Cetatea din pdmant are forma unui pentagon neregulat si este formatd dintr'un sant adanc in laturile dinspre uscat, a cdrui pereti sunt imbracati in piatra. Valul lángd sant are zece bastioane. In cetate se poate intra prin sase porti. Interiorul cetdtii pe circa 60 de ha. gdsesc mai multe clädiri, intre care o bisericd i ruinele unei geamii, din cele trei, ce se gäseau la 1812 in interiorul acestei cetati 11 I. Nistor. Istoria Basarabiei. Pag. 105. 2) M. Kogalniceanu. Cronicele Rontániei. Vol. II, p. 495. 3) A. Egunov. Op. cit., p. 299. 4; u descriere amanuntita a cetfitli ne-o face generalul Cornilovici. Op. cit., p. 291.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

193

Cea Mai mica din cetdjile de pe Nistru este cetatea din Soroca. Ea nu are nici vechimea celorlalte cetati de pe Nistru, nici importanta ei strategicd pentru Moldova. Unii din istoricii ru§i cred, cd aici a fost vechea cetate genovezd 01lzionia. Aceasta insd nu se poate dovedi prin nici o märturie istoricd. Desigur cd in veacul al XIV-lea Moldovenii pun stdpftnire pe vadul dela Soroca, dar ora§ul nu apare ca cetate §i ca pdrcAldbie decal mai tdrziu. In tratatul de pace incheiat intre Stefan-cel-Mare §i regele Poloniei la 12 lulie 1499, se aminte§te pentru prima data §i despreparcalabul de Soroca Coste" 1). Se crede cd. Stefancel-Mare zide§te aici §1 o mica cetate de lemn §i de pämdnt, care avea menirea

DA,

.

.

e

4.4

$an(ul cetatil Tighina. Colecfiunea Comislunii Monumentelor istorice. Sectia Basarablei.

sd apere tara de incursiunea Tatarilor, fapt care se confirmä intr'o scrisoare a lui Bogdan-Vodd cdtre regele Poloniei trimisä la anul 15122) Domnitorul Moldo-

vei Petru Rare§ in anul 1543 reface cetatea Soroca in piaträ, ddndu-i forma pe care o are astäzi. In prima jumatate a veacului al XVI-lea Soroca nu odata fu obiectul atacurilor bandelor azdce§ti, cdrora cetatea le stdtea in cale in incercd rile lor de a prädd Moldova de sus. Astfel Cazacii zaporojeni devasteazd ormul §i tinutul Sorocei in anul 1600, devastare care pare a fi o rdzbunare impotriva Sorocenilor, cari in cap cu parcAlabul lor Parvul in anul 1587 in urmdrirea Cazacilor ajung pand la Pereiaslavli 3). Cu toatd situatia lui de ora§ de graI) I. Bogdan. Documentele lui Stefun-cel-Mare. Vol. II, p. 425. 2) A. Lapedatu. Cetatea Sorocii. Buletinul Comislunil Monumentelor lstorice. Anul VII. Bucuretti 1914, pag. 85.

3) Ibidem, pag.87. 13

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

194

nita, Soroca se ridica ca ora§ cum se vede dintr'un act din anul 1619, prin care se constata ca. in Soroca era un iarmaroc mare, cu negustori Romani, Armeni §i Tatari 1). In veacul al XVII-lea Soroca i§i indepline§te rolul sau de mica cetate de granita pentru Moldova, in mai multe randuri opunand rezistenta incercarilor

Tatarilor, Cazacilor §i Polonejilor de a intra in Moldova, de cateva ori cazand in mainele acestor popoare. Brigadierul z Moro de Braze, care-1 insotea pe Petru-cel-Mare in catnpania dela 1711, scrie despre Soroca : Patruzeci qi cinci de ani inainte de aeeasta (de anul 1711), aceastd cetate a at un asediu glorios : 40.000 de Turci qi 40.000 de Tatari sub conducerea unui seraschier au fost nevoiti dupd eforturi inutile limp de §ase luni sd se retragd cu ruqine, hi-

,

'

II

114;r11

r::r"f"

n4-kVi"

-,

14,

r*

'r.ens,. 7

.

tk,

...

(1

t" s .

.

,,

J c44.1.

Vederea generale asupra cetAtii Soroca.

sand lagdrul qi toed artileria, pentru care fapt seraschierul a pldtit cu capul sau. Generalul Allart (generalul lui Petru-cel-Mare) a gdsit beciuri subterane bune, cdteva sdbii, cdteva butoaie cu praf, dar putine alimente" 2). Si Dimitrie Cantemir, care a vazut Soroca, afirma Ca cetatea este mica, dar in raport cu vremea, cond a jost ziditá, foarte Midrib). Are un zid drept-unghiular, dar foarte tare qi aparat de turnuri foarte incite i zidit din piatrd, in care abundli dealurile dimprejur.... 3) Autorul anonim turc din prima jumatate a veacului al XVIII-lea noteaza, cd cetatea Soroca este mica, dar foarte puternica 4). Cala-

torul englez Ioh Bell d'Antermony viziteaza Soroca in prima jumatate a veacului al XVIII-lea noteaza ca Soroca este un orac placid" cu locuitori Moldoveni, cu un turn vechiu, avand cateva tunuri neintrebuintate" 5). /) N. lorga. Istoria cornerfului romanesc. Valenii-de-Munte, 1915. V. I, p. 310. 2) A. Pu§chin. Notitele Int Moro de Braze. Ed. P. Morozov, vol VI, p. 201. 3) Dimitrle Cantemir. Op. cit., p. 31. 4) A. Egunov. Op. cit., vol. III, p. 292. 1) N. lorga. Istorla Romanilor prin cdldtori. Vol. 11, p. 129.

www.dacoromanica.ro

MON UMENTELE

195

Ruinele castelului dela Soroca cuprind o suprafata de aproximativ o jumdtate de ha. Forma cetatii este circularä. In jurul zidurilor se vdd urme de §ant, care pe vremuri se umpleau cu apa. Intrarea se face printr'un turn dreptunghiular. Celelalte turnuri au forma circulara. In intreaga constructie se resimte influenta artei de fortificatie genovezd 1). Daca Cetatea-Albä joaca un rol atat de Insemnat in viata Moldovei ca ora§ de granitä, care deschidea drumul spre mare, in nordul Moldovei cam acela§ rol 11 joacä Hotinul. A§ezat langa un vad al Nistrului, care facea legatura intre Moldova §i Apus, in special Polonia, Hotinul a trebuit sa ia fiinta, Inca in vremurile cele mai Inclepartate ; §i legenda ea acest ora§ ar ti fost creat de catre

v

:

.T..4,-.; IrM

..?

i

-

'1,%n

IT.,7.!

-

.

r

S'

Cetk -

=1=,..

I"'

t2. ,

"f4S-irikabl

12,

!

Zcz.

Cetatea Soroca. Colectiunea Comisiunii Monumentelor Istorice. Seep Basarabiei.

Cotizon, Imparatul Dacilor, al cdrui nume modificat 1-ar purta, daca nu gase§te confirmare In marturiile istorice, contine §i un sambure de adevar. Este stabilit, cd la Inceputul veacului al XIV-lea, cand in nordul Moldovei exista voevodatul roman in tara sipenitului, Hotinul facea parte din cele trei ora§e. pe care le stäpanea acel voevodat 2). Voevodul Stefan care era In capul tinutului, ajutat de regele Poloniei Cazimir-cel-Mare, al carui vasal era, fortified vadul de langa Hotin. Fiul lui Stefan, Petru Mu§at, prin casMorie cu fiica domnitorului Moldovei Latcu, une§te Moldova cu tara Sipenitului 3). In a doua jumatate a veacului al XIV-Iea cetatea 1) Vezi descrierea cetatii de d-1 general Sc.Panaltescu. Cetatile ruini din Basarabia. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, seclia din Basarabia. Chitinau, 1924 pag. 93-95. 1) I. Nistor. lstoria Basarabiei, pag. 32. ') Ibidem, p. 34.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

126

Hotinului avea in cap un parcalab. Alexandru-cel-Bun repard cetatea, in jurul cdreia se dezvoltd o viatA comerciald §i economicd destul de puternicd. In privilegiul, despre care am amintit mai sus, dat de cdtre Alexandru-cel-Bun negustorilor din Lemberg la 1408 se pomene§te despre vama §i tdrgul din Hotin, care fdcea comert §i cu sträinAtatea. In luptele dintre fiii lui Alexandru-cel-Bun, Ilia§ §i Stefan, acest din urmä in schimbul unui ajutor al Polonejilor in contra fratelui sdu cedeazd Hotinul Poloniei. Stefan-cel-Mare, care mai bine ca oricine intelege rostul cetatii Hotinului in viata Moldovei, asediazd timp de aproape doi a ni cetatea, pe care o ia dela Poloneji prin tratatul dela 1459 1), punând in C73

i

^

, .ter:75-"ICts---44.j . 7

lc

ri A

PI

0

ACW

I

.

i 7.

S...

.

ct

' 1

-

.`,1441 -1;;*.L.41%2 -'-reAde

-

-17

Cetatea Hotin.

pe unchiul sätt Vlaicu. La anul 1476 cetatea fu asediatd capul ei pArcalab de cdtre Turci, cari insd n'au putut-o lua. Petru Rare§ reface cetatea. In aceste vremuri §1 ora§ul ajunge la o dezvoltare destul de inaintatd. Incd din tratatul dela 1459 intre Stefan-cel-Mare §i regele Cazimir se vede, a Hotinul era un punct comercial foarte important. 0 märturie din anul 1592 constatd, cd la Hotin veniturile erau cele mai Pnbelmate" 2). Calatorul z Frangois de Pavie, baron de Fourqueveaux, care a trecut prin Hotin la anul 1585, scrie cd Hotinul era un Virg mare imprejurul cdruia curge apa Nistrului. Pe malul acestei ape se gdseqte o cetate mica, incinsd cu ziduri 'Matte de cdaimidd, cldditd de mult # strdjuitd 1) I. Nistor. Op. cit., p. 70. 2) N. lorga. Istorla comerfului romcinesc. Vol. I, pag. 213.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

197

din toute pdrtile" 1). Styjkowski, cronicarul polonez din veacul al XVI-lea, afirmA acela§ lucru. ,Hotinulu spune el: este o frumoasd qi puternicd cetate gezatd pe o shined, avdnd aspectul fortaretii Kockenhausen din Liflanda.2). Cetatea Hotinului väzu sub zidurile ei in anul 1600 §i o§tirile marelui voevod Mihai Viteazul, care urmArea pe Eremeia MovilA, inchis in acea cetate. In veacul al XVII-lea Hotinul in cAteva randuri trecu la Poloneji. La 1621 in jurul Hotinului se desfd§oarA una din cele mai crAncene lupte Intre Turci §i Poloneji. lacob Sobieski tatAl regelui polonez Ian Sobieski, a lAsat despre aceastA luptä ni§te notite intitulate : ,,Commentariorum beld Clzotinensis libri tres". Pe baza acestor notite §i folosindu-se de amintirile din acea vreme, scriitorul polonez din veacul al XVII-lea Waclaw Potocki scrie renumitul poem ,, Woina Chocimska", campania dela Hotin. In altA luptA dintre Poloneji §i Turci in anul 1673, Turcii au fost infranti langA Hotin, luptA la care iau parte ca alia hi ai Polonejilor §1 Muntenii §i Moldovenii. La anul 1712 in urma rAsboiului ruso-turc, la care au luat parte §i Moldovenii, Turcii, ca sA izoleze Moldova de Polonia, ocupA cetatea Hotinului, Iran-

sformand intregul tinut in raia turceascA. i s'au pdgubit", deplAnge acest eveniment cronicarul Axentie Uricarul: dintr'acel an tara Moldovei de acel minunat tinut al Hotinului §i au lipsit §i pdralabi i cdpitani de acolo. lar luarea Hotinului, ca o rand, tdrii multd sldbeiciune §.i Were i-azi feicut" 3). Prin ajutorul inginerilor zi Turcii lArgesc cetatea, fapt pe care il confirmA §i Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei", socotind cA, cetatea Hotinului trebue numdtatii printre cele mai mari cetati ale Moldovei. Odinioard"

adaogA el: era intdritd despre apus cu ziduri qi qanturi foarte Matte, iar despre rdsdrit in chip natural de main! reipcdelui Tyras fi de stand colturoase, dar in rdzboiul din urmel pe care I-au avut cu Rgii, Turcii, flictindu-se stdpani pe cetate in anul 1712, pe de o parte diirdmard zidurile vechi, iar pe de Oa o incinsera cu intdriturl destul de bune in fehd a celor de acuma, ldrgind-o cu mai mult de jumdtate, ga cd azi nu fdrei drept poate sli se cheme cd este cea mai frumoasd qi mai inteiritd dintre cetätile Moldovei" 4).

0 foarte amänuntitä descriere a cetAtii Hotinului ne-a läsat functionarul anonim turc, Secretarul departamentului de aprovizionare" al Hotinului, care a stat mai multi ani in Basarabia, In prima jumAtate a veacului al XVIII-lea. Mai jos de cetatea veche,a scrie el: ziditd pe skincii,in vale, sunt gezate fortificatide noui, aruncate in forma de saci. In interiorul ceteitii vechi se gdseqte : o geamie, transformatd din fosta bisericd, locuinta inspectorului de comunicatie, locuinta qefului grdnicerilor, cazarmile artileriitilor si casele imamului qi a celui ce cheamd la rugddune. Aceastd cetate veche este fdcutii foarte solid qi cu multd iscusintd. In subsol

sunt magazii, din care duc galerii qi sail in afard. Pe scari te urci spre locuin(ele 'I I. Nistor. Op cit., pag 113-114. 2) B. P. Hasdeu. Arhiva istorich a Romaniel. Vol. II, pag. 8. a) M. Kogalniceanu. Cronicile Romaniei. Vol. II, pag. 170. 4) DImItrie Cantemir. Op. cit., p. 32

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

198

garnizoanei, cari sant foarte frumoase. Ele, cum spune traditia, au aparjinut odatei fetelor lui Sera li (?). In mijlocul acestei cetelji vechi se gaselte o lantana, seipatel in stance', care are o adancime de 570 m. (?), care se aprovizioneaza cu cilia din Nistru.. Cetatea noua ridicatei de curand i a$ezata langa (in afard) cea veche are patru por(i: a Constantinopolului, a Timi$oarei, dinspre apel qi cea secrete. In aceasta cetate exterioara sunt cloud' bai, cloud' geamii, iar lager' partite Constantinopolului multe

pravalii ; mai departe, in vagauncl, vis-a-vis de citadela interioarei, o baie, poarta $efului ienicerilor qi nu departe de ele geamia $efului ienicerilor $i cazarmile acestor din urmd... Vis-a-vis de u$ile geamiei se geisea locuinja autorului, care in anul 1136 (1723-1724) qi-a pierdut un fiu, la moartea caruia el a alcatuit o cronograma qi personal a gravat-o pe piatra funerara" 1).

, 2

Cetatea Hotinul. Vedere generala.

In anul 1763 Hotinul fu vizitat de cdtre ministrul turc Resmi-Ahmed-Efendi, asupra cäruia cetatea a läsat urmätoarele impresii : pozipunea e solidel, iar fortareaja se poate asemeina cu Rumili-hysary de lava Constantinopole... Un castel fu ridicat in partea sudica a cetajii, castelul cel vechiu deveni arsenal, avand un numar indestulator de tunuri qi alte munijiuni ; iar judejul dimprejur qi targu$oarele $i satele fura prefacute in sangeac, din ale cdrui venituri se intre(ine garnizoana forta-

rejii sub comanda unui vizir qi cate odatei a unui pa$a mai de jos. Asteizi Hotinul este un ora$ populat qi bine edificat, in mijlocul gradinilor qi planta(iunilor" 2). 1) A. Egunov. Op. cit., vol III, pag.287-288. I) B. P. HAjdau. Achim Istoricd a Romantei. Vol I, p. I, pag. 182.

www.dacoromanica.ro

MONTIMENTELE

199

Sub stdpanirea tura Hotinul a fost asediat in cateva randuri, §i anume : in anul 1739 de cdtre Ru§i §i in anii 1769 §1 1787 de atre Ru§i §1 Austrieci. Pentru locuitorii cre§tini din raia, Turcii, in anul 1765, IngAduird infiintarea unei

episcopii, a arei catedrd a fost ocupatd §i de atre cunoscutul arturar Amfilohie.

Anexarea Basarabiei de cdtre Rusia aduce dupd sine §i ocuparea cetdtii Hotinului. Ru§ii transformard Hotinul in cetate de rangul al doilea", iar la anul 1856 o desfiinteaza ca cetate, läsdnd- o pradd vremii §i istratiei nepasd-

toare a oraplui 1). Astdzi §1 aceastd cetate zace In ruini. Din clddirile frumoase, descrise de atre functionarul turc, nu s'a pdstrat cleat atevA ddramdturi. Se distinge ce-. tatea veche ziditä de Moldoveni pe la sfdr§itul veacului al XIV-Iea, cetate in formä de segment dinspre uscat §i in linie dreaptd dinspre Nistru, din ziduri puternice de piaträ cu §apte turnuri §i cu urme de cazernate in interior. In jurul acestei cetati Turcii au ridicat in anul 1713 cetatea bastionatd de pämânt, cu §ant, imprejur, cu cazdrmi pentru ieniceri etc., cläthri astdzi in ruind, la cari Ru§ii au addogat o bisericd. In ciuda vremurilor cetatea ridicatd de Turci a suferit mai mult cleat acea veche moldoveneascd. Din mdreata cetate moldoveneasa de pe malul Dundrii, Chilia, astdzi n'a amas cleat un §ant, urnie de valuri §i ramd§ite de temelie a fostelor clddiri. S'a stabilit aproape cu preciziune cA anticul ora§ dela gurile Dundrii Lykostomo n'a fost pe locul unde este astdzi Chilia Noud, ci Lykostomo, cum presupune d-1 N. lorga, a fost o cetate insulard in locul Chiliei Vechi de pe malul drept al bratului Dundrii in dreptul Chiliei Noui de astdzi 2). Este dovedit cd in antichitate Grecii stdpAneau gurile Dundrii, având aici §i un castel, care poate fi pus in legátura cu Chilia Noud sau Veche de a stdzi. Pe la sfdr§itul evului mediu, in veacul al XII-lea, Chilia apare cu numele ei de acuma, ca cetate bizantind. In a doua jumdtate a veacului al XIV-lea Chilia cade sub stäpanirea Genovezilor. In tendinta de a aveà acces spre Mare, Principatele Romdne§ti dela inceputul existentii lor nAzuesc spre a pune stdpanire pe gurile Dundrii, care spald coastele tarilor române§ti, in special Muntenia. Prin aceasta se explia faptul, cä Chilia la inceputul veacului al XV-Iea trece dela Genovezi in stdpânirea Munteniei, uncle domnea dinastia Basarabilor. De aici §1 denumirea Basarabiei, care se extinde dela tinutul Chiliei asupra Bugeacului, iar sub Ru§i asupra Moldovei dintre Prut §i Nistru. Dar stdpanirea Munteniei asupra Chiliei n'a durat mult: principatul Moldovei avea acelea§i interese militare §i economice de a fi stdpan pe Chilia. lath' de ce, dupd expresiunea unui istoric, Chilia devine mdrul de discordie intre Moldova §1 Muntenia. Alexandru cel Bun, care consolideazd granitele Moldovei, ia Chilia dela Muntenia. Intr'un act dela 1412 Chilia este consideratd ca ora§ moldovenesc 3). Dupd catva timp Chilia trece din nou la Muntenia, dela 1) A. Za§ciuc. Op. cit. vol. II, pag , 182. /) N. lorga. Studii istorice asupra Chillei i Cetcitti Albe, p. 31. 3) N. lorga. Op. cit., p. 77.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

20.0

care o ia Stefan-eel-Mare in anul 1465 in urma unui atac sdngeros. Moldova fiind amenintata de Turci, cari i§i intind stdpanirea asupra peninsulei balcanice, Stefan-eel Mare reface cetatea in anul 1479 ; dupd cinci ani cetatea fu asediatd de Turci §i luatd in anul 1484 cu toatd rezistenta o§tirii lui Stefan-cel-Mare. Astfel §i cetatea Chiliei se transformd iii cetate turceascd, ca §i Cetatea-Albd. Din epoca dominatiei turce§ti s'a pAstrat descrierea unui cAlAtor, a lui Pavel de Alepo, care scrie la anul 1658, cd Chilia era o vestitd cetate cu un castel larg qi maret, vechi qi foarte puternic, cu constructia cea mai solidd qi bine inzestrald cu tunuri" 1). Episcopul catolic Filip Stanislavov, vorbind despre Chilia pe care a vAzut-o in anul 1659, afirmd cd Chilia axed atunci 1600 de locuitori cre§tini §1 cloud biserici 2). La anul 1678 cglAtorul Cornelio Magni tipdre§te o carte in care descrie §i Chilia, care

%

.

1; N

'

'k ,

E34

,

'

$antul cetatei ChIlla.

dupd afirmatia lui are un castel frumos, cu turnuri multe §i cu artilerie, cu flotd turceascd in fata Chiliei 9. Castelul Chiliei este irat §1 de cdtre cdlAtorul la Motraye, care a trecut prin Chilia pe la anul 1711 4). In timpul rdzboaelor ruso-turce§ti Chilia in tret randuri fu luatd de cAtre Ru§i §i anume in anii 1769, 1791 §i 1806. Ru§ii desfiinteazd cetatea inainte de anul 1856, cAnd Chilia din nou trece sub stApAnirea Romanilor, cdrora le-a apartinut pAnd la anul 1878.

S'a pdstrat o descriere a cetAtii fAcutd intre anii 1822-1828 de cdtre generalul rus Cornilovici, care ne infAti§eazd cetatea moldoveneascd in urmdtoarele 1)

N. lorga. Op. cit., p. 232.

91 N. lorga. Istoria Romanilor prin catiltori. .1) Ibidem,,pag. 249. 4) Ibiclem. Vol. 11, p.

Vol. II, p. 30.

97.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

201

cuvinte: Are forma unui patrat, este aqezatei pe malul stag al váii Duncirii ; in perimetru are vre-o 800 de stajeni (suprafata de 17 18 ha.), dinspre uscat este inconjuratei cu glacis qi trei platclarmuri, are patru bastioane si cinci turnuri de piatrd, din care cloud octagonale, iar trei patrunghiulare; qantul care o inconjurd are 7 stimjeni (15 metri) in !Mime qi se umple cu apd din Dundre; din partea rdului cetatea este cicidità din piatrd cioplitd; are cloud porti si peste qant cloud punti mobile... In interiorul cetalii sunt urmiitoarele cleidiri: o geamie de piatrei, transformatei in bisericei crestinei a Adormirii Maicii Domnului, o cicidire pentru corpul de garcia, 8 case cu dependinte pentru statul major si ober ofiteri, 5 cazeirmi pentru soldati, o magazie de piatrei pentru intendenta, o pulberdrie de piatrei cu trei despdr(ituri si cloud depozite militare"1).

Cl

5

;JAI

'

b

t

-

1,

Cetatea Ismail.

A doua cetate de pe Dundre, Ismailul, pe ruinele cdreia astäzi se gdsc§te o mänästire §i o pepinierd viticold, rva pdstrat nimic din ceeace a fost pe vremuri. Si Ismailul are legenda originei lui. Unii din scriitorii ru§i cred, Ca in vechime aici a fost o colonie romand Smornis, infiintata de cdtre impdratul Traian. Mai tdrziu aceastd colonie cade in rndinile Genovezilor, iar pe urmd intrd in stäpdnirea Moldovei. Istoria precizeazd insd, cd aici a fost un sat moldovencsc Smil, care in a doua jumätate a veacului al XVI-lea este fortificat de cdtre Turci. Romdnii insd, cum se vede din mArturia cäldtorului dela inceputul veacului al XVIII-lea, la Motraye, formau majoritatea populatiei Ismailului (ca mai mare parte din locuitori sunt Valalzi si Moldoveni)" 2), fapt pe care il confirmä I) Descrierea statistial a Basarabiel, pag. 117. I) N. lorga. Istorta Romanilor prin calátori. Vol. II, p. 69

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

202

in anul 1659 §i episcopul Filip Stanislavov 4). Dimitrie Cantemir spune, cd Ismailul cdruia Moldovenii Ii ziceau alta data Smil, este o cetate nu de nesocotit, tinuta de oaste turceasca peste care se afla un munteveli" "2). Dupd primele rdzboaie cu Ru§ii, Turcii refac cetatea, transformAnd-o, cu atutorul inginerilor apuseni, in una din cele mai puternice §i mai mari cetati. Cetatea avea un perimetru de vre-o 12 kilometri §i putea sd adAposteascd o armatd intreaga. Dupd pacea cu Ru§ii dela anul 1791, Turcii incredinteaza refacerea cetatii inginerului Kaufert, care reduce suprafata ei la o jumdtate din ceiace a fost inainte. Cetatea a fost asediatA de mai multe ori de cdtre Ru§i §i luatA de ei la 1809.

.":'

11/4

p1

-

.1

sig

1

rw-fi

Biserica Inaltaril SI. Cruci din cetatea Ismail, transformata dinti'o geamie.

Generalul Cornilovici descrie astfel Ismailul : Cetatea Ismail este situotd

pe malul stdng al Dundrii ; perimetru ei de ostdzi are peste 2.500 shinjent (5112 kitometri) ; are 14 bastioane din care numai unul, dinspre Dundre eqe acoperit cu imbracdminte de piatrd, celelalte toate-s de pcimant, are cloud bateril pe malul

Dundrii pentru bdtaie orizontald ; dinspre uscat este inconjurata cu glacis, are patru ziduri cu cazemate (porti ?) de piatra ; din acestea, cele dinspre nord se numese una a Hotinulul, alta a Tighinei, a treia dinspre miazd-zia Chiliei, i a patra dinspre Dundre a Stambulului ; are zece sortii de lemn in qant, trel punti mobile, cinci porti de barierd in calea deschisd qi zece platdarme. In interiorul cetei(ii sunt urmdtoarele clddiri ale Statului : un arsenal de piatrd, 2 depozite militare, o casa pentru corpul de gardd, 4 inchisori, 3 cazeirmi, 2 spitale principale militare, un spital de marina, 13 pulberdrii, tura baie turceascd de piatrd, ocupatd cu material de artilerie, 40 de case vechi rdmase dela Turd in care stà personalul militar, 2 ma1)

2)

N. lorga. Ibidem, p.30. Dimitrie Cantemir. Op. cit., p. 38.

www.dacoromanica.ro

MON UMENTELE

203

ndstiri greceqti, din care una de lemn a Adormirii Maicii Domnului, iar alta a Sfdn-

tului Nicolae, 2 biserici, una principald in numele Inaltarii Sf. Cruci, transformatd dintro geamie turceascd de piatrd, alta de lemn armeneascd in numele Sf. Gheorghe. Clddiri particulare : 5 case de piatrd, 40 de lemn, 20 de nuele. 59 prdwilii, 6 mori de pdmant, 12 pivnite, 9 crdpne, 3 restaurante, una bale, una fierdrie" I). Din cele semnalate de cdtre generalul Cornilovici, s'a pästrat pand in zilele noastre fosta geamie transformatd in bisericd cu hramul InAltarii Sf. Cruci, o podoabd a artei musulmane, de o frumusete incomparabild.

, ,

V/

"Ie

; MAR Vfl

Biserica Mazarachi din Chii}in5u. Colectiunea Comisiunti Monumentelor Istorice. Sectia Basarabiel.

De un interes deosebit pentru trecutul nostru cultural §i istoric sunt §i putinele biserici vechi din Basarabia. In Basarabia, astdzi se gasesc mai bine de o sutd de biserici ridicate inainte de anul 1812. Cele mai vechi din bisericile din Basarabia, fart Indoialä, sunt cele sdpate in piatrd. In malurile stancoase ale Nisfrului §i Rdutului sunt cAteva pe§teri, cari au servit ca biserici, poate chiar in primele veacuri ale cre§tinismului, servind totodatd §i ca addposturi in timpurile grele de mai pe urmd. MA este biserica din Saharna (jud. Soroca), biserica din Neporotova (jud. Hotin), biserica din Tipova (jud. Orhei) §i doud biserici din Butuceni (jud. Orhei). Una din aceste din urmd biserici, cum se vede dintr'o inscriptie, a fost fdcutd la anul 1675 de cdtre robul lui Dumnezeu Basil pdrccilabul Orheiului, cu sofia qi cu copii sal, in cinstea Domnului Dumnezeu i) Descrierea statistica a Basarabiei, p.p.

373-374.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

204

§1 pentru iertarea pcicatelor" 1). Aceste biserici, care au pe langd ele §i peVeri, chilii pentru calugdri, ca forma se apropiau de bisericile obipuite : aveau forma

unei nave cu altarul spre rdsdrit §i cu tavanul tdiat in forma d boltd. Sunt foarte interesante bisericile de lemn din Basarabia, cari s'au pästrat intr'un numär destul de mare in regiunile paduroase ale Basarabiei, in codrul din jud. Chiinu, Orhei §i Balti §i in codrul Tigheciului din jud. Cahul. Aceste bisericute, uneori minunat de bine construite ca proportie, sunt facute din stalpi

i

I

'''',"''''..,, .Y.1

Ler .

.

lo

V 1 4.,

ir..,.--is,-..,..

(7 I

111.1,1

411

Itc

- tAtittr -;"

7.1Yr.,

ett1154 . -

Poarta la intrare in biserica lui Rilscanu. (Chisiniu). Colegiunea Comisianil Monumentelor Istorice. Seccia Basarabiei.

de stejar, legati prin trei patru grinzi orizontale, care se ingrddeau cu nuele §i se tencuiau cu argild frAmantatä cu paie. Pe dinafard peretii se imbrdcau in scAndurd, iar acoperi§ul de §indrild cu strd§ini mici, se apropie de acoperiprile caselor tardne§ti. Forma acestor biserici era forma unei nave, a cdror pereti laterali uneori aveau sanuri in colturi, §i se terminau spre rdsdrit cu un semiexagon, care, impreund cu catapeteazma, formau altarul. Clopotnita se fácea sau aparte, sau fdcea parte din corpul bisericii. Din aceste biserici, cele mai interesante sunt bisericile din Nimoreni (jud. Chi§indu), Garlele (jud. Chi§indu), Danceni (jud. Chi§indu), DrAgu1) t. Clobanu. Biserici pechi in Basarabia. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, seclia din Basarabla. Chiqinfm, 1924, p. 43.

www.dacoromanica.ro

MONIIMENTELE

205

§enii vechi (jud. Chi§inau), Sarata Galbenei (jud. Tighina), Copcui (jud. Cahul), Leova (jud. Cahul), Turtaul de Larga (jud. Cahul), Vadul lui Isac (jud. Cahul), Ohrincea (jud. Orhei), I§novat (jud. Orhei), Te§cureni (jud. BA lti) §i Cornova de Barne, (jud. BMW. Bisericile vechi de piatrd s'au pastrat in regiunile bogate in cariere de piatrA, cum este regiunea Ichelului §i a Rautului. In forma acestor biserici, cari se apropie de forma bise-

ricilor de lemn, se deosebesc trei tipuri §i anume : I

biserica fdra clopotnita, cu acoperi§ simplu, cu cloud

turnulete mici, pe care se apazd crucile. A§a este biserica din Hru§eva a cdrei clopotnita interesanta este a§ezatä la intrare in curte. Peretii laterali sunt ziditi

4

in linie

ae

bUil "

Z,,,s

1-

11;,1.(0;f4OKY44-17% Li titC SA tic 4

;:r .

r

§i

r 1

iti I

ti

1

mai rar dinspre apus. Al doilea tip este tipul bisericilor cu clopotnita dea-

t

D

cu o absidd inspre ra-

sdrit, care formeazkaltarul. Intrarea se facea de obiceiu in peretele dinspre miaza-zi,

t

r

dreaptd cu mici

sanuri in forma de segment, inaintea catapetezmei

,

i;"?';F

supra intrArii, sau mai bine zis a pridvorului, care, une-

le c-

r' 0 piatra mortniintalA, Biserica Si. Die din Chisinãu. Colectiune Comtsiunii Monumentelor Istorice. Sectia Basarabiel.

on, dupd cum se facea intrarea este a§ezat in corpul bisericii dinspre apus, sau dinspre rasArit. Acoperi§ul clopotnitei, la cele mai multe

biserici de piatrd, are forma frumoasa a unui clopot. Sunt §i biserici cari au forma unei trefle bine pronuntate. Bisericile de piatrd au o cupola, in unele cazuri cloud, care insA nu strapung acoperipl. Al treilea tip al bisericilor de piatrd este tipul bisericilor in forma unei nave bazilicale, cu o singura nava, cu peretii laterali in linie dreaptd, cum sunt bisericile din Cau§eni §i Chilia Noud. Bisericile din Basarabia, in afard de biserica din Cau§eni, n'au fresce pe ziduri ; in schimb, in ele se gAsesc mai multe icoane din veacul al XVII-lea §i XVIII-lea,

in cari se resfrange influenta artei de pictura italiana. U§ile imparate§ti dela www.dacoromanica.ro

BASARABIA

206

altare, adeseaori sunt lucrate In lemn ajurat, far catapetezmele sunt infrumusetate cu chenare de lemn sculptat. Cate o cadelnitd lucratd artistic, Cate un potir cu inscriptie, cate o cruce veche, Cate o scoartd de pe Evanghelii, cu chipurl In argint, formeazd partea interesantd a obiectelor biserice§ti. Din bisericile de piatrd din Basarabia, meritd sd fie puse in primul rand cele cloud biserici ale lui Vasile Lupu : una, biserica Sf. Dimitrie din Orhei, care, in ce prive§te torma, n'a suferit aproape nici o schimbare, cu toate reparatiile

prin care a trecut. 0 inscriptie frumoasd deasupra intrdrii vorbe§te despre ziditorul bisericii ; desigur cd biserica a fost pictatd, dar nu s'a pAstrat nimic din fresce, cum nu s'a pdstrat nimic din obiectele biserice§ti mai vechi. Biserica Sf. Nicolae din Chilia Noud, ridicatd de acela§ domnitor, are forma unei nave bazilicale, zidite in pdmant. Biserica a fost relacutd, §i numai inscriptia de deasupra intrArii aminte§te despre anul ziclirii bisericii, care a fost ridicatd de cAtre Vasile Lupu, in locul unei alte biserici a lui Stefan-cel-Mare. Aceia§ forma are §i interesanta bisericd din CAu§eni (jud. Tighina), sdpatd §i ea in pdmant, cu peretii laterali in linie dreaptd, cu bond in forma unei pivnite in interior, cu o arcadd in mijlocul bisericii. Ziditd pe la anul 1760 §i ceva, de cAtre mitropolitul Proilaviei Daniil, cu banii adunati de cAtre mama mitropolitului dela Domnitorii tdrilor romane§ti; biserica a fost frumos pictatd. Frescele, cari au suferit putin din cauza umezelei, frau fost renovate sau schimbate §i sunt interesante prin fartul cA ele reprezintd §coala de picturd din Tarile Rornane§ti din epoca brancoveneascA, cu motive din arta bizantind. Din bisericile din alle Orli ale Basarabiei sunt interesante biserica din Hru§eva (jud. Orhei), din Vadul-lui-Vocld (jud. Chi§indu), din Izbe§ti (jud. Orhei din Criuleni (jud. Orhei), etc. 1). CAteva biserici din Chi§indu din-yeacul al XVIII-lea sunt tipice pentru bisericite moldovene§ti din acea epocd, ca stil, ca constructie arhitectonicd elegantA, proportionald §i frumoasd. Din acestea, biserica Mazarache a§ezatA pe o sprinceand de deal, in partea veche a oraplui, este cea mai frumoasd avAnd §1 cAteva icoane vechi de un interes deosebit. Biserica Rd§canu din Visterniceni, biserica Sf. Ilie, biserica Soborul" vechi, biserica Bunavestire cu inscriptii, cu icoane din veacul al XVIII-lea, cu pietre mormantale In jurul lor, au §i ele farmecul lor §i nu sunt lipsite de interes din punct de vedere artistic §i national 2).

I) lbidem, pag. 1-70. Despre bisericile din Chisinau. Vezi t. Berechet, .Cinci biserici vain din Chitindu.. Anuarul Comisiunel Monumentelor Istorice, sectia din Basarabia. 1924, pag. 112-148.

www.dacoromanica.ro

MA NA S TIR IL E DE c; TE F AN GR. BERECHET.

Daca manAstirile din Moldova veche sunt a§ezate In pozitii mai mult mun-

toase, putând sluji la vreme de rAsboaie §i ca puncte strategice ; in Moldova dintre Prut §1 Nistru, niciuna din mânAstiri nu este a§ezatä prin locuri tnuntoase, pentru cà lipsesc asemenea munti, §i nici constructia lor nu este adap, tatA nevoilor de apArare In vremuri de luptA. .Mânästirile basarabene sunt cuibArite prin funduri de vai, inconjurate de

päduri, astäzi mult mai mici ca odinioarà; agAtate pe culmi de dealuri, ale cAror margini sunt tivite de codrii, ascunzatori de ochii du§manilor, sau infipte, dacA nu sApate, in malul stancos al Nistrului de unde ochiul omenesc poate surprinde orice mi§care de pe stepa de dincolo de Nistru. Acestea din tirmA, ca §i cele de pe RAut, puteau servi §i nevoilor de apArare personalg. Mai toate manAstirile basarabene stint ctitorii de boeri §i cre§tini evlavio§i, cu exceptia a cloud domne§ti. Par'cA s'au temut sA-§i arate märinimia sufletului lor §i ssa-§i ve§niceascA evlavia prin clAdiri, cari sA dureze veacuri intregi, fiindu-le teamd de jafurile §1 prädAciunile Tátarilor, Cazacilor §i altor neamuri de dincolo de Nistru. Fiind continuu supuse nestatorniciei vremurilor, ele nu mai poara in stilul lor pecetea frumosului stil moldovenesc al celor de peste Prut. Prefacerile dese, §i la depArtAri mici de timp, le-au sArAcit regularitatea stilului §i le-au mutilat forma, punându-le intr'o inferioritate vdditA fata de secularele a§ezAminte dom-

ne§ti din Moldova veche. Nu existà, se vede, tragere de inimä pentru a se clAdi mandstiri la marginea Orli din cauza cA era bAtutd de valurile vremei §i rAutatea neamurilor streine. Nici una din manAstirile basarabene nu mai posen inscriptia de Intemeiere §i nici bogatele colectii de hrisoave cu privire la diferitele dAruiri din

partea domnilor §i boerilor täril. Aici nu curg daniile una dupä alta, cum se Intamplä la cele din Moldova veche, ci dinpotrivA, Intinderile de pAmant din Basarabia slujesc ca danii fafa de celelalte mânàstiri din fundul Carpatilor. Nu gAsim, deci, la nicio bisericA din mAnAstirile acestea frumoasele inscriptii cu minunata caligrafiere, prin care se aträgea atentiunea tuturor streinilor. Ele, www.dacoromanica.ro

BASARABIA

208

poate, vor fi existat, dar din cauza prefacerilor silite de intAmplärile vremurilor au dispArut. o altA pricinA a disparitiei acestor inscriptii este §i faptul cA sthpAnirea greacd §1 rush, de§i cre§tine amAndouä, au putut inlhtura glasul românesc al trecutuiui bor. Sunt cunoscute numai inscriptiile slave dela biserica Sf. Dumitru din Orhei 1) (1634-1640) 2), cea dela biserica Sf. Nicolae din Chilia 3) (1640), precum §i inscriptiile romAne§ti dela biserica Rh§canului, Sf. Mihail (Vechiul Sobor) §i Buna-Vestire 4) din Chi§inhu, de§i sub raportul caligrafierei sunt cu totul inferioare celor dela bisericele mAndstirilor din vechea Moldovh. Acestea sunt biserici de mir, ci nu de manAstiri. .MAnAstirile din Basarabia sunt cu totul shrace in manuscrise cu cuprins istoric sau didactic : fie pentru CA, §i ceeace a fost odinioark au fost transportate 4e amatori ru§i pe la diferitele biblioteci din marile centre §tiintifice ruse, in vremea cAnd la noi nu se cuno§tea gustul §1 importanta acestor izvoare de serioasd informatie istoricA, fie din alte pricini. CercetAnd aceastd chestiune mai adAnc, aflam ch nici nu s'au ocupat cAlugärli de prin aceste locapri sfinte cu copierea de manuscrise, deoarece ei insu§i nu erau statornici, ci continuu izgoniti din loc in loc, ca sã nu se prindä dragostea de culturd nationalA, §i aceasta mai cu seamh in ultimul veac de apAsare. Sunt cunoscute colectiile *ciuchin" §i Iatimirschi" din Moscova alcatuite din manuscrise slavo-romAne, cari erau cumpArate sau furate din bibliotecile mAnAstirilor din Moldova veche. Este de asemenea cunoscut, cA toate aceste locapri sfinte nu au moa§te sfinte §i nici icoane fAcAtoare de minuni, Mara de HArbovat, care dela sfAr§itul secolului al XVIII-Iea posedh icoana maicei Domnului fachtoare de minuni. Documente deasemenea sunt foarte rari. Chpriana i§i are documentele sale la mftnästirea Zografului din Sf. Munte Atos. Noi cunoa§tem numai trei din ele. Restul sunt carti dela diferiti domnii, boeri §i persoane evlavioase, cari abia acum incep sä se publice prin diferite publicatiuni, trebuind sh fie adunate in anumite colectii. Publicarea trebuie sä se facA cu toath atentiunea cu privire la corectitudinea limbei lor pentru a fi folosite de istorici §1 filologi 5). 1) Zapiski Odesseago obqcestva istorii i drevnostei= Mernoriile societeitei de istorle, i antic/1114i din Odessa" vol. VI, 1867, Odesa, p.p. 514-15 faximilele IV, Cf. St. Ciobanu in Anuarul Cornisiei Monurnentelor Istorice, sect-to din Basarabia, 1924, p. 46. 2) St. Berechet in Revista Arhivelor", Anul I, No. 3, 1926. 3) Zapiski", vol. I, 1844, Odesa, p p. 292-300; cf. St. Ciobanu iu Armand Corn. Mon. 1st.. sectia din Basarabia" 1924, Chisinau, p. 48. 4) st. Berechet in art. Cinci biserici vechi din Chigindu" din Anuarul Corn. Mort. 1st , sectia din Basarabia", p.p. 117-18; 128 si 132 i in fascicolä aparte, p.p. 8-9; 19 si 23. 5) C. Tomescu a publicat un numar de noua carli domnesti si particulare privitoare la viata manlstirilor din Basarabia, in «Calendarul bisericesc pe 1926", care sunt un pretios material pentru istoria bisericeasca a acestei la turi romanesti, veal: pp, 58, 63, 67, 68, 73, 74, 76, 77, 79.

St. Berechet: «Cinci docurnente basarabene privitoare la rnofiile episcopiei Hugilor, Chisinau 1925, pp. 12, publIcate si in Revista societatei istorico-arheologice bisericesti din Chisingu, vol. XVI, 1925, pp. 121 132' Episcopul de Hotin, Visarion, public& un sir intreg de documente privitoare la tnanastirea Dobrusa, in ,,Anuarul Corn. Mon. 1st., sectia din Basarabia.` pe 1925, cari vor largi cu mult cunostintele despre activitatea monahilor acelui locas. 1

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

209

Numai intr'o parte din manästirile basarabene au fost mici focare de pastrare a culturii romane§ti, prin aceea cd in ele se deschiseserd oarecari §coli pentru cartea nationala, respingand cu o cunoscutd incdpätanare pe cea slavorusd. Date avem in aceastd privinta numai despre §colile primitive din, mand stirile Dobru§a §i Harjauca. Pavel arhiepiscopul Chi§indului I) in anul 1872 scria ,,Deschiderea qcoalelor ruseqti, pe ldngd toate mdndstirile a fost Inttimpinatii cu foarte multd rea vointà din partea fratilor celor mai mari, cari sunt inculti, grosolani, necunoscdtori ai limbei ruseqti qi dumani ai inviitdmântului rusesc. Invotatorii qi tnalteitoarele

rr.

-r;

ett'iWt;c:iti

,

,1* Ofti

1

, _!

.

-ArA

4

1.

.

.

fAir."'' ,

;

) %.

. k

'or

',a'

uc-h';.L'i

_ .1

,y4

V°4?"

°. .

,

,,,"

e

:I "We. :

i.s

'

.

'

1.7

.7.1?

'

Poarta manAstirli Rugi (jud. Soroca).

din unele mcindstiri, mai cu second la (-larjauca qi Dobruqa la "inceput au fost insulta(i In chip grosolan de cdtre callgári2). Mai toate mandstirile din Basarabia sunt creatiuni ale secolului al XVIII-lea, §i al XIX-lea, afard de Vdrzäre§ti §i Capriana, cari sunt din al. XV-lea, iar cea

din cetatea Ismail din al XVII-lea. Dupa 1818 Basarabia avea 20 manastiri §i 5 schituri, multe dispArand inainte de aceastä data. In prezent avem 20 mandstiri. Astazi aceste mandstiri au o gospoddrie cu colorit rusesc. Cu toatä reducerea de venituri, totu§i monahii basarabeni gospoddresc a§a de bine in cat 1) Pavel Lebedev, arhiepiscopul ChisinAului dela 13 lunie 1871-16 lulie 1882. 2) Dielo No. 360" din Arhiva Conslstorului din Chi§lnati. 11

11. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

210

prin unele mAnAstiri §i-au instalat luminA electricA, au mori de foc, iazuri cu pe§te, vii §i altele. MAnAstirile basarabene sunt a§ezate in trei grupe bine distincte : 1) Grupa din jud. LApu§na, formatA din mAnAstirile Capriana, Condrita, HAncul, Suruceni §i VArzAre§ti. 2) Grupa a doua formatA din mAnAstirile HArbovAtul, HArjauca, TigAne§ti,

RAciula, TabAra, Curchi, Hirova §1 Frumoasa. 3) Grupa a treia este alcAtuitá din mAnAstirile depe linia Nistrului, a§ezate la mari distante una de alta, ca : Saharna, CAlArA§auca, Rugi, Japca §1 Noul-Neamt. II

MAtffistirea Värzäre§ti. Cea mai veche dintre manAstirile basarabene este, dupA datele documentare, §i acestea fragmentare, mAnAstirea VArzAre§ti. La ea

se poate ajunge dupd o calAtorie de aproape 30 km. dela statia Bucovat, mergand pe valea satelor Vorniceni §i Lozova, suind inaltul deal depe care te pogori pe coama altuia, rApos, a§ezat cu fata spre vest la poalele cAruia este a§ezat satul VArzAre§ti, prin care trece pardul Sine§ti. Deasupra acestui deal format dinteun teren fugar, care primejdue§te existenta mAnAstirii, cu toatä intArirea, ce i s'a fAcut in ultimul timp,§i cu ajutorul Comisiei Monumentelor istorice din Basarabia, sunt infipte chiliile. Ele sunt inconjurate de un zid de piatrd numai prin partea de jos, in mijlocul cArora sunt durate biserici le. Despre aceastA mAnAstire, pare-se, cA se vorbe§te pentru prima data' in 25 Aprilie 1420 de cAtre Alexandru-cel-Bun in hrisovul, pe care-1 dA boerului sAu Venea 1),

prin care-i intAre§te ni§te mo§ii fixAndu-le §i hotarele. In acest document se vorbe§te §i despre Ki§no VArzareva monastArea" ca fiind un hotar al mo§iei, ce se dA

acestui boer. AceastA mAriAstire a fost reinoitä la 1770 de cAtre proin-protopopul Constantin MAcarAscu 2) cu tatal sAu, preotul Vlasie, care mai tArziu s'a numit in cAlugArie Varlaam. DupA traditie, a fost prAdatä de TAtarii din Basarabia de douA ori panA in anul 1796. PAnA la 1862 exista numai o singura biserica cu hramul SfAntului Dumitru, de lemn, pe temelie de piatrA, acoperitA cu §indrilA, clAditA in 1796 de protoereul Macarevici, avAnd §i o clopotnitA ridicatA din 1835. In locul unei alte biserici de lemn se clAdea prin vremea aceasta o alta de piatrA. AstAzi are doua biserici : cea din 1796 §1 1863. Corpul de chilii era de lemn prin jumAtatea veacului trecut 3), iar astAzi sunt dintr'un material mai solid 4). PAnd la 1815 era mAnAstire de cAlugAri, dupA care datA s'au adus calugaritele din desfiintatul schit Cosauti 5), 6), 7). 1) lurie Venelin:

Vlallo-Bolgarskiea ill Daco-Slavianskiea gramatd= Gramate Vlalto-Bulgare sau

Daco-Slave" S.-Peterburg. 1840, p. 61.

1) A. Za§ciuc: Materiald dlea geografii i statistiki Rossii; Bessarabskaea oblasti=Materiale pentru geografia i statistica Ruslei: finutut Basarabiei". S -Peterburg, 186?, p 11, pag. 201 a) A. Za§duc: Op. cit., p. 209.

4) Arhim. V. Puiu: Mandstirile din Basarabia" in Revista socientii istorico-arhiologice biseric §ti din Chi§lnätt. Chisirau, 1919, peg. 81.

6) Z. Arbore: Basarabia in sec. XlX-lea", pag. 324. 6) t. Clobanu: Biserici vechl din Basarabia" in Anuarul comisiunii Monumentelor istorice, sectia din Basarabia, ChiOnAu 1924, pag. 53.

7) N. lorga Basarabia noastrcl". Välenil de Munte, 1912, pag. 33.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

211

Mânfistirea Capriana. A doua mandstire dupd vechime este mandstirea Cdpriana. Pomelnieul in lipsa inscriptiei ne dovede§te, cd primul ei Intemeletor este Stefan-eel Mare. N. lorga 1) §i I. Ursu 2) ne confirmä acela§ lucru, fait Insä a se puled sfirijiM pe vre o informatie din cronica contimporand. Cronicarul Miron Costin ne spune, cd Petru Rare§ V la monastirea Chipriana au lucrat" 3).

Aceasta a avut loc In preajma anului 1541. Tot acela§ domn a afierosit manästirei o evanghelie, manuscris pe pergament, imbrdcatd in scoarte de lemn

cu argint aurit, din Octomvrie 1545, cu urmdtoarea inscriptiune, sdpatd in metalul pretios de jur imprejurul marginilor ultimei scoarte 4). InvAlite

Iat-o

Binecredinciosul qi iubitorul de Hristos, lo Petru Voevod, cu mita lui 7

7-

1j. ,dra.

° Mandstirea Capriana. Coleeflunea Comisiunii Monumentelor Istortce. Secfia Basarabiel.

Dumnezeu domn al intregului pdmiint moldovenesc qi doamna lui Ileana i fii lor Iliaq Voevod, 5tefan qi Constantin flicut-au qi infrumusefat-au acest

tetraevangherV datu-l-au intru ruga lor in mdastirea din nou ridicatd a Adormirei Prea curatei Misciitoarei de Dumnezeu ce se numeqte Cdpriana, in anal 7053 (1545) luna Octomvrie". Expresiunea nou ridicatä = novosAzdanoe" are ambele intelesuri de: a) reparatd §i b) cldditä din nou. Cu privire la aceastä manästire nu poseddm de cat trei documente : 1) Din Aprilie 1559, prin care Alexandru Läpu§neanu ddrue§te acestui lo21 N. lorga: Basarabia noastrd". Välenii de Munte, 1912, pag. 33. 2) 1. Ursu: qtefan-cel-Mare" in Biblioteca Wort. No. 2, Bucuresti, 1925, pag. 416. 3) Cronicele Romania de M. Cogalniceanu, Bucuresti, 1872, tom I, p. 205. 4) Zapiski Odesskago obfcestva Istoril i drevnostei=Memorlile societatii de istorie

fi

antichitd(i din

Odesa", Odesa, 1844, tom 1, p.p. 292-293 §i Ktfinevskiea eparhialndea viedomosti", 1880, No. 24, p p. 1119-1122.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

212

ca§ 12 mo§ii : Lozova, Parjolteni, One§ti, Sadova, Balaccni, Luceni, Vorniceni, Dumeni, Glava§eni, Bisericani, Parcani de jos, viile dela Cotnari 1). 2) Din lanuarie 1662, prin care Istratie Dabija Voda ii darue§te mo§ia Popauti din jud. Orhei, 2) §i 3) Din 1698, prin care Antioh Cantemir din cauza leneviei calugarilor, cari o adusesera la complectä mink o inchinä manastirei Zografului din Sfantul Munte 3). Comparand toate aceste materiale intre ele §i avand §1 expresiunea din documentul lui Antioh Cantemir din 1698, unie se spune : , Pentru aceia, acest rdposat intru sfinti damn, mai sus amintitul tefan Voevod, a fost ctitor al sfdntului loc4 al Zografului dela Sf. Munte qi deasemenea ctitor qi fundator al ambelor acestor mandstiri, Cdpriana qi Dobrovalul, cari sunt zidite de ddnsul, de aceia, dupd o bund judecatd se cuvine ale sale cdtre ale sale, ca de acum Inainte sfdnta mdmistire Cdpriana sd fie veqnic metoh al sfiintului locaq al Zografului din Sf. Munte..." suntem pe deplin convin§i ea acest loca§ a fost cladit de *tefan-cel-Mare §i este singura lui ctitorie aid in Basarabia 4). Aceste cuvinte ale documentului, puse fata in fatal cu pomelnicul mandstirei, care se incepe cu pomenirea lui *tefan-cel-Mare, apoi ideia ca. Petru Rare§ o repara §i-i darue§te §i o evanghelie din partea sa §1 a sotiei sale, precum §i legMura cu Dobrovatul, deasemenea ctitorie a lui, inchinata de Vasile Lupu aceluia§i loca§ din Sf. Munte, ne intaresc in convingerea de mai sus 5).

Aceasta manästire este apzata la o margine a marei paduri, care se intinde intre satul Stra§eni §1 Cdpriana. Pe langä ea curge raul I§novat Acolo se poate ajunge pe un drum de tara, taind aceasta padure prin mijloc. Distanta dintre statia Stra§eni §i manastire este numai de 10 km. Dela 1698 pana la 1813, ea a fost carmuità de cdtre monahi trimi§i dela Zograful, in ultimul an aratat mai sus, Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni a luat-o sub conducerea casei mitropolitane, sub care a stat pana la 1857 6) pana cand, prin staruintele celor din Sf. Munte, a trecut iara§i sub conducerea lor neomeneasca, arhiepiscopul primind manastirea Harjauca. Dui:id 9 Martie 1873, toate averile manastirilor romane§ti din stanga Prutului trec sub supravegherea ministerului de externe rus §i atonitii pierd marile lor venituri. In 1915, cand Bulgarii au declarat rasboi Ru§ilor, monahii bulgari de acolo au fost pu§i sub conducerea unui egumen rus, care §i acela, dupd 1918, dispare, manastirea eapätand vechiul ei rost romanesc. 1) tilde Venclin: Op. cit., p.p. 171-74, sl t. Berechet in Revista Luminittorul", Chisinau, anul 58 No. 21, 1 Noemvrie 1925, p.p. 14-17. 2)

An tit

Zapiski", tom II, Odesa, 1863, p.p. 40-41; si

t. Berechet in Revista Luminatorul", Chisindu.

58, No. 21, 1 Noemvrie 1925, p.p. 17-19.

a) Zapiski", tom I, Odesa, 1844, p.p. 349-51 ; si t. Berechet in Revista Luminatorul". Anul 58, No. 23, Chisinau, p.p. 47-54; si traducerea româneascA de Arhim. Melhisedec in Uricarul", vol. III, Iasi, 1853, p p. 270-74.

4) Achim. V. Puiu: Op. cit., pp 18-21. 5) t. Ciobanu : Op. cit., pp. 53-55. 6 1 A. Zasciuc: Op. cit., pag. 201.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

213

AstAzi aceastA mandstire are trei biserici : 1. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, clAditd de Mitropolitul Gavriil BAnulescu-Bodoni in 1820, in locul celei vechi, clAditd in 1545 de Petru Rare§ §i distrusd de cutremur, cum spune Za§ciuc 1). Stilul acestei biserici principale se mentine in parte cel moldovenesc, cdruia reparatiile de mai tdrziu au inceput sd-i §tirbeascd din liniile caracteristice. Se cunoa§te adaosul lui Bodoni dela naos spre ie§ire. Are §i o clopotnitd de piatrA fdcutd tot cu cheltuiala acestui mitropolit, in care sunt atArnate, in momentul de fatd, noud clopote de facturd rusk afard de unul din 1786, care are inscriptia urmdtnare : "Acest clopot lau flicut pdrintele arhimandrit Ignatie dela sfanta mändstire Chipriana cu loofa chatuiala sa, aice este hramul Adormirei Maicei Domnalui, let 1786.2). Pictura veche s'a §ters, inlocuindu-se cu alta noud a unui penel rus, nu tocmai fe-

ricit reu§itä. Era mult mai bine sa se spele cea veche. 2. A doua bisericd, zisd de iarn5,clAditd in 1840, de egumenul Ilarion cu hramul Sf. Gheorghe. Este lipitä cu chiliile, avdnd, in vremea veche, un izvor chiar la intrare 3). 3. A treia, noud, din 1903, tot cu hramul SfAntului Gheorghe, ziditd prin truda egumenului Teofilact. Este in stil rusesc, fdrd gust, cu toate cd este destul de impunAtoare ca addire. Dintre mormintele cele mai de seamsa, avem pe al Mitropolitului Gavriil BAnulescu-Bodoni, ingropat in dreapta zidului bisericii, atränd o inscriptie in limba rusA, sdpatd caligrafic in marmurd 4). Putin mai la dreapta, in pdmant, se gase§te mormAntul arhimandritului Chiril, cu inscriptia romaneascA, care este vrednicd de amintit : ,,Supt aceastd marmord odihnqte trupul rdposatului arhimandritului Chiril Andrianopolitis, carele au fost namestnic Mitropoliei Moldaviei qi

cavater qi la anii 1819 qi 1820 pentru a sa pomenire sau ostenit ci au fost ca un arhitector la prefacerea ca din nou a bisericei marl din Mdastirea Chipriana. lard la anul 1921, Noemvrie 5 zile, au Implinit o4teasca datorie. 5). Din cuprinsul acestei inscriptii reese, cä acest arhimandrit a fost intrebuintat de Mitropolitul Bodoni ca arhitect al reparatiei bisericei celei mari despre care am vorbit mai sus. In Iduntrul bisericei, Idngd peretele din dreapta, in spatiul dintre naos §1 pronaos este piatra mormântald a unui egumen din jumatatea veacului al XVIII-lea sci isa. in limba greacd. Caligrafierea este fdcutd cu greutate in inddrAtnica marmurd, astfel cd astdzi nu se mai poate descifra. Tot pe la 1862 se mai puteau veded §1 mormintele boerului din la§i, vistiernicul Grigorie Constantinov (?) §i Mitropolitului grec de lerapole, Grigorie 6). Celelalte morminte nu mai au nici o InsemnAtate pentru istoria romAneascd. 1) Op. cit., I). 201.

2) St. Berechet: Mandstirea Ciipriann" in Annatul Cornisiei Monumuntelor istorice, sectia din Bosurnbia" pe 1925, Chisinau.

A. Zascluc : Op. cit., p. 202. 4) St. Berechet: Op. cit. Atolo este si cliseul inscripliei. 0) St. Berechet : Op. Cit., Vezi si clisepl inscriptiel. :9

6) A. Zasciuc. Op. cit, p. 203.

www.dacoromanica.ro

ASARAnIA

214

Chiliile stint bine oranduite, gospoddria mandstirei este in dezvoltare. Astdzi noul staret a instalat §i lumina ejectricd. Biblioteca mandstireascd contine cArti vechi biserice§ti scrise in limba romdrid §i slavd. Aceastd bibliotecd 'Astra pand la inceputul rdsboiului mondial pretioasa evanghelie despre care am vorbit, ddruitd de Petru Rare§, imbrdcatd cu scoarte invelite cu un strat de argint aurit, care, pe la 1862, aved §i pietre de diferite colori i). Astdzi a dispdrut din bibliotecd, fiind dusd in interiorul Rusiei.

Mandstirea Noului Neamt (Chitcani). Cáldtorul, privind dela Tighina spre stub zäre§te Inaltul turn al mândstirei Noului Neamt, care-i fiica Neamtului

.1

t

e

.ttit

"

wouvidiatimik

t .

s

r:.

Manastlrea Noul Neamt.

din Carpatii Moldovei vechi. Urmând linia Nistrului printre copacii zdvoiului raului, ldsdnd in dreapta lunca prea adesea inundatd de värsarea Botnei, se

ajunge dupd un drum, greoi toamna §i pldcut pe timp de yard, la cea mai bine organizatä §i cea mai bogatd dintre mandstirile Basarabiei, care este mandstirea Noului Neamt. Pentru a pdtrunde la ea trebue sd treci prin satul Chitcani. Aceastä mândstire este una din cele mai tinere. Temelia ei s'au pus In 1863, pe mo§ia, fdcutd Insä danie mAndstirei Vechiului Neamt de cdtre domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun 2) in 31 August 1429, numitä Zagorna, care aved o baltä §i iezerul dela Nistru cu tot venitul. Prin alte doud hrisoave, din 1 Septemvrie 1429 §i 23 Decemvrie 1430, acela§ domn cu sotia sa Maria, a intdrit 1)

,
i A. Zasciue, Op. cit., p. 202.

2) leromonahul I. leront n: ,Istorlcul Sfintei monastiri Noul Neamt, din judeful Tighina", Chi OnOu 1926, pp. 7

12.

www.dacoromanica.ro

--

MANASTIRILE

215

aceastd danie la care mai adaogd Inca trei mori. Mai tarziu, Petra Rarev, in 1 Martie 1456, intdrevte aceste danii, ldmurind mai bine hotarele moviei vi ale bAltilor in jos de Nistru pe la gura Zagornei cu toate gArlele, ce cad in Zagorna vi iezerul Voevodina, Prisaca Ivancova vi a Zagornei, 3 vaduri de moard la Nistru : Hovorane, Icorobsca vi gura Zagornei. Stefan-cel-Mare, prin actele din 13 Julie 1463 1) vi 17 Martie 1500 2), intdrevte vi el aceste danii, adAogand baltile Strâmba i Dubrovca, oprind, sub pedeapsd pe cei ce vor face turburare hotarelor pdindntului mândstiresc, ca apoi Petru Rare§ in 15 Martie 1527, sd confirme vechile danii, addogandu-i satul Copanca. Din cauza deselor turburdri pe care le faced un oarecare Malec din Copanca, chlugArilor ingrijitori ai moviei, Aron Vodd, fn 1581, hotArAvte ca pedeapsd sä i se id 6 boi vi mai apoi 12. In 1592, pdralabul de Ceobruci primevte porunca din partea aceluiav Aron Von, ca, pentru neastdmpArul fiilor lui Malec, sA-i spanzure chiar acolo. In 1593 insd venind Turcii i ocupând cetatea Tighina, alugArii sunt goniti depe movia mdnAstirei, nerecunosandu-li-se drepturile date de vechii voevozi romdni. AceaSta a durat pand la 1771 and oastea ruseasa a Ecaterinei II-a a ocupat Moldova. Egumenul mandstirei Vechiului Neamt a inceput sA intervind pe langd Rumeantev pentru reapdtarea moviilor i bMtilor acestei mdriAslid. Dupd multd muncd i dupd ce divanul moldovenesc a prezentat un certificat semnat de multi boeri i dupd ce s'a cApdtat declaratia locuitoriloc din satul Copanca, precum cd dupd tnArturiile bdtrdnilor se vtie cA acest sat Copanca a fost sat mAndstiresc i dupd ce a fost intrebat chiar i mitropolitul Moldovei, Gavriil Calimah, asupra stdpAnirei mandstirei Neamtului din Moldova veche asupra acestor movii vi iazuri, cercetarea s'a suspendat prin inchierea

pacei dela Cuciuc-Cainargi, and Turcii se intorc iari ca stapani in Tighina. In 1806, in timpul celui de al treilea rdsboi ruso turc, and trupele ruse cuprind Moldova, egumenia mAnAstirei Neamtului din Moldova veche, reincepe sd-vi dobAncleasa drepturile asupra moviei Copanca. Lucrul a ramas in acelav stadiu i dupd 1812, dupd pacea dela Bucurevti, and Moldova rAsAriteand, nu-

mitd acum Basarabia, fu smulsd de imperial rus. In 26 Octomvrie 1845 se hotart ca veniturile mdnästirei Neamtului vechi dela movia Copanca, a bAltilor 81 iazurilor sä fie trimise acestei mandstiri, ea insd devenind proprietate a haznalei imperiului. La 10 lunie 1852, acest domeniu a fost evaluat la 224.183 ruble vi 62 capeici, hotarindu-se ca cu acevti bani mdnAstirea sd-vi cumpere altd movie peste Prut, ceiace Insä nu s'a realizat. In 1858, Teofan Cristea, ul averilor mAndstirei Neamtului din Basarabia, a refuzat sd primeascd venitul tuturor averilor dela 1821 pftnä la 1859 care se ridicase la suma de 112.223 ruble vi 243/4 copeici, cerdnd ca movia sd fie redatd mdnAstirei, dupd cum hotdrise armuirea dela 1845. La 28 NoemI) 1. Bogdan: Documentele lui .F.efan-cel-Mare", vol. 1, Bucure§tl, 1913, p.p. 75-7. 2) I. Bogdan : Op. cit., vol. II, p p. IG9-72.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

216

vrie

1860

manastirei

prin hotarirea Consiliului de mini§tri rus s'au cedat aceste mo§ii 1).

Din cauza luptei guvernului lui Alexandru loan Cuza pentru secularizarea averilor manästire§ti din Moldova §i Muntenia, multi calugari din manästirea

Vechiului Neatnt au fugit in Basarabia unde-i chema Teofan Cristea. Ace§tia prin ingaduirea sinodului rus §i a arhiepiscopului de Chi§indu, au trait 2-3 ani in satul Nemteni din judetul Chi§inau. In Noemvrie 1862 ace§ti calugari cu toata averea lor incarcata in patru care cu boi au ajuns in satul Copanca-Chitcani, savar§ind slujba dumnezeiasca dupa tipicul lui Paisie Velicicovschi, condu§i

fiind de ieromonahul Andronic. La 13 lanuarie 1864 li s'a aprobat sa-§i faca un nou loca§, deoarece biserica Chitcanilor cu hramul Sf. Nicolae era neincapatoare pentru nurndrul fratilor ce cre§tea din ce in ce. Biserica principala s'a ridicat cu multe greutati, lipsind banii necesari. In sfar§it, ea fu terminatd de istov abia in 5 Noemvrie 1878 cand fu sfintita d.e Pavel arhiepiscopul Chi§inaului, afierosindu-se hramului Inaltarei Domnului. Alegerea egumenilor se facea de catre calugarii din aceastd manästire cu aprobarea mitropolitului Moldovei, iar In toate chestiunile istrative ca: tunderi noui in monahism, antimise, hirotonii, apartin arhiepiscopului de Chi§inau. Tipicul de care se conduc este cel al lui Paisie Velicicovschi. Se primesc mai mult monahi din Moldova veche la care se pot adaoga §1 altii din Basarabia. Averea ei s'a inmultit treptat. Astäzi are trei biserici cladite intr'un stil, care nu este cel bizantin. Imprejurul acestor biserici stint corpuri de chilii la cari s'au adaogat cu vremea, trapezd §i o foarte bogata bibliotecä a§ezata intr'un local anumit. Ea cuprinde foarte multe scrieri in limba romand, rusd §i slava. Cele mai multe sunt aduse de ca.lugarii incepatori ai acestei manästiri din vechea manastire a Neamtului. Are §i cateva manuscrise intre care §1 manuscrisul staretului Andronic despre vieata sa §i monografia manastirei scrise in limba romaneasca. Clädirea bisericei celei mari §i a turnului din fata portei au suferit mult din cauza bombardamentului din timpul ultimului rasboi, cari stricaciuni s'au reparat in parte. Rand astazi gospodaria acestei mandstiri face iratia tuturor calatorilor straini 2).

Pana acum am vorbit despre cele trei manastiri, cari au danii domne§ti. Cele ce vor urma se vor referi la mandstirile, din veacurile X VII-Iea, XVIII-Iea §i XIX-lea cari au existat prin grija §i daniile boerilor sau mai de gran al simplilor evlavio§i cre§tini. Daca pana acum am putut stabili and, mai mult sau mai putin exact, al intemeerei acestor putine manästiri pe baza unor documente neindoelnice, apoi tie acum inainte vor stapani presupunerile bazate pe traditia pastratd in fiecare din acest loca§, ne existand nici acele §tiri fragmentare e§ite din documente sau macar din inscriptia vreunui mormant. 9 Arhttn. V. Puiu: Op. cit., pag. 51. Arhimandrit Gurie ; Istoria Novo-Nearnefrago sveato-Voznesenseago monastiirea. Istoria mandstirei Noului Neanzt a Sfintei IniIçPri. Chiiinau, 1911.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

217

Mânästirea Hancu. VArdtd, pe la sfar§itul sec. XVII-lea, intr'un fund de välcea, 1) ascunsd de vederea Calätorului ce se afundä in valea Cogalnicului, cel cu multe iazuri, mandstirea Hancu este fixatd, in stânga, pe o costisä marginita de pddure cu feluriti copaci. Intemeiatã in 1678 de stolnicul Mihail Hancu, 2) care i-a §1 däruit mo§la Säcdreni. La inceput de cAlugdrite, prin jumdtatea veacului al XVIII-lea din pricina jafului tdardsc, ea s'a populat cu monahi din

Värzdre§ti. Pand la 1836 a fost socotitd schit. Egumenul Dosoftei, bulgar de neam, zide§te in locul bisericei Sf. Paraschiva de lemn alta de zid, iar pentru buna rAnduiald calugdreascd alcdtue§te ni§te instructiuni Inca din 1823. A doua bisericd cu hramul Adormirea Maicei Domnului este ridicatd tot de zid in 1841. In dreapta bisericei celei mari, in curte gäsim un mormânt cu inscriptia : 4 Supt aceastd piatrd odihneqte robil lvi Dumnezeu stolnicul Ion Cheqcu care au ltisat moqia Dumisale la satul Boltun pe apa Ltipu§nei la anul 1817 Aug. 12 zile qi s'au ingropat la Sfdnta mdndstire Htmcul pentru care rugdm pre milostivul Dumnezeu sd-I odihneascd in soarta dreptilor, amin.. 3) In biblioteca mandstirei gdsim manuscrisele un pateric cu 2 + 250 file, Istoria lvi Carol al XII lea cu 128 file, Cuvdnrdrile lui Isac Sirinul cu 321 file, aceasta din urmd cu multe note informative istorice. Ar fi de cdutat, oranduit, colectionat, §i' tipärit documentele mandstiri, cari zac pand astäzi intr'un turn, WA orânduiald. Dintre ma.ndstirile, infiintate in decursul secolului al XVIII lea avem: 1) Hdrbovatul in 1730 ; 4) 2) Hdrjauca in 1750 ; 5) 3) Tigane§ti in 1760 ; 8) 4) Dobru§a in 1772 ; 7) 5) Saharna in 1776 ; 8) 6) Rugi in 1777 ; 9) 7) Condrita in 1783 ; 10) 113, col

1) A. Zascluc : Op. cit. pp. 204 7; P. A. Cruqevan: Op. cit. pp. 148 151; Dict. geogr. al. Rorn: p. 111-a ; Z. Arbore : Op. cit. pp. 321-23;

a) De la 1862 intre documentele manAstirel se afla zapisul fondatorului din 9.X11, 1678 cu altele hrisovul lui f1ia VocIA din 8 X( 1667; al lui Grigore Ghica din 1769 si zapisul famillel Iiiincu, vezi A. Zascluc, Op. cit. pag. 206. 8)

t Clobanu : Op. cit. pp.

51

3.

4) A. Zasciuc ? Op. cit. pp. 219 22 ; Z. Arbore: Op. cit pp. 329 30; P. A. Crusevan: Op. cit. pp. 157 59 ; Dict geogr. Rom., p. 114. V. Pulu: Op. cit. pp. 42 44 6) A. Zascluc: Op. cit. pp 222-25 ; Z. Arbore : Op. cit. pp. 330 32 ; P. A. Crusevan: Op. cit. pp. 159 61; DiCt. geogr. Rom., p. 114 ; V. Putu: Op. cit. pp. 49 50. 6) A. Zasciuc: Op. cit. pp. 215 16; Z. Arbore : Op, cit. pp 327 28 ; P. A. Crusevan : Op. cit. p 155; Dict geogr. Porn. p. 218 ; V. Puiu : Op. cit. p. p. 59 62.

1) A. Zasciuc: Op. cit. pp 225-28; Z. Arbore: Op. cit. pp. 332-34 ; P. A. Crusevan: Op. cit. pp. 161 63; Dict. geogr Rom. p. 88; V. Puiu : Op. cit. pp. 37-8; Melhiseclec Dumitriu : Op. cit. pp.3 8 8) A. Zasciuc Op. cit. pp. 229 31 ; Z. Arbore: Op. cit,, p. 334; P. A. Crusevan: Op. cit., pp. 165 67; Dict. geogr. Rotn. p. 181; V. Puiu : Op. cit. pp. 53 6. 9) Arh Melhisedec Dumitrin .Monastirile din eparhia Hotinului. art. in mAnuarul Eparhiei llotinulai pe anul 1925. pp. 9 13, materialul istoric scos din Pr. Al. Protenco: .1storta schitului Ragi. Chisinfiu, 1925. Diet. geogr. Rom. p. 179.

19 A. Zasciuc: Op. cit. pp. 20-34; Z. Arbore: Op. cit. pp. 321-23; P. A. Crusevan . Op. cit. pp. 147-8; Dict. geogr. Rom. p. 116; V. Pulu: Op. cit. pp. 29 30.

www.dacoromanica.ro

BASARABI A

218

8) Suruceni in 1785; 1) 9) Curchi in 1773 1792 ; 2) vom vorbi numai despre cAteva din ele peste celelalte vom trece mai repede, neavAnd ceva deosebit de semnalat. Mandstirea Dobru§a. Ridicatd in 1772 de cdtre ieromonahul losafat, vechilul mandstirei Pobrata, trimis sd istreze mo§iile acestei ctitorii domne§ti din Moldova Veche. La osArdia acestuia s,a mai adaos §i truda cdlugdrului Efraim de la mAndstirea Curchi 3). Locul a§ezdrei ei este pitoresc, pe unthrul unui deal tivit cu codrii vechi. Dupd ce Pobrata s'a inchinat Patriarhiei de lerusalim, Dobrup s'a indatorat a plAti acestei patriarhii o dare anuald. Lipsa

de apd pentru rugdtorii mandstirei i-a silit sd se pogoare cu chiliile lor de pe vArful dealului la poala lui, unde au dat de izvoare de apd atht de trebuitoare pentru nevoile lor. Bisericuta de lemn inceputd de vechilul Pobratei nu a putut fi terminath la plecarea lui in Moldova. Ea se termind in 1785 de cdtre Efraim de la Curchi cu alti monahi tot de acolo, dAndu-i ca hram pe Sf. Nicolae. Biserica aceasta a rdmas in deal, servind de slujbd pentru schimnicii mAndstirei. In 1822 s'a ridicat cu ajutorul boerului Toma Cosma o mare bisericd inchinath aceluia§i slant. AstAzi are trei biserici : a) cea din deal, unde a fost vechiul schit ; jos in vale : 0) bis. Sf. Nicolae §i c) biserica din corpul staretiei din 1847 cu hramul Schimbarea la Fatd. AstAzi este metohul episcopiei de Hotin, odinioard foarte bogath. Nu ar fi rdu ca acele documente, cari au inceput sd se publice in "Lumingtorulu sd se continue, cdci ele aduc lumini noui asupra trecutului acestui loca ds inchinare. MitnAstirea HarbovAtul. Pe valea Ichelului. Apare din mijlocul verdetei gradinelor bogate. Nu este precizatä data intemeierei ei, fiindcd unii socotesc ca intemeietor al ei pe arma§ul moldovean Constantin Carpuz, in 1730, altii Insä spun cd ar fi lost Infiintata la finele socolului al XVII-lea de cdtre cAluOrli fugari din mAndstirea Ber§ad din Podolia, izgoniti de persecutiile unirei cu Roma. Pdra la smulgerea Basarabiei a fost arsd de Turd §1 TAtari de trei ori, dispArAndu-i §1 arhiva. Inalta bisericd de zid cu hramul Adormirea Maicei Domnului este clAclitd de Stefan Lupu, politaiul Chi§indului cu sotia sa Elena, cari, amandoi, au imbrdcat haina cAlugdriei mai . tArziu §1 de arhimandritul Serapion. In aceastd mandstire se pdstreazd icoana fdcdtoare de minuni a Maicei Domnului, ddruitd in 1790 de sotia colonelului rus, Nicolae Albaduev, ucis de cal In curtea mAndstirei. Ea, in fiecare an, la 23 Aprilie, este dusd cu mare cinste de la biserica Arhiepiscopiei Chi§indului, unde std §ase luni, de la fiecare 1 Octomvrie a fiecdruia an pAnd la data de mai sus, pentru a i se inchina I) A. Za§cluc: Op, cit. pp. 203 9 ; Z. Arbore: Op. .cit. pp. 323 324; P. A. Cru§evan: Op. cit. p. 151 Diet. geogr Rom. pp. 168 196; V. Putty. Op. cit. PP. 8.1 8. 2) A. Zwluc: Op. cit. pp. 211 14; P. A. Cru*evan: Op. cit. pp. 153 55; Dict. geogr. Rom. pp. 82 83; V. Pulu: Op. cit. pp. 31 6

;,) Z. Arbore: Op. cit. p.

325.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

219

lumea credincio§ilor. Acest obiecei i§i are inceputul sail din 1859. Nu cunoa§tem

locul unde se vor fi ascuns cele 7 gramate domne§ti, dintre care a lui Duca Vodd din 1671, privitoare la daniile fdcute mdndstirei ! Mânästirea Harjauca. Este a§ezatd, (WO acelea§i norme de adunare a rugdtorilor cAtre Dumnezeu, intr'un san de padure seculard §1 nu departe de mândstirea Harbovät, Frumoasa §i Raciula. Se poate ajunge la ea suind dealul cel mare dela calea feratd, din dreptul statiei Sipoteni. Nu existd precizie asupra ctitorului §i anului intemeierei ei. Tot materialul ce ni-1 dä diferitele lucrdri nu este sustinut de documente istorice. In orice caz aceasta mdndstire a trecut in secolul al XVIII-lea prin foarte multe necazuri. "y

'

2r, g

'

9.

I. -

4- :.

...

.

.4

.1"

-41,?

r

5

o, °

h :

-44

,-

.

.......

:47 ;1.10-

47_1A5

%

43:4

11

-

" ti. -44....;11--41, ,

IrItY ---t; k .-'

u

=",.11E

. .,

'...1":.

".

-' --'-' ..,,F,,,,.,..__,,,,,,,,,...

1-7;!li r.

'' .'..._.

t---kzo.,,41/4.,.

..411"'"*.

,-

.....c-f- -... ...-,

Man5stirea Harjauca. Colectiunca Comisivaii Monumentelor Istorice. Secfia Dasarabiel.

Staretul care §i-a pus toatd dragostea cre§tineascd fata de acest loca§ este cunoscutul Spiridon Filipovici, sdrb de neam, dar om culti vat prin insd§i vieata sa pribeagd. Lui i se datore§te toatd starea de inflorire dintre 1818 1846 pe care o descrie §i un literat sdrb rdtAcitor din vremurile acestea, Joachim Vuici, care

in lucrarea sa a Meat mai mult deck o monogratie documentatd asupra mdndstirei acesteia. Tot lui Spiridon i se atribuie claidirea bisericei celei mari cu hramul InAltarei Domnului din 1836. Dela 1845 devine mdndstire arhiereasca pentru pastoral din Chi§indu, dupd trecerea Cdprienei iarA§i la Sf. Munte. Sta. retul ei de drept este arhiepiscopul Chi§indului, inlocuit de un om al sail. Este cea mai cuprinsd §i chibzuitd mdndstire dupd a Noului-Neamt. Nu-i lipse§te nimic din cele de nevoie pentru vieata fratilor. Totu§i ar trebui sd lipsiascd coopera1) A. Zacitic : Op. cit.,

p p. 219 20.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

220

tiva, care vinde printrun calugAr stAmburi femeilor din satele vecine, fiindcd

nu este bine sd se pogoare ideia de ajutorare" pAnd la acest inteles. Nu a fdcut impresie bunA nici unui preot, profesor englez din Oxford ! Tot astfel pot lipsi §i bäile pentru evrei, dela Curchi ! Posedd una din cele mai bogate §i mai bine orAnduite biblioteci cu multe lucrdri, cari ar face cinste celui mai bun cArturar, §i in deosebi unui teolog 1).

Matastirea Saharna.Stä pe malul Nistrului intre trei väi inguste la o depArtare de 45 km. de Orhei. Inconjuratd de dealuri slAncoase de pe care Ucraina se deslu§e§te ca in palma. Spre apus de mândstire a fost un schit Horodi§te, care avea o bisericutd sdpatd iii stand' cu hramul Buna Vestire.

MAnastirea Saharna.

Prin 1776 un shimonah Vartolomei venind din Rusia cu o ceatA de frati §i gdsindu-1 parAginit, reparand chiliile §i bisericuta a intrat in ele. Mai tArziu proprietarul locului Enache Hrisoverghi-Lazu inzestrA schitul lor cu pAmAnt. Intre 1818 1821 s'a clAdit biserica cea mai mare de piatrd §i s'a sfintit, pare-se, de mitropolitul Veniamin Costache, dandu-i hramul SfAnta Treime, sub egumenul I) loachim Vuici: harvest. po Ungarii, Valahli, Moldavii, Bessarabii, Hersonu i Cram vo crafie s3hstvennom rucom niegovom spisano u sveato-voznesenscom monastdru Ghirjavki vo bogohranimoi Eparhii Ki$inevskoi I Hotinskol i Bessarabii= prin Ungarla, Valahia, Moldova, Basarabia, Herson ft Crimea, scrisd pe scurf cu mdna lui proprie la Meindstirea Sf. Indl(dri Thrjauca" din de Dumnezeu pdzita eparhie a Chifindului i Hahn., in Basarabia", Belgrad, 1845, p.p. 89-136, scris5 intr'o foarte ciudatã s5rb5, exem-

plarul este al bibliotecei noastre; vezi i t. Berechet: Un cOldtor sOrb necanoscut pe la noi: loachim Vuici (1840), p.p. 319-346, in Lni Nicolae Ionia Omagiu 1871-5118 Butte 1921". Lucrarea lui Vuici nu trebuie uitatit la alchtulrea unei monograhl pe care o inerilã manastirea Hitrjauca, der nu ruin s'd WO de autorul unei brosurf absolut slabfi.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

221

Tarasie. In 1833 sub staretul Serafim s'a mai zidit incA o bisericA care sluje§te pentru nevoile serviciului divin numai iarna. De aceastd mAndstire atArnA schitul Tipova, la 10 km. tot pe malul Nistrului. IV.

In prezent avem numai §apte mandstiri de cAlugArite in toatA Basarabia : 1. Vdrzäre§ti, in 1420, despre care am yorbit la ctitoriile domne§ti. 2. Japca, in 1770 8). 3. CAlArd§auca, in 1780 2).

4. TabAra, in 1784 3). 5. Rdciula, in 1797 4). 6. Hirova, in 1803 5). 7. Co§eleuca, in 1855 0). Dintre acestea, prima dateazA din secolul al XV-lea, patru din cel al XVIII-lea §i ultimele cloud din secolul al XIX-Iea. Dintre toate vom descrie numai una din ele, deoarece gospoddria tuturor acestor mAnAstiri este la fel. MA-

nAstirile de maid fiind mult mai curate, sub raportul gospodAresc, dar nu §i cele mai bogate din punct de vedere al averilor §i al extinderii in afard, deoarece actiunea celor de cdlugAri permite tot felul de intreprinderi, potrivite cu InvAtAtura cre§tinä, pentru a lArgi ramele vietii mAndstire§ti. Ceva deosebit nu avem de semnalat. Sunt cazuri cAnd unele mAnAstiri din mAndstiri de cAlugAri s'au transformat dupd imprejurAri in mAnAstiri de cAlugdrite §i din potrivA, dupd cum am arAtat deja.

Mânfistirea Japca. Este agAtatd de malul Nistrului la o depArtare de Soroca de 45 km. GrAdinile §1 viile, in afard de pädure, formeazd decorul acestei mAndstiri de femei. De aici ochiul sboarA spre priveli§tile din Ucraina, urmdrind §erpuirile Nistrului pand departe, in toate directiunile. Este, desigur, un minunat punct strategic al timpurilor vechi. Doud lacuri, pddurea, grAdinile, Nistru §i stepa de dincolo de el, alcAtuesc un ne mai vAzut peisaj. La inceput a fost locuitd de cAlugdri. Timpul cand s'ar fi zidit ar fi jumAtatea veacului al XVII-lea, cAnd ieromonahul lezechil ar fi venit din MAndstirea Deleni din Moldova §i impreunA cu cativa frati §i-au durat o bisericd de lemn. Pe la finele secolului urmdtor, nu mai rAmAsese urme din mAndstire §i un alt monah Teodosie, tot din acela§ schit Deleni, repard chiliile §1 biserica jefuitd §i 1) A. Zwiue: Op. cit., p.p. 233-37; Z. Arbore: Op. cit., p.p. 337- 39 ; P. A. Cru§evan: Op. cit., Diet. geogr. Rom. p 132; V. Pulu: Op. cit., p p. 72-8. 2) A. Za8clue: Op, cit., p.p 231-33; Z. Arbore: Op. cit., p.p. 336-37; P. A. Crugevan: Op. cit., p.p. 169-71; Diet. geogr. Rom. p. 49; V. Puiu: Op. cit., p.p. 61-5. 3) A. Za§ciue: Op. cit., p.p. 214-15 ; Z. Arbore: Op. cit., p.p. 326-27; P. A. Cru§evan: Op. cit , p. 155; Diet. geogr. Rom., p. 207; V. Pulu: Op. cit., p,p, 79-80. 4) A. Za§ciue: Op. cit., 218-19; Z. Arbore: Op. cit., p 329 ; P. A. Cruevan : Op cit., p. 157; Diet. geogr. Rom. p. 173; V. PuIu: Op. cit., p.p. 70-1. 5) A. Za§ciue: Op. cit , p.p. 210-11; Z. Arbore: Op. cit , p. 329; P. A. Crwvan: Op. cit , p p 151-53; Diet. geogr. Born., p. 113; V. Puiu : Op. cit., p.p. 68- 9. 6) A. Za§ciue: Op. cit., p p. 22k-29 ; Z. Arbore: Op. cit., p. 334 ; P. A. Cru*evan : Op. cit. p. 163 ; Diet geogr. Rom., p. 76; V. Puiu: Op. cit., p.p. 66-7.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

222

arsa de Mari. Bisericii ii dete hramul Inaltdrii. Dela 1818 Mitropolitul Gavriil Banulescu o ridicA la rangul de manastire, (land vrednicului muncitor dreptul de a pastori. AstAzi manastirea are trei biserici : a) cea mare cu hramul lndltArii ziditä de boerul Constantin Androne in 1825, fu apoi reziditä in 1912 cu trei altare ; b) biserica de iarna cu hramul Sf. Mihail, ziditä de Mihail Lobov din Chi§inau in 1849, §1 c) bisericuta din stanca cu hramul Inaltarea Sf. Cruci, restaurata in 1852. Din 20 Aprilie 1916, este locuitd de cAlugArite ruse, fugite din manastirea Lesna din guvernamantul Holmului, de cand Germanii ocupasera aceastd

regiune. Vieata acestor fiinte femenine este deosebita de a celorlalte manastiri de calugarite, prin aceea cd duc o vieata de ob§te, au cor bun, §coala pentru

r.

°.

'

.°.

.

.0

-."

:

1,01je,1

E.

Ll

C.:. 0

4

.

gr;

.,;c4:t7....1. ° ,

e.

MitnAstirea Japca.

copile orfane, o §coald medie cu 4 ani de invatamant, §coald de gospoddrie sateasca de trei ani §i o §coald de invatatoare cu doi ani de studiu. Se vede cat de colo ca directiunea de muncd a lor este trecutd prin felul de a vedea vieata calugareasca mult mai inalt §i mai folositor pentru societatea, in mijlocul careia se trudesc cu munca §i rugaciunea. V.

Din vechiul trecut al acestor manastiri §i schituri cunoa§tem cele ce arAtam mai la vale. Cunoa§tem, dupa datele informative, vreo 21 schituri, cari parte au fost desfiintate pand la rapirea Basarabiei, parte dupa aceasta. latd-le : 1. Borzeqti, judetul Orhei, biserica cu hramul .Adormirea", claditä de doi monahi din Curchi in 1770 1). I) Truck) bessarabscago tercovnago istorico-arheologhicescago ob.ycestva.= Lucrdrile_societbfii istoricoarheologica bisericeascil din Basarabia", vol. I, pag. 148.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

223

2. Butuceni, judetul Orhei, sapat in stancile din malul Rautului, ar fi fost intemeiat la 1690 (?) 1).

3. Cdrätura, judetul Hotin, de calugärite, inchis in 1821, calugarite trecute la Rugi 2).

4. Cosdu(i, judetul Soroca, in malul Nistrului, desfiintat in 1815. 5. Cucurezeni, judetul Orhei, biserica Buna Vestire", are o icoana a Sf. Nicolae din 1795 3).

6. Fatdna-Doomnei, judetul Orhei, de calugarite, in 1805, prin voia mitropolitului Veniamin Costache cele dela Co§eleuca au cerut sä se mute aiurea, fiind multe4). Ele se mutara aici, dar fiind suparate de un proprietar in 1815, se desfiinteazd §i maicele se duc la Tabara. 7. Gallo, de monahi, judetul Balti, desfiintat in 1809 3). 8. Glzitici, de "nipnahi, in Orhei 8).

9. Hdrtop, de calugarite, judetul Orhei, desfiintat in 1812, calugaritele s'au dus la Hirova 7). 10. Horodige, judetul Orhei, desfiintat in 1821. 11. Igatei, judetul Orhei, de monahi, cu o biserica din 1793 8). 12. Lomanova, de monahi, inchis in 1821 0). 13. Mana, de calugarite, judetul Orhei, desfiintat in 1811, maicile trimise la Räciula 10).

14) Pqtera, nu departe de Butuceni, in malul Rautului se gase§te o pe§tell in c.lre odinioara a fost o biserica cu inscriptia slava : Aceastd mdastire a sdvdgit-o robul lui Dumnezeu, Bosie pdrciilab de Orlzei, cu solid §i fii sài in cinstea

lui D-zeu, pentru ertarea pdcatelor sale, Silvestri', leat 7183 (1675).11) Silvestru este numele staretului sau ctitorului ? 15) Poiana, de monahi, jud. Soroca, desfiintat in 1816. 12) 16) Popciuti, de calugarite, jud. Orhei, desfiintat in 1816 §i calugaritele, o parte, au plecat la Varzäre§ti.13) 17) Rdqca, de monahi, jud. Orhei, intre satele Ivancei §i I§novat. Acolo

acum este o bisericd a paharnicului Darie Donici din 1776. Inscriptia de pe mormanttll ficei lui, Ralita este din 1780 §i un clopot din 1785. ") 9 Ibidem, p. 134. 9) In Chiqinevschia eparhialndia viedomosti" 1883, No. 16, p.p. 530-551. 3) Localitatea se mai chiama Cacarezeni, dup8 numele unui arenda§ grec, numit Cacarazas In hartiile ruse este trecuta. Cocorezeni". 4) D. Sceglov: Ob uprazdOndli monastdreall Bessarabil= Despre mdmistirile basarabene desfiinfate` in revista 'eparhiala rusA Chis. eparh. viedomosti" No. 16 §i 17 din 1898. 5) Chis. ep. viedomosti", No. 1 din 1881, p. 11 §i urm. 8)

Idem, 1898, No. 24 p 812.

1) Artziva Consistorului din Chifindu", Dielo No. 284 din 1812 §i dielo No. 161 din 1817.

8) Trudd ist. arh. obfcestva", vol 1, p 148. 9) Chiq. eparh. viedotnosti", 1883, No. 16,'p.p. 530-551. 19) D. ceg1ov: Op. cit., in rev. ep. Chi§inaului, No. 16 §1 17 din I8j8. IL) V. Curdioovschi: .Pe§cernde hramd Bessarabii.---Bisericele-peqteri din Basarabia. in Truth!. %Ll. X p 12) Chiq, eparh. viedotnosti. No. 17 din 1893.

.2

) D. $ceglov: Op. cit. p. 517, Arh. consist. ChilinAu, dielo No 403 din IS6I §i Ch4.epartt. eutiont tsti" No. 17 din 1898.

14) «Trudd istorico-artzeol. ollestva. vol. I, p. 141; §i Basarabia", 1929, p 67.

t. Clobanu: Anuaral Com. Mon. 1st. secfia din

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

224

18) Recea, In jud. Orhei, biserica ridicata In 1804 cu binecuventarea episcopului Inochentie de Hu§i §i desfiintat In 1825. 1) 19) Rezina, de calugärite, jud. Soroca, Intemeiat de un preot ucrain in 1770 20) Soroca, de monahi, jud. Bälti ? intemeiat de Diamandache Rosset In 1752

2).

3).

21) Verejeni sau Cdrdtura, pe malul Nistrului, jud. Soroca. * * *

Moviile manastirilor din Basarabia inchinate la locavurile grecevti din

rasarit erau in numar de 138 movii cu un total de intindere de pamant de 229202,80 deseatine, distribuite astfel : 1) Manästirilor grece§ti din Sf. Munte, In deosebi Zografului, 23 movii cu 49.895,50 deseatine ; 4) 2) Vatopedului, 48 de movii cu 64.181,72 deseatine ; 3) Sfantului Mormant, 35 mo§ii cu 73.958,04 deseatine ; 4) Muntelui Sinai, 13 movii cu 15.049,15 deseatine ; 5) Sf. Pavel, 6 movii cu 12.903,86 deseatine ; 6) Xiropotamului, 2 movii cu 3.474,30 deseatine ; 7) lvirului 1 movie cu 1.658,98 deseatine ; 8) Comunitatilor celor 20 manästiri din Sf. Munte, 3 movii cu 2.541,45 dc sea tine ;

9) Patriarhiei de Antiohia, 1 movie cu 1.732,83 deseatine ; 10) Scoalei nationale din Constatinopole cu 5 movii de 3.798,30 deseatine. Manastirile din Moldova-Veche aveau : 1) Neamtul Vechi avea 13 mo§ii cu 27.775,22 deseatine ; 2) Mitropolia din lavi, 4 movii cu 6.887,84 deseatine ; 3) Eparhia Huvului 12 movii cu 12.740,20 deseatine ; 4) Manastirea Pangarati, 1 movie cu 1.418,65 deseatine ; 5) Manästirea Slatina, 3 movii Cu 6.864,72 deseatine ; 6) Biserica Sf. Gheorghe-Lozonschi din lavi cu 1 movie de 388 deseatine. 5) Pamantul Moldovei dintre Prut §1 Nistru, care a fost daruit atator mama-

stiri vi institutii din Rasarit, dupa o stranie conceptie a trecutului, a Val-sat atata aur pentru interese straine mai degraba decat pentru ajutarea acelor biserici ortodoxe. Dupä aceasta, trecand sub stapanire ruseasca, veniturile lui au avut o soarta tot ava de vitrega, caci ele au servit intereselor politicei ruse vi nu neamului nostru, care un veac intreg a purtat pe grumazul lui un jug apasator, iar asupra convtiintei lui päcatele intunerecului, prin lipsa de vcoala nationala

vi printr'o biserica robita slujbei unei patrii ce nu a fost a ei. 1) .Trudd bessar. ucennoi arhivnoi com(ssii--=Lucrarile cornisiel arhivalice savante din Basarabiru, vol. II p. 248 sl .Trudd istorico-arheol. obfcestva. vol. I, p. 100.

2)

3)

Xhif. eparh. Viedomosti. No. 8, din 1881, p. 118. Bogoslovscaia enyc(opediea..Enciclopedia teologicd. X.1909, p.542.

4) Deseatina, inasura rusa de suprafata-1,092 hectar. t9 Materiala:=Materlale adunate de reprezentantul zemstvel basarabene. Mitrofan Purischevici Despre mosiiie din gaverniimantui Basarablei,inchinate sfintelor locuri din RdsArit", p. II, Chisinau, 1910, p.p. 388-419.

www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA DE C. GEORGESCU-VRANCEA.

Organizarea judecatoreasca a Moldovei, la epoca rand incepe ocupatiunea ruseasca a Principatelor, care se termina prin tractatul dela Bucure§ti din 16/28 Mai 1812 §i rapirea Basarabiei, este urmatoarea In fiecare tinut era Cate o judecdtorie de tinut, infiintata de Moruzi, con-. dusä de catre un judecator de tinut, recrutati din boierimea scapatatä. Din documentele timpului se vede, cA ace§ti judecatori obi§nuiau sá traiasca mai mult la Ia§i, ramanand in sarcina slujba§ilor istrativi, ispravnicilor §i pomojnicilor lor, ca sa cerceteze pricinile civile marunte din judete. In materie penalà, urmarirea delictelor §i crimelor era incredintata ispravnicilor de tinuturi, cari lucran impreuna cu cdpitanul de potercl. Ace§tia insd depindeau de Hatmania din Ia§i. Indivizii arestati prin tinuturi, vinovati de fapte mai grave, erau inaintati Hiltrndniei din Iaqi, can ii punea la popreald la grosul Hatmaniei. Hatmanul lua interogatorul celor arestati, §i, dacd erau nevinovati, ii punea in libertate. In caz contrar, cei arestati erau inaintati cu actele incheiate Marelui Arma.F,

care ii baga la inchisoarea Arma§iei, uncle ramaneau pana erau judecati de Divan, departamentul criminalicesc.

De asupra acestei prime instante judecatore§ti, amestec hibrid de puteri istrative §1 judecatore§ti, venea Divanul din Ia§i, denumire generica, cuprinzand urmätoarele diviziuni :

a) Divanul judeditoresc, care avea in cadere judecarea afacerilor civile §1 bane§ti de o mare insemndtate, precum §i a afacerilor cu caracter istrativ ; b) Al doilea-departarnent al Divanului avea in cadere judecarea afacerilor civile §i bane§ti de o insemndtate mai redusa ca cele de mai sus; c) Departamenful afacerilar criminate, care judeca afacerile criminale.

Pe langa acestea, Divanul mai avea un department al trebilor strdine, care judeca neintelegerile dintre suditii straini §i locuitorii din Moldova. Cu venirea ocupatiunii ruse§ti, judecatoriile tinutale sunt desfiintate, rämänãnd in caderea ispravnicilor §i judecarea micilor pricini civile. Se pastreaza organizatia Divanului, cu diviziunile aratate mai sus, dar se creiazd o instantä de apel pentru acei nemultumiti cu judecatile Divanului, 15

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

226

numitä Ina ltul Divan, prezidat la inceput de Mitropolit, iar in urma de guvernatorul civil rus al Principatelor, care se intituleaza : Rezidentul Divanurilor din ambele Principate.

Din Basarabia cadeau sub organisarea judecatoreasca de mai sus nu mai tinuturile : Grecenii, Codru, Hotdrnicenii, Orhei, Soroca pi Epii.

NIA In anul 1807, olaturile Benderului, Achermanului, Chiliei §1 Ismailului precum §i raiaua Hotinului erau sub istratia §1 . . . justitia turceasca. De la 1807 se formeaza din acestea, tinuturile Hotinului, Tomarova (Reni), Ismail §1 Bender.

Cari legi erau aplicate in Basarabia la data rapirei ei ? Divanul Moldovei nu mai consultä Pravila lui Vasile Lupu, fie din cauza raritätii exemplarelor din aceasta Pravila, fie ca nu mai corespundea timpului, fie ca parte dintre boerii divanului nu cuno§teau limba pamanteana. Divanul I§i bazeaza hotartrile pe Novelele lui Justinian, ale lui Leon VI §i a altor imparati, pe Parafraza Institutelor lui Justinian de Teofil, pe Bazilicale §i mai ales pe Manualul legilor sau Hexabiblonul lui Harmenopol. De asemenea se recurge la un numar de hrisoave domneVi din trecut, mai ales la acel cunoscut sub numele de Sobornicescul hrisov al lui Mavrocordat din 1785. Insfar§it alaturi de aceste legiuiri scrise, §i uneori mai presus de ele, Divanul recurge la obiceiul primtintului.

Care era starea de spirit a timpului cu privire la increderea de care se bucura justilia la acea epoca ? 0 spune cu atata adevar Costache Negruzzi in prefata Colectiei de legi a Logolatului A. Donici : Logofatul cel mare hotara cum vroia, §i cum era disposat, §i daca jäluitorul apela la Divan, Divanul sub pre§edinta Domnului, ce nu intelegea nici limba nici ohiceiul Ord, hotara ca §1 Logofatul, §i jäluitorul nu ca§tiga alta de cat un adaos de cheltueli §i pierdere de vreme. El se inturna acasd cu lacedmile in ochi §1 cu tdrfdloagele in san, ramanandu-i speranta ca la Domnul viitor i§i va capatä dreptate". * * *

Prima organizare judecatoreasca a Basarabiei, sub Ru§i, se face in anul 1818. Proectul de organizare este prezentat de catre guvernatorul de atunci al Basarabiei, generalul Bahmeteev, impäratului Alexandru Pavlovici, care II intare§te sub denumirea de ,Asezeimtintul obrazovaniei oblastiei Basarabiek

In linii generale, a§ezamantul acesta este un progres vadit fata de starea de lucruri de pand atunci, alcatuindu-se instante de judecatä cu caderi determinate, statornicindu-se modul de numire al judecatorilor- §i oarecare stabilitate a lor, precum §i procedura de urmat in judecarea proceselor. Se introduce In recrutarea judecatorilor, pe langä sistemul ba§tina§ al tärii, de numirea lor de catre puterea centrala, sistemul alegerii lor din anumite clase sociale. www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA

227

Sistemul acesta caracteristic, §i de provenientd ruseascd, care s'ar trage din vremurile tarului Ivan III (1497), care a impus boerilor §i ofiterilor sdi salt exercite jurisdictia aldturi de mddularele alese din popor, figureazd pentru prima oard In tarile noastre in a§ezdmântul din 1818, acordat Basarabiei. El va figura de asemenea §i in Regulamentul organic, cu care Kiseleff peste 20 ani va inzestra Principatele roma.ne. Sistemul acesta al alegerii judecdtorilor cel putin pentru parte din instantele judecdtore§ti, va subsista ca un fir ro§u dealungul intregei organizatiuni judecdtore§ti existente in Basarabia sub Rusi, culmindnd in institutia ofenilor, cu cari Guvernul provizoriu al lui Kerenschi cautd sd contrabalanseze influenta judecdtorului profesionist, cel putin pentru judecdtoriile de pace.

Priinäria Municipiului ChWnCtu. Colegiunea Comisiunii Monurnentelor Istorice. Sectia Basurubici.

Prin a§ezdmantul din 1818 justitia din Basarabia se imparte de : I. Judeatoriile tinutului (un fel de Tribunate). II.

Judeatoriile criminalice.Fti politiceqti ale Oblastiei (un fel de Curti de A pet).

Verhovned Sfat al Oblastiei, cu caracter mixt istrativo-judiciar, avdnd cdderea de supremä instantd. Pe langd acestea, mai functiona o jurisdictie speciald pentru hotärnicii, numita' Contora hotdrnicillor". Judecdtoriile tinutale erau Cate una de tinut. $i cum la acea epocd Basarabia era impärtita in 6 tinuturi : al Hotinului, Esului, Orheiului, Benderului, Akermanului §i Ismailului, erau prin urmare de toate, §ase judecdtorii tinutale. Ele se compuneau din un preqedinte §i doi citeni (membri). Pre§edintele era numit de stdpanire, iar cilenii erau ale§i de boierimea tinutului §i intäriti de General Guvernatorul Podoliei. III.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

228

La judecdtoriile tinutale se judecau de 3 ori pe an : dela 20 Fevruarie20 Martie, dela 15 Mai 1 lulie §i dela 1 Noemvrie 20 Decemvrie. Este interesant de retinut pentru cei cari se ocupd cu trecutul nostru juridic, ca procedura de judecare inaintea acestor instante, urtnärea solutionarea cat mai grabnicd a pricinilor. PlAngerile urmau sd fie adresate in primele 4 zile ale celor trei vadele, §i trebuia sd cuprindä ca §i a zi lämuriri asupra fiintei pricinei", at-Aland §i averea paritului, din care se va implini datoria. Ea se faceau in cloud' exemplare : unul rdmânea la judecdtorie, trecându-se in rezumat intr'un izvod, iar celalt exemplar impreund cu o povestcd (citatie), semnatä de cilen, se trirnetea pAritului, printeun mazil, din cei patru insarcinati cu aceasta. Primind povestca, pdritul in soroc de 15 zile, trebuia sà rdspundä personal sau prin vechil (procurator), expunând opunerile sale la reclamatie, aláturand §i documenturile de cari se serve§te. Când paritul nu venea la termen, era amendat in folosul reclamantului, iar dacd lipsea §1 adoua oard, atunci reclamantul era obligat sä-§i depund documenturile cu izvocl, §1 sd jure cd nu mai are alte acte. A poi incepea cercetarea pricinei §i in urmä se clddea hotdrirea. Dacd pdritul se prezintd, atunci judecdtoria obligd pe ambele pri sä depund toate actele de cari se servesc §i apoi sd jure cd altele nu mai au. Apoi le (Med un termen ca sd id cuno§tintd de actele produse §1 apoi sä rdspundä in replica. Dupd aceea judecata inträ in chibzuire §i lidded hotarirea potrivit pravilelor Moldovei.

Din expunerea de mai sus se vede cà ceeace a cdutat legiuitorul nostru din 1925 sä solutioneze prin legiuirea sa asupra rezolvdrii urgente a proceselor, preocupase pe legiuitorul din 1818, care cautase sd-i dee o deslegare in multe puncte asemändtoare cu acele cuprinse in legiuirea din 1925. Limba intrebuintaa in §edinta, este acea moldoveneascd. Iatä ce se recomandd prin a§ezdmant, judecdtorilor : cilenurile juiecdtoriilor tinutale, multumindu-se cu leafa ce Ii s'a hotdrit dela haznaoa Impärdteascd, nu au dreptate a cere dela acei ce se judecd, niscaiva rdsplAtiri in bani sau daruri de lucruri pentru pricinele ce se vor Out& cad ei se vor supune rdspunderei, ca §i pentru jdfuiri. Este, prin urmare, o dispozitiune ceva mai drasticd decdt acea cuprinsä iu pravilele boierului moldovean Donici, care in un caz similar se exprimä astfel : Judecdtorul sd nu primeascd pe§che§, decat putin lucru, care este spre man-

care sau spre bäuturd. judecdtoria Oblastiei, se compunea din cloud sectii : a) Judecdtoria criminaliceascd, cu un pre§edinte, trei sovietnici (consilieri) §i un asesor, având cdderea sa judece afacerile criminale venite in apel dela judecdtoriile tinutale. www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA

229

b) JudecAtoria politiceascd, compusd din un prevedinte i patru sovietnici,

se ocupa cu afacerile civile venite lii apel dela judecdtoriile tinutale, precum xi cu cele financiare. Prevedintele i cAte un consilier, era numit de stdpAnire, iar ceilalti consilieri erau ale# pe Cate 3 ani, de boerime, i intariti de Guvernatorul Podoliei, de care atarna atunci oblastia Basarabiei. Pe langa aceste instante juclecAtorevti, figura cate un procurator, numit de carmuire, avAnd rolul de minister public. Verhovidi Sfat al Oblastei, era compus din un prevedinte, patru cileni vi vase deputati. Prevedintele era generalul-Ouvernator al Podoliei. Cilenii (membrii) erau guvernatorul civil al Basarabiei, vice-guvernatorul vi cei doi prevedinti ai judecdtoriilor.

Deputath erau alevi din sAnul boierimei pe termen de 3 ani vi intariti de General-Guvernatorul Podoliei. Limba intrebuintata in Supremul Sfat, era cea ruseascd i moldoveneascd pentru afacerile financiare §i criminale, pAzindu-se legiuirile Rusiei, cu observarea dreptatilor i obiceiurilor pdmAntului. Pentru pricinele de judecdti politiceA (civile) vi de hotdrnicii, se intrebuinteazd limba moldoveneascd, iar judecAtile se fáceau pe temeiul legilor §i obiceiuritor Moldovei. *

*

Cum se vede, in prima fazd a stApAnirei rusevti in Basarabia, limba moldoveneascd intrd in pertractarea majoritAtei pioceselor, ca limbd de judecatd,

iar legiuirile dupd cari se cAlAuzesc judecdtorii sunt legiuirile i obiceiurile moldovenevti, afard de procesele penale i fiscale. DesfiintAndu-se in anul 1825, Sfatul Suprem al Oblastiei i atributiile lui trecAnd asupra Departamentului al doilea al Senatului din Petersburg, toate dosarele trimise in recurs, urmau a fi judecate tot conform legilor qi obiceiuritor basarabene.

Pentru aceasta, Tribunalul politic din Chivindu, era obligat ca odatd cu dosarul sa inainteze Senatului extrase in traducere ruseascd dupä legile obiceiurile locale, dupd cari se cAlduziserd judecdtorii la pronuntarea hotdririlor.

La aceeav epoch', guvernatorul depe atunci al Basarabiei, Bachmetiev, in stitui o comisiune de jurivti moldoveni, care dupd mai multi ani de lucru, elaboreazd un proect de legiuire civilà redactat in limba ff sub titlul Projet du code civile pour la Bessarabie". Asupra acestui proect de codificare, unul dintre colaboratori, Manega, hasarabean i titrat din Paris, publicd cdteva lucrdri, in cari aratd spiritul modern, in care se concepuse acel proect de codificare. Basarabia era sd aibA cinstea sd se prezinte cu o codificare civild, care sa anticipeze cu 40 ani intro lucerea Codului Napoleon, dar nu o traducere servild, ci o contopire rationald a principiilor din dreptul roman cu acelea ale Codului Napoleon. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

230

Aceastd bunA pornealA, pe täramul legislativ, care ne-ar fi ingAduit in present sA reinodAm cu u§urinta firul rupt in 1812, din nefericire este brusc intrerupta prin regimul centralist §i autocrat, inaugurat in Rusia, prin suirea pe tronul imparAtiei a lui Nicolae Pavlovici.

Prin a§ezAmantul sau din 29 Fevruarie 1828 se arunca un giulgiu asupra inceputului de organizatie judecAtoreascA localA §i nationala, care reu§ise sa se infiripeze in Basarabia. Litnba moldoveneascd este exclusd cu desciviirqire dela orice autoritate public(' din Basarabia. Mamma noului ImpArat, luata sub impulsiunea spiritului sail autocrat, se mentine !And la alipirea Basarabiei la Patria-MumA, de§i in acest interval 4

71:

rot

1

r

r14

Inchisoarea din Chi§indu.

Colectiunea COMM,' Mon. Istorice. Sectia Basarabiei.

s'au succedat §i impArati insufletiti de un spirit larg §i conciliant ca impAratul Alexandru al II-lea. Se mentin, ce e drept, legiuirile locale ale Basarabiei, dar traduse in ruse§te. lar dintre aceste legiuiri, se retin ca legiuiri locale : Cartea lui Arnzenopal, o compilatie dupA legiferarile romane §i bizantine, Prescurtarea dupd legiuirile impárciteA ale logofatului Andronache Donici, despre a cArui eruditie in ale legilor, se dusese vestea, spunAndu. s chiar in gluma ch. : Dada ai vre-o judecatA Mergi la Donici de te-aratA, Caci el pana §i In pilaf Iti gAse§te un paragraf.

*i in fine Sobot nicescul hrisov al lui Mavrocordat din anal 1785. www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA

231

In loc ca sa se continue initiativa luatd de Bahmetiev, de a se Inzestra Basarabia cu o legislatie proprie, guvernul rus se margi ne§te sd traducd in ruse§te manualele §i hrisovul de mai sus, sd le boteze cu titulatura legiuiri locale, §i sd oblige pe judecAtorii ru§i cari vor incepe sd acapareze justitia basarabeand, ca sa le aplice in practica vietei juridice basarabene. Majoritatea judecAtorilor ru§i, ne avAnd cultura clasicd trebuitoare, pentru a aprofunda §tiinta dreptului roman §1 bizantin, al cdrei exponent erau cele cloud

manuale pomenite mai sus, incep sd le ocoleascd, sd le boicoteze, §i sd aplice tot mai temeinic codul civil rus, in locul unor legiuiri pe cari le considerau drept incoherente §1 confuzeu. In potriva acestei proceddri, Casatia rusd reactioneazd in ultirnele vremud, cdutAnd se restabileascd cãmpul de aplicare al ziselor legiuiri locale, cu toatd incdpatanarea instantelor de fond. In ceeace prive§te obiceiul pämdtituluk, care in Moldova avea aceea§ putere ca §i legea.scrisd, ba chiar avAnd preadere and se intamplA sd vie in conflict, nici nu este pomenit in a§ezdtnAntul lui Nicolae Pavlovici. Ba Casatia rusd afirmd, cä prin suszisul A§ezamant s'a abrogat aplicarea obiceiului pämdtitului ca norma obligatorie pentru judecAtorii din Basarabia. Se temeau oare stApAnitorii Basarabiei, cä subsistarea obiceiului Omantului,, in care se inchegA adevàrati vieata juridicd a norodului basarabean, va fi mArturia cea mai vie a nedreptatei actului sdvdr§it de ei in 1812 ? Nu fAcea parte, expulsarea, din vieata juridicd a moldovenilor, a ace?tei norme de orientare juridicd, din o sumd de mdsuri, prin cari Ru§ii cdutau, cu prilejul ori cdrei ocupatii in Principate, sa indeparteze tot ce era specific na florid, intronând principii de organizare §1 distribuirea justitiei specific ruse§ti ? A§a au incercat sa facd sub ocupatia lui Rumiantof in timpul oblkluirei Ecaterina H, a p. au procedat in Basarabia, a§a a incercat sä facd Kiseleff prin Regulamentul organic cu care inzestrase amAndoud Principatele. Un cercetdtor atent, va putea descoperi cu u§urintd, cu prilejul tuturor acelor ocupatiuni ruse§ti, sistemul de desrAddcinare a normelor de organizare a justitiei bd§tina§e §i inlocuirea lor, cu norme specific ruse§ti. Retin in treacdt, principiul recrutdrei judecatorilor, care in pile noastre, In totdeauna au fost numiti de Domnitor, sistem inlocuit in Basarabia in parte prin acel al alegerei, §i care a trecut §i in Regulamentul organic. Sistemul acesta, care cum am vdzut sub A§ezdmantul din 1818 era mixt, sub obldduirea lui Nicolae Pavlovici, tinde sa se transforme in tribunale pentru principalele clase sociale din Basarabia, cu membrii ale§i din clasa sociald respectivd.

In acela§ timp, prin acest mod de selectionare a judecdtorilor, se nazue§te la crearea unei preponderente a elementului neprofesional judecAtoresc, asupra aceluia de carierd. *

*

La alipirea celor trei judele din sudul Basarabiei, de Moliova, in urma www.dacoromanica.ro

BASARABIA

239

organizatia lor judecátoreascd, fu astfel randuitä de tratatului dela Paris, Cdirmicdnia de atunci : In tdrgurile din Reni, Chilia §i,Valcov, se infiinteaza cate un judet, in locul fostelor ratug ruse§ti. Judetul judecà afaceri bAne§ti, pa.nd la 240 lei vechi. In coloniile bulgAre§ti, la sate se instituesc a§a numitele judete coloniale compus din vornicul satului §i din doi asesori. Peste mai multe sate, se randuesc ocolaV cari judecd iar6§ cu doi asesori. Toti ace§ti magistrati de tail, sunt aleqi de ob§tea satului dintre gospodarii cu bune purtdri, §i cari servesc de pildä in gospoddrie, agriculturd, grddindrie, §i in §tiinta tinerei tamazIdcurilor". Peste cdderea acestor judete targovete §i sate§ti, s'a instituit un Tribunal la Ismail numit Tribunalul tudetean al Basarablei Moldovene, compus din un pre§edinte §i doi membri numiti de Guvern, §i din 3 asesori ale§i de ob§tia ord§enilor. De asemenea la Cahul, se infiinteaza o judecdtorie cu competenta tribunalelor tinutale din Moldova. Cdimdcdnia din Iasi, hotärd§te ca judecdtile sä se facd in limba moldoveneascd, iar hotäririle vor fi bazate pe legile Ord, respectandu-se numai drepturile castigate sub guvernul precedent dupd legile domnitoare in Rusia. *

*

Sub domnia tarului Alexandru II Liberatorul", se incep in Rusia o serie de reforme, cari dacd ar fi fost continuate §i aplicate in mod cinstit, ar fi ferit-o de stra§nicele convulsiuni sociale in cari se sbate §i astdzi. Prin legea din Noemvrie 1864, se stabile§te organizarea judecdtoreascd care a functionat §i in Basarabia cu oarecari modificdri, pand la alipire. Instante speciale pentru sate numite judecdtorii de pace, cu drept de apel la congresul judeccitoriilor de pace, §1 instante speciale de ora§e, judeceitorii ordqenqti,apoi Tribunate regionale, cu o competenla proprie cu instanta specialä de apel la Palat §i in fine Senatul din Petrograd, instanta de casare pentru intreaga Rusie. Noua lege de organizare judecdtoreascd, alcdtuia un progres vàdit fata de justitia pe clase a lui Nicolae Pavlovici, intrucdt pe de o parte mentinand pentru instantele judiciare deja sate §i pentru judecdtoriile ord§ene§ti, sistemul electiv, pe langd censul, care se cerea candidatilor, dä precddere acelora cari aveau anumite studii, sau practica justitiei, timp de cel putin cinci ani. Inceputul inaugurat in anul 1864, ar fi condus, cu multd probabilitate la o justitie uniformä pentru toate clasele sociale, §i la treptata restrangere a sistemului electiv, §i inlocuirea lui prin sistemul numirilor din elementele profesioniste §i spnializate in judecarea proceselor. Din nefericire, reactiunea ce se produce sub urma§ul Liberatorului", sub tarul Alexandru III, opre§te procesul de evolutie al justitiei ruse§ti. Printr'un ucaz dat in anul 1889, se restabile§te justitia elementelor neprofesionale, §i pe clase sociale. www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA

233

La tail se organizeazd a§a numitele judecgtorii de voloste, alcAtuite din un pre§edinte, asistat de trei asesori numiti sudieci sau zasidateli, avand ca secretar pe piserul volostei. Aceastd jurisdictie sAteascd, cu o competentd bAneascd destul de mare, se recruteazd prin alegere dintre sátenii din voloste. Afacerile judecate in primd instantd de judecdtoriile de voloste, merg in apel la congresul zemschi nacialnicilor, cari inlocuesc fostul congres al judecdtorilor de pace. A ce§ti judecAtori istrativi, creatiune a timpurilor reactionare de sub tarul Alexandru III, represintd amestecul disolvant al puterei executive, in impArtirea justitiei. Pe de altd parte, recrutati prin alegere din clasa dvorenilor (boierimei), infati§eazd icoana timpurilor blagoslovite ale tarului Nicolae Pavlovici.

Sub rdposatul tar Nicolae II, se incepuse in anul 1912, sa se reorganizeze justitia de pace pe not baze, clAndu-se preadere elementului profesional, - reorganizare care urmd sd se aplice in Basarabia in anul 1915. Rdsboiul mondial, a impiedecat aceastd extindere §1 in Basarabia, a§a cd pand in Aprilie 1917, se mentine in Basarabia institutia judecdtoriilor de voloste §i a zemschi nacialnicilor. Revolutia §i Guvernul provisoriu, desfiinteazd aceste institutiuni zdmislite in dreptul reactionor al vremurilor lui Alexandru III. In locul lor, Guvernul provisoriu, revine la organizarea judecAtoreascd de sub Alexandru II, organizAnd judecatorii, avAnd in capul lor cdte un judecdtor ales de zemstve, necerându-se nici un cens, ci numai anumite studii sau prac-

flea de cinci ani in ale dreptului. In apel, afacerile dela judecAtorii mergeau la congresul judecAtoriilor, prezidat de un judecAtor al tribunalul regional din Chi§inAti. Organizatia tribunalului regional din Chi§indu §i a celorlalte instante superioare, rdmAsese cu putine schimbdri, aceea§ cu a cea instituitd in 1864. Aceasta, este starea de lucruri in care se gdse§te Basarabia din punct de vedere al organizArii justitiei, in anul 1918, la alipirea ei de Pa tria -Mamd. In privinta dreptului in vigoare, in materie civild se aplicau a§a zisele legiuiri locale basarabene,

ardtate mai sus, irnpreund cu obiceiul pcimintului atunci

cand un text expres din legiuirile locale sau cAnd pArtile intelegeau sà se refere la el. In caz de insuficienta a legiuirilor locale instantele judecdtore§ti recurgeau la dreptul civil rusesc. In ceea ce privt§te dreptul §i procedura penald, §i cel comercial,

se a plica cele ruse§ti.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA PRIVITi DE STRkINI DE IOAN I. MACOVEI.

Natiunea este ceva subiectiv in esenta, adicA ea este o insusire a constlintei, bine determinatA",

Ellinec. I.

Nationalitatea, ca factor social, are rddacini in timpurile vechi, dar formarea nationalitatilor este un fenomen al timpurilor moderne, este un factor de o mare importantd in vieata politicà §i sociald a omenirii. 0 singurd intrebare se na§te, dacd ne gandim la problema nationalitätii ce e natiunea ? Mai multi oameni de §tiintA istorici, sociologi, filosofi §i scriitori au rdspuns la aceastd

intrebare, cautani sa dea conceptiei de natiune o definitie cat se poate de explicativA i adevAratd. Unii din ei cAutau, in primul rand, sa evidentieze in aceastd conceptie mai multe insu§iri de naturd externa, obiectiva §i anume : rasa, ca unitate antropologica, teritoriul geografic, ca o conditiune externd a formArii nationalitatii, ca factor obiectiv care imprimA caracterului colectiv al unti natiuni trAsAturi proprii ; altii insistau mult asupra religiei §i a limbii. Religia, caci este prea cunoscut faptul, cd in vieata mud popor, in anumite momente din evolutia lui sufleteasca, traditiile religioase, unitatea cultului §i a conceptiei religioase constituesc poate fermentul cel mai puternic al unitatii nationale : se crede pe drept cuvant cd Evreii §1 Armenii cu greu §i-ar fi pastrat unitatea lor nationala, daca nu s'ar fi deosebit din punct de vedere religios de celelalte popoare, cu cari au conlocuit in decursul veacurilor. Limba, caci ea, servindu-ne ca mijloc de comunicare, este in acela§ timp §i forma exterioard cea mai fideld a continutului sufletesc a cugetdrii, a. afectivitatii §i, ca atare, ea este expresiunea cea mai evidentd a nationalitatii : iatA de ce se pune atata pret pe limbd atunci, cand se vorbe§te de nationalitate. Dar toate aceste insu§iri ale nationalitAtii, ca note externe §1 obiective, nu sunt indispensabile §i nu constituesc ceva esential §i absolut propriu acelui complex de oameni, care se nume§te natiune. Rasa, ca unitate antropologicA, nu este o insu§ire indispensabild a nationalitatii, cad unele natiuni mari ale timpurilor noastre nu prezintd acea unitate antropologicd de rasd : natiunea germana, s. ex., s,a format din elementele gerwww.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINIL OR

233

mane propriu zise, chelte §i slavone ; poporul rus din elementele slave, finice §i turco-tatare ; poporul italian reprezintd un fenomen §i mai complicat din punct de vedere al elementelor antropologice componente ; poporul ebraic, care se crede, este cel mai curat ca rasd, in realitate §i el este compus din diferite elemente antropologice. Teritoriul comun constitue numai una din conditiile formdrii nationalitatii,

dar nu §i a existentei ei. Este adevdrat, cd toate nationalitdtile de astäzi s'au format pe anumite teritorii ; dar odatd formandu-se, legAtura lor cu teritoriul nu mai rAmâne indisolubild : istoria ne aratd, cd unele popoare, formate ca nationalitate, veacuri intregi locuesc §i se desvoltd pe teritorii strdine, MCA a-§i pierde individualitatea lor ca natiune a§a sunt, de ex., coloni§tii germani §i polonezii in fostul imperiu ru-

.;

sesc, nemtii in partea de est a Austriei ; unele natiuni sunt pe cale

sd-§i piardd teritoriul

Armenii, iar

Evreii, de ex., natiunea cea mai rezistentä §i expresivä, §i-a pierdut cu desdvdr§ire orice legaturd cu vechiul stir teritoriu, devenind un popor fdrd

.-

patrie, MCA lard. Deasemenea §i religiunea este tot o conditie pentru formarea nationalitatii,

1. k

dar nu un factor es-ntial al ei ; când poporul inainteazd pe calea progresului

§i a culturii, când rolul ideilor devine

din ce in ce mai insemnat in vieata sociald

§i

culturald a natiunii, in-

fluenta religiei asupra con§tiintei nationale a maselor scade. Factorul esential al nationalitatii,

"

-

Un boer moidovean din Basarabia din primele decenil a veacului al XIX-lea (Ion Chiru).

adevdrata ei insu§ire este con§tiinta de neam, de rasd, acea unitate de conceptie, de inclindri §i de aspfratiuni, care izvord§te dintr'o structurd sufleteascd comund §i unifor.md la oameni de acela§

neam. *Uinta psihologiei ne explicd, cd aceastä structurd sufleteascd are la bazd anumite determindri morfologice comune ale sistemului nervos produse de hereditate, tenclinte sistematizate, corelatiuni dinamice, atitudini, mi§cdri de adaptare, etc., cu sediul lor in materia sistemului nervos. Aceste elemente incon§tiente constituesc determinismul static §1 dinamic al fiintei omului §1 numai ele ne pot explicà mersul con§tiintei I). Vedem un munte §i irdm frumusetea liniilor culI)

Ridulescu-Motru, Curs de psihologle", cap. VI

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

236

minante, bogdtia §i varietatea vegetatiei depe coastele lui, privim cu curiozitate mai multe formatiuni geologice, cari se prezintd ochiului nostru la prima vedere. Explicarea §i unora, §i altora ne-o dã stratificarea geologica a solului produsd de treptata râcire a scoartei globului. Pentru vieata psiho-fizicd a ornului stratificarea geologicd a solului" este acea forta dinamicd §i staticd, care determind §1 explica mersul con§tiintei nu numai a unui Um, ci §1 a poporului intreg, adicä mersul con§tiintei natiunii, care, cum am spus mai sus, este singura insu§ire esentiald a natiunii. Con§tiinta nationald aplicatd in anumite atitudini devine caracter national. In formarea caracterului national forta dinamicd constitue factorul principal, care nu trebue confundat nicidecum cu alti factori, precum este comunitatea de idei, de traditii istorice §i credinti religioase, literatura comund, etc.: ace§ti factori nu formeazd caractere, ci creiazd o apropiere sufleteased intre oameni §i atata tot.

Moldovenii din Basarabia, fâcându-§i studiile secundare §i universitare In Rusia, träind o vieatd intreagd sub influent -t culturii ruse§ti in ceeace prive§te istoria, literatura, arta, etc., s'au apropiat suflete§te de pMura intelectuald rusd, dar cat prive§te caracterul §i-au pdstrat toate insu§irile §1 particularitAtile suflete§ti proprii natiunii române ; acela§ lucru se poate spune §i despre RomAnii ardeleni §i bucovineni. Caracterul national desvoltat in conditiuni normale se afirmd intr'o activitate vie in domeniul vietii practice, intelectuale, in artä. Intreaga sumd a creatiunilor constitue continutul culturii nationale. Atdt cultura national& ca creatiune, cat §i caracterul national, ca putere creatoare, nu reprezintd ceva absolut constant, neschimbätor : §i una, §i altul evolutioneazd, alimentându-se in procesul de cre§tere §i desvoltare cu elemente strdine. Mai multe popoare vechi in cre§terea §i desvoltarea lor ca nationalitAti s'au alimentat cu elementele altor culturi strAine : poporul grec §i cultura nationald elind s'a format sub influenta puternicd a elementelor feniciene §i egiptene ; cultura romand §i-a insu§it in cea mai mare rndsurd elementele culturii grece§ti ; culturile nationale ale popoarelor Europei de astdzi §i-au asimilat cele mai pretioase elemente elaborate de geniul aldtor §i atdtor natiuni ale timpurilor vechi §i ale timpurilor noui. Elementele strdine, combindnclu-se cu elementele proprii

ale culturii nationale respective, acomoddndu-se imprejurdrilor §i conditiunilor vietii unui popor, iau o culoare originald §1 specified §i devin astfel un element nou al culturii natiunii §i o trdsäturd proprie caracterului national. In evolutia unei nationalitdti se observd un fenomen foarte interesant §1 in acela§ timp §i eloquent, dici el ne explicd in mod netAgAduit care este puratorul adevdrat al unei nationalitati : este acea legAturd intre directia de desvoltare a ei §i clasa sociald, care expriml fiinta etnicd a natiunii. Aceastd legAturd ne-o ilustreazd istoria omenirii. Cunoa§tem din aceastd istorie, cd forma sociald primitivd a nationalitátii a fost tribul ; aceastd unitate etnicd primitivd se caracterizeazd prin legAturile de sdnge ale oamenilor §i prin teritoriul comun. Dar nationalitatea in aceastA forma sociald primitivd Inca nu este fungi" www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

237

etnicd: ne fiind consolidatd prin legAturi §i interese culturale, economice, ci uniti numai prin obar§ia §i teritoriul comun, ea la prima incercare i§i pierde con§tiinta de unitate etnicd §i se asimileazd cu popoarele cotropitoare. Istoria

ne dá destule exemple de aceastd naturd. Nationalitatile ii intelesul adevdrat al cuvantului, adicd acele mase mari de oameni, cari locuesc pe teritorii imense §1 au o fiinta etnicd pronuntatd, s'au format tarziu §1 acest moment coincide cu difereetierea acelei mase dupà clase sociale, adicd cu aparitia in Europa a acelei organizAri politice, care se nume§te Sta.t. Clasa sociald privilegiatà in aceastd noud organizare politicd devine singura expresiune a nationalitAtii. Lipsitd de griji, necunoscand munca zilnicA istovitoare pentru existentd, trdind sub scutul ocrotitor al puterii Statului, ea, acea clasd privilegiatd, §i-a intrebuintat energia pentru asimilarea elementelor culturii generale (universale), cari corespundeau §i spiritului epocei §i intereselor ei de clasd §i, intrucat asimilarea acestor elemente era in vederile §i interesele clasei privilegiate, ea cautd sd le rdspandeascd §I in masele largi ale poporului de jos. Astfel traditiile primitive §1 credintele naive ale vechilor triburi au fost inlocuite cu religiunile universale §i in felul acesta s'a pus capät diferentierii popoarelor §i s'a inceput inchegarea acelor mase mari, cari astdzi se numesc natiuni sau nationalitati. Cu cat societatea era mai democratizatA, adicd poporul era mai activ, productia muncii lui mai intensA §i mijloacele de comunicare mai efective, cu atat §i asimilarea culturii venite de sus era mai temeinicd, punandu-se astfel bazele con§tiintei nationale. Acolo unde masele rdmaneau inerte §i pasive, con§tiinta de m am §i de rasd era foarte slabd, iar natiunea fár putere de rezistentd. Cand cultura anticd s'a concentrat numai in §ffinta, filosofia, literatura, arta §i vieata unei singure clase sociale, celei privilegiate §i suprapuse, devenind astfel expresiunea fiintei etnice a acelei clase, fail a pMrunde in masele largi de jos, ea se prdbu§e§te cand dispare purtAtorul ei clasa sociald privilegiatA, iar poporul de jos rdmane pur §i simplu ca material brut pentru formarea altor nationalitati cu o fiintd etnicd mai pronunlatA. In Europa din evul mediu promotorii culturii nationale au fost feodalii, cavalerii. In cantecele menestrelor, in romantele poefilor provansali se creau germenii literaturitor nationale, vibra con§tiinta de neatn §i de rasd. Dar trece evul mediu, dispar feodalii §1 cavalerii §i cu ei intreaga epoca ; vin timpurile moderne cu semnul lor caracteristic deferentierea claselor sociale ; apare o noua clasa clasa mijlocie burghezia, functionsarimea, care deodata se afirma ca fiinta etnica, luand parte activä la crearea culturii nationale. Dar poporul ? Ca §i lii timpurile vechi, el traia izolat, pastranduli obiceiurile rasei ; nationalizarea acestei mase in sensul impärta§irei ei la cultura claselor suprapuse se facea cu greu, cdci lipsea promotorul cel mai puternic al culturii §coala primatt §1 istoria s'a repetat : soarta nationalitatii devine legatd strans de exponentul sAu de clasa sociald care o reprezintd prin cultura sa §i adesea ori o catastrofd sociald, un räsboi sau alte fenomene, avancl ca rezultat cdderea www.dacoromanica.ro

BASARABIA

23S

clasei sociale, aduceau dupd sine sau o stagnare in desvoltarea fireascd a nationalitätii, sau desnationalizarea completd §i instrdinarea masei de jos. Istoria ne dd mai multe exemple de aceastd naturd. In veacul al XVI desvoltarea nationald a popoarelor ucrainean §1 lituan se opre§te din cauza ca clasele conducatoare ale acestor popoare, nobilimea §i burghezimea, I§i pierdd fiinta lor etnica, asimilandu-se cu Polonezii ; acela§ lucru s'a intamplat §1 cu poporul ceh : dupä lupta sangeroasd dela Muntele Alb clasa cehã-conducatoarearistocratia §i burghezia pardsind tara, a fost inlocuitä cu Invingatorii nemtii ; rezultatul a fost ca natiunea cella dispare de pe scena Europei pentru cdteva veacuri ; chiar in veacul al XVIII-a ea este Inca considerata ca o natiune moartd, färä viitor (,,eine geschechtslose Nation", cum spuneau nemtii).

.1

.

Manästirea Condrita.

Dar iatd cd pe la sfar§itul veacului al XIX se observa in vieata statelor europene un nou fenomen : ranvieaza nationalitatile degradate §i asuprite ; mai multe popoare se unesc §1 formeaza o nationalitate cu aceea§ limba §i trecut ; ele opun o rezistenta eroica tendintelor de deznationalizare §i asimilare chiar

dacd aceste tendinte yin dela o nationalitate mai puternicd ca culturd §i organizare de stat ; apar eroii neamului, apostolii icleii nationale. A§a, spre exemplu, in Austria Cehii, Slovacii, Ucrainenii, Croatii §i Românii-Ardeleni i§i manifesta hotdrit fiinta lor etnica, opundndu-se cu inddrjire tendintelor Nemtilor §i Ungurilor de deznationalizare §i asimilare. In Rusia acela§ lucru 11 fac Lituanii, Latd§ii, Estonii, Finezii §i Moldovenii-basarabeni. Aceastä trezire a con§tiintei nationale in veacul al XIX se datore§te faptului, cd purfatorul ei, poporul, s'a rede§teptat, a devenit un factor con§tient in vieata nationalitatii ; democra-

www.dacoromanica.ro

PARER= STRAINILOR

239

tizarea vietii §i nationalizarea ei sunt cloud procese paralele §1 idea nationalitatii este strgns legatä cu democratizmul veacului al XIX prin origina sa §1 prin soarta comund. Astfel se prezintA problema nationalitgtii in lumina istoriel. Am tinut ca inainte de a trece la subiectul anuntat sa ogm definitia §tiintifica a nationalitatii §i sd expunem evolutia ei pentru urmAtorul motiv. Este §i acum multg lume dispusg a privi aceastg problemd ca un anacronizm al timpurilor moderne; ea crede cA astAzi alte probleme trebue sd preocupe omenirea fdrd deosebire de neam qi de rasli problemele culturale, sociale, economice §i politice. Privita deci sub prisma acestor probleme, chestiunea Basarabiei" s'ar reduce la cgteva solutii imediate dati-i provinciei mai multä cultuiä indiferent de provenienta ei, o organizare socialg moderng, puneti in valoare boggtiile ei naturale §i dati-i forma politicd dictatä de interesele ei culturale, sociale §1 economice, fie republicg independentg, fie autonomie provincialg sau confederatie, §i

intreaga chestiune" este pe deplin rezolvatg. Noi credem insg cA o asemenea solutionare a problemei Basarabiei este gre§itä in fond, pentru cg toate solutiile de mai sus au la bazg completa ignorare a sufletului poporului Moldovenesc, a acelei con§tiinti, care, rede§teptata §1 indrumatd, singurd i§i va croi soarta sa in toate domeniile vietii. Prin urmare o deosebitä atentiune fatà de aceastä con§tiintg, de aceastä nationalitate" se impune §i atuncea ori§ice minte obiectivä trebue sä-§i dea seama, dacg populatia basarabeang este o nationalitate, sau, cum am vgzut in motto, o insu§ire a con§tiintei bine determinatà" §1 dacg ea a trecut prin fazele evolutive stabilite de istoria In rândurile ce urmeazg vom argta mgrturisirile sträinilor algtorilor, functionarilor cari dela sfar§itul veacului al XIV au trecut prin Basarabia, au stat acolo §i s'au pronuntat asupra caracterului etnic al populatiei ei bg§tina§e, asupra stgrii ei suflete§ti, sociale, culturale etc. Potrivit definitiei nationalitatii, vom cgutá sa relevgm din materialul vast acela, care se referg la acea definitie. algtorii strgini apar pentru prima data pe pgmAntul romgnesc deabia pe la sfar§itul veacului al XIV ; inainte de aceastg epoca nu avem nici un strAin, care sd fi trecut prin tara noasträ §i sA fi Igsat o descriere. Domnul profesor N. lorga l) astfel explicA acest fapt. Inainte de veacul al XIV erau doug mari drumuri, cari legau Apusul Europei cu RAsaritul eicu stepa ruseascg pe de-o parte, §i cu Adrianopolul §i Constantinopolul pe de altä parte. Unul din aceste doug drumuri, pornind din pArtile germanice ale Europei apusene, dela cunoscuta Asociatie Hansa" trecea prin Galitia spre regiunile sudice ale Rusiei : era cea mai insemnatä arterd, prin care se fgceau mari transactii comerciale intre capitalul Asociatiei" §i piata stepei ruse§ti. 1) Istorla Ronuinilor prin caldfori", vol. 1, pag. 2-5.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

240

Alt drum, obi§nuit pe vremea Bizantinilor, sträbdtea peninsula Balcanick trecAncl din Europa centrald prin Ungaria, regiunea Ni§ului §i a Vidinului, spre Adrianopol §i Constantinopol. Aceste cloud drumuri, ca doud linii cu punctul de intretdiere la rdsdrit, formau un triunghiu §i pdmântul romftnesc era cuprins ca o regiune färä rost in culturd" 1) in acel triunghiu. Pe la sfdr§itul veacului al XIV-lea §i mai tdrziu legaturile intre popoare devin din ce in ce mai strAnse ; se creiazA alte cal de comunicatie intre Apusul §i Rdsdritul Europei, mai scurte, cari treceau prin thrile romAne§ti; dela aceastä epocA mai multi cAlAtori strAini cu diferite misiuni: comerciale, politice §1 culturale calcd pe pdmAntul romAnesc, unii dintre ei trec §1 prin Basarabia de astAzi §i In memoriile" lor, in descriptiile cAlAtoriei fac unele constatdri §1 aprecieri pretioase asupra acestui colt rdsdritean al vechei Moldove.

Cei dinidi ealdtori, cari au strAbdtut pdmAntul Basarabiei, sunt : zul Fourqueveaux, italianul Botero §i olandezul Dousa ; toll trei sunt aproape contimporani. Fourqueveaux, diplomat z, dupä o cdlätorie in orient, se intoarce prin Moldova, trecand pe la gurile Dundrii, Chilia, Cetatea-Albd, pe atunci in posesiunea Turcilor, Bugeac, pdrtile dinspre Orhei §i Soroca, §1 se indreaptd spre Ia§i. La gurile Dun5rii adtorul ird pescdriile mari turce§ti ; in Bugeac intdIne§te cete de cazaci nomazi, cari fdceau drumurile nesigure ; la Cetatea-Albd viziteazd cetatea, mahalalele dimprejur pline de tintari, pe cari, cum se vede, i-a simtit ; in pdrtile orheiene §i sorocene se distreazd §i cu vAnatul. La Ia§i diplomatul z rezumeazd tot ce-a observat §i deduce, cd tara e foarte bogatd, pämAnt negru ; hele§teie sunt pretutindeni" 2), iar cu privire la populatie recunoa§te originea ei romand §i latinitatea limbii cu toate elementele ei

strAineitaliene, slave, grece§ti, turce§ti §i mai multe altele" 3). Italianul Botero a trecut prin Moldova in anii 1580 1590 ; el define§te Basarabia in sensul ei adevArat istoric Basarabia este deasupra mad], unde e Cetatea-AlbA" §1 apoi descrie Moldova intreaga, relevAnd cd locuitorii nu prea lucreaza, sunt lene§i §i betivi §i cd lenea lor se explicd prin multimea terenurilor §i rdrimea populatiei 4). Olandezul Dousa, al treilea cAlAtor strdin din acea epocd, a trecut prin Moldova in anii 1597-98. Descrierea cAlAtoriei lui este mai mult o insemnare a localitAtilor, cdci autorul e rezervat in ceeace prive§te explicatiile §i aprecierile asupra acelor localitdti §i a populatiei. El a vazut Hotinul, Ismailul §1 Bolgradul (Belgorodul Cetatea-Albd ?), ceeace e important, c5ci ne cid indicii sigure,

cal cele doud localitati din urm5 nu sunt atat de noui, cum se crede 5). Ij Istoria Rorminilor prin caldtori, pag. 5. 2) Ibldcm, pag. 161. 5) Ibidem, pag. 161. 4 ) Ibidem, 174. 01 Ibidem, 210.

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

241

In Julie al anului 1766 baronul de Tott, agent diplomatic al Frantei, pleacd

din Paris spre Mari, avAnd misiunea speciald de a incheia un tratat de comert cu hanul taldrdsc. IntrucAt drumul baronului trecea prin Moldovape la Hotin, Ia§i, Chi§indu §i Bugeac, sau Basarabia propriu zisd, el descrie in Memoriile" sale (Memoriile Baronului de Tott", rev. Arhiva, lulie 1922, pag. 354-371) acea cäldtorie, fdcAnd unele aprecieri foarte interesante asupra populatiei, locurilor prin cari trecea, precum i asupra trecutului §i situatiei po litice a Moldovei §i Valahiei de pe atunci. TrecAnd Nistrul, venind din Polonia, §i ajuns la Hotin, cdlatorul dd peste anumite moravuri §1 lucruri, cari-1 impresioneazd profund : peste vexatiunile nemiloase exercitate asupra populatiei moldovene§ti din Moldova de cdtre functionarii Turci cu scopul de a procurà merinde de drum, de exploatarea crudd a acelei popuIatiuni de cdtre boerii Moldovei §i slugile lor, de cdtre Printii" (domnitorii) strdini cu scopul de a se imbogati ; aceastd tristd situatiune II face pe diplomatul z sa constate cu durere in suflet, cd acele cheltueli, pe cari boerii §i le scot prin vexatiuni extraordinare, addogate taxelor pe cari Printul le impune locuitorilor pentru plata tributului §1 celelalte plAti, ce se mai fac, incarcd a§a fel Moldova, IncAt bogätia sa de abia poate ajunge la satisfacerea lor" 1). Cu privire la obAr§ia poporului romAnesc baronul de Tott afirmd, cd Moldova §i Valahia fuseserd In vechime o colonie romand. i azi se vorbe§te ihcd aici o latind coruptd, care se nume§te Rumie, limba romand" 2), iar mai

departe, trecAnd la analiza stdrii politice a poporului foinânesc depe atunci, el face urmätoarea constatare : Aceste nenorocite provincii (Moldova §i Valahia) odatd sub mAndrul jug al Romanilor, gem azi sub greutatea unei opresiuni mult mai crude §i cu mult mai umilitoare, deoarece sunt pustiite de subalterni, ce au o autoritate precard §1 momentand" 3). * * *

La inceputul veacului al XIX-lea, trei boeri moldoveniBal§, Cdridndu §i incd unul necunoscut, plecard in numele Divanului spre Odesa pentru a invita la Ia§i pe intemeitorul Odesei, ducele de-Richelieu. Acesta cu o sun intreagd, in care era §i nepotul sau contele de Roshecheuart, emigrant z, se indreaptä spre Ia§i prin Basarabia de astdzi §1 se opre§te la Chi§indu, unde se aflau §1 trimi§ii Divanului. Provincia intre Prut §i Nistru atrase atentiunea contelui §1 privind lumea dimprejur umilitd §1 sdrAcità de rdsboaiele, cari se tineau lant, ascultAnd graiul viu al populatiei, el recunoa§te in memoriile sale 4) originea romand dupd frumuseta, regularitatea de träsAturi §i puternica alcdtuire a populatiei, mai ales a taranilor". *

*

I) Istoria Ronzanilor prin calãtori, pag. 365. 2) Ibidem, pag. 365. 2) Ibidem, pag. 365. 4) Revista tevana loan Neculce", 1,2 an 1912. 16

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

242

Una din cele mai vechi hicrari ruse§ti referitoare la Basarabia este Calätoria in Moldovia, Valahia §i Serbia" de D. Bant4-Camenschi, an. 1810 1). Aceastä carte e descrierea calatoriei facuta de catre D. Bant4-Camenschi, agent diplomatic rus, in an. 1808, prin Basarabia de astazi, Moldova §i Valahia. Trecand prin aceste regiuni, autorul in patru scrisori consecutive (a XV, XVI, XVII, XVIII) cu o simplicitate §i naivitate de stil, care tradeaza o stare sufleteascä de iratie §i in acela§ timp §i de nedumerire in fata unei lumi noui §i straine, cu obiceiurile, moravurile §i ocupatiile locuitorilor, cu clima, ora§ele §i monumentele ei istorice ne reda mai multe observatiuni §i reflexiuni ; cardtorul se simte strain in acea lume noua din momentul cam! la Dubosar (depe malul rusesc) a trecut Nistrul, calcand pe pamantul Moldovei lui *tefan-celMare, §1 in urmatoarele cuvinte i§i exprima starea sufleteasca : Cat de ciudat §i cat de neobi§nuit mi-se pärea la inceput tot ; dar mai arziu am inceput §1 eu pe nesimtite sa ma deprind §1 ceeace mai inainte ma izbea, astazi gäsesc cä e ceva cu totul obi§nuit. A§a sunt oamenii" 2). * * *

0 altà lucrare ruseasca, dui:A an. 1812, referitoare la Basarabia este acea a lui Pavel Sviniin intitulatä : Descrierea oblastiei Basarabiei" §i tiparita in Buletinul societatii istorico-arheologice din Odessa", vol. VI, an. 1867, cu data 1 Julie 1816 3). Autorul clescrierii, incercând sä edifice publicul cititor asupra trecutului provinciei decurand alipite, afirma cu täria unui om convins de un adevär §tiintific, ca istoria Basarabiei pana la 1812 se afla in cea rnai stransä legaturd cu vechea Moldova §1 e cu neputinta sä vorbe§ti de Basarabia lard a a minti in trasaturi generale de trecutul Moldovei intregi 4) ; trecand mai departe la locuitori, calatorul rus cu aceea§ tärie afirmä latinitatea originei Moldovenilor din Basarabia, spunand Ca locuitorii-ba§tina§i ai acestei provincii (ai Basarabiei) sunt Moldoveni sau Valahi, cari, cum am vorbit mai sus, sunt urma§ii coloni§tilor Romani 5) ; ei vorbesc", continua Sviniin, limba moldoveneasca, care este de origind Iatinä, avand la bald mai multe nuante originale ale limbilor neo-latine, cum e cea italiand " 6). Calätorul rus mai vorbe§te mult de inceputurile culturale in Basarabia inainte de 1812 §i, ceeace este foarte interesant, analizeaza problema in cadrele trecutului cultural al intregului popor romanesc, insistand foarte mult asupra multiplelor greutäti §i imprejurari grele, ca luptele nenumarate, desidenta religioasä §i, in fine, jugul Turcilor, cari au impiedecat secole intregi desvoltarea culturald a poporului romanesc 7). *

*

1) CAliitoria prin Moldova, Muntenia §i Sdrbia. 2) Scrisoarea a XVI-a din 23 Mai 1808, pag. 69. 3) Descrierea regiunii Basarabiei. Buteinut Socictalii de istorie gi antic/Wily din Odesa. Vol. VI. 1867. 4) Ibidem, pag. 199. -0) Ibidem, pag. 220. b) Ibidem, pag. 204. Ibidern, pag. 223.

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

243

Capitanul Marelui Stat Major rus Veltman, cu ocazia rásboiului ruso-turc din

1828-29,

a scris Istoria veche a Basarabiei" 1) in care, Wand istoria

Basarabiei, foarte documentatä pentru acele timpuri, conchide astfel expunerea sa asupra trecutului provinciei dintre Prut §i Nistru : Istoria Basarabiei nu mai are nevoe de cercetari ; ea este legata cu istoria Valahiei §i Moldovei §i cu soarta domnitorilor, cari se alegeau din boerii fanarului prin vointa sultanului §i puterea aurului".2) *

*

*

Doi calatori germani din veacul al XIX, cari au trecut §1 prin Basarabia, in descrierea calatoriei lor infati§eaza vieata romaneasca din aceastä provincie V

ejtr.;,-

. 04.

s "al

.

°

'.4

r

-,

mitr7770. .F" *."-'.-

r

P.C.,ri;.=

&

.; km.,,, -Nss e

?k Ii4

L,,yezAt -74111. Vif-{:-

4.4L'77'

P.;,d ; I

, -."111:7P

,

4.Sd.f.,6..

.%

,

.

,

Man'astirea CathrásAuca.

cu nepartinire §i deplinä intelegere §i cu o vaditä simpatie pentru populatia ei bd§tina§q.

Unul din ei este doctorul I. H. Zucker, care in anii 1829 1831 a stat in mai multe ora§e §1 comune din Basarabia, cum e Chi§inaul, Sculenii, avand, cum s'ar putea deduce indirect din descrierea calatoriei, calitatea de medic in echipele sanitare, ce se luptau cu ciuma §i holera din 1829-31 in acele localitati. Bun observator, spirit cumpanit §i drept, un strain nepartinitor §i fàrä trufie Nä de noi, un medice milos, o inteligenta in stare sä gaseasca totdeauna legaturile §i sa traga concluziile" a§a il caracterizeazd domnul prOfesor 1) Schitarea istoriei vechi a Basarabiel, Moscova, 1828. !!) Ibidem, pag. 49.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

244

N. lorga 1), doctorul Zucker in anul 1831 a scris in Basarabia o carte in nemte§te, nu prea mare, cu titlul Bassarabien, Benierkungen und Gedanken, bei Gelegenheit eines mehrjahrigen Aufenthaltes in diesem Lande", in care ne aratd ,,observatiile §i cugetArile" lui cu prilejul cdlAtoriei prin satele §i ora§ele nouei provincii a imperiului rusesc. Cea dintai constatare pe care o face doctorul Zucker este aceea, care se referd la numdrul populatiei romAne§ti din Basarabia. Cu ei" (Romftnii), scrie autoruli 2), sunt impoporate toate satele, cari cuprind mijlocul §i partea cea cu mult mai mare a tarii". TrecAnd la descrierca caracterului Moldoveanului-basarabean, cd15 torul german relevd ospitalitatea lui ca una din cele mai caracteristice trdsdturi ale sufletului romftnesc . . . Bucuria de oaspeti e o deosebitd insu§ire a Moldoveanului de orice stare" 3). El combate cu energie pArerea opusd, raspanditd de unii cAldtori strAini, intre cari ar fi §i baronul de Tott, cum cd Moldoveanul are o fire inchisd §i rezervatd, cd numai cu biciul in mAnd 11 poti face mai ospitalier §1 binevoitor. Doctorul Zucker afirmd cd, dacd intr'adevAr tdranul moldovean are unele rezerve fatA de strdini, vina este a lui, a strainului, care aplicd acestui biet taran un tratament neomenos. Tu, Moldovene, ai ajuns", scrie autorul, 4) in gura Rusului de rand aproape un fel de batjocurd. Neapdrat cd §i Mokloveanul rdsplAte§te strAinului dupd cuviintA".

ContinuAnd mai departe caracteristica tdranului Moldovean din Basarabia, autorul aratd cd el este viteaz in rAsboiu, neinfrico§at pAnd la nepAsare fatd de moarte, iar in vieata de toate zilele muncitor, de o curAtenie exemplard in casd §i in gospoddrie, indemAnatec, foarte increzdtor §i nepretentios. Oalele, sipetul, icoana mAntuie podoaba casei. PAnza o tese femeile ; oile dau lAna §i pielea imbrdcdmintea. Carul §i-1 face tdranul singur numai din lemn. Pentru hrand ajunge mdmAliga cu brAnzd. Pentru banii de bir §i de cArciumd e cA§tigul dela vite, dela un petec semAnat cu grAu, dela vie §i dela prisacd. Cu aceasta omul e bucuros" 5). Autorul respinge ca neintemeiatd invinuirea adusd de unii cAlAtori Moldovenilor-basarabeni, cum cd mai multi din ei ar fi hoti de cai ; el

recunoa§te cd se furd multi cal, dar in stepa nepäzia s'ar puted furd de o mie de ori mai mult" 6). Casa taranului-Moldovean nu se incuie nici noaptea §i nicdiri nu e mai sigur drumetul de furt, decAt iii bordeiul taranului. Furt cu spargere nu sAvAr§e§te decat rareori Moldoveanul : mai mult obi§nuesc evreii, ru§ii §i neapdrat grecii" 7).

Sub raportul economic acest tdran basarabean inzestrat cu atAtea insu§iri irabile, relevA autorul cdlAtoriei, duce o vieatd grea ; exploatat de numero§i 9 Istoria Romanilor prin cálãtorf, vol III, pag. 129.

15 Ibidem, pag. 132. 3) lbldem, pag. 133. 4) 1bidem, pag. 134. 5) 1131clem, pag. 135.

9 Ibldem, pag. 135. 7) Ibldem, pag. 135.

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

245

boieri §1 arencla§i in majoritate strdini sau greciti, frantuziti §i rusificati, impieclicat de nenorociri destul de dese, ca : lacustele, boalele de vite, seceta, ciuma,

lipsa de credit, vanzarea produsului muncii dinainte cu preturi mid, cárciuma cu adalma§urile ei, el trde§te in neagra sdrAcie ; dacd mai addogdm la acestea §1 lipsa lui de culturd, vom vedea cAt de grea era soarta lui. Ceva mai bine trdiau rdze§ii-Moldoveni ; stdpani pe ogorul lor, cu simtul de demnitate mai desvoltat, cu traditiile trecutului ce nutreau acel simt de demnitate §i mandrie nationald, ace§ti urma§i ai vechei boerimi moldovene§ti erau buni gospodari, viteji osta§i, ei intrupau in chipul cel mai frumos con§tiinta de neam §i de rasd in provincia instrAinatd. * * *

Un alt cAlAtor german care a trecut prin Basarabia in anul 1838, a fost I. G. Kohl, un om de §tiintd §i autor de cAldtorii, arzat in Rusia. In descrierea caldtoriei facute in Rusia de sud §i intitulata Reisen in Sildrussland", an. 1847, gasim capitole intregi consacrate provinciei dintre Prut §i Nistru, decurdnd anexatd la imperiul rusesc. Autorul descrie mai multe ora§e §1 sate din Basarabia, cum este Cetatea-Albd, cetatea Benclerului (Tighina), Chi§indul, Orheiul, BAWL Lipcanii §i altele ; el ne infati§eazd vieata econo micA a Basarabiei and material statistic destul de pretios. Ceeace ne intereseazd insd sunt reflexiile autorului cu privire la manifestdrile romAne§ti ale vietii din provincia anexatd. CAlAtorul german constatA cA boerii moldoveni din Basarabia un Bal§, un Sturza §1 altii primesc gazete din Ia§i, dispretuesc Chi§indul pentru la§i §i Odesa ; ord§enii moldoveni trdesc in casute cu cerdace de lemn §i ferestre impietrite 1). Cu privire la starea spiritelor din Basarabia Kohl observA cd JArdnimea e adAnc nemultumitd fata de noua situatiune creatd de istratia ruseascd : de birurile apdsdtoare, de apucAturile nouilor proprietari de mo§ii, veniti de peste Nistru cu mentalitatea de stApan asupra §erbului §i cu cele 12 zile de lucru pe an, cari trebuia sd le facd proprietarului taranul. Toate aceste lucruri, afirmd autorul cdlAtoriei, ii fac pe Moldovean sd fie nemultumit de noua orAnduire ruseascd §i sd nutreascd In sufletul sdu sentimente de simpatie pentru vechea cArmuire turceascd. 2) * * *

In anul 1862 cdpitanul Marelui stat-major rus A. Za§ciuc scoate de sub tipar monografia sa Oblastea Basarabiei" 3), care este prima lucrare ruseascd, cu caracter §tiintific, referitoare la Basarabia. Autorul trateazd problema provinciei alipite la Imperiul rusesc cu o jumdtate de veac inainte foarte larg vorbe§te de trecutul ei, face o completa descriere geograficd, aratd in date statistice precise economia §i, ceeace este §i mai important, insistd mult l) lstorla Roindnilor prin cell6tori, vol. Ill, pag. 144. 2) Ibidem, pag. 144-145. 3) Regiunea Basarablel. S.-Petersburg, 1862

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

246

asupra etnografiei provinciei noastre. Vorbind de trecutul indepättat al Basarabiei, Za§ciuc recunoa§te, cd atat partea de nord, cat §i cea de mijloc, pand la Valul lui Traian, pe vremuri Weak; parte din principatul Moldovei de dincolo de Prut §i numai partea de sud Bugeacul era locuitä de Tätarii Nogai supu§i Hanului din Crimea §i Imperiului Otoman I). Populatiunea majoritard a Basarabiei, afirmd cap. Za§ciuc, aproape 3/4 din totalul general", o formeazd Moldovenii ; ei demult locuesc in partea de sud §i in centrul Basarabiei §i pot fi considerati aproape ca aborigeni ai acestor locuri 2). Vorbind mai departe despre originea poporului moldovenesc din Basarabia, au-

torul, relevand .faptul cd aceastd problemd nu e pe deplin rezolvatd" in cer-17

.

_

,

111,111111h.

dor

°

"

.

...

474

:

-

.

Mdastirea Dobru§a.

cetdrile istorice, totu inclind spre recunoa§terea latinitatii acestei origini. Pe deoparte", scrie el, inrudirea apropiatd cu limbile romanice, prezenta indelungatä a legioanelor romane in raffle dundrene, tendinta bine cunoscutd a Romanilor spre colonizarea mai cu seamd a regiunilor impoitante din punct de vedere strategic, insà§i denumirea de Romani, ce o poarta Moldovenii, ne dau destule motive sd-i considerdm ca fiind de origine apuseand" 3). Mai departe autorul

constatd cd aceastd populatie, avand la bazd unitatea de sange, reprezintd o nationalitate determinatd atat prin anumite trdsäturi suflete§ti, cat §i prin trecutul lor, care a imprimat mai multe din acele trdsdturi. Fdcand descrierea foarte amanuntitd §i documentatd a moravurilor §i obiceiurilor 4), precum §i a caracterului I) Regianea Basarabiei, S.-Pelerburg, 1862, pag. 146. 4) Pag. 151.

) Pag. 450. 4) Pag. 450,

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

247

taranului Moldovean 1), cercetand credintele, cantecele, legendele §i basmele lui,

cä-

pitanul Za§ciuc, cu o deosebitd cdldurd §i simpatie releveazd fiinta etnicd a acestei franturi rdsdritene a poporului romanesc §1 scoate in evidental anumite insu§iri §i calitAti caracteristice, ca blandeta firii, sentimentul de compatimire §i bundtatea taranului moldovean, pe deoparte, pe de alta acele trdsäturi, cari au intunecat sufletul lui trecut prin veacuri de suferinta : slugarnicia, indolenta, lipsa de curaj §i discretiunea 3). In urmätoarele cuvinte pline de simpatie pentru poporul oropsit de vitregia soartei, autorul rus caracterizeazd poezia lui populard

§1 sufletul, care vibreazd ca o coardd sonora in acea poezie : Moldovenii sunt un popor pa§nic §i lini§tit, care pand astdzi nu poate uita anii indelungati de robie ; trecutul lui trist deopotrivd se reflecteazd in legendele populare, in credintele lui §i vibreazd in cantecele pline de durere §i fail de sfar§it, ca §i yeacurile fungi de suferinta" 4). Scrie cdpitanul Za§ciuc §1 despre limba din Basarabia ; el recunoa§te, cd ea este de origine latini, cd la bazd are mai multd originalitate chiar ca limba italiand ; constata faptul, cd Ifl procesul de formare §i desvoltare s'a alimentat §i cu elemente slave, ceeace se explicà prin faptul, cà Moldovenii veacuri intregi au avut cu poporul slay, fie prin legaturi diplomatice, fie prin lupte, fie, in fine, prin legaturi §i fapte culturale, cum a fost pe vremea lui Alexandru-cel-Bun §i a Mitropolitului Moldovei Teoctist, canci limba slavd devenise limba oficiald a bisericii §i a inceputurilor litcrare. *

*

*

0 lucrare de o deosebitd insemndtate este descrierea cdratoriei in Rusia de sud 5), facutd de catre cunoscutul publicist rus Afanasiev-Ciujbinschi. Valoarea lucrdrii intregi §i in deosebi a acelor capitole, cari se referd la Basa rabia §i Moldoveni, este cu atat mai mare, cu cat in persoana autorului avem o minte analiticd dotatd cu un. dar de observatie extraordinar §i cu o obiectivitate desävar§itd, care face cinste unui etnograf §i publicist. Cdlcand pe pdmantul Basarabiei, Afanasiev-Ciujbinschi face o constatare pentru el noua §i surprinzdtoare ca intreaga provincie, in afard de coltul de nord, este locuità numai de Moldoveni, cari nu cuno§teau de loc limba rusä, iar reflectand asupra limbii moldovene§ti, incercand chiar sd invete cateva vorbe pentru uzul zilnic, caTatorul rus se convinge, cä ea derivä din limba latind §i este foarte apropiatd de limba italiand 6). Mai departe, in cursul caldtoriei sale, el face cuno§tintd de aproape cu populatia molcioveneascd §i-i consacrd capitole intregi, infdti§ind acea populatie in lumina calda a unui suflet, de§i strain, dar binevoitor §i obiectiv, §i ardtand toate insu§irile ei sub raportul fizic, sufle1) Regiunea Basarabiei S.-Peterburg, 1862, pag. 453. 2) Pag. 453. :I)

Pag. 453.

4) Pag. 153.

Afanasiev-Ciujbinschi. 0 clilatorie in sada( Rusiei, partea 11. Ed. 6) Pag. 266.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

248

tesc, social etc. Autorul constatd cd sub raportul exterior Moldovenii se remarcd prin statura lor inaltd §1 frumoasd, prin pdrul castaniu §1 negru, prin trdsäturile armonioase ale fetei, cari trAdeazd sinceritatea, simplicitatea si naivitatea sufletului lor ]). Moldovencele se disting prin frumuseta corpului si a fetei, prin ochii frumosi si fermecdtori ; nu e sat unde sd nu se gäseascã una-doud femei de o frumuseta rard §1 mai multe frumoase, iar fete femeesti urite, ca la alte popoare, intre Moldoveni nu se gäsesc. Pe lAngd infatisarea frumoasd Moldovencele, afirma cAldtorul rus, mai cu seamd cele tinere, au in privire un farmec deosebit, care face ca chiar barbatii cei mai tdcuti si timizi sd fie rdpiti 2). TrecAnd mai departe la descrierea caracterului Moldovenilor, AfanasievCiujbinschi in primul rand rernarcd indolenta lor, apatia träsAturi cari §i-au gäsit un minunat rdsunet in cAntecele monotone, in dansuri, ba chiar §i iii mersul Moldoveanului, legAnat §1 incet 3); el este neincrezdtor, face cunostinti noui cu greu, dar, odatd fdcAnd acea cunostintd, el devine foarte sincer si increzdtor 4). In casa si gospoddria sa Moldoveanul este curat, foarte ordonat 8) si nu e lenes, cum afirmd multi ; el munceste din rdsputeri pe camp, in vii, in plantatiile de tutun §1 munceste mai mult pentru proprietar, decal pentru sine ; apatia lui este rezultatul fatal al unor conditiuni, in care el trAeste : a cruzimei proprietarilor strdini greci, armeni, rusi §i evrei a istratiei abuzive §i hraparete, care exploateazd fard mild acest popor pasnic si rAbdAtor, raportAnd centrului (la Petersburg) cd provincia infloreste sub a ei ocrotire ; Moldovenii astAzi sunt indolenti, dar lucrul acesta nu inseam* cà ei sunt lipsiti de energie : trebuesc examinate mai de aproape si mai arnanuntit conditiile de istrare" 6). Cu privire la starea economicd si culturald a provinciei dintre Prut si Nistru, Afanasiev-Ciujbinschi face unele constatdri grave : populatia moldoveneascA, acest popor bland §i muncitor, exploatat de proprietar, nedreptAtit de istratia sträind si abuzivd, zace in cea mai neagrd sdrAcie ; pe de and parte incult, superstitios, lipsit de simtul elementar de pudoare (Moldoveanul injurd cum nu injurd nici un popor in lume") 7), el inspira cea mai legitima ingrijorare si au-

torul isi pune intrebarea : oare cand sdteanul nostru va iesi din aceastd stare copildreascd §i de robie, cancl va introduce in vieata sa moravuri mai blAnde si obiceiuri mai umane §i cand oare se va trezi con§tiinta lui de cetAtean ? Durerea pdtrunde in suflet si imi vine sd cred, cd mai bine ar fi, dacd asemenea Intre bàn n'ar mai strAbate mintea omeneascd" 8). ReflectAnd mai departe asupra acestei stari de lucruri, autorul gdseste i rdspunsul la aceastd intrebare : atunci, cdnd in Basarabia se vor infiintà scoli pentru popor si cand invatatura in aceste scoli 1) Afanasiev-Ciujbinschl. 0 calatorie in sudul Rusiel, pag. 267. 0 Pag. 268-2611. ) Pag. 315. 4) Pag. 267.

pag. 272. 1.1 Peg. 20 §i 266. t.)

Ibide m. 8) Peg. 286. a)

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

299

se va face in limba vie a poporului, adicd in cea Moldoveneascd. Si AfanasievCiujbinschi analizeazd cu aceastä ocazie problema invätamantului in provincia transnistriand a Imperiului Rusesc, fAcând dovadd de un spirit larg §i uman, de o minte luminatä, care in anul 1862 ddduse acestei probleme de vieata pentru Moldovenii din Basarabia acea solutie largd, la care n'a ajuns in anul 1910 nici Parlamentul rus, votand legea reorganizärii invätämântului primar cu limba de predare rusd pentru intreg teritoriul imperiului §i pentru toate nationalitatile. D-sa constatd, cä Basarabia aproape de loc nu are §coli primare §i crede, cä preocuparea de cdpetenie a frunta§ilor basarabeni, dacd ei i§i iubesc pe fratii lor cei mai mici §i umiliti, este de a organiza §coala in Basarabia singurul

\

.rmaw' .,.

.

.

.r.-

'

.

=;; p."1.°

!

- --

.

,rr: '.3

o- ''''' ..

I...

_

....j,

,t .

I

;-. ,.... 4 -4-

v,

.r'r

r

.'-icn.-._

,

r1' ;:

Mflastirea Suruceni. Colectiunea Comisiunii Monumentelor Istorice. Sec(ia Basarablei.

mijloc de a imbundtAti soarta taranului moldovean. Acelora cari incercau sä invoace fel de fel de argumente §i intre ele §i lipsa de mijloace bäne§ti, cAldtorul rus le repro§à cu legitima inclignare : Oare provincia rare a fixat din fondurile ei proprii Mare§alului nobilimii sale leafa de 10.000 ruble, nu poate jertfi o sumd necesard pentru organizarea §coalelor primare, cari au devenit o necesitate imperioasd a oricdrei sociefati omene§ti ?" I). Trecand apoi la organizarea invdtdmantului din Basarabia, el exprimd credinta cd §coala primar5, ca

sä aducd roadele a§teptate, trebue sä fie nationald, adicd predarea sä se facd in 1. poporului. ,,La noi (in Rusia), scrie Afanasiev-Ciujbinschi, autoriatile istrative nu privesc cu ochi buni nici o nationalitate §i pretind I. rusä de la toti localnicii, indiferent de nationalitate. Mi se pare, cd in §colile moldovc ne§ti Afanasiev-Ciujbinschi. 0 cdldtorie in sudul Rusiei, pag. 282.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

250

nici nu poate fi vorba de a§a ceva : Moldoveanul ascultä cuvantul lui Dumnezeu in limba sa, prin urmare §i cartea trebue s'o invete tot in aceea§ limbd, iar limba rusa, nefiind obligatorie, ar putea fi introdusa in §coa1a ca obiect facultativ... A introduce in §coalele moldovene§ti 1. rush insemneaza a distruge un inceput bun, färä a atinge scopul propus. La noi a§a zi§ii patrioti-politi§ti in regiunile cu populatie minoritara propaga 1. rusa cu cnutul (nagaica) §i cU pumnul" 1). *

In

*

anul 1865 in Moscova au aparut Memoriile" lui F. Vighel, 2) fost

vite-guvernator al Basarabiei pe timpul 1 Decemvrie 1824 25 lunie 1826. In persoana autorului avem un reprezentant tipic al acelei doctrine oficiale a Statului rus din epoca imperializmului, care sub forma politicei protectoare ascundea tendintele prea cunoscute de acaparare §i rusificare a tarilor §i popoarelor vecine. Sosind in Basarabia in Septemvrie 1825, acest functionar rus, neamt de origine, examineaza situatia in provincia nu de mult alipitä i constata, ea nu numai Basarabia, dar 4 Principatele Dunärene cu tirnpul sau se vor incorpora in Statul rusesc, sau i§i vor lega soarta lor de soarta imperiului, traind

sub al

lui

scut ocrotitor" 3). Acea umbra de autonomie in ocarmuirea pro-

vinciei §i de catre elementele locale prin alegere, aplicarea legiuirilor vechi moldovene§ti, respectarea unor datini §i obiceiuri vechi stramo§e§ti, precum §i recunoa§terea limbii moldovene§ti ca limbd oficiald in institutiile Statului pe laugä cea rusä, aceasta autoistrare relativa, pe care o ingdduise tarul Alexandru in Basarabia dupa anul 1812, i-se pare autorului Memoriilor" un adevärat stat iii stat, o republica

in frunte cu abilul general Inzov", iar dorinta populatiei de a mentine aceasta situatie o considerd drept rebeliune, scriind ca Moldovenii nemultumiti §i-au luat in cap ea pot face tot ce doresc" 4). Acestor aspiratiuni legitime ale Moldovenilor, sustinute la curtea imperiald din Petersburg de catre Mare§alul boerimei moldovene§ti din Basarabia Alexandru Sturdza, Vighel opune planul sau de rusificare a provinciei expus in cunoscutul Memoriu despre Basarabia", care in cea mai mare parte a determinat Regulamentul din 29 Fevruarie 1828, acel act politic al cabinetului din Petersburg, care a §ters definitiv orice urma de autonomie in Basarabia. Autorul Memoriului" explica planul de zugrumare

a unui popor intreg din dorinta sa de a face din provincia anexata pur §i simplu un guvernamant rusesc". Am ferma convingere, scrie el in Memoriile" sale, ca pentru a carmui in lini§te provinciile cucerite, trebue sä le icientifici cu Statul cuceritor, caci altfel ele Ii vor slabi puterea. Aci nu mai am nevoe de argumente. Marii cuceritori

Fridrih, Ecaterina, Napoleon procedau la fel" 5).

Afanaslev-Citdbinschi. 0 cantorie trz sudul Ritsici, pag. 283. Amintlrile Jul F. F. Vighel. Moscova 1865. 9 Ibldem, pag. 99, p. a VI-a 6)

4) Ibidem pag. 99. p. VI-a.

b) Ibidem, pag. I 2.

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

251

Dar ceeace ne intereseazd, este faptul cä Vighel, acest ideolog al politicei traditionale ruse§ti de agresiune §i degradare a nationalitdtilor, concepe problema Basarabiei in adevdrata ei lumind a realitAtii istorice §i etnice : el recunoa§te cä aceastd provincie este o parte din trupul vechei Moldove 5), cd ea, cu exceptia stepei Bugeacului, este locuitA de Moldoveni 6), cä ei sunt unna§ii

vechilor coloni§ti romani asimilati cu vechii Daci in urma cucerirei Daciei de Traian ; deasemenea recunoa§te cä limba moldoveneascd are la bazd I. latind, cci caracterut acestui popor s'a schimbat in urma tuturor peripetiilor, prin cari el a trecut, apropiindu-se mai mult de poporul rus". La tdrani, scrie autorul Memoriului", se observd aceea§ nepdsare §i mai mult tendinta spre conservarea avutului, decat spre inmultirea lui. La pAtura de sus se observd mai multd vanitate. Pentru satisfacerea ei se cere lux, pentru mentinerea luxuluiaur ; de lAcomia aurului boerii moldoveni nu pot fi acuzati, cdci ei nu-1 conservA, ci-1 risipesc. Träsurile luxoase, toaletele intrucAtva impodobesc vieata lor trdndavd §i monotond, ca somnul noptii" 1). *

*

*

Un cunoscut statistician §i publicist rus A. N. Egunov, membru in comitetul statisticei §i un foarte bun cunoscAtor al Basarabiei, in Memoriile" acelui comitet scrie, in anul 1868, urmätoarele despre provincia dintre Prut §i Nistru §i trecutul ei : Pand la anexarea sa la Imperiul Rus in 1812, Basarabia era supusd aceluia§ regim de guvernAmAnt ca §i Moldova din care fAcea parte integrantd. Prin urmare §i istoria, §1 documentele istorice asupra Basarabiei la fiecare pas vorbesc de Moldova. Astfel este imposibil sä vorbe§ti de istratia Basarabiei pdnd la anexarea la Rusia, färd sà vorbe§ti de Divanul Moldovei, cdruia ii era supusd Basarabia. In Basarabia nu existd proprietate, care sd nu aibd documente date de cdtre Divanul Moldovei" 4). *

*

Cel mai recent material referitor la problema Basarabiei ni-1 dd legea pentru secularizarea veniturilor mAndstirilor inchinate din Basarabia, votatd in §edinta Dumei Imperiale din 12 lunie 1912. E lucru cunoscut, cä chestiunea acelor mAnAstiri are un caracter specific §i local §i poate fi conceputd numai in cadrele istoriei Moldovei intregi. Si Duma prin faptul iterii proectului de lege a fa.cut dovada cd bine a inteles acea problemd locald a Basarabiei, foarte pe larg §i documentat expusd de cdtre raportorul ei, deputatul-basarabean P. V. Sinadino, care a afirmat depe tribuna parlamentului rus, cà ea are räcracini in acele timpuri, cand Basarabia facea parte din principatul Moldovei"

Amintlrile lui F. F. Vighel. Moscova 1865. 2) Ibidem, pag. 92. 1)

) Ibidem,

pag. 98.

4) Memorzile Comitetului statisticei Basarabiei", vol. 111, anului 1868, pag. 34. 5) Stenogramele Dumei Imperiale. Sesiunea 1911-12, vol. IV, No. 575.

www.dacoromanica.ro

CULTURA SI KOALA DE

LIVIU MARIAN.

La 1812, cdnd a fost anexatA Basarabia de cdtre Rusia, pdmAntul dintre Prut §i Nistru aveá, ca §i restul Moldovei de dincolo de Prut, cultura sa proprie moldoveneascd. Cetatile de-a lungul Nistrului, targurile, satele, mAndstirile §1 conacele boere§ti, imprA§tiate pe intreg cuprinsul ei, addposteau, pe Idngd numero§i plugari moldoveni, a pArdtori ai hotarelor de rdsdrit ale Moldovei, incA o mare multime de preoti, cAlugdri, dascAli, negustori §i boeri cArturari, cari adAugau la limba §i obiceiurile vechi moldovene§ti ale pdmantului, ce deosebeau fundamental pe moldovenii Omni de strdinii veniti din rdsdrit, Inca acea con§tiinta româneascA vie, treazd, care nu putea izvori decdt din pAstrarea traditiei nationale cu ajutorul cuvdntului scris sau tipArit. Mai expusd decAt apusul Moldovei, Basarabia dela hotarul rdsdritului a apdrat, pdstrat §i continuat nu numai bogata culturd materiald, mo§tenitd din timpul vechilor voevozi moldoveni, dar §1 pe cea intelectuald, mai greu de apdrat, intrucdt numArul reprezentantilor ei era in mod firesc mult mai redus decat cel al plugarilor, pAstrAtori de legi §1 datini. Con§tiinta nationala treazd, un produs viu al culturii moldovene§ti, s'a manifestat puternic, chiar indatd dupd anexare, prin reactiunea populatiei bAstina§e. PlAngerile mune §i hotArite inpotriva asupririi armatelor de ocupatie, in potriva inchiderii granitei, in potriva rdpirii drepturilor pdmAntului, in potriva nesocotirii limbii §i obiceiurilor strAmo§e§ti, 9 dovede§te CA populatia moldoveneascd a Basarabiei ii dadea foarte bine seama, indatd dupd 1812, cd a fost ruptä dintr'un organizm national viu, cd i s'au tdiat vinele, prin cari sd se poatd nutri §1 pe viitor cu sAngele romdnesc din trupul mamei sale Moldova. 0 altd dovadd a aceleea§ con§tiinti este hotArirea boerimii §i preotimii de a apdra limba, obiceiurile §i drepturile popula tiei sAte§ti §1 sub noua obldcluire strAind.

Dacd leglturile cu restul Moldovei au fost rupte, s'a incercat totu§ in Basarabia de a se pdstra vie vechea vieata moldoveneascd, de a tine treazd con§tiinta nationald, singurile mijloace morale de sprijin ale 'Moldovenilor instrdinati de patria lor strAveche 2) 1)

tefan Ciobanu : Cultura ronuineasca in Basarabia sub stiipanirea ruseased. Clziqinifu, 1923, pag. 3

gI urmMoarele.

2) N. lorga: Basarabla noastril (nlenii-de-Munte,1912), cap. VI: Ri/pirea Basarubiei".

www.dacoromanica.ro

CULTURA

253

Ru§ii au inteles aceste sentimente, aceste ganduri §i ingrijordri ale nouilor sai cetateni, §i §i-au dat bine seama, cd din ele pot na§te nemultumiri mari, revolte suflete§ti adanci, cari ar fi putut duce la tulburari. Si cum anexarea Basarabiei a fost primul pas pe calea visata, ce trebuia sa-i ducd la cucerirea Constantinopolului, cale ce trecea peste Odle pravoslavnice din Balcani, Ru§ii au cdutat pe de o parte sä se apropie de Moldoveni cu duhul blandetii cre§tinelucru de altfel u§or, data fiind religia comundpe de alta, sä exploateze ura linpotriva Turcilor pagani, pe urma cdrora suferiserd a§a de mull principatele dundrene 1).

Dacä ura impotriva Turcilor n'a putut fi lunga vreme exploatatä nici In Basarabia, nici in principatele ocupate vremelnic, in schimb a fost exploatata din bel§ug idea ortodoxiei. Si dacd vom adauga la aceasta Inca §i atitudinea a parent binevoitoare a istratiei ruse§ti dela inceput 2) (pana la unirea principatelor, cand in basarabeni se putea trezi gandul de gravitare in afard, spre noul Stat national), vom Intelege, a era data posibilitatea de a adormi cu incetul §1 definitiv con§ffinta nationalä a Moldovenilor. Totu§ ea n'a adormit, ci s'a trezit Inca mai puternic odata cu inaugurarea sistemului rusesc de persecutie §i apasare de dupd 1860. Cultura romaneascd din Basarabia, urmand vechea traditie moldoveneasA, s'a pdstrat §i s'a dezvoltat totu§, oricat de incet §i saracacios, in diferite directiuni : prin biseric5, §coalä, tipografii biserice§ti, la inceput ; prin literaturd, teatru §i ziaristica mai in urma. Institutia culturald cea mai puternica a rdmas biserica, prin faptul ca intreg clerul mirean §i monahal era moldovean, Ca acesta _reprezinta patura intelectuald cea mai puternica §i cd se foloseà de cuvantul moldovenesc atat in vorba, cat §i in scris. La anexare erau in Basarabia 12 manästiri, 13 schituri §i 749 biserici in 755 localifati. Mitropolitul Gavriil Bänulescu 3) (1- 1821) are meritul de a fi pastrat, apärat §i dezvoltat caracterul moldovenesc al acestei biserici ortodoxe pe care 1-au continuat mult-putin §i unii din urma§ii sai pana la 1871, cand arhiepiscopul Pavel, un mare du§man al Romanilor, a suprimat limba moldoveneascd, care stäpanise inainte toatd corespondenta §i actele biserice§ti, ce se pAstreaza in arhivele biserice§ti i cea a eparhiei din Chi§inau. Dupd ce organizeazd eparhia, Gavriil, cu aprobarea sinodului, Infiinteazd la 31 Ianuarie 1813 seminarul duhovnicesc, iar la 31 Mai 1814 deschide la Chi§indu tipografia eparhialä. Aceste cloud institutii erau menite sd continue traditia moldoveneasca in I) P. V. Hane§: Scriitorii basarabeni, 1920, cap. 1 Riipirea Basarabiei". '1) N. lorga : Basarabia noastra, Vb(enti-de-Munte, 1912, pag, 162 §1 urmfttoarele. 3) Despre personalitatea §i activitatea acestuia cf. t. Ciobanu, Op. cit., pag. 36 §i urmatoarele ; apol Petre V. Haneg: Scriitorii basarabeni, Bucurettl, 1920, pg. 5&-94.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

254

bisericd, dupd ce basarabenii nu mai puturd invdta teologia la Iasi, de unde i§i aduseserd inainte vreme §i toate cdrtile bisericesti. Dela 1815 la 1841 tipografia eparhiald a tipdrit o multime de carti 4), fie moldovenesti, fie moldovenesti-ruse§ti. Intre 1841-1852 nu se mai tipdresc cdrti bisericesti, probabil fiindcd nu mai era nevoe de ele, fiind suficient numArul celor tipArite. Este interesant de constatat, cd primele earti bisericesti sunt retipdrite exact dupd cele vechi romanesti, cunoscute in Basarabia inainte de 1812. Abia mai tarziu se recurge la prelucrdri sau traduceri din ruseste. Pentru a se putea pune capdt tipäririi cartilor romanesti, se inchide aceastd tipografie la 1883, in urrna unui raport cdtre sinod àl arhiepiscopului Serghie. Sinodul a dat aceastd aprobare : ,,intrucat in toate bisericile din acea eparhie, un pretext inIn slujba bisericeascd a fost introdusd limba slavoneascd" 2) ventat, de oarece de fapt in marea majoritate a bisericilor sätesti se continua cu slujba in limba romand, cel putin in parte, iar preotirnea era recrutatd din bästinasi, cari fácd §coala veche si pdstrau deci traditia moldoveneascd. Abia dupd revolutia din 1905, la 26 Octomvrie 1906, aprobd sinodul redeschiderea tipografiei. Se tipdresc acum pe langd cat-0 rusesli si cateva romanesti. In curand dupà aceasta sinodul aprobd editarea unei reviste bisericesti : Lumindtorul", al cdrei prim numär apdru in lanuarie 1908. Primul redactor al revistei a fost protoiereul (actualul rector al seminarului din Chisindu) Constantin Popovici 3). Cercetand activitatea mitropolitului Gavriil §i a celor dintai urmasi ai sal, apoi pe cea a preotilor i cdlugdrilor vechi rAmasi in Basarabia dupd 1812, si nu mui putin pe cea a primelor generatii de absolventi ai seminarului din din care a esit §i generatia dela 1905, care reia firul traditiei miChisindu tropolitului Gavriil constatam, cd vieata religioasd a Moldovenilor dinte Prut §i Nistru, cu toatd suprimarea limbii si cArtilor romane§ti in slujbd si corespondentd, cu tot importul de preoti rush cu toatä incercarea de rusificare a seminaristilor ; 4) s'a conservat in spiritul vechei traditii moldovenesti din biserica basarabeand §1 odatA cu ea s'a pdstrat limba si constiinta romaneascd a satelor, aflAtoare sub pästorirea acestor preoli. Era firesc ca prin ajutorul bisericii sa se caute, cel putin la inceput, a se conserva si intdri inceputurile de §coli moldovenesti, de altfel putine §i slabe, pe deoparte din cauza influentei fanariote, care inceteazd abia la 1821, pe de alta din cea a rdsboaelor, cari nelini§tiserd pand la 1812 hotarul de rdsdrit al Moldovei. 1) Despre tiparituriie bisericesti in Basarabia vezi t. Ciobanu, Op. cit., pag. 36-76, precum i contributiile d-lui Dr. Onisifor Ghibu in revista Societatea de maine" (Cluj, 19?5). 2) t. Ciobanu, Op. cit., pag. O. 3) Despre vieaja I activitatea cAlugAreased, vezi OfIdniistirile din Basarabia" de arhi nandritul Visarion Pula, actualul episcop de balti (Chisinilu, 1919). 4) Dr. P. Cazacu : Moldova dintre Prut:si Nistru, IaI, pag. 124 119 («Biserica).

www.dacoromanica.ro

C UL T UR A

255

Cele dintai §coli din Basarabia au fost biserice§ti, 1) §i au fiintat pe langa mandstiri §i parohii, ca §1 in restul Moldovei. Se cunosc localitati, in cari functionau astfel de §coli, in cari se preda scrisul, cititul §1 tipicul bisericesc ; se cunosc §i nume de dascAli pentru invatat copii. Intre cei mai vechi afläm, in 1790 la Chisindu, pe unul *tefan dela Putna 2), probabil un ucenic al invatatului arhimandrit Vartolomei Mdzäreanul, care nu putea sä fi rdmas far/ ucenici §i continuatori. Dar pe langd ace§ti daseali particulari §i vrernelnici, fiintau §1 §coli regu-

late ca acea intemeiatá la 1811 la manastirea Curchi pentru copii de preoti. Totus cei mai multi din ace§ti copii cat §i preotii basarabeni din 1812, 1§i urmaserd invdtdtura la seminarul din Socola, pe care dupd 1812 nu-1 mai putea cerceta a§a lesne un moldovean basarabean. Pentru formarea de clerici chiar in Basarabia sinodul rus a ingrijit prin infintarea mai multor §coale duhovnice§ti. (spirituale). In frunte std seminarul din Chi§indu, cu 6 ani de invAldturd si un program bisericesc-laic, care dddea absolventilor dreptul de a urma orice facultate (de teologie, drept, litere-stiinte) in afard de cursurile §coalei superioare de specialitate, unde se cerea un examen special de itere. Profesorii seminarului erau absolventi ai unei ,,Academii de teologie,,, cu titlul de licentiat, magistru sau doctor, intru cat in ele se predau, pe langd materii de teologie, si materii laice. (istoria, literatura, limbile clasice §i moderne, filosofia etc.). Ca profesori la seminar ei aveau acelea§i drepturi, ca §1 profesorii liceelor de Stat, proveniti dela celelalte universitati. Elevii seminarului se recrutau din absolventii a§a numitelor §coale duhovnice§ti (spirituale) cu 4 clase. De aceste existau in Basarabia 3 : la Chi§indu (1868), la Edineti (1868) §i la Ismail (1903). Toate aceste §coale erau intrelinute de Sinod, care fdcea si numirile profesorilor §i controlul invatdmantului in ele. In prezent aceste §coale sunt supuse ministerului cultelor, care pldte§te corpul didactic §i ajutd eparhiile Basarabiei la intretinerea lor cu subventii speciale. Dragostea de carte moldoveneascd se constatd printre altele §i din acea plecatd jalobd" din 1815 a negustorilor §i locuitorilor" Chi§indului cdtre mitropolitul Gavriil, jalobd, in care ei spun cu totul impotrivä ne iaste a vedea pe fii nostri lipsiti de hrana invdtaturii limbii noastre" 3). Din aceastd jalobai mai cunoa§tem, cd inainte de 1815 fiinta la Chi§indu o §coald domnneasca.". Cu aceste §coli dela targuri, sate §i mandstiri, cu ace§ti preoti absolventi ai seminarului din Socola nu se putea ca inceputurile de §coald moldoveneascd sd poatd fi imediat indbu§ite de noua istratie, mai cu seamd cd noul stäpanitor, oricat de pravoslavnic" ar fi fost, nu cuno§tea limba Moldovenilor, o I) Dr. P. Cazacu : Ibidem pag. 139 152 (.1nvatamantula). 2) cf. t. Ciobanu, Op. cit, pag. 29. 3) La §t. Ciobanu, Op. cit., pag. 32-33.

www.dacoromanica.ro

BASARABI A

256

dispretuiâ §i o urà chiar in biserici!e vechi, zidite de voevozii §i boerii vechei Moldove.

.

Dacd invatamantul moldovenesc din Basarabia ar fi avut la 1812 aceea§ rdspandire §i putere ca §i biserica romaneasca, acela§ numar de §coale §i dascall, §i daca ar fi limas sub influenta aceleea§ preotimi ba§tina§e, desigur, ca ea n'ar fi putut fi desfiintata a§a de lesne. Dar aici intervine Statul rus §i incepe a-§i infäptui metodic §i staruitor planurile sale politice de desfiintare a limbii §i con§tiintii romane§ti, lucrand in aceastä directie paralel cu functionarii sal de istratie 1), la inceput localnici, apoi Ru§i, importati din centrul Rusiei cu scopul evident de desnationalizare a Moldovenilor. Ca inaintea organizarii invatamantului laic de catre Ru§i in Basarabia exista unul clerical, rezulta dintr'un extras din informatiile eparhiei Chi§ingului din 1815, privitor la §tiinta de carte a fiilor de preoti 2). Dupd aceasta erau din': 2.650 fii de preoti intre 1-15 ani 886 §tiutori, 1.764 ne§tiutori 298 179

.

20

n

244

20-30

n

101

15

54 78

17

n

fii de preoti intre 1-30 ani 1.231 §tiutori, 1.896 ne§tiutori. Cu ajutorul acestor date ne putem imagina, care va fi fost situatia sub acest raport a copiilor celorlalte pdturi sociale, in special cea a plugarilor. De altfel §i istratia §colara se constituise in Rusia numai cu putin in urma, la 1803, in forma' de Minister de instructie publicä. Pana la aceastd data putinul invatamant se Meà fie in §coli primare pe langd biserici, fie In cateva licee-pensioane particulare, cari existau numai in centrele mari §i erau intretinute de nobilime. In Rusia s'a procedat intai la organizarea in comune urbane de §coale primare parohiale (prihodscoe), a caror functionare s'a reglementat prin legea din 8 Decemvrie 1828, deci 16 ani dupd anexarea Basarabiei, in care timp prin urmare invatamantul aflator in aceasta provincie era moldovenesc atat ca creatie, cat §i conducere didactica. In aceste §coli primare parohiale cu caracter mai mult bisericesc se predau la inceput materiile intr'un singur an, apoi in patru. Obiectele de predare erau: religia, limba rusä §i slavonä, scrisul, cititul §1 aritmetica. Activitatea §colard era supraveghiatd de cdtre directorul liceului din guvernämantul respectiv, iar invatatorii erau platiti de Stat. Astfel de §coli fiintau in comune urbane (in Basarabia am vazut ca de aceste erau §i pe la sate §1 manästiri !), iar invatatorii aveau dreptul la grade §i la pensie. Abia dupd aproape 50 de ani, prin legea din 25 Mai 1874, se Infiinleaza tipuri noui de §coli primare, a§a numite incepatoare (nacialinoe ucili§ce). 3.127

I) Dr. P. Cazacu, Op. cit., pag. 9C-102 (istratia"). 2) P. A. Lototchil: Istoria scminarului dirt Chiqindu (in ruse§te), 1913, pag. 12.

www.dacoromanica.ro

CULTURA

257

Aceste puteau fi infiintate §i intretinute de : 1. Ministerul instructiei publice, 2. Sf. Sinod (p'and la 1884), 3. Zemstve, comune urbane §i rurale, 4. Particulari (§coli duminicale pentru adulti).

EWISIIIITIf

IV 3 4.

TAui 2.

Kiiicri VI.

At TIN CAOrWf rl

flfl

llit1111 1.61 oon

witi

KgWA;At /4.1CA4rgAL i

ACIIIA4*

lor_16-u

TI-t11-1'0

kli-lo

110-411-61

rf-TAC-14

hO-T -BX

11.-4-1.16

itl-ku_r1

61- Tg-fl

6 0-11i-111B

1114,1 II-4 1

11X-tti-T I,

A- Ill t: fl- T1

65" -If II- T.1.

GO_ t (1-T1

1.1-1,1Ac_11%

5E-tIE-h%

6 A -til'i- T1

'16_ Tri-TE

40-1/1- T1

111-ri-RS

6

11i-0 0

6g1-11ti-TY

1,11 -Ili- T1

11/1-Uli-H1

61.

iiii-rio

Go-ii.re

Yo-ri-tflI

1-511-111

511-Tli-4 1

01-Pg-T 1

fig-U.1,-6N

rl-ii - HI

f 1-111- 0 g

I'S-TA-%

6 0 -61-TIC

HO -4.1i- T I

T1-4 -i- T1

rl-si_ill

61-T11-0 6

(1)I-Ci.pe

11-r.ifyt

61-4ti-W4

Hl-rA-re

,lo-rii_oo

lo_riAle

TO-Rti.II

to-Eli-Os

,10-fli- T1

T1A-61

un_ig_41

T1-lit-011

All- 0 1:- 0 0

u_ri-os

ri, rh.vb

ei-nt-It

11(15-WILL' 1

1.11-0 g_ri

rn,-)oi.rx

lIAILius

*.inti_in,

tn_44-GB

OH_TA J10

Tl-tni-ti I

no-nd.w

rrh_Ii_re

1.11-T A-01

Ho-sti_rh

01-nri-O

evni_ri,

CI-rig -CB

wh_ng-lii1

KE-r6-AB

TI-11/ii-G

61-/111-111

x_d_ca

.011-ui_n0

61-T fi-6X

,

in,

:t1.0t1-11

11*

A

.

0 labia 1anctliteriana pentru invalamantul reciproc, tiparita in anul 18 !2.

Programa acestor §coli era impArtità la inceput in 3 divizii cu 3 ani apoi in 4 divizii cu 4 ani. InvAtAtorii acestor §coli erau retribuiti cu salarii, uniforme §1 fixe din fondurile celor patru categorii de intemeetori susaratati ; fárä insä a aveà dreptul la grade sau pensie dela Stat. Controlul in aceste §coli II exercita M. I. P. prin organele sale, a§a numitii inspectori (adicA rewww.dacoromanica.ro

BASARABIA

258

vizori §colari) §i directori guberniali ai invdtdmantului. *coalele purtau denumirea de §coli cu 1 clasa. (odnoclasnoe) §i aveau dreptul sä elibereze certificate.

La 4 lunie 1875 M. I. P. creiazd un nou tip de §coald primard säteascd 2 ani (dvuhclasnoe seliscoe ucili§ce), avand materiile icnpärtite pe 6 ani : primii 4 ani cuprindeau cursul primar propriu zis, iar ultimii 2 ani, curs de completare, corespunzdtor intrucatva cu primele 2 clase de liceu. Toate aceste 3 tipuri de §coli primare, infiintate prin legile din 1828, 1874 §i 1875, adica. : 1) prihodscoe po ustavu 1828 goda ; 2) nacialinoe ucili§ce po polojeniiu 1874 goda §1 3) seliscoe dvuhclasnoe ucili§ce po instructii 1875 godaerau supuse unui Consiliu Scolar Gubernial", care avea in fruntea sa ca pre§edinte pe mare§alul nobilimii basarabene, iar ca secretar pe directorul invdtámantului gubernial. Astfel de consilii §colare existau §i in capitalele de judet, fiind supuse cu

celui gubernial.

Dupd cum se vede, §coalele primare trec de sub influenta bisericeascd a preotimii sub cea laicd a nobilimii, o mAsurd dictata probabil dintr'o ratiune superioard de Stat, cel putin in guberniile ruse§ti cu populatie nerusd §i neo rtod oxd.

Din punct de vedere rusesc §i rusificator erá explicabild aceasta mäsurd, dacd ne gandim, de ex., ea in Basarabia moldoveneascd preotii moldoveni ar fi continuat cu siguranta sä serveasca in §coald interesele populatiunii moldovene§ti, chiar in potriva legii, dacd ramanea. §coala pe seama lor. In 1884 Sinodul rus capata dreptul de a deschide §coli primare parohiale biserice§ti (tercovno-prihodscoe ucili§ce), independent de celelalte, laice. La aceastä data tarzie aceste §coli primare biserice§ti desigur cd nu puteau constitui o primejdie pentru ideea de Stat ruseascd in regiuni neruse, ca, de ex., in Basarabia, §i aceasta pentru motivul, cd Sinodul luase toate mäsurile ca aceste §coli biserice§ti noui sa fie in adevar focare de culturd ruseascd §i rusificare. Deosebirea in programd intre aceste §coli §i celelalte laice era, Ca in cele dintai invdtamantul religios era mult mai dezvoltat. Ele aveau acelea§i drepturi ca §i cele laice. Mara de aceasta Sinodul mai creiazd §i tipul de §cola gramota", in care se preda numai scrisul cititul §i religia in curs de 2 ani. Intretinerea acestor §coli se Mud de Sinod, iar drepturile §i functionarea lor au fast reglementate prin legea dela 1 Aprilie 1902. La 20 lunie 1917, dui:id ultima revolutie rusa, guvernul provizoriu trece toate §colile sub autoritatea M. I. P., care le dd in grija Zemstvelor §i a comunelor urbane. Sub aceastd ingrijire rdman dansele rand la 1 Septemvrie 1918, cand sunt

luate toate, Mil exceptie, sub istratia M. I. P. roman, care introduce in ele imediat programa analiticd din vechiul regat, plätind pe ziva de 1 Ianuarie 1919 personalul didactic din bugetul säu. www.dacoromanica.ro

CTJLTURA

259

Pana la 1917 §coala primara din Basarabia era ruseascd, adica se preda in ea numai ruse§te §i in primul rand pentru copii ru§i. Aceasta nu insemneaza cä era oprit accesul copiilor moldoveni in §coala, dar laranii moldoveni o ocoleau de obicei, intrucat 4111T3,31112 era foarte greu pentru co-

piii lor sä poata invata. ru-

COUIEHEIIIII 11 IIEPEBOA0111,

se§te.

Astfel se explicâ numärul relativ mic de §coli primare in satele moldovene§ti pang

937=

176POZS Z OTZZArb

la 1918 §i populatia redusä a acestor §coli, in cari intrau,

4.44 711PANI.HEHIII de regulä, copiii preotilor, dascalilor §i functionarilor ru§i. Scoli pentru minoritati nu Kb BAJAX0 MOJAABCROM13 113bIltI; existau in Basarabia sub Ru§i. 0 exceptie formau coloniile c npncononynaenientr.: C....tonapa, 2) Co6pania Caanneentis nerto-

germane, cari §i sub raportul §colar erau privilegiate de guvernul rus. In aceste §coli primare se predà in nemte§te religia §i limba germana, iar la celelalte obiecte invatatorul se puted servi la explicatii §i de limba

o6paantava CA0131,, ynoTpe6aaemsum II% Ramat Baano-Mo.uasettons,

coancleAvuor.

Pl .

FSIIIRIVIOIIMCII.

germana. Scolile primare evree§ti 1)

',N....P.,

au functionat in mod particular, fail vreo organizatie serioasä, omogena, pand la 1844, cand se infiinteazd pen-

tru ei §coli primare de Stat pe la ora§e §i targuri (cazionoe evreiscoe ucili§ce). In ele

se predà totu§ in

CARKTHETEPBYPTI. 3l TIMOrPATIII tin REP A TO C KO

AL1SM111 11.A(KI,

1840.

ruse§te, dupa. programa §colilor primare de 2 clase (dvuhCrestomatia moldoveneascii a lui lacob tiparita la anul 1840. clasnoe ucili§ce). In afard de ele existau §coli intretinute de comunitatea evreiasca, a§a numitele Talmud-Tora", avand statute speciale, aprobate de autoritatile §colare. Nu trebue confundate aceste §coli cu cele strict confesionale, cu hederele'`, I) Vezi articolul stibsemnatului qcoala evreiased to Basarabia" in revista qcoala Basarabiei", an. 1 (1919), No. 12.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

260

unde se predd numai religia mozaica. Hederul se puted infiinta de cdtre un dascal evreu, a§a numitul melamed", cu un termen redus de functionare §i baza unei autorizatii speciale, eliberate de autoritatile superioare. Am vazut cd la 1875 invatamantul primar in Rusia (deci §1 in Basarabia) era acum definitiv organizat, unificat §i sub controlul Statului. Sa vedem acum cum se prezinta la aceasta data §coala primard basarabeana sub raportul po-

ill

pulatiei.

L. L. Soroca in cartea sa Geografia guberniei Basarabia" (Chi§indm, ne dd urmatoarele date : coIi primare, de baeti §i de fete, urbane §1 rurale,. 355, cu 28.186 elevi, la o populatie de 1.052.013 suflete ; din cari Moldovenii formeaza massa principald a populatiei, aproximativ 3J4" Totu§ autorul nu arata nationalitatea elevilor, ca sa putem veded, ce procent de elevi moldoveni au urmat in aceste §coli. Suntem convin§i, cà foarte putini, dovada nu1878),

märul relativ redus al intelectualilor moldoveni din Basarabia fatd de cel al celorlalte provincii romane§ti, de sub fosta imparatie Austro-ungard, cari aveau cel putin §colile lor primare române§ti, fie confesionale, fie de Stat. Ceeace ne intereseaza, este sa constatam in ce grad §i-a al-Mat Statul rus in principiu interesul sàu pentru inmultirea acestor §coli §i deci pentru cornbaterea analfabetizmului. Dupd aproape 20 ani dela aparitia Geografiei lui Soroca, ne dà la 1897, Zemstva Guberniald din Chi§inau urmatoarele date statistice cu privire la invatamfIntul primar :

JUDETUL

7Fi

1

MO

2

Cetatea-AlbA

3

Chi§inäu

4

.

Hotin ......

6

Ismail Orhei

7

Soroca .

8

Tighina

5

.

.

...... ..... .

.

.

.

.

.

.

In Basarabia .

Numarul

NumArui

§eolilor

elevilor

Populalia dominantä din comnua Illoldoveni

Nemo ld.

42

2.558

33

9

128

14.950

17

111

88

6.987

49

39

57

3.489

18

39

116

8.443

38

78

51

2.967

34

17

38

2.616

25

13

71

4 792

22

49

591

46.802

236

355

Datele acestea sunt importante §i sub raportul nationalifatii dominante in comuna unde se afla §coala. Se arata in statistica numai 236 de comune mol-

www.dacoromanica.ro

CULTIIR A

261

dovene§ti din 591, cu toate cà multe din celelalte (355) nu sunt amestecate,

dupd cum ar voi sä ne facd a crede statistica. Dar chiar dac5 am ite ca exacte aceste date, vedem din ele ce putin au beneficiat de invätämantul primar satele moldovene§ti §i deci judetele cu populatie aproape in intregime româneasca. In frunte stan judetele Cetatea-Alba §i Ismail, cele mai putin romane§ti §i judetul Chi§ingu, in care . aproape jumatate din §coli revin capitalei sale cosmopolite. WA' acest tablou elocvent

.:

,c,,

c..,

c..,

,,,,, "

....

Amestecat6

=

,..

.

c_

.. ..._

...,

re i

.,,

-.

Tigâneascä

.

JUDETUL

Franeez5

t

--,-.1

Ligará

r

Evrel3

COMUNELE CU POPULATIE

-4

2

Balti . . Cetatea-Alba

3

Chi§inau

4

Hotin ......

1

6

Ismail Orhei

7

Soroca

3

Tighina

b

.

.

1

.

25

.

1

4

12

1

10

.

8

In Basarabia .

1

1

45

17

43

49

2

8

1

1

16

6

42

13

128

37

88

27

11

57

14

31

116

34

2

15

51

25

5

8

38

3

12

71

67 133

591

38

6

4

22

7

3

30 236

60

15

16

2

2

18

1

.

33

1

Pentru a arata progresul lent (§i poate intentionat lent) in aceasta directie, nu este nevoe sà prezentam date statistice pe intervale mici. Ajunge sd consultam datele oficiale ale Zemstvei Guberniale din Chi§inau pe 1906, ca sa vedem cä intr'un interval de 30 ani (dela 1878) mumarul §colilor a sporit dela 355 la 1007, iar cel al elevilor dela 28.186 la 37.936, ceeace insemneaza, cä atat numarul §colilor cat §i al elevilor, n'a ajuns sä se intreiasca, cu tot sporul populatiei in acest interval de timp. In medie se creiazd deci anual iii acest rastimp cate 21 §coli primare in toata Basarabia (deci Cate 2 de judet!), iar numärul elevilor spore§te cu cate 1476 in toata Basarabia (deci cu 184 elevi de judet !). Cif re destul de elocvente de altfel, a caror importanta insa se reduce la zero, clan ne gandim ca in totalul de §coli intra §i cele particulare, cele minoritare (ale coloni§tilor nemti) §i cele biserice§ti.

www.dacoromanica.ro

COLILOR

www.dacoromanica.ro

1

8 tipurile

..

.

clasã

.

.

4

56

7

-

49

--

-

-

--

174 20157

3

-

46

I

-

-

-

-

-

104 6509

32

-

1

-1

52

--

- - -

-

-

119 7028

46

3

4

1

7

36

NurnArul

8 coli de toate

8. Idem de

7.

Intr. de biserica (parohiale) de 2 c1.

mane)

.

Minoritare (get-

.

6.

.

Particulare

Intretin te de societati

.

5.

4.

clasd

elevilor NumArul

1

6

i

1

53

-

Ei

-

-

13

-

1

E

-

-

-

-

--

E.

114 8116

47

1

1

40

4

8

Ect.

1

E

-

-

-

-

-

-

t,

103 6542

41

1

3

1

--.

27

5

25

E-;.1..

Eg

s7.

,...,_

;7.

....,...

,,_

Orhei Judetul Soroca

-Z 1. - . - " =s 0 "=.

hdutui

Numnrol

-

d-

E"--

150 10199

--

-

4

1

86

-

7

--

--

.-

112 7043

42

1

1

-1

6

2

60

elevilor Numnrul oIiIor Numarul elevilor Numarul

16

oIilor Nurnarvi 6

E= ZIt-;.

= t-

ducletui Ismail

Nurnarul S.

_S.

-

-

.-

--

--

-

-

E

=

,

360

10

69

3

33

352

50

130

1

1

1

9737

404

2307

-

33483

j

I

7393b

! 20009

1

)

I

}

I

1

7996

z;ii. ;ZT

gi-;

r

In toata Basarabia

131 8242 1007

50

1

10

2

49

4

15

,,..

i =, gi ET, mg. ET

=

lighina

JLdetul

eoIior

.

- -

Judetul 113tin

§volilor

de

Eg EE

i-

Chisin'au

Judetu)

elevilor Nurnärul

3. Idem

6

Intretinute de minister de 2 clase .

volitor

2.

:trot Num

16

elevilor

.

.

E

colilor Arul Num

Intretinute de zemstva . .

Sr

Judatul Cetatea-Alba

Numarol elevilor Numarul

1.

PRIME

TIPDL

Judetul Bi'S'

Is>

VIEFV2IVSVS

tuvsvi vs azawin inonel :

CULTURA

263

S'ar crede cä revolutia rush' din 1905 ar fi trebuit sa sileasca Statul rus sä deã mai multa atentie dezvoltárii invätamantului primar, pentru a combate astfel mai cu folos analfabetismul la sate si prin urmare posibilitatea unei repetali a revolutiondrii masselor populare inculte, agitate de anarhi§ti. Totu§ nu se poate constata nici acurn un progres simlitor, caci dupd Informatiile statistice" oficiale din 1916 ale aceleea§ Zemstve guberniale, ') aflätn Ira intreaga Basarabie 1384 §coli cu 80.991 elevi, ceeace insemneaza pentru un interval de 10 ani un spor de 375 §coli si 7055 elevi pentru intreaga Basarabie, iar in medie anuald de fiecare judet un spor de 4 scoli §i 88 elevi. Aceasta noud statistica, alcatuita in anul ultimei revolutiuni rusesti (1917) ne da totu§ date noui, interesante sub raportul nationalitatii elevilor. Vedem din ele Ca' numärul §colilor primare ruse din satele moldovene§ti

(839) intrece cu mull pe cel din satele nemoldovene§ti (544) §i tot a§a numarul elevilor moldoveni (43.308) pe cel al nemoldovenilor (37.683)desigur o primejdie pentru deznationalizarea Moldovenilor din Basarabia, daca n'ar fi urmat la timp (1918) 2) oprirea acestei desnationalizari fortate §i mai repezi acum de cat la 1906. WA' §i tabloul intocmit dupd datele amintite: n.,

Nurnarul total de scull

JUDETUL

1

BA Iti

2

Cetatea-Alba ..

3

Chisinau

4

Hotin

5

6

Ismail . Orhei

7

Soroca ..

8

Tighina

.

.

.

.

.

.

.

.

In toati Basarabia .

.

Numärul Numarul de seoli de seoli

in sate moldot yenesti

Num Aral

"Lai

in sate rusr.sti s i

mate

,

de

elevi

de ele.vi in ssolile saletor

inoldovenesti

I

Numarul de elevi

in satele ruseSti si rnixte

206

189

17

8.030

7.066

1.564

179

27

152

13.813

1.766

12.047

171

163

8

8.938

8.368

570

176

46

130

9.356

2.276

7.080

234

92

142

11.029

4.324

6.705

150

144

6

9.958

9.515

443

136

106

30

8.220

6.411

1.809

131

72

59

11.047

3.582

7.465

1.383

839

544

80.991

43 308

37.683

Datele acestea, culese sub Rusi in preajtna revolutiei din 1917, ne arata destul de limpede, ca Statul rus n'a facut nimic in scoala primara. din Basarabia pentru copiii Moldovenilor si foarte putin pentru luminarea in general a masselor mari populare din aceastä provincie. I)

Publicata in 1911 la Chisinau de profesorul N. Popovsehi. Pentru ilustrarea situaliel invatamantului primar din Basarabia in 1918 vezi articolul nostril

coala primarei din jnactul Balip. in coala BasaraVei", anal I, No. 2.

www.dacoromanica.ro

BASARASIA

264

Ceeace ne va interesa insa mai mult va fi cutn s'a inodat, dupd 1917, firul rupt in 1812 al invatamantului moldovenesc din Basarabia, reinfiintanduse §coala moldoveneasca de catre in§i§i patriotii romani din Basarabia ; apoi ce progrese s'au realizat pe acest teren in scurtul interval de 7 ani (1918 1925) de istratie rornaneasca. Progresele se pot constata chiar la finde anului urmator Unirii : 495 de §coli primare in plus, intre ele §1 92 grädini de copii, cari nu existau sub Ru§i 1). Lasam sä urmeze tabloul respectiv cu datele statistice pe judete : Invliimantul primar-Lrban

InvIt1mAntuI

Grtdinile de

<-..

cod

.7.

2

2

4

4

199

330

.

3

9

106

164

3

3

7

7

119

183

Cetatea-Allaa .

15

35

293

502

10

10

9

9

327

556

4

ChisinAu

5

Hotin

6

Ismail

7

Orhel

3

8

Soroca .

.

.

.

5

9

Tighina ..

.

.

21

51

In toara Basarabia .

160

420

.

2

Cahul

.

3

. .

.

.

. .

. .

=.

,,oli

.

_

do

colilor

.

Nurarol

300

13A1ti .

= ._=

Nurn'arul

186

1

z .,-,

inAlätor.

24

E ,s z .,, .

Nt.marul

7

.

,

oolilor

.

J(JDETUL

hmaril

Numarul total

InvilImantul particutar

inAtátor.

primar-rural

.

.

46

159

180

2'd3

10

10

13

14

249

406

.

.

9

27

175

254

11

11

6

6

201

298

91

b8

175

?

?

35

35

154

301

5

196

242

1

2

4

4

204

253

19

191

357

1

1

12

12

209

389

193

272

1

1

1

1

216

325

1.588

2.489

92

1.878

3.041

.

.

.

51

,

39

40

91

5i sà se noteze, ca aceste progrese au fost realizate in pr'mul an dui:A revolutia ruseasca §i incheerea rasboiului, cand in Basarabia era o mare criza de localuri proprii pentru §coalà, cand multe din cele existente erau inchiriate, neincapatoare, cand, in fine, nu exista Inca obligativitatea invataniantului primar, cunoscuta numai in Vechiul Regat. Pentru continuarea studiilor, absolventii diferitelor tipuri de §coli primare din Basarabia aveau sub Ru§i la dispozitie §coli medii §i licee (a§a numitele Ohimnazii" pentru cursul superior si proghimnazii" penfru cursul inferior). Numärul -tor insa a fost lunga vreme foarte redus, asa ca accesul elevilor absolventi de scoli primare (in special al Moldovenilor) in aceste scoli era foarte anevoios : atat din cauza locurilor reduse in clase, cat mai cu sea ma din cauza limbii de predare rusesti. Intrucat Statul rus nu putea sau nu voia sa inmulteasca §i sa intrelie §coli suficiente pentru raspandirea culturii in massele poporului basarabean, a intervenit chiar dela inceput initiativa particulara. II

Dupa datele oficiale ale Inspectoratulni regiunii XV §coalare" din Chl§inan.

www.dacoromanica.ro

CULTURA

265

Functionarea acestor §coll particulare se reglementeaza prin legea din 8 Decemvrie 1828. Prin legea din 19 Fevruarie 1868 aceste §coli (externate sau internate) se impart in urmätoarele categorii : I) 5 coli secundare cu 6 clase. II) III)

3

primare

Ele se puteau infiinta,

inferioare.

4 §i 6 clase (odnoclasnoe §i dvuhclasnoe ucili§ce). in

PRI1111111 baza unei autorizatii speciale a M. I. P., de catre cetatenii DE ru§i cu certificate de bund purtare. Pentru a puteà infiinta o §coalä de categoria I, solicicompustfr tatorul trebuià s. ailod studii superioare, iar pentru catego- pentru shade eletnentare i IV classe gininasiale ria II §i HI titlul de profesor be

LIMBA RUMINA,

sau profesoard casnica (doma§nii uciteli, doma§neaia ucitelinita).

Pentru infiintarea de §coli primare particulare, solicitatorul trebuia säaibä titlul de invatator. Programa acestor §coli trebuid sa fie aprobatä de M. I. P., iar manualele folosite in ele

din cele aprobate de M. I. P. In §colile de categoria

Ioannui Doncevii.

HAULllUÜ INYPC1)

MEllillIllliarl) 28111lia, COCTAHAEHHEJII

Dm mama ylawanis u IV maccoez 211x11a31a Xf1

I

(clasele IVVI) profesorii tre-

buiau sa aibä studii superioare ; in clasele I III din categoria I §i in §colile de categoria H puteau fi i§i profesori cu titlul de profesor sau

profesoara casnica. In

§colile primare puteau

predà numai invatatori. KIS I NE rr Controlul ii exercità M. I. P. Tipografie lui Akimil Popov 0 prin organele sale speciale. 1865. Scolilor particulare de categoria I li se putea. acordA Mannalal de limba romanA a lui 1. Doncev, tipArit fn Chi§inSu in anul 1865. denumirea de licee particulare (in baza legii din 19 Fevruarie §i 19 lunie 1871), iar in baza unei deciziuni speciale a M. I. P. §i drepturile liceelor de Stat. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

266

Absolventii acestor licee puteau sä urmeze la universitäti, dacd examenul de absolvire se fAced in fata unei comisiuni de profesori prezidatd de un delegat

al M. I. P. Invdtdmantul particular se puted face §i in familii (de reguld aristocratice) de cdtre a§a numitii profesori §i profesoare casnice, cari puteau functiond in calitate de profesori la §colile medii §1 in cursul inferior al liceelor. Sco lile particulare 1) au fost reglementate definitiv prin legea din 1 lunie 1914. Aceastd lege acordd dreptul de a deschide §coli, clase §i cursuri : zemstvelor, ora§elor, comunitatilor religioase, societdtilor §i persoanelor particulare. Se puteà predà in aceste §coli §1 in alte limbi decdt cea a Statului, in afard de urmätoarele obiecte : limba rusk istoria §i geografia. In liceele zemstvelor §i ora§elor (comunelor) trebuiau sa se predeã toate materiile in ruse§te. Aceste §coli puteau avea un caracter general, special §i profesional. Scolile secundare din Basarabia ale Ministerului instuctiunii publice 2) erau de categoriile urmAtoare : 1. Licee de bdeti (clasice §i reale). 2. Licee de fete (subventionate de Stat). 3. 5coli reale. 4. 5coli tehnice. 5. Institutul pedagogic. 6. 5coli normale. 7. Gimnazii. Legea din 19 Noemvrie 1864 imparte liceele de bdeti in clasice §i reale cu Cate 7 clase, iar legea din 19 Iunie 1871 desparte definitiv liceele clasice de

cele reale. Celor dintdi li se adaoga incd o clasd a VIII-a. Legea din urmd, din 10 Mai 1912, reglementeazd normele de retributie ale corpului didactic §i istrativ precum §i drepturile la gradatii §i pensie ale profesorilor secundari 3). Liceele de fete au fost reglementate prin legea din 24 Mai 1870, dan-

duli-se pe ldngd 7 clase de curs general Inca o clasa in plus, a VIII-a complimentard, pedagogica. Absolventele clasei VIII primeau titlul de invdtätoare casnicd". Legea din 3 lulie 1916 stabile§te normele de recrutare §i salarizare, pensie §i drepturile la grade ale corpului didactic din liceele de fete. 1) Despre aceste sco11 vezi pe larg studiul meu : .5'coa1e1e particulare din Basarabia" in revista $coala Ilasarabiei" din Chisindu, anul I, 1919, No. No. 4, 5 51 7). 2) Asupra acestor 5coli vezi 51 documentata Introducere" la Armand inviltdmOntului secundar din Romdnia" pe anul 1924-1925 de Const. Chiritescu, pag. XII. XXV 5i urtnätoarele. 3) Despre categorille, titlurile i drepturile profesorilor din Basarabia inainte de 1918 vezi articolul subsemnatului : Profesorii secundari in Rusia" in revista Tribuna $coalei" (Chi5inau, 1921, No. 2), iar dupft

1918 Anuarul" d. Const. Chiriteseu, pag. 35 51 urmatoarele din Introducere".

www.dacoromanica.ro

CIILTURA

267

Itt Basarabia a functionat o singurd §coald tehnica cu 7 clase (in Soroca), infiintatd prin legea din 3 Iu lie 1908 §i reglementatd prin legea invatamantului tehnic din 2 lunie 1917. Institutul Pedagogic din Chi§indu a fost infiintat pe baza legii din 31 Mai 1872 §i pregdtea corpul didactic pentru scoli medii. Astdzi acest Institut nu mai existd, nefiind nevoe de el. Scolile normale s'au infiintat in baza legii din 1870. Aveau la inceput 3 ani, apoi 4 ani. Prin legea din 14 lunie 1917 a guvernului provizoriu rus ele au fost unificate ca program cu clasele cursului superior al liceelor de Heti, pdstrAnd un caracter special pedagogic si fdrA limbi strdine. La Unire existau in Basarabia numai 3 §coli normale. AstAzi avem 10 §coli normale, din cari '3 la Chi§indu (1 de bdeti §1 2 de fete) §i Cate 1 de bdeti la Hotin, Soroca, Balti, Orhei, Tighina, Ismail §i Cetatea-Albd. Scolile medii 1) s'au infiintat in baza legii din 8 Decemvrie 1828 sub denumirea de judetene (uezdnoe ucili§ce) cu un curs de 3 ani. In baza legii din 31 Mai 1872 se transformd in §coli orA§ene§ti (gorodscoie ucili§ce) cu 4 si 6 ani de invatamant. Prin legea din 25 lunie 1912 se reorganizeazd ca program, ca norme de recrutare a corpului didactic §i ca drepturi a absolventilor, primind denumirea de §coli primare superioare". Sub regimul romdnesc programa §colilor medii a fost prefAcutd §i echivalatd cu cea a cursului inferior de liceu, dându-li-se elevilor drepturile respective.

Soroca in cartea sa amintitä constatd in Basarabia pe la 1875 : 5 §coli secundare de bdeti cu 1.081 elevi ; 3 §coli secundare de fete cu 779 eleve, deci in total 8 §coli secundare cu o populatie totald de 1.860 elevi. In acest numar, dupd cat am putut constatà, nu par sd intre §i §colile medii. De retinut este cd, in Basarabia au mai fost intemeiate intre 1856-1877 §i licee române§ti §i anume : liceul din Ismail la 1873 §1 cel din Bolgrad, intemeiat de caimacanul Principatului Moldovei Nicolae Conache Vogoride la 1858. Ambele au fost romAne§ti pAnd la retrocedarea Basarabiei in 1878. Oricum, putem constatà sigar, cd primele §coli secundare de Stat se intemeiazd la 1828 (5coalele tinutale", astAzi medii de bdeti" din Chi§indu §i Tighina) respective la 1833 (liceul No. 1 de Heti azi B. P. Ha§deu" din Chi§indu 2). Mai multe §coli secundare se intemeiazd in intervalul celor cloud revolutii (1905 1917) : 19 §coli, deci cdte o §coald noud in interval de 11/2 ani. Cele mai multe §coli secundare s'au intemeiat insd in scurtul interval dela Unire (1918) pAnd azi : 17 §coli, deci in medie cdte 3 §coli la an. La sfdr§itul lai 1924 erau in Basarabia 67 de §coli secunclare de Stat 3) t) Const. Chiritescu, Op. cit. Intro ducere", pag. XII.

Vezi Din istoria liceului de Heti No. I din Chiiindu", articol publicat de subsemnatul in 4coa1a Basarabiei", an. 11 (1920), No. 7.

3) Dupa datele statistice ale Inspectoratului Regiunii icolare XV" Chiginitu §I ale Anuarului" d. Const. Chiritescu.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

268

(in afard de cele normale, profesionale, comerciale, tehnice, industriale, agricole etc.), cari se repartizau pe judete dupä cum urmeazd :

. ..7.

...

= .-...

LICEE DE:

JUDETUL

Fete

Baieti

Nurn gni

SCOLI MEDD DE:

,..,

= =

total de §coli

Bilieti

.(34

Mixte

Fete

J

1

BMti

2

4

Cahul . . . Cetaiea-Alba Chi§inau .. .

5

.

1

1

.

1

1

.

.

2

1

.

.

4

3

Hotin

1

1

1

6

Ismail .

2

2

1

7

Orhei

2

2

8

Soroca

2

1

1

9

Tighina

2

2

3

17

14

7

3

.

.

.

.

.

.

In Basarabia .

.

3

6

1

3

1

4

8

3

3

1

--

1

14

1

4

3

8 5

1

6

10

1

1

9

6

22

1

67

Aceste 67 §coli aveau 434 clase, 716 profesori §i 15.337 elevi. Progresul §colilor secundare din Basarabia sub istratia româneascd flU sfal numai Itt sporul lor numeric. El sta. §i in faptul Ca' toate §colile medii au fost transformate de fapt in gimnazii, pastrându-§i numai numele de §coli, medii" ; iar pe de alta in transformarea mai multor §coli primare superioare in scoli medii.

Alt progres este infiintarea §i mutarea aproape a tuturor §colilor medii din ora§ele capitale de judet in comunele urbane §1 rurale. Aceste din urniã erau parld nu de mult nedreptätite tatã de ora§e, in cari se concentraserd toate categoriile de Foil secundare, ingreuind astfel foarte mull accesul copiilor de plugari in §colile secundare. In sfar§it, cel mai mare progres al invAt'amantului secundar din Basarabia, din punctul de vedere al ratiunii noastre de Stat national, este românizarea lui completà (inceputä la 1918 §i terminata la 1922), precurn §i sporul procentului de elevi §i profesori romAni in ele. Pe langA §colile secundare s'au mai infiintat in Basarabia indatä dupà unire §i cateva Universitati populare, din cad supravietue§te azi una singurä, cea din Chi§inAu. Infiintatä la 1918, ea a dezvoltat pand astäzi o activitate foarte roclnicd,

justificanduli pe deplin dreptul la existenta in aceastä parte a tärii, care, sub raportul invafamantului superior, a fost cu intentie neglijatä de Ru§i, pentru a nu se forma in jurul unei institutii mai inalte de §tiinta §i culturd in Basarabia moldoveneascä un curent national primejdios ideei de Stat ruse.

www.dacoromanica.ro

CUL TURA

261

Universitatea populard are trei sectii : literard, juridicd si

Au predat §i predau la aceastd Universitate profesorii cei mai distin§i din localitate §1 ocazional,

la matineurile Duminicale, profesori dela t o ate UniversitAtile noastre de peste Prut. Acestei Universitati i se datore§te §i in-

fiintarea primei mari biblioteci publice romAne§ti din Chi§indu, care este astdzi printre cele dintai din intreaga tard.

Buletinul Universitätii populare din Chi§inau, tipärit la 1922, amid pe larg istoricul §i activitatea acestei scoli inalte, care se bucurd de o subventie speciald din partea Statului, ca dovadd cä necesitatea §i munca ei culturald au fost pa deplin recunoscute de cei in drept. Sub stdpanirea ruseascd nu existau in restulimpArAtiei§coale superioare decdt in centre curat rusesti: ca, Odessa, Kiev §i Harcov, asa cA peri-

fl

liYBbIHT MOALLOBEHECK PEDVICT61 AE rn4TEPTYPb WM WT111111161 11PRISTIltibl..

yi 14

fiyzycm aHyn

1 9 1 4. .

1

r-..11V.

,

4,1%

,,

(Y11[11/ME111

1PATYVIT

''.44v...s 4," -

ca-son-ea--,ceos.-,-Pep,aKain ui

unininforpaqui: Rummy, HemeRicasi p., X 16.

feria era complet ne-

glijatd sub acest raport. Astäzi au si Mol-

dovenii basarabeni o

Tonorpa (Pia nyii B. B. SIKy6osm4

Revista Cuvant Moldovenesc".

§coald superioard, care cu timpul va putt A deveni o fortareata culturald importantä,

care sA contrabalanseze cu succes incercdrile du§mänoase noud din invecinata republicd moldoveneascd transnistriand, de unde tinerimea moldoveneascd, lipwww.dacoromanica.ro

BASARABIA

270

sita §i de cele mai elementare §coli moldovene§ti, ar putea H u§or atrasä §i cultivatä de noul focar de culturd nationala. Neexistand in Basarabia sub Ru§i o §coala nationald moldoveneasck ar fi fost firesc, sa nu existe nici o literaturä didacticd I) in aceastä linib. Totu§ o astfel de literatura a existat la inceput, dupa 1812. Avem din acel timp bucoavne, gramatici, dictionare, crestomatii §i scriitori didactici reputati, ca : Stefan Margellä, lacob Hancu, loan Doncev §i altii, cari s'au gandit sä inlesneasca copiilor moldoveni, invätarea limbii ruse§ti, dandu-le manuale in limba lor materna. Pentru licee §i seminare, in timpul cand mai era tolerata limba moldoveneasca in ele, s,au alcatuit §i cateva gramatici, carti de citire §i crestomatii, cari ä cu succes orice comparatie cu manualele similare romane§ti de peste Prut din aceea§ vreme. Dela 1905 aceste carti reapar in Basarabia, iar in 1918 basarabenii au putut sa-§i Intocmeasca chiar ei singuri primele manuale pentru cursul primar. Cum se explica totu§ intr'o provincie lipsitä de §coald moldoveneasca, §i prin urmare de intelectuali moldoveni formati in spiritul national, multimea de barbati de §coala, cari la 1917 1918 au putut infiripa o §coala nationala ? Se explica: Intai prin obar§ia taraneasca a acestor invatatori §i preoti, cari, de§i e§iti din §coald ruseasca, totu§ nu §i-au uitat §1 neglijat limba stramo§easca. ; apoi §i prin manifestärile culturale-politice moldovene§ti, cari se accen-

tuiaza dela 1905 Incoace. Aceste mi§cari se datoresc tinerilor studenti Moldoveni dela Kiev, grupati in societati nationale §i avand printre ei §i cativa colegi regateni, §i celor trecuti la universitatea din la§i. Ace§ti tineri patrioti §i luminati au tinut sa de§tepte §1 pe fratii lor de acasä.

Si aceasta au facut'o prin diferite ziare §i reviste populare 2) ca : Basarabia" (1900) Vieata Basarabiei" (1907), Moldovanul" (1909), Basarabia reinoitd" (1907), Lumindtorul" (1908), Fciclia Tarii" (1912), Glasul Basarabiei" cari (1913), Cuviintul Moldovenesc" (1910), 4'coa1a Moldoveneascd" (1917), cu toata asprimea cenzurii §i politiei tariste, cari nu le-a ingaduit decat un trai scurt §i plin de mizerii, au §tiut sa aprinda Inca §i mai vie con§tiinta satelor moldovene§ti, pregatind spiritul satenilor pentru o vieata politica nationala §i libera. De§i mai rar §i in mai putind masurà, mi§carea culturala-nationala dintre

Prut §1 Nistru a fost totu§ promovatä §i prin reprezentatii teatrale romane§ti. Era firesc ca aceste reprezentantii sa se ded de arti§ti de peste Prut, ie§eni mai cu seama, dar n'au lipsit nici incercari locale cu actori diletanti. 1) Despre cartile didactice romanesti in Basarabia vezi t. Ciobanu, Op. cit , pag. 77-143. 2) Despre pubhcatille periodice romiinesti in Basarabia vezi §i t. Clobaun, Op. cit., pag. 285-313.

www.dacoromanica.ro

CULTURA

271

Prin Basarabia au fost cu trupele lor un Matei Mil lo, Theodorini, Petre S. Alexandrescu, Nicolae Luchian, Bobescu, Costache Balanescu, fratii Vlädice§ti, Gr. Manolescu, Aristita Romanescu, etc. §i au incantat pe Moldoveni in primul rand cu piese nationale ca cele ale lui V. Alecsandri, C. Negruzzi §. a. Odata gustul pentru teatru de§teptat, s'au format §i trupe de amatori diletanti, ca cele ale lui V. Hartia, Gh. Madan, §. a. I).

1)

tefan Ciobanu, OP. cit., cap. VI, pag. 184-193.

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

1)1N T ECUT UL I3ASARA I31 DE ION NEGRESCU. Conservons jalousement les nations, meres

et gardiennes de Part, de la littérature, de la culture, c'est-à-dire de la variéte, de

l'intéret, de la beaute, de l'humanité, de la vie lzumaine".

E. Boutroux.

Intelegerea culturii unui popor nu se poate face fArA considerarea realitätilor nationale §i a imprejurArilor istorice, cari au determinat evolutia acestor realitati, stAnjenind sau inlesnind manifestarea lor. Cu atat mai mult pentru un popor pe care destinele I-au condamnat sA-§i trAiascA cele dintAi zeci de veacuri ale istoriei lui desmembrat, nedreptAtit, asuprit. Istoria culturii unui atare popor dela origini §i pAnA la infAptuirea unitAtii lui etnice §i teritoriale, care singurA-I aduce la limanul indeplinirii rostului sAu specific in inlAntuirea creatiunilor umanitAtii, nu este decAt, doar, inregistrarea aspiratiunilor §i a fortei, cu care geniul sAu national se pune in serviciul descAtu§Arii §i al libertAtii.

Cu atAt mai mult pentru o provincie, in care natiunea frAntä a trAit veacuri

de oprimare cu tot cortegiul lor dramatic de masacre, de prAbu§iri, de ruine, de doliu, de sclavie. Nu este, desigur, un incident faptul cA dupd cum in Apus, din provincia cea mai rApitd de libertAti nationale, din Alsacia, au pornit rAsvrAtitoarele indemnuri ale marseliezei ze a lui Rouget de L'Isle, tot a§a din o provincie subjugatA mai mult de un mileniu in Reiscirit au pornit caldele cuvinte ale imnului de rede§teptare nationala românea'scd, in Rásunetul lui Andrei Mureganu din Ardeal.

In acest sens in orice capitol din istoria culturii unei provincii subjugate, precum a fost Basarabia, vom IntrezAri, la fiecare pas, acelea§i aspiratiuni spre unitatea etnicA organick dela care ea a fost desprinsä prin biruinta provizorie a fortelor brute, impotriva cArora insA sfAr§esc totdeauna invingAtoare eternele legi ale justitiei imanente ale timpului. Mai mult IncA, in IncercArile §i in operele oricArui scriitor, care a vAzut lumina zilei pe plaiurile Basarabiei libere sau pe plaiurile Basarabiei cAzute apoi in robie, vom Intrezdri, la fiecare pas, ori suspinul dupA trecutele vremuri de libertate, ori aspiratiunile unei rena§teri viitoare a libertatilor. www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

273

Dar sunt scriitori originari din Basarabia, pe cari soarta i-a silit sä pärdseascd de timpuriu pamantul lor de na§tere, Vara' ca apoi, in intreaga lor vieata, sd-1 mai poata revedea, pierzand astfel orice legdturd cu mediul basarabean §i identificandu-se cu indrumatorii s .flete§ti ai Romanilor din Principate, precum este Alexandra Russo sau Bogdan Petriceico Hasdeu. *

*

Plecat de timpuriu din Basarabia, la x rasta de noud ani, §i alti noud ani petrecandu-i in strainAtate la studii, Alexandru Russo, cand se intoarce in Moldova, in preajma anului 1837, in afard de razletele amintiri ale celor dintai ani ai copiläriei, petrecute pe tArmurile Bacului din Basarabia, poartd totu§ Inca o puternica reminiscentä a originei lui basaran° bene ; este atitudinea §i lupta lui hotdritd pentru ideile de democratie §i libertate, de -0 toleranta, bazate pe cele mai profunde sentimente ale iubirii de patrie, care svacnesc din ansamblul studiilor §i operei sale teoretice, de critica sociald, atitudine §i lupta pe care democratica Elvetie, unde §i-a fa-

cut studiile, nu a avut decat doar a i le cultiva, intru cat el le purta in suflet inspirate de starea de robie a patriei lui parasite. Semnarea proclamatiei pentru revolutiunea din 1848, dacd nu §i colaborarea lui la redactiunea acestei proclamatii, dupd

cum sustin unii, participarea lui la adunarea Romanilor ardeleni din 3 Mai 1848 pe

Alexandru Russo.

Ctimpia Iiberta7ii, inchisorile ungure§ti, pe cari le-a cunoscut §i din cari era sä fie dus la spanzuratoare pentru ea a fost prins raspandind intre Romanii din Transilvania Deqteptarea României" lui V. Alexandri, exilul in strainatate in urma anului 1848 §i inchisorile romane§ti, Soveja, pe cari le-a cunoscut pentru ideile prea libe-

rale din operele sale, sunt atatea dovezi elocuente despre valoarea, pe care o avea notiunea cuvantului libertate" pentru scriitorul nostru Alexandru Russo. Pe de altd parte traditionalismul care-I caracterizeaza fata de ceilalti tineri bonjuri#i" atunci cand in critica sa sociala, itand importarea noilor forme politice §i sociale din Apus, cere totodata pdstrarea neatinsä a sufletului romanesc, pe care cata sd-1 desgroape din comorile literaturii populare necunoscute §1 neintelese pand atunci §i din tot ceeace se cuprinde in traditiile trecutului, acest traditionalism define§te figura luptätorului pentru libertati Alexandru Russo. B. 215

18

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

274

Creer occidental V inimd moldoveneascd, a§a caracterizeaza Russo generatia tinerilor, din care el insu§i faced parte, in conflict cu societatea veche §i egoista, näscutä din napädirile Fanarului §i din corciturile sangelui roman... nici greaca, nici romana.".

De aceea, atunci cand este vorba de literaturâ, Russo cere nationalizarea ei ; ,,Ce e literatura de nu clziar expresia vietii unei natii? ' Si cu spiritul sail critic de fin §i clar discernamant el propune, pentru a o salva de fizionomia ei straina §i falä, sà se inspire din izvoarele poeziei populare, a cronicelor, a traditiilor, a vietii specifice romane§tI de la tail 1).

Dar mai mult decat in cele mai frumoase bucati ale sale, ca Sonveja, Steinca Corbului, Piatra Teiului, Alexandru Russo se caracterizeazd in poemul sdu neintrecut Catarea Romdniei prin efuziunile de sentimentalism, in care notele revolutionare se imbina cu cele ale iubirii de patrie, alternand scepticismul cu entuziasmul §i resemnarea cu nadejdea, dupa. tablourile din trecutul istoric al poporului roman, pe care le evoaca inaintea ochilor no§tri, intrebuintand cand

tonul popular, duios al doinelor, cand acel religios §i gray al psalmelor, cand graiul batranesc al cronicelor. * * *

Celalalt scriitor originar din Basarabia, de care am pomenit in paginile de mai inainte, Bogdan Petriceico Hasdeu a dominat prin vasta sa activitate §tiintifica §i Jiterarä intregul cuprins al culturii romane§ti din epoca vietii sale. Lida§ prin puterea sa de munca, prin intinsele sale cuno§tinti in domeniul istoriei §i filologiei, prin imaginatiunea §i fantezia, care i-a permis sa se transpue in epocile cele mai indepartate §i mai intunecate din trecutul neamului, in operele sale el a creiat un ciclu, care constitue parte integranta din evolutia culturalä a acestui neam, care atrage §i zabove§te privirile oricarui cercetätor. Studii asupra documentelor cari poartä in ele primele manifestari ale limbii

romane, in diferitele ei stadii de desvoltare, studii asupra cartilor poporane" ale Romanilor in secolul al XVI-lea, elaborate cu compete* pe care i-o dadeau vastele lui cuno§tinti in domeniul limbilor §i literaturilor slave, indispensabile filologului roman intru cat acestea au fost adeseori campul de propagare al productiunilor

literaturii bizantine (529-1453) catre noi, alcatuesc materialul operei sale numite cu arhaica expresie Cuvente den bdtrdni"; stint textele a§a numitului Codex Sturdzanus" cu caracter compilativ bisericesc- dogmatic, legendar, istoric §1 mai rare-ori romantic. Alte studii filologice, urmarind dictionarul limbii istorice §i poporane, sunt cuprinse in Etymologicum Magnum Romaniae. Studii istorice asupra elementelor constitutive ale nationalitätii romane in secolul al XIV, intinderea teritorialei, nomenclatura, actiunea naturii asupra omului, prin care se explicã vitalitatea §i puterea de rezistenta a natiunii impotriva tu-

turor vicisitudinilor la care a fost expusä, cuprinde lucrarea sa inovatoare ca I) V. cursul d-lui G. lbrdileanu : Istoria literaturii romdne moderne 1840-1880 p. 438.

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

275

sistem, numitd Istoria criticd, aláturi ca valoare de monografia sa loan Vodd cel cumplit. In sfdr§it opere literare, ca Rdsvan Vodd qi Vidra", in care a prins momentul dramaticelor lupte pentru tron intre boerii moldoveni, complecteazd cadrul bogatei activitnti a lui Bogdan Petriceico Hasdeu. Venit din Basarabia subjugatä, el nu §i-a uitat niciodatn patria §i in operele sale a sustinut cu caldurd ideia democratiei §i a libertatii. Astfel, dupd cum in Istoria Criticd el explia, bunnoarn, puterea §i märirea Venetienilor din evul mediu, invingAtori ai lui Barbarossa §i Mahomet II, in antiteld cu decdderea lor din vremea noun, prin democratismul institutiilor lor vechi fatd de despotismul modern, tot astfel in zorile unei democratii §i a unor libertdti viitoare intrezärid B. P. Hasdeu posibilitatile de rena§tere a Moldovenilor dintre Prut §i Nistru din apdsarea §i umilinta Muscalilor", impotriva cArora ura lui nu a avut margini. Din acest punct de vedere autorul .

unui studiu de data recentä a observat Ca intre cdrturarii moldoveni din Basarabia, refugiati peste Prut, Hasdeu formeazn in privinta atitudinei fain de Rusia o exceptie, intrucdt a cunoscut fath

de ea numai urd §i o urà dusd la extrem prin cosecuenta §i inddrjirea, cu

t..

care a manifestat-o nu numai in pa gini literare, dar mai cu seamd in articole politice §i conferinte publice 1), menite a cred o atmosferd ostild Muscalilor".

-

:.

Rolul pe care ideia de libertate 1-a avut in conceptia intregei sale opere, din care el a vrut sh statorniceascd o Bogdan Petriceico Hasdeu.

§coaln de românism", reesä din propriile

sale cuvinte atunci când vorbe§te despre Provedinta in istorie: Istoria este studiul faptelor, care ne aratä cã Dumnezeu a urzit pe om in perspectiva civilizatiei. Dar individul nu ajunge oricum la civilizatie, ci prin natiuni. Totul este predestinat. Si destinul nu distruge libertatea, caci aceasta este insä§i cunoa-terea lui pentru a-I realiza.". Dar chiar in drama sa istoricd Rdsvan qi Vidra" II vedem simpatizand totdeauna cu cei nedreptatiti §i asupriti, §i indeosebi, cu taranimea. *

*

*

Sä pärdsim insd aceastd categorie de scriitori, cari nu sunt numai reprezentantii Basarabiei, ci sunt in acela§ timp reprezentantii Moldovei §i repre9 Vezi Anuarul Universitafil Populare din Chifindu, 11, 1922-1925, pag. 81, conferinta d-lul L.Marlan B, P. Hasdeu f i Rusia.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

276

zentantii culturii romAne§ti in general, §i sd revenim la acele figuri, cari in tot trecutul lor au Minas strAns legati de soarta Basarabiei subjugate §1 cari alcAtuesc cu deosebire telul nostru. Nu ne putem opri la acele figuri culturale contemporane de origind basarabeand, ale cdror nume de§i au fost definitiv legate nu numai de soarta §i stdrile culturale ale Basarabiei, insd cari activeaza Inca §1 cArora perspectiva istoriei le rezervd Inca roluri de implinit. tin alt cercetAtor, atunci cand §i aceste nurne vor fi

devenit de domeniul trecutului, va avea, färà indoialä, priPjul celor mai frumoase pagini intr'un asemenea studiu. :14

*

Dar in fruntea Moldovenilor din Basarabia, luptAtori pentru libertAtile, pentru drepturile, pentru obiceiurile, pentru legile §i mai ales pentru cultura lor deosebità de a stApAnitorilor, aflArn uneori Romani originari din alte provincii, din Bucovina sau Transilvania, §i intre ace§tia cel dintAi este mitropolitul Gavriil Bdnulescu-Bodoni.

De timpuriu acesta pdrasi Ardealul, dupä prirnele studii ce le fAcuse acolo,

la Bistrita sau *apte-sate, indreptandu-se spre §coala lui Petru Movild dela Chiev, spre Roma Noud. Dar nici aici energia §1 dorul lui de invatAturi nu-i ingdclue un popas mai indelungat, caci curand dupa aceasta II afldm pornind spre Grecia, spre SfAntul Munte, apoi inapoi in Ardeal, la Misdud, de uncle trecu apoi profesor la Iai, ierodiacon, ieromonah §i predicator la Mitropolie. La mici intervale de vreme ii aflam de acurn inainte cAnd la kV, cand la Poltava §i Ecaterinoslav, ca profesor §i rector al seminariilor. La Ia§i ajunge arhimanclrit iar in vremea lui Ambrosie ajunge episcop §i curand dupa aceia mitropolit al Moldovei.

Nu aceasta este insa epoca pdstoriei lui, care ne intereseazA pe noi mai de aproape. Toate aceste peregrinäri ale lui Gavriil BAnulescu-Bodoni, intre exarhatul principatelor, arhiepiscopia Ecaterinoslavului, Novgorodului §i mitropolia Chievului etc., sunt numai date, cari ne ajutd intelegerea energiei, pe care a trebuit el sa o desvolte ca conducAtor al bisericii din Basarabia, atunci cAnd aceastA provincie a ajuns in rästimpul despdrtirii ei silnice de trupul Mold ovei.

Dacd valoarea vietii unui om trebue apreciatd dupd trAinicia operei, in care s'a concretizat acea vieatd, §i dupd rostul pe care aceastd opera 1-a avut In evolutia sufleteasca a generatiilor urmAtoare, atunci mitropolitul Gavriil BAnulescu, intre cei dintAi, are dreptul la recuno§tinta noastrd. El nu face parte din categoria acelora cari prin mari talente §i daruri InAscute infruntd veacurile ca idoli ai popoarelor, ci prin energia, prin actiunea lui zi de zi, ajungand pastorul sufletesc al Moldovenilor, el s'a facut vrednic de aducerea aminte a unui intreg popor. Organizarea eparhiei Chi§indului, deschiderea seminarului teologic din Chi§indu, in care s'a continuat invdtdmantul limbii romane pand tarziu, la anul 1867, www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

277

si deschiderea tipografiei eparhiale din Chisindu, in care dela 1814 pand la 1821, cdnd moare Gavriil Bdnulescu-Bodoni, s'au tipdrit zeci de mii de exemplare de carti romdnesti, incepand cu bucoavna moldoveneascd cu traducere in ruseste §i continuand apoi cdrti de rugdciuni, liturghii, catehizme, molebnice, ceasosloave, mineie, gramatici, etc.,aceste sunt faptele neuitate din vieata mitropolitului nostru. CercetAtorii mai noi asupra operelor si vietii lui Gavriil Bänulescu-Bodoni

au adus multe dovezi despre osardia si ttuda cu care acesta a urmdrit impHnirea in fapte a hotdririlor lui nesdruncinate pând la incheierea vietii. Noi vom cita un singur fragment caracteristic pentru felul de a gandi si a lucra a mitropolitulu Eidnulescu.

"In ocarmuirea acestei eparhii"spune Gavriil adnulescu, adresandu-se comandantului armatelor rusesti amiralului P. V. Ciceagov sd mi se ingdclue sd ma acomodez obiceiurilor de aici, cAnd aceasta nu este in contrazicere cu le-

gile, fiindcd aceasta cere linistea poporului acestuia.... si riindcä si din punct de vedere civil lor Ii s'au acordat drepturile lor vechi moldovenesti.... pentru instruirea copiilor preotilor si slujitorilor bisericii trebueste infiintat un seminar, in care sd se invele toate acele obiecte, cari se invatklin alte seminarii duhovnicesti. De a invata (in ea) cu preferintd si neapärat limbele : acea ruseascd ca a stdpAnirii ; acea nationald moldoveneascei, ca acei ce invata sä poatä propovddui poporului cuvantul lui Dumnezeu ; acea latineascd, fiindcd din ea se trage si se poate imbogati acea nationald". (V. St. Ciobanu. Cultura rorn. in Bas., pg 38).

Astfel apare figura mitropolitului Gavriil Bänulescu-Bodoni, in urma studiilor mai recente ale d-lor Petre V. Hanes (Sriitorii basarabeni) din 1920 si St. Ciobanu (op. cit.) din 1923, mai senind, mai luminoasd, lipsita, de pata acuzatiilor de rusofilizm, pe care i le aruncase in studiile anterioare unii autori ca Ghenadie al Râmnicului (Revista noud) si Moisitt (Stiri din Basarabia de astázi). * * *

Teodor Vfirnav. 0 icoand a boierilor moldoveni din Basarabia din primele decenii ale veacului al 19-lea este Teodor Vdrnav, autorul care si-a povestit propria vieald dela nastere (1801) pdnd in 1845, in cadrul specific al vietii si al mediului basarabean, care ne intereseazd cu deosebire. Istoria vigil mele a lui Teodor Vasnav este totodatd istoria vremurilor de restriste, când boierii moldoveni in drumurile ce le fáceau la mosiile, pe cari le stäpdneau in baza mostenirilor §i drepturilor lor strävechi, färä deosebire, in Basarabia, la Soroca sau Atachi, ca si in Tara de jos, au fost la un moment dat opriti si intrebati de pasapoarte la apele Prutului, statornicit ca hotar vremelnic intre frati. Aici nu o singurd clatd, dupd cum insusi ne povesteste, a plans lacrámi amare autorul nostru, Teodor Vdrnav, la despdrtirea de ai lui. *In curgerea acei vremi au venit in cloud rdnduri la mine, dela Moldavia, maicd-mea aducând si pe cel mai mic frate al meu Vasile... www.dacoromanica.ro

BASARABIA

278

Dupd aceea s'au intors inapoi, fagdduindu-mi cä dacd va cdsätori pe sora mea Sdftica, apoi va veni in Basarabia cu totul, ca sä trdiascd la un loc cu mine pand la sdvar§irea ei din vieata. Dar pentrucd dragostea ce avem asupra ei, era in mine inrdddcinatd peste mdsurd, in Cat nu puteam a ma* desparti de dänsa, §i din care pricind peste vointa ei am tinut-o la mine ca.teva luni, apoi la cea depe urmd despartire a noasträ, in carantina Lipcanilor, cddeam la pamânt §i plangeam dupd dansa intocmai ca copiii cei mici dupd mamele lor, de care scend se mira toti cinovnicii (functionarii) carantinei §i a tamojnei (vdmei)". Dar sd urmdrim mai deamänuntul firul vietii lui Teodor Varnav a§a dupd cum insu§i ne-o poveste§te in autobiografia sa. Ndscut din insotirea Meirioarei Varnav, fiica dvoreaninului Dumitrache Kiru§, carele au trait in tinutul Sorocii §i au avut §i casd in targul Sorocii" cu Costachi Vdrnav, care ,,avea a§ezarea lui in Tara de jos, la satul Flore§ti din tinutul Tecuciului., autorul nostru a invatat .buchile moldovene§ti. dela preotul satului §i aici §i-a petrecut primii ani ai copilàriei, sburdalnici, de§i in sanul familiei nu era totdeauna bucurie din pricina stramtordrii materiale. Inca de mic copil a lost luat apoi de mo§ul maicei sale, slugeriul Fotachi Ciurea pentru a-1 cre§te, cu gandul de a-1 läsa apoi .clironom. (mo§tenitor) averii lui. Primit deocamdatd bine in casa acestuia, a cAzut in curând in disgratie, indatd ce matu§a sa a aflat de intentiile slugeriului de a-1 ldsa mo§tenitor. ,,Si a§a cu unirea amândurora am fost dat deodard in cuhne la bucdtdrie subt privigherea unei tigdnci anume Safta.. Cu vremea a fost apoi trimis la un dascal moldovean din satul Hreatca, unde invata a ,,ceti pe slove ohtoicul §i vre-o trei cathizme din psaltirea prorocului David., iar pe la anul 1811 a fost trimis inapoi la casa pdrinteascd. De aici a colindat pe la diferiti alti mo§i §i matu§e ale sale pand ce in primävara anului 1812 a fost luat de fratele mamei sale Costachi Kiruq §i dus in tinutul Hotinului §i apoi in targu§orul Otacile Movileiului a boierilor Leonarzi, unde s'a bucurat de deosebita ingrijire a ndna§ei sale ,,buna §i milostiva stolniceasa Safta Leonarda.. Aceasta II trimise la un filozof grec, la invdtaturk iii Movildu. Nici aici nu zdbovi insd mult §i fu trimis inapoi in Valahia, la un negotiant" anume Constantin Lada, fratele stolnicesei, in Bucure§ti. Acesta 11 incredinta dascAlului Chir lanachi, dar ivindu-se ciuma din vremea lui Caragea, el intrerupse invatatura pand cand, peste cdtiva ani, Constantin Lada pornind spre Viena §i Lipsca II lud §i pe dansul ca sà-1 ,,dea la invataturd la vreun ora§ din aceste cloud.. Din cauza sburddlniciei lui ii ldsä insa la un alt dascAl la Sibiu. Intors §i de aici, dupd moartea lui Lada, el fu trimis inapoi la parinti §i apoi in Basarabia, unde intrd in slujbd la judecdtoria tinutului Hotin §i-§i incepu gospodaria la satul BurleineVii insotindu-se apoi cu Zoita, fiica paharnicului OhiViscu. Prin muncd, cinste §i economie Teodor Varnav ajunse apoi insu§i proprietar de mo§ii §i om instarit. El i§i incheie astfel povestea vietii : ,,In toatd

vremea am mare pärere de räu cä nu am avut norocirea a putea fi luminat

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

279

cu invAtaturk rAmAind Vaud la aceastA A/1.sta in intunericul cuno§tintei literaturei §1 blAstAm totdeauna copilAreasca mea läcomie, care m'au silit a de§arta

cutiele cu cofeturi §i cu rahat-locum ce le luase cu sine Constandin Lan, la cAlAtoria lui din anul 1814 in Austria §i Sacsonia, unde avea nimerenie (intentie) a ma lAsa la invAtaturA Aceasta este istoria vietii, cre§terii, invAtAturii §i a unora din cele mai insämnate priclucenii (peripetii) ce s'au intamplat cu mine dela na§terea mea §i panA acum. Cele ce se vor mai intampla cu mine, de astAzi inainte, nu-mi sunt cunoscute ; rog insa de a pururea pe a tot puternicul Dumnezeu, ca sä ma pazeasca de nApastuiri, de juclectiti §i de datorii §i sfar§itul meu sa se incheie cu bine". Astfel a fost Teodor VArnav ; povestitor simplu §i realist, in graiul lui format din elementele vii ale limbii populare, in care nu rare-ori insh pAtrund elemente strAine ale limbii stApanitoare, el evoack intr'o sintezA de humor §1 duio§ie, anii copilAriei §i tineretelor lui hoinare intre tinuturile TArii de jos §i Nordul Basarabiei. Din ceata acestor ani se deslu§esc figurile unor boieri moldoveni din Basarabia cu vieata lor rustick cu preocupdri ce nu se ridicA mai presus de pAmantul bogAtiilor lor, cu dragostea lor insä pentru acest pAmant, din a cArui mank precum a fost la 1828, ei trebuiau sa hrAneascA armatele rosiene§ti", cari ,,trecuse cu rAsboi asupra Turcilor, in Moldavia". * * *

loan Sirbu. 0 uitare mult mai desAvar§itA decat meritatA a invAluit numele acestui scriitor basarabean 'Dana in vremurile cu totul noi. Istoricii no§tri literari de cele mai multe ori 1-au ignorat cu desAvar§ire §i prea arareori au pomenit

doar in treacat de un I. Sarbu din Basarabia, care a publicat la 1851 o colectiune de 50 de fabule". 5i totu§ operele acestui scriitor au o importanta incontestabilk nu ark prin valoarea lor intrinsecd, cat prin faptul CA ele constitue unicile carp de literaturA originalA romaneascd propriu-zisk care au apArut in Basarabia sub dominatia ruseasA, dupà cum spune d-1 5t. Ciobanu in studiul special inchinat pentru intaia oarA lui loan Sirbu. Fecior al dvoreaninului Gheorghe Chiriacov Sirbu, nAscut la 1830 Ianuarie 15, dupd cum aratä inscriptia de pe mormantul din cimitirul MA§cAutilor 4) in tinutul Orheiului din Basarabia, pe care nu a pArAsit-o pentru a trAi macar vremelnic in Moldova liberk dupd cum s'a intamplat, indeob§te, cu scriitorii basarabeni, §i fall a fi invatat la vreo §coalà publicA §i fArA a fi ocupat vre-o funlie in istra tie, loan Sirbu, gospodarul din MA§cAuti §i Jävreni, rat/lane ca un simbol al con§tiintei nationale romane§ti in Basarabia dupà 40 de am de robie, atunci cand in nInainte cuvantarea artii sale de fabule, tipArita. la Chi§inAu in 1851, spune : Deci §i eu, bunule cetitor.... pAtruns fiind de scanteia dragostei, carele s'au atalat in sufletul meu cAtrA fiii Romane§ti, mai vartos, vä1)

V. Comisiunea Monumentelor istorice Secfia din Basarabia. Anuar ChiOnau 1924, pg.

www.dacoromanica.ro

68.

BASARABIA

280

zand cd limba aceasta, Hind mai Hieá a slavitei §i vechei mume Latine, a fi de trebuinta a o mai inzastra, atunci cand asemenea lucru se allä talmacit in multe

eu nu earn lenevit a le urma lor §1 a traduce aceste fabule in limba Moldovineasca, care socot cä iti vor fi de folos, §i cred cd de ai ave cea mai

limbi ;

mica picatura de sange Roman, ai salta vazand in manile tale aceasta. carticica". Astfel vorbe§te loan Sirbu inaintea volumului sau de Fabule alealuite in limba molovineased", carora in anul 1852 le-a urmat un al H-lea volum de Al-. cdtuiri". Toate bucatile din primul volum sunt traduceri, dui:4 cum Sirbu a märturisit in precuvantare, din Krylov, flemniter 1) i Dmitriev 2), traduceri adeseori

fàrä nici o tendinta de localizare la vieata specified a Basarabiei din preajma anului 1851. Subiectele tuturor fabulelor se raporta la caractere §i la invataturi generale omene§ti. Asemeni calätoarelor colectii de pilde populare, numeroaselor manuscrise §i editii de isopii anonime, cari purtau cu ele hrana sufleteasca a maselor populare, cu totul indiferente insa la nationalitatea acestor mase, fabulele lui Sirbu lipsite de pecetea caracteristica a mediului, in care s'au näscut, §i a personalitatii autorului lor, demonstreaza doar viile nazuinti spre ritm §i rime romane§ti a unui versificator moldovan din satele Orheiului dupa patruzeci de ani de stapanire ruseasca. Incolo el se tine aproape de textele originalelor ruse§ti.

Schimbarile pe cari le face nu constau decat doar in rästurnarea titlurilor atunci eand, buna-oara, intituleaza Omul §i Umbra", fabula, care la Krylov era Umbra §i Omul", sau Cerboaica §i Satirul", fabula care in original era numrta Cerboaica §i Dervi§ul" sau Giudecatorul", fabula care la Krylov este Nobilul". In textul fabulelor schimbarile pe cari le face Sirbu, fata de originalele ruse§ti ale lui Krylov, Hemniter §1 Dmitriev, sunt de asemeni neinsemnate ; parafrazarea unor versuri ale originalelor ruse§ti sau omiterea catorva versuri. Mai remarcabila este schimbarea pe care o face Sirbu in redarea fabulei Leul §i puii lui", intitulata in original Educatia Leului". Aceasta este una din cele mai mari fabule ale lui Krylov, fiind compusa din 92 versuri cu masura variaNIA pana la 12 silabe ; totu§ schimbarea nu are caracterul vreunei adaptari la mediul provincial, ci ea consta in omiterea primelor 51 de versuri din fabula lui Krylov, in care acesta indraznise sa critice i s ironizeze vieata dela curtea imparatului animalelor, se intelege. Dacd in primul sau volum loan Sirbu, imprumutand totdeauna alegoria adicd corpul fabulei dela Krylov, Dmitriev sau Hemniter, nu §i-a putut lua libertatea de a o insufleti cu elemente din mediul romanesc, pentru a carui educatie §i invatatura se aratd, totu§ atat de preocupat in Inainte cuvantarea" sa, apoi trebue sa observam, ca in al doilea volum, care cuprinde Alaituirile" tiparite tot la Chi§indu in 1852, el a rezistat mai mult originalelor sale ruse§ti. Patriotilor ! 1) 11

st. Ciobanu: Cultura Ram in Basarabia, pag. 205. I. Negrescu: Influentele slave asupra fab. ram., pag. 53.

www.dacoromanica.ro

FIGU'RI CULT URALE

281

primiti ale mele ostineli", spune el la inceputul volumului, care incepe cu poezia Moldova, In care vorbe§te despre bogatiile §i sterna Moldovei §i canta frumusetea moldovencelor. Si in acest volum insä se poate recunoa§te clar influenta scriitorului rus Derjavin §i chiar a romanticului Puqchin. Influenta ruseasca se resimte nu numai in fondul operei Iui Sirbu, prin imprumutarea subiectelor Calre moarte" sau Florile cele tdrzii", ci §i in formä atat sub raportul lexicului, prin adoptarea unor termini ruse§ti romanizati, cat §i sub raportul gramatical prin frecuenta intrebuintare a unor expresiuni, cari oglindesc constructii gramaticale straine, necorespunzand tiparelor fire§ti ale uzului limbii romane. In general, mijloacele tehnice, cuno§tinta limbii literare, ritmul, limba, versul nu i-au fost suficiente lui I. Sirbu pentru realizarea aspiratiunilor sale poetice. Dar am fi nedrepti dacä am starui sa apreciem operele lui I. Sirbu independent de mediul, de circumstantele §i de izolarea in care a fost el tinut sd le scrie, atunci cand insu§i nu vede in ele de cat un mic grifunte" adus in jitni(a patriotismului". De altfel numai astfel vom putea intelege asonantele §i disonantele, cari abundä in loc de rime, in§elatoarea simetrie de vers §i nenumaratele moldovenizme §i caractere straine, de cari s'au patruns poeziile lui I. Sirbu. Dacd alti versificatori, originari tot din Basarabia, ca §i Sirbu, au läsat literaturii romane opere mai trainice, nu trebue sa uitam cä ace§tia au avut un direct §i adeseori indelungat cu productiunile literaturii romane din Moldova libera §i ca, astfel, operele lor, de§i in acela§ timp, nu au fost produse insd in acela§ mediu, stdpanit de cultul oficial al unei limbi §i literaturi straine, prin care I. Sirbu a nazuit, totu§, sä razbatä, manifestanduli aspiratiunile sale spre literaturd romaneascd in fabulele §1 in celelalte poezii ale sale 1). *

*

Alexandru P. Hajdeu. In toamna anului 1825, cand moare tarul Rusiei Alexandru, acela care izbutise .sa prindd Basarabia in mrejele protectiunil creqtine

ortodoxe", cu urcarea pe tron a celui mai autocrat dintre tari, Nicolae I, incepe pentru Basarabia epoca celei mai intunecate politici de rusificare. .Vechile a§ezdminte moldovene§ti §i bruma acelei autonomii istrative, dreptul de folosire a limbii romane in §coalä, in biserica. §i in istratie, care fusesera ingaduite Inca

populatiunii basarabene de pravoslavnicul purtator al räsboaielor eliberatoare" sunt puternic subminate de tendinta de rusificare centralistd petersburgiana. Astfel, cand se implineau aproape zece ani dupa ucazul care distramase orice urmd de autonomie provinciala, §1 care izgonise limba romand din istratia Basarabiei, in nordul ei, in tinutul Hotinului, auzim un glas vorbind despre patriotism ca despre cel mai puternic sentiment al unui cetatean, scotand exemple din istoria Moldovei, cdci Moldovenii au avut totdeauna la temelia 1) Vezi mai desvoltat studiul nostru comparativ din lucrarea Influenfeleslave asupra jabulel romdnefti

in literatura cultd. II, Chi§ináu 1925.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

282

vietii lor cre§tinismul, monarhia §1 patriotismul", vorbind despre trecutul istoric §i despre voevozii Moldovenilor : Alexandru-cel-Bun, care a primit diademd imparateasca dela Bizant, Vasile Lupu, care a continuat politica culturala a lui Alexandru-cel-Bun, intemeietor de §coli etc. vorbind despre vechea culturd a Romanilor, mai veche uneori decat a Ru§ilor, vorbind mai ales despre indatoririle,

pe cari le are Rusia de a apara Basarabia, cad §1 Moldova a contribuit cu mult la dezvoltarea ei prin Moldovenii sai, ca Petra Movild, intemeietorul Academiei Duhovnice§ti din Chiev, prin spdtarul niculae Carnal Milescu, profesorul lui Petre-cel-Mare, prin Dimitrie Cantemir, primul pre§edinte al Academiei ruse, prin fiul acestuia Antiolz, inainta§ul literaturii ruse§ti etc. Acesta era Cuvantul nobilului roman din Basarabia Alexandra

Hajdeu, et or V madular a mai multor

r4-1 ."

D

impdreite#i inviitaturi publice din Rusia, care elevii goalei tinutului Hotinului rzqi qi moldoveni, care sfariisera cursul invdteiturii randuite la acea qcoald qi avea sd treacd la gimrzaziul din Chiqindu". Acest cuvant a fost tiparit intai la 1838 in Foaia pentru minte a lui Barit

§i reprodus apoi in Curierul Romanesc a lui Eliade Radulescu, in

1839,

in bro§urd de C. Stamati in

scos apoi 1855. Cu-

vantul fusese tinut in ruse§te, iar redarea lui in romane§te pentru publicatiile romane§ti facuta, dupd unii, de catre cami-

narul Malinescu, dupd altii de insu§i Constantin Stamati 1).

Prin ideile cuvantului" sau Al. Hasdeu a trezit un interes deosebit intre Romani, cari au adunat date asupra vietii lui §1 asupra altor opere ale sale. Alexandru Haideu.

0 lista a , productiilor d. Hajdeu" dupd aratarile cavalerului C. Stamati, a dat-o M. Kogalniceanu, iar un studiu special i-a inchinat d. Petre V. Hane§ in lucrarea sa Scriltorii Basarabeni, din 1920, urmdtor datelor pe care le adunase Zamfir Arbore in monografia sa Basarabia. Dupd acestea putem §ti, ca Al. Hajdeu s'a näscut la 1811, fiind in vrasta de 2-3 ani cand tatal sau s'a a§ezat la Cristineqti langa Hotin, venind din partea austriacd a Poloniei, de unde era originar. A invatat sub ingrijirile tatalui salt Tadeu §1 a profesorului Hancu dela Chi§inau. A studiat apoi la Harcov, Lemberg §i Miinchen, audiind pe renumitii filozofi germani Goerres §i Schelling, dupd care deveni apoi advocat la Ghisinau. Ca om invatat nu numai in §tiinta 1)

Vezi: Petre V. Hane§: Sriitorii dasarabeni. title.

1920,

pg 170.

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

283

dreptului, ci §i in §tiintele istorice, filozofice §i politice, el este totdeauna in curent cu mi§cdrile politice din Principate. La anul 1859, când se infdptuc§te Unirea Principateior, el trimite Ur Ad de bine din partea Basarabiei, pentru care sunt scumpe §i pline de insemnare viitoarele destine ale României unite, patria mamd". A murit la mo§ia sa CristineA din Basarabia la anul 1874, lAsAnd fiului sdu Bogdan misiunea glorioasd, de a duce, prin uria§a sa personalitate, cu un pas mai departe, intreaga culturd romAneascd. Dacd istoria literaturii romAne nu poate cuprinde in paginile ei pe Alexandru Hajdeu, din cauza. CA el a tipdrit cea mai mare parte din lucrArile sale in limba rusd, in schimb, el poate oferi cercetAtorilor, cari urmäresc desvoltarea §i evolutia sufletului §i culturii romAne§ti In Basarabia sub stApdnirea rusd, prilejul celor mai frumoase pa gini. In scrierile sale de naturd §tiintificA, precum sunt Nutrifiunea plantelor, 0 ideie despre filozotie ca old* a viefii, Botanica Moldaviei, Un dicfionar romanesc-rusesc, Problema timpului nostru etc.; in studiiie publicate in paginile diferitelor reviste ruse§ti c Cantecele istorice ale Moldovei din Viestnic Evropi, Povestea lui Duca Vocla din Molva", Cugetari moldovenqti din Tdescop", Scrisoare asupra importanfei limbei romanqti etc. el nu a uitat nici odatA cd, scriind ruse§te, scrie totu§ in serviciul poporului sdu moldovenesc. Biblioteca centralA din Ia§i pdstreazd pAnd astazi manuscriptul unei culegeri de poezii ale lui Alexandru Hajdeu intitulat iu ruse§te : ,Momentele inspira(iunii de tinerefe ale lui Alexandra Hajdeu. Anul 1850, August in 30 zile. I). In o serie de sonete, in limba ruseascd, autorul i§i exprimd iratia pentru faptele viteje§ti ale trecutului moldovenesc §i pentru frumusetile naturale ale Moldovei.. 0, tinut al patriei.spune Al. Hajdeu intr'un sonet ,fericit este acela cdruia soarta i-a hArdzit sd vadd lumina dumnezeeascd in cuprinsul moldovenesc., sau 00! spune-mi Prutule, rdu ve§nic, despre gloria anilor de demult a Sfintei Moldove, cum viteazul nostru Stefan, apArdndu-§i patria, pe malurile tale a nimicit cetele necrediucioase.. In alt sonet intitulat Limba moldoveneasca in Petersburg Al. Hajdeu vorbe§te despe mandriaa, pe care o are limba moldoveneassä prin originea ei. Aceste poezii ale lui Al. Hajdeu, cari se afld in manuscriptul rusesc din biblioteca cetitrald din Ia§i, nu cuprind numai ,faptele mari ale RomAnilor expuse intr'o serie de sonete scrise cu multA elegantd., cum afirmd Vulcan in studiul sdu (prefatd) la ,Domnia ArnAutultd. din 1872, ci manuscrisul cuprinde pe lAngd sonetele cu diferite subiecte istorice §i patriotice §i alte diferite poezii. §1 apoi incercdrile de traduceri in limba zA a unora din aceste sonete §i poezii, dupd cum insumi am avut ocazie a constata 12). Un fapt vrednic de luat aminte in activitatea lui Al. Hajdeu este acela 1) Vezi In Arhiva XXX No. 3-- 4 o amanuntlta analizi a noastra asupra acestui manuscript.

2) V. Arhiva din Iai XXX No. 3-4.

www.dacoromanica.ro

-

284

BASARABIA

cä el dintre Romani inainte chiar de Al. Russo vorbe§te despre insemnatatea literaturii populate in articolul sau Cantecele populare a Moldaviei in privire istoric& din 1833, publicat in paginile revistei ruse Telescop". Ca §i operele sale §tiintifice, ca §1 renumitele discursuri tinute la Hotin, §i

nuvela istorica Domnia Arndutului- a fost scrisd, de la capul locului, in

limba ruseascd. Intampldri din istoria Moldovei, culese din graiul cronicarilor, a lui Costin §i a lui Neculcea, in pdrtile lor cele mai straits legate cu trecutul istoric propriu al Basarabiei, luptele dintre Duca-Vodd veneticul cel vräjma§ al neamului romanesc", ajuns domn in locul lui Dabija-Vodd, dupd ce prin perfidie izbutise sd treacd drept mantuitorul domnitei Dafna cu sprincene negre ca aripa corbului" §i mai mandrd cleat brandu§a in zorile primdverii", rdzvrätirea luptdtorilor din Orhei §i Soroca sub conducerea serdarului Hancu impotriva incercdrilor nelegiuite ale lui Duca-Voda etc. formeazd cuprinsul narativ al nuvelei. Dar sä Idsdm ca ultimul contur al figurei culturale a lui Al. Hajdeu sd se desprindd din propriile lui cuvinte, reproduse de d-1 Petre V. Hane§, dupd al doilea discurs tinut la Hotin in 1840, sub titlul de Suvenire de cele trecute, ideie de cele de Ma i aratare de cele viitoare a Moldaviei. O ! natie romanea§cd, natie de pe acum slävitd intre toate popoarele cele mai faimoase prin suvenirele istorice a vremii trecute §i prin constitutia politica de astazi, aduti aminte cá soarta ta este ca sd le intreci pre toate odatä, prin civilizatia §i prineo slavd, care na§te din cultura §tiintelor §i a artelor, cum celelalte popoare te intrerin marea intindere a impdrAtillor lor §i prin acea slava a rdsboaielor. In adevdr, daca noi vom arunca o cdufaturd asupra acelor popoare, care §i-au ca§tigat un nume faimos in analele istoriei, noi vedem cd cel mai slab din toate prin intinderea pAmantului §1 prin numdrul cetatenilor au intrecut toate natiile prin renurnele sau... Prin aceasta mica noastrd Moldova. poate §1 trebue sd ajungd §1 ea la märire" I). *

*

*

Cavalerul Constantin Stamati. Un scriitor basarabean in intelesul plin al cuvantului, care a lasat literaturii romane o opera mai cuprinzatoare, uneori de o netagAduitd originalitate, un scriitor cu bogate cuno§tinti asupra literaturilor europene, care a pdtruns de timpuriu in revistele de dincoace de Prut, in Albina" lui Asachi, in Almanach pentrn Romani", in Dacia Literard" a lui Koaniceanu, reprezentand astfel legdtura organica cu intelectualitatea Basarabiei, este Constantin Stamati. lndelungata lui vieata (1777 ?-1868 ?) i-a ingaduit O. treaca de cateva ori Prutul inapoi spre Moldova, in care se ndscuse §1 sa aiba astfel un direct cu coaducatorii miVarilor §1 curentelor literare romane§ti. Constantin 1) Op. cit., p. 176,

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

285

Stamati a scris §i in prozd §i in versuri, a scris bucati cu caracter liric, epic, didactic §i istoric. Inspiratia lui este de natura foarte variata ; el imprumutd elemente din literaturile europene §i cu deosebire din romanticii zi, din literatura ruseascd §i din literatura basmelor §i baladelor populare romdne. Astfel, istoricii literari au stabilit legdturile dintre operele lui Constantin Stamati §i poeziile lui V. Hugo, Alfred de Vigny, Lama rtine, satirele lui Boileau, romanele lui Chateaubriand, literatura italianä a rena§terii reprezentatd prin Ariosto, literatura ruseascd a lui Derjavin, KrAlov, Hemniter, Pu§ohin §i Lermontov, la care se adaugd Inca motivele cantecelor de instrainare din poezia populard a Basarabiei. Cuprinsul operelor lui Stamati nu poate fi deci apreciat decat in stransa legdturd cu izvoarele sale.

La lista de poezii traduse de Stamati din Hugo, Lamartine, Vigny, intocmitd de d. N. I. Apostolescu in lucrarea De l'influence des romantiques francais sur la poésie roumaine, d. Ch. Drouhet propune Inca elegia Iubitei A. dupd A El (vire) din Nouvelles Meditations ale lui Lamartine, precum §i poezia Inchisul cdtre un fluture ce in-

trase In castelul sem dupd o poezie celebrd a lui Xavier de Maistre, in studiul salt asupra Cavalerului Stamati, publicat in Weata Romemeascd din Noemvrie 1921. Tot acolo autorul articolului analizeazd apropierile dintre poemul lui Stamati Gafita blestematei de peirinti §i versurile lui V. Hugo din Les chants du Crépuscule, precum

Cavalerul Constantin Stamati.

§i acele dintre poemul Roman din Vrancea §i Atala, René sau les Natchez, dintre Dialogul unui holtei cu un boermaq avut Thsotit cu o cucoand de Malt neam §i satirele lui Boileau (Satira X), dintre Eroul Ciubcir Vodei, sau Rolando furios moldovenesc §1 Orlando al lui Ariosto etc. In poeziile erotice ale lui Stamati predomind caracterele vechei §i incepdtoarei poezii lirice din Moldova ; astfel este poezia Fericirea noptii, care incepe ca §i pastelul lui V. Alexandri Dimineata : Zori de ziuci se revarsd".

In traducerile din literatura zd §i rusd Stamati adeseori pdrdse§te textul original, intercaldnd fragmente datorite propriei sale imaginatiuni sou diferite motive din literatura populard. El traduce frumoasele poezii ale lui Lamartine Le lac" §i Le crucifix" intituldndu-le Timpul tre:ut" §i Crucelifa www.dacoromanica.ro

BASARABIA

286

sofiel mele", din Vigny Le dialogue inconnu" sub titlul Eroice fapte ale lui Napoleon". Din scriitorul rus Derjavin traduce renumita odd de preamärire a lui Dumnezeu intituland-o Laudd lui Dumnezeu" ; din Sencovschi traduce Pompoasa audienfd la satana", o opera tezistd prin care autorul cdutase sa sprijine, sa. justifice §i sd intdreascd politica reactionara a tarului Nicolae I. Aceastà tradu-

cere a lui Stamati din scriitorul rus Sencovschi ar fi in mäsurd a ne ardta firea conservatoare §1 opusd ideilor noi de democratie §i libertate a insd§i tra-

ducátorului, ne asigurd d-1 Petre V. Hane§, in studiul sdu asupra autorului nostru din volumul Scriitorii basarabeni : Si traducerea din Sencovschi, §i parerea lui personald despre ideile liberale §i preferinta pentru Katargiu sunt semne evidente, cli Stamati rdmAsese cu firea pdrintelui sätt, a unchiului säu, cu educatiunea veacului al X VIII-lea, educatiune religioasa §i conservatoare". Din Lermontov traduce Hdulitulinchisului ; din Pu§chin Prizonierul la Cerchezi.

Incloiala plute§te pand astäzi asupra originalitAtii unor altor compuneri ale lui Stamati, precum este Pdgdnul cu ficile sale, o baladd romantic& in care nu lipse§te elementul fantastic ; subiectul despre un pdgdn cre§tinizat, care, pentru a-§i asigura fericirea acestei vieti parnftnte§ti, i§i vinde satanei §i sufletul sdu §1 sufletele celor doudsprezece fete ale sale, este desvoltat intr'un mare numdr de versuri, in trei pArti. Mai neindoioasd este poate originalitatea scrierilor lui Stamati cu caracter istoric : Fiica lui Decebal i Armin cantareful, din care nu lipse§te caracterul erotic romantic, §i balada Dragoq, In care autorul a simbolizat biruinta neamului românesc asupra slavonistnului ; vrAjitorul Vronta a fost ucis de cdtre voevoclul Drago§. In astfel de scrieri Stamati §i-a intrupat sentimentul trecutului

national. Cdtre trecut se aratd cavalerul Constantin Stamati indrumat §i in scrierile sale cu caracter satiric : Genial veclzi al Romdnilor qi Romdnii de astdzi, sau cum era educafia nobililor romdni etc., in care se entuziasmeazd pentru vieata strämo§ilor §i defaimeazd decadenta vietii contemporane.

Tot cu caracter moralizator Constantin Stamati a scris §1 fabule. Nici aceste nu sunt originale. De altfel Stamati in Precuvdntarea" operelor sale, publicate in Muza Romdneascd, de Th. Codrescu, a märturisit : nu se vor gdsi intre scrierile mele multe compuneri originale ale fantaziei mele, ci eu am imitat

mai mult pe autorii Europei §1 am cules din ei ate ceva, ce mi-a pdrut mai aproape de simtirile Românilor §i mai conform cu gustul compatriotilor mei". PAnd acum s'a §tiut in general, cd C. Stamati s'a folosit de fabulele lui Kt-Moir pentru intocmirea fabulelor sale. S'a stabilit chiar un numär de treizeci de fabule traduse din fabulistul rus Krdlov. Traducerea acestor fabule se face parafrazandu-se de cele mai multe ori textul original rusesc, §i rare-ori dacd se incearcd localizarea lor, intercalándu-se in ele unele proverbe populare române§ti sau amplificându-se morala §i invdtaturile fabulelor cu tendinta de a le adapta la imprejurdrile specifice ale vietii romAne§ti.

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

287

In acest chip o slabd culoare locald pdtrunde, totu§. din cand in cand, fabulele cavalerului C. Stamati. Autorul acestui articol in lucrarea sa Influentele slave asupra fabulei române,gi, Chi§indu 1925, a demonstrat influenta Inca a unui scriitor rus, necunoscutd pand acum, anume a unuia dintre cei mai de seamd predecesori ai lui Kra lov, Ivan Ivanovici Heinniter (1745 1784). Din acest fabulist rus C. Stamati a imprumutat o serie de motive pentru unele fabule ale sale, ale cdror origini erau necunoscute rand acum. De aceastä categorie sunt fabulele Ripitorul, Umbra barbatului qi Haron, Tabdra de care Un peirinte murind, Bogatul i sdracul, Doi vecini avuti etc De altfel procedarea lui Constantin Stamati fata de motivele fabulelor este caracteristicd intregii lui activitati literare. Desvoltand totdeauna partea finald a motivelor imprumutate §i une-ori localizand prin raportarea alegoriei la mediul romanesc, precum §1 prin intercalarea proverbelor §i zicaloarelor populare

romane§ti, C. Stamati se aratä statornic preocupat de tendinta de adaptare a originalelor, chiar dacd nu a avut putinta de a realiza totdeauna in chip artistic intentiile sale §i de a transpune povestirile sträine intr'o culoare locald romaneased.

D-1 Ch. Drouhet in studiul amintit, dupd ce descifreazd influentele strdine

de ceea ce ar putea fi socotit ea original al cavalerului Stamati, stabile§te träsAturile figurii" lui literare" in modul urmätor : In fond Stamati a avut putind sensibilitate poeticd. Traducerile §i imitatiile sale cornparate cu origina-

lor invedereazd pozitivizmul cam vulgar al firii sale... Ce era vaporos, diafan §i eterat in meditatiile lui Lamartine se ingreuiazd, incArcandu-se de materialitate, se coboard spre pdmant in versurile lui Stamati... Humorul lui rezultd din observarea sändtoasd a realitatii, ale carei pari ridicole sunt semnalate diii infati§area in chip naiv de insä§i personajii a pdcatelor lor. Nici finete, nici spirit nu intrd in humorul lui Stamati, dupd cum nu intrd in satira sa nici acrime, nici rdutate... Patriotizmul insuflete§te deseori versurile lui Stamati. In special mahnirea instrdinatului purtand in suflet dorul tdrii de care a fost despdrtit, dorul Mollele

dovei sale plind de gratii", e exprimatd pe un ton de emotii comunicativd. Intreaga sa opera de altfel e izvoritd din sentimentul cd va putea sä sporeascd cat de putin avutul literar al Moldovei, sd pund .0 pied:turd de miere in faguru', limbii ei §1 sd procure cu ajutorul compunerilor sdlbaticei sale Muzeu oare care multumire poporului rustic", pentru care scrie . . . Ceeace dà o valoare poeticd unora din aceste versuri e imaginatia fericia a autorului §i talentul sdu narativ. Incheiem, insfar§it, aceastä incercare de a schita figura culturald a aceluia, care a fost cavalerul Constantin Stamati cu ultimele cuvinte inviordtoare din acela§ studiu mai sus pomenit Traind retras in departata sa mo§ie de peste Prut, fdcea, Inca, inainte sd dispard, impresia unei columne uitatd, pärdsitä, www.dacoromanica.ro

288

_

BASARABIA

batutd de viscole in mijlocul ruinelor cazute la pamant. Izolarea insd atrage privirile §i ruinile i§i au §i ele farmecul lor. Cu gandiri pioase rätacim azi printre claramaturile templului literar. ce s'a stracluit sä-1 ridice modestul basarabean, §i printre pietrele prävälite §i informe, aduse din departate cariere, dam

uneori de cate un fronton sau de cdte un arc, cioplite in piaträ dela noi §i pe care ne place sä descifram semnele unei trainicii, care va tine tot atat ca §i a limbii noastre". *

*

*

Alexandru Donici. Linul dintre scriitori basarabeni, care §i-a creiat de cu vreme o intinsa popularitate intre Romani, patrunzand in istoria literaturii prin f abulele sale, socotite mult timp originale,este Alexandru Donici. Revistele vremii, ca Albina Romtineascd, Colendar pentru poporul romdnesc, Foaia tiintiticd qi literarti, Romania literard, Revista Carpatilor, Revista Romtind etc., au publicat in paginile lor fabulele lui Donici, indata ce acesta trecil din Basarabia in Moldova, pentru

care se hotarise Inca din anul 1834, cand se retrase din armata imperiala in care servea ca ofiter. In anul 1839 fabulele sale a par §i in editii aparte, §i reapar apoi in 1842, Cartea 1 §i Cartea II-a. Nascut in Basarabia cu §ase ani inainte ca aceasta provincie sa. fie anexata de Ru§i, cand ajunse Donici in varsta anilor de §coala secundara a trebuit sd fie trimis spre Petersburg, unde dupa ce invata catva timp intr'un pension particular, intra in §coala de cadeti. In timpul pe care-1 petrecu la Chi§inau, inainte de a veni in Moldova, fdcu cuno§tinta poetului rus Pu§chin, din care traduse apoi poemul Tiganii §i Unita 13(4tei.

In restul vietii pand la 1866 in Moldova el aved profesiunea de magisti at §i se indeletnici cu literatura. Alexandru Donici §i-a dobandit §i popularitatea §i locul, pe care-1 ocupà in istoria literaturii romane, prin fabule. De aceea vom trebui sa vorbim mai in amanunt despre acestea. Nu se implinise Inca nici 'Jona zeci de ani dela moartea lui Donici, cand revista Contemporanut arata, printr'un studiu, o mare parte din izvoarele f abulelor lui A. Donici In opera fabulistului rus Krtilov.

In anul 1913, in mod mai sistematic, a analizat influenta ruseasca a lui Kralov d-1 Al. Epure, in lucrarea ce apare ca prima publicatie a Seminariului de Slavisticd de pe langa facultatea de litere §i filozofie a universitatii din Ia§i cu titlul Influenfa fabulistului rus Krtilov asupra fabul4tilor noltri A. Donici §i C. Stamati. Prin aceasta lucrare s'au inläturat interpretarile eronate ale unor

istorii literare, ce incercau sä aprecieze pe un scriitor ca Al. Donici, fara a se raporta in acela§ timp la izvoarele directe ruse§ti, care au fost folosite de Donici in Intocmirea fabulelor sale. Pe langa aceasta, lucrarea d. Epure mai aduce §i unele date noi asupra originelor fabulelor lui Donici. Dar §i autorul pomenit mai sus a mers alaturi de adevar, cand a cautat sa fixeze

izvorul unor fabule ale lui Donici in literatura za, precum §i atunci cand www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

289

a inclinat sd socoteasca originale fabulele ale caror izvoare nu le-a putut afla la Krylov sau La Fontaine. Cu toate asemanärile, pe cari d-1 Al. Epure le afld intre fabulele lui Donici Muntele §i Doi Raci §i corespunzatoarele ze La Montagne qui accouche §i L'Ecrevisse et sa fille, totus izvorul direct al fabulelor lui Donici nu este La Fontaine. Modelul fabulei lui Donici se afld si de aceastä data in literatura rusd ; nu este insa nici Krylov, ci un alt fabulist Alexandra Efimovici lzmailov i) (1779 1831), cunoscut prin modul original in care 1§i alege subiectele din mediul claselor de jos, scriitor selectat de publicul cetitor al vremii, dupd cum se dovede§te prin faptul, ca la anul 1826 apdruse a cincea editie a fabulelor §i povestirilor sale, prima apdruse la 1814. Spiritul de observatie al realitätii specifice ruse§ti prinse cu humorul limbii ruse§ti i-a asigurat lui Izmailov originalitatea cel putin inteo parte din fabulele sale, caracterizdndu i astfel talentul. Din acest scriitor rus, care prin realizmul salt cam brutal si-a atras din partea contimporanilor denumirea de scriitor nu pentru dame", a imprumutat Al. Donici motivele, pentru cari unii cercetatori s'au adresat si le-au atribuit direct lui La Fontaine, precum si motivele altor fabule, socotite pand acum originale. Din aceasta categorie fac parte fabulele Muntele, Doi Raci, Infiintarea Fabulei, Liliacul qi Rtindunelele, Calul i Meigarul, Douei mance qi un copil, cari la lzmailov sunt intitulate, Muntele la facere, Doi Raci, Originea i folosul fabulei, Liliacul qi cloud rdndunele, Magarul qi calul, Copilul qi apte mance etc. Comparatia textelor acestor fabule ruse §1 române ne invedereaza legdtura directd,

dintre Donici si Izmailov. De asemeni fabula Paiangul i Bondarul trebue scoasa din categoria celor socotite pAnd acum origina le, intrucat izvorul ei se afla intre fabulele lui Krylov, fiind acolo intitulatd Paianjenul $i Albina. Inca un autor din literatura rusä de care a fost influentat Al. Donici in intocmirea fabulelor sale este fabulistul rus I. I. Dmitriev 2), care a exercitat cu deosebire influenta sa asupra lui I. Sirbu. Astfel fabula lui Donici Musca, al card izvor era necunoscut pand acum, este alcatuita dupd fabula cu acela§ titlu a lui Dmitriev.

Impreund cu C. Negruzzi, Al. Donici a tradus cele §ase fabule ale lui Antioh Cantemir (1709 1744), printul moldovan, care face parte dintre inainta§ii literaturii rusesti din timpul lui Petru-cel-Mare. Legate de manifestarile politice ale vietii rusesti, fabulele lui Antioh Cantemir, dacd au avut un rol oarecare in cercurile inguste ale societatii aristocratice rusesti, din vremea vielii lui, cand circulau in manuscrise, ele nu au mai putut avea nici o insemnatate mai tarziu, duct imprejurärile politice s'au schimbat si cand legatura cu aceste imprejurari politice nu le mai putea da nici o vieata. Lipsite de o valoare artistica si literard, chiar in limba §i in literatura in 1) 1. Negrescu. Influenfele slave asupra fabulet rotncine(i in literatura cultà If, Chl§inau, 1925, p. 134 1) Vezi op. cit. 19

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

290

care s'au nascut, cu atat mai putin au putut ele sa insemne ceva, sd implineasca un rol, atunci cand au fost transplantate inteun mediu strain, cu imprejurAri politice §i sociale cu totul deosebite de acele in care au fost alatuite, cu toate ca Al. Donici §i C. Negruzzi au incercat uneori sä omità amanuntele, sä paraseasca masura fixa 0 sä adapteze motivele, pe cat puterile le ingdduiau, la topica frazei romane§ti. A§a dar in opera lui Donici influenta ruseasca nu se manifesta numai prin fabulistul rus Krylov, cum s'a crezut pana acum, ci Inca §i prin fabulivii ru§i Dmitriev §1 Izmailov, alaturi de traducerile marturisite din fabulele lui Cantemir. Fara indoiala, influenta cea mai puternica a exercitat-o Ivan Andreevici Krylov (1768-1844), intrucat el a implinit, mai mult decat toti ceilalti fabuli§ti ru§i, multiplele conditii pe cari le reclama genul fabulei in forma cea mai desavar§itä artistica §i popula rd. In fabulele lui Krylov putea Donici, ca §i Stamati 0 Sirbu, sa afle intruparea poetica, alegorica a unei actiuni, in care personagiile alese §i caracterizate in scurt, simbolizeaza in modul cel mai natural naravurile oamenilor ;

in care actiunea este condusa numai pand la acel punct de unde ea infra in cadrul unui caz particular. Numai ea naravurile §i actiunile prinse in alegoriile lui Kralov erau luate din cadrul vielii specifice ruse§ti §i fabuli§tii no§tri aveau Inca un lucru de realizat, atunci cand se adresau la fabulele lui Kralov : sä conduca actiunea acestor fabule imprumutate dela Ru§i in a§a fel in cat ele sa intre in cadrul unor cazuri particulare §i specifice romane§ti. In invataturile pe care Kralov le daduse poporului rus, in forma unor alegorii, In cari sub conventiunea numirilor din lumea animalelor §i pdsarilor rasariau insufletite toate categoriile sociale cu vitiile §i neajunsurile lor, putea Donici sä afle critica educatiunii §i culturii superficiale, critica sistemului de educatiune cu invatOtori straini de neam, straini §i de sufletul, de traditiile, de conditiile specifice ale vietii nationale. Ace§ti educatori straini nu vor putea inspira copiilor o dragoste adanca pentru bunurile §i operele de arta nationala §i ace§ti copii, mai tarziu, vor ramanea in fata acestor descoperiri, neintelegAtori §i reci ca §i cuco§ul in fata boabei de margäritar, din fabula. Dar mai ales putea Donici sa afle In fabulele lui Krylov o lume intreaga de functionari, zugrävita cu toate pacatele ei, incepand cu categoria judecatorilor nedrepti §i calcatori de legi.

Si inteadevar aici, mai ales, a urmat Donici lui Krylov. Leul plecat la vanat in tovdra§ia lupului, vulpei 0 canelui, 10 uita cu desdvar§ire fagaduiala data de a imparti frate§te orice vanat, adjudecanduli lui toate cele patru Orli ale cerbului vanat de vulpe ; judecatorul rus, ascuns sub chipul leului lui Krylov, a vorbit §i romane§te prin intermediul fabulistului nostru Donici. De asemeni, fabulele cu secretarii 0 procurorii infati§ati sub chipul vulpei §i toate celelalte categorii de functionari lipsiti de calitati §i de insu§irile morale care i-ar fi pus la adapost de vitiile ce bantuiau societatea rusa din timpul lui Krylov, ofereau fabuli§tilor no§tri atatea izvoare de inspiratiune. www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

291

Pornind de la aceste izvoare strdine, Donici nu a rAmas niciodatd un rob al modelelor sale. Imprumutand motivele lui Krylov, Izmailov, Dimitriev, Donici

nu a imprumutat totodatd

§i

lumea strAind de mojici,,, de cinovnici, de

nnobilli, etc., zugraviti prin animalele fabuli§tilor ru§i. DesprinzAnd motivele din

duhul fiintei ruse§ti cu care au fost impregnate de un autor ca Krylov, Donici a incercat sä imbrace in ele o lume deosebitd, cu vitiile §i cu scAderile ei deosebite.

Pe de altd parte, in folosirea motivelor din fabulele ruse§ti se vede cd Donici a fAcut oare care selectiune, dupd trebuintele i scAderile societatii contemporane ; nu afldm la Donici o parte din acele fabule ale cdror origini §i al cdror sens erd strans legat de manifestdrile caracteristice ale poporului rus, precum este fabula Educafia Leuluia; ori curn §i Donici a avut mult de lucru in fata fabulelor lui Krylov, care ca §i Amintirile lui Creangd, sunt intraductibile.

Astfel, mai mult de cat Sirbu §1 Starnati, de care am vorbit mai inainte, acel ce a izbutit inteo mdsurd mai pronuntatd, sd imprime pecetea individualifatii nationale, sã transpund subiectele strdine in stil romdnesc, sä facd adicd transfuziunea motivelor §i fabulelor strdine in tiparul caracteristic limbei romane,

a fost Al. Donici. La moartea fabulistului nostru, colaboratorul sdu la traducerile din Ant. Cantemir, C. Negruzzi, scria in Trompeta Carpafilor : Plangeti dobitoacelor ! Voi, cdrora el §tia a vd dd atata spirit ! Istoricul vostru a murit". Alexandru Donici, in alcdtuirile sale, neldsandu-se robit de randurile izvoarelor sale strdine, a incercat ca, traducand cuvintele, sd imple totodatd golurile uria§e care rdman in mod fatal printre randurile traducerilor. Mai mult, el a izbutit sa. inläture uneori parte din defectele modelelor sale, bine-inteles,

nu vorbim aici despre Krylov. Un humor, o fantazie upard, un stil simplu, un vers care sugereazd, o legaturd mai dreaptd cu realitatile sociale inconjurdtoare, au asigurat popularitatea fabulelor lui Donici, prin lumea de pove§ti pe care el o intrupase in ele §i cu care atatea generatii §i-au hrdnit anii copildriei 1). *

*

Al. Mateevici. Dupd atatea nazuinti cdtre o literaturd romaneascd, pe care le-am vdzut manifestate in incercdrile autorilor in§irati pand aici, precum §1 in ale altora rdmase numai In manuscrise, cum sunt acele ale lui A. Nacco §. a., in preajrna implinirii celor 100 de ani de robie, sufletul basarabean se concretizeazd in poezia preotului Al. Mateevici, in avAntul §i in efuziunile sentimentale ale cdreia ni se pdstreazd pentru totdeauna o armonie §i o scanteie din geniul national moldovenesc din vremea de rede§teptare a Basarabiei. Al. Mateevici s'a ndscut in anul 1888, in satul moldovenesc Cainar, unde I) yezi Op. cit., pag,

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

992

tatal sail era preot 1). Dupd cinci ani tatal sAu se transferd in satul Zaim, iar de aici, dupä moartea acestuia, familia trecu, in anul 1906, la Chi§indu. Aici ii fAcu studiile in seminarul duhovnicesc, de uncle trecu apoi in semina-

Preotul Al. Mateevici.

rul teologic, cand incepu primele sale Incercdri de versificare. Absolvind seminarul, inträ ca bursier la Academia teologicd din Chiev, unde gäsi un mediu cultural prielnic avand alaturi §i alti Moldoveni din Basarabia §i de unde triVezi Petre V. Hane. Studii literare.

www.dacoromanica.ro

FIGI1RI CULTURALE

203

mise mai departe colaborarea sa Cuvântului Moldovenesc" din

Chi§inAu.

Terminand academia, Al. Mateevici se cAsAtori, se preoti, §1 fu numit profesor la Seminarul din Chi§indu. D-1 I. Buzdugan, poetul Basarabiei, poveste§te intr'un articol cum 1-a cunoscut pe Mateevici la redactia CuvAntului Moldovenesc", unde d-1 Pan. Halippa Ii intrulocd spunAndu-le : VA rog sA vA iubiti ca fratii, ca sä le fie drag §i la altii". Era in anul 1913. Dar sä vedem ce spune d-1 Buzdugan Ne-am a§ezat la sfat §i depAnAnd una dupA alta amintirile sale despre vieata din Academia dela Chiev, imi spunea despre planurlle sale literare, despre o lucrare ce o preparà in chestia inrauririlor reciproce a bisericelor moldovene§ti cu cele ruse, §i mai cu seamA 11 preocupà rolul jucat de mAreata figura.' a mitropolitului moldovan, Petru MovilA, care a pus temelia culturii religioase §i civile in Chiev, capitala Rusiei de sud, a Ucrainei de astAzi. Apoi II mai preocupau traducerile pe cari vroia sA le facA din poetii ru§i §i mai cu seamA din poetul asemAnAtor cu sufletul sAu, Alexei Tolstoi. lar din Al. Tolstoi mai presus de toate 11 preocupa atunci problema

necesitAtii artei pentru arta" sau a artei cu tendintd" pusA §i desvoltatä cu atAta ardoare de cAtre poetul Alexei Tolstoi in renumitul sAu poem loan Damaschin" pe care, mai tftrziu, Mateevici reu§e§te sA-1 traducA atAt de frumos". In cercul nationali§tilor moldoveni dela Chi§indu, care canalizau aspiratiunile de eliberare ale Basarabiei, i§i petrece Al Mateevici anii, panA dupA liiceputul rAsboiului, cAnd plecä pe frontul austriac din Galitia, apoi pe frontul românesc, la MdrA§e§ti, de unde, in urmA, imbolnAvindu-se de tifos fu adus in Chi§inAu, unde 1§i dddu ob§tescul sfar§it in toamna anului 1917. Nlu i -a fost deci lAsat sA vadd indeplinirea id ealurilor de desrobire cu care §i-a hràni sufletul tineretii sale inchinate acestor idealuri, alAturi de tovarA§ii lui de luptA ; dar zorile eliberArii el le-a presimtit §i le-a cAntat. In acela§ an care avea sd-i curme firul vietii lui de 29 de ani, depe frontul armatelor române§f, el trimetea lui Halippa, la Chi§inAu, consimtirea deplinA tuturor inceputurilor bune" declarAnd cA se simte gata sA-1 sustie ,,cu toate puterile" 1). In acela§ sens ne raporteazA d-1 Pan. Halippa ideile din cuvAntarea lui A. Mateevici la congresul invatAtorilor din 25-27 Mai 1917 : FArd unire nu vom putea dobAndf nimic, deci sA avem un gand, o inimA, un ideal.... santem Moldoveni, fii ai vechei Moldove, insä facem parte din marele trup al romAnismului, §i trebue sA ne zicem Romani... Sà stati cu mare putere la straja intereselor nationale. SA trAim bine cu strAinii, dar sA nu trAdAm interesele noastre, cad alt fel vom fi inghititi de cei mai tari ! SA nu uitAm norodul, tArAnimea, care a suferit atAta pAnd acum ! SA-1 luminAm, sä mergem mânä in mAnA cu el, cad färä noi el nu poate nimic, dupd cum nici noi nu putem face nimic Mil el. SA-1 indreptärn pe calea adevArului, cu fapte, iar nu cu vorbe. MAntuirea täranimei e in noi §i a noastrA in ea ! " 2) Vezi citatia la Petre V. Hanen, Op. cit., pag. 51. Vezi Conferinta, tinutrt de d-I Pan. Halippa la inaugurarea monumentului lui Mateevici in Chi§inSu.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

294

Dnpd cum vedem deci, Al. Mateevici, pornind dela descifrarea literelor latine pe paginile revistei ,,Albina" la care era abonat tatäl sdu §i care pa-

trundea pand in indepártatele sate ale Tighinei ca Cainari §i Zahn, ajunsese la cea mai otelitd conctiinta nationala, prin care avea sd intrupeze unul din cele mai frumoase itnnuri inchitate tardnimii. In indltarea acestei taranimi care nu §i-a pierdut credintele §i nddejdea, oricat de adancd a fost bezna trecutului nemilostiv cu ea, vede poetul ferecirea poporului, inviorarea tdrii". In versurile lui Al. Mateevici se incruciceazd influenta poeziei romanecti din Regat, pe care a cunoscut-o cu deosebire in vremurile de dupd. 1905, cu influenta literaturii rusecti, pe care a cunoscut-o de timpuriu §i din care a §i tradus adese-ori. Astfel din poetul acordurilor, suspinelor §i strigdtelor de desperare, monotone dar sincere, din Nadson, a tradus Mateevici poema Creqtina" 1), din Alexis Tolstoi traduse de asemeni poemele cari cadreazd cu predilectiile §i preocupdrile profesiunii sale teologice ca Pacatoasa" §i loan Darnaschin", din

Lermontov Rugaciunea" din Gorki Zina", din Pucchin Poetului", etc. Dar mai mult de cat In aceste poeme, in care era inlantuit de ordinea unor idei sträine, se simte o culoare locald §i felul caracteristic de a fi, de a gandi, de a simti al lui Al. Mateevici in versurile sale originale ; in acestea el a izbutit sä dea expresiune artistica propriilor sale cugetdri care se revarsä intrun torent de imagini originale, ci deci nationale, atunci cand vorbecte despre Limba noastra"; tot trecutul vijelios al pdtimirilor nedrepte din vieata neamului, toate aspectele, dela natura grandioasd a muntilor Carpati, pand la intinderea monotond a stepelor Bugeacului, acoperite cu spice de aur, ci väzduhul instelat räsfrant in valurile Nistrului, toate sunt rdscolite prin cuvintele inaripate ale lui Al. Mateevici ; prin aceasta el este cel mai basarabean dintre toti scriitorii, cdci opera lui, redusd poate numai la cateva poezii originale, ne vorbecte totuci mai mult despre Basarabia de cat a tuturor celorlalti : Eu cant pe cei, cari ptin'acum Fara carare, ferret drum, In noapte rataciti an stat Nadejdea dar nu qi-au lasat! *

*

*

Cari focul vie(ii nu 1-au stans In pieptul Thr de fier facut,

i cat de malt pe-ascuns n'au plans, Tot alte zile-au prevazut, Pe aceqtia en II cant. * $) Vezi

*

*

t ef an Ciobanu. Cultura Románeasca in Basarabia, pag. 275.

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

295

Eu cant cdd vdd cd ele yin Ace le zile de senin ;

Eu cant dici vad de-acum cd piere A tdrii vepicd durere ; Eu cant did vdd ndcazul frant Aud plugari in zori cantand Nu doine de amar, de dor, Inviorarea tall! lor ! $i glasul vielii ascultand, Venirea zorilor eu cant. In felul aceasta, in 1917, poezia lui Al. Mateevici pornise navalnicd, cu accentele ei cele mai originale ca avalan§eIe de primävara ; totul era in ea nou ; formä §i fond. Era predestinata sä patrundà, sa inglobeze, sd robeasca sufletele cele mai §ovdelnice.. Din nefericire insä, in acela§ an, maim mortii plutea deasupra autorului ei.

www.dacoromanica.ro

CULT ELE DE

NICOLAE M. ENEA.

Din orice punct de vedere s'ar trata istoria acestd provincii romane§ti

a Basarabiei, care nu de mult a apArut sub aceasta denumire, ea nu poate fi tratatd aparte, intrucat istoria a tot ce se atinge de vieata poporului moldovean-basarabean, nu este decat istoria intregului popor moldovenesc, ca fiind dintru inceput trup din trupul Moldovei §i mAdular din mdduldrile acesteia. Problema noastrd fiind mArginitA la istoricul cultelor Moldovenilor §i a altor natiuni ce se gasesc actualmente intre Prut i Nistru, Dunarea i Marea NeagrA, vom cAuta sä facem o privire retrospectivd i asupra acelor credinti

religioase, confesate de acele noroade asiatice, cari s'au perindat prin aceste meleaguri §i au adus cu ele zeitAtile lor pentru cari ridicau altare §i le aduceau jertfe, fiecare in legea lor, incepand din intunecata antichitate cu conceptiile cele mai simple religioase, panà la inalta conceptiune divina a cre§tinismului, venitd din Rdsdritul Asiei apropiate" 1). Cre§tinizmul a fost prima de strAbunii antici ai poporului roman din aceasta localitate, iar ace§tia mo§1enindu-1, I-au pAstrat cu sfintenie, dupd cum §i-au pdstrat §i mo§ia §i graiul, cu toate vijeliile pe care soarta nemiloasd le-a aruncat asupra lor, spre a-le transforma istoria intr'un adevArat martirolog. Romanii au luptat veacuri intregi impotriva pAganAtAtii intru apdrarea mo§iei, credintei §i graiului, facandu-§i din aceste elemente scuturi de lupta. Si n'au putut hoardele pdgane sä sfarme, aceste scuturi binecuvantate, cari multe veacuri furä pavAza nu numai pentru insu§ neamul rornanesc, ci chiar pentru intreaga Europa 2). Ceeace n'au putut face Insa paganii, au facut-o cei de o credinta cu acest neam §i ca ironic in nume de apArAtori ai cre§tinatatii. In anul 1812 Rusia pravoslavnicd tarista, sub motiv cA vrea sä apere sf. Cruce a Romaniei impotriva semilunei, rupe jumatate din trupul Moldovei 0 face ca aceasta sA mai adaoge la istoria sa §i a§a destul de tristd o paginA mult mai dureroasA decat pand atunci, scrisa cu picAturi de sange, ce curserA un veac §i mai bine din rana sa vie, pand la 1918. Partea Moldovei dintre Prut i Nistru, carei§i avea organizatia sa atat politica cat 0 istrativa bisericeascA, tot una cu a intregei tad romane§ti, trece sub sta.I) N. lorga: Istoria Biserirei ronz(,neW, t I, pag. 3. 2) I. Nistor: Istoria Bosartthiei, pag. 7

www.dacoromanica.ro

CULTELE

297

panirea straind §i deci dela 1812 pand la 1918 istoria cultelor in aceastä provincie este ruseasca, suferd schimbari mai ales din cauza politicei tariste, care intrebuinià orice mijloace pentru desnationalizarea poporului ba§tina§, introducand in aceasta provincie diferiti coloni§ti, printre cari erau multi prigoniti pentru conceptiunile lor religioase §i cari au introdus nu putina tulburare sufleteasca in inima pa§nica §i rabdatoare, dar tenace, a Moldovanului cre§tin. Zeii i credintele religioase a popoarelor vechi din Basarabia. Dupa, izvoarele bibliografice ale scriitorilor vechi, cat §i din putinele cercetari arheologice §i confruntarile istoricilor moderni, se constatä in mod precis, cd pa-

Poarta de intrare in curtea bisericii Mazaracki. Colecfia Comisionii Monumentelor Istorice. Sectia Basarabiel.

manful Basarabiei de astazi este legat de istoria unei sumedenii de noroade, ce s'au perindat prin stepele lard paduri", dupd expresia lui Herodot, dintre Istru §i Tira dar mai ales este legat de istoria marelui popor al Scifilor; acelor mulgalori de iepe" pomeniti in Iliada sau Gogi ,7i Magogi", dupa cum ii numesc in cuvantarile lor inflacarate proorocii izrailteni din Bib lief), descriindu-i

ca pe un popor de o cruzime nemaipomenitd. De §i o sumedenie de scriitori antici pomenesc in descrierile lor despre acest popor, incepand cu Hesiod din v. al VIII a. Chr., apoi Alchei, Simonid, Eschile, Hecatei, Dion gura de aur, Strabon, Ptolomeu, Tacit §1 altii, totu§i informatiunile cele mai pretioase le avem tot dela parintele istoriei, Herodot, I) Ezechiil cap. 38, 39. Apoc. 20-7.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

298

din a II-a jumatate a veacului al V-lea a. Chr., care consacra Scitilor o intreaga carte (a 1V-a), din pretioasa sa istorie. Si cu atat mai interesante sunt aceste informatiuni ale lui Herodot, intrucat el a vizitat personal aceste localitati mai apropiate de Grecia §i anume : §.esat ile Tirei ( Nistrului), ale Hipanidului ( Bugului) qi ale Boristhenului (Niprului)" 1).

Scitii venind din Asia, pe langd moravurile lor sdlbatice, au adus cu ei §i credintele lor religioase pagane, care se rezumau intr'o conceptie unica, adorarea act,ilor si a fenomenelor naturei. Aceste credinti, cari s'au plamaclit la umbrele Himalaiului §i sub cerul frumos al Indului §i al Gangului, erau pline de vigoare §1 de viata. Zeii adorati nu erau decat icoane ale puterilor naturei 2) : Suria personifica soarele, ddtator de viata §i Agni duhul focului cel sclipitor, euratitor, clatator de caldura, gonitor de fiare salbatice §1 ridicdtor de mirezme bine mirositoare, din jertfele ce se aduceau spre Varuna zeul cerului ; Mitraduhul inalt al luminei, ocrotitorul de dincolo de mormant 3). RudrapArintele vânturilor §i alte personificari ale fortelor binefdeatoare ale naturei. Mara de aceste zeitäti, care se raportau numai la naturd §1 la fenomenele ei, Scitii mai aveau §i zeii lor specifici, pe cari Herodot ii identified cu zeii greci 4), cum de ex : Papal identificat cu Zevs ; Thamimasada cu Poseidon ; cu Apollon ; Artimnasa cu Afrodita-Urania ; Tabiti cu Ghestia §1 Oitoslur Apia cu Gheia. Ca oameni räzboinici, Scitii aveau un deosebit cult pentru zeul razboiu-

Arrel, caruia i se aduceau jertfe nu numai de animale, ci §i de oameni, cari constau din cate un cap de vrajma§ prizonier dintr'o sutä. In legaturd cu cultul, Scitii ii aveau §1 ei obiceiurile lor specifice. Aà de ex : inmormantarea imparatului lor era cornemorata prin uciderea a 50 din cele mai nobile §i tinere slugi, cum §1 a 50 din cei mai buni cai ai lui. Cadavrele slugilor se a§ezau calare pe cadavrele cailor, cari erau sprijiniti in picioare in pozitie de campanie §i impodobiti frumos, erau ingropati impreuna lui

cu stapanul mort, pe care trebuiau sä-1 intovara§asca §1 sa-1 serveasca pe lumea cealalta. Ei 1§i imbalsamau mortii §i faceau praznice intru pomenirea lor 5).

Toate aceste fapte arata in mod precis credinta Scitilor in spiritualitatea §1 nemurirea sufletului, in comunicarea celor rama§i in viatd cu cei ce au tre-

cut in imparätia mortii, cunl §i credinta in invierea celor ce au murit, fa pt ce-i determinau sa imbalsameze cadavrele celor trecuti din viata, de §1 aceasta imbalsamare nu era a§a durabila a la Egipteni. In privinta altor obiceiuri §1 moravuri in legatura cu cultul, scriitorii vechi 1) Th. Misceneo. Scitia. Dictionarul enciclopedic Broklzaus i Efron, t. 59 pag. 200. 2) Istoria generald, ed. Kaspari, t I, pag. 127. 3)

N. lorga. Istoria Bis. ronidnegi, t. I, pag..3.

4) Th. Mi§ceneo. Scitli. Dictionarul enciclopedie Brokhans gl Efron, t. 55, pag. 205. 5) Ibidem t. 59, p. 205.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

299

ne dau multe §i diferite informatiuni multe contradictorii, de ex. : Strabon, Hippocrat §1 Pliniu spun ca unii dintre Sciti erau antropofagi §i ca erau poligami ; Strabon spune chiar ca unii aveau femeile comune. Herodot aratä insä Ca erau monogami.

Aceastä confuzie de informatiuni provine din faptul cä Scitia era alcatuita din multe noroade triburi de aceia§i origina, dar cu obiceiuri §i moravuri

deosebite, a§a ca la urma urmei Strabon §i Tacit refuza de a mai seri despre aceasta tara, socotind informatiile despre Sciti ca ni§te palavre. Inainte de Sciti §i pe timpul lor, prin aceste Orli ale Basarabiei, veneau vestitii comercianti ai lumei vechi Fenicienii §i Grecii, ace§tia din urmd infiintand chiar colonii, dupa cum spune Herodot, §i nu ramane indoiala cä aceste noroade stabilindu-se, in mici insulete, in massa mare a Scitilor, i§i ada

cu ei §i pe zeii lor, a§á cà pe pâmantul Basarabiei s'au ridicat altare §i idolilor Baal, acelui zeu purtator de viata, creatorul fortei naturale ; lui Moloh simbolul focului §i al razbeiului cum §i vestitei Astarte zeiif Fenicienilor, ne mai pomenind de pleiada zeilor greci in frunte cu Zevs zeul Universului ; Diana zeita pämantului, al carei loc de cinste 11 Nä in curand Hera; apoi vestita zeita Minerva, Demetra, Ghesta, Hermes §1 alti zei htonici ca Poseidon, A donei, Pluton, Haron §i altii, creatiuni a celei mai productive §i poetice fantazii, provocatäde ve§nicul albastru al cerului §i al marei vechei Ellade. Venira apoi Dacii cu Zamolxis, venira Romanii ea originalul lor Janus, care dispunea de rasboi §1 pace §i cu alti zei imprumutati dela greci §1 dela alte popoare. Trecura pe aicea §i acele popoare germanice cu zeul lor Votan in frunte. Toti ace§ti zei §i cu alti multi ai tuturor neamurilor, ce au trecut prin aceste locuri, §i-au primblat statuele lor prin stepele Basarabiei,lar cerul ocrotiter al acestei mici portiuni de pamant, a primit rand pe rand fumul ce se ridica din jertfele ce se aduse pe altarele lor. Rdspa.ndirea crestinizmului in Basarabia. In valma§ala de formatiuni si disparitii a diferitelor noroade, care-§i cautau loca§ stabil de sala§luire, in vultoarea puhoaelor de neamuri pornite din leagänul comun al omenirei, spre campiile Europei, dintr'o mica localitate Bethleem,i§i ia na§tere §i cre§te cu, o repeziciune uimitoare o imparatie care nu cunoa§te nici granite de tari, nici de neam, nici de spatiu §1 nici de timp. Aceasta este imparatia ve§nica a Ve§nicului Imparat lisus Christos, iar imparatia Sa este cre§tinizmul, care se deslantue §i cucere§te intreaga lume. Si aceasta sfantä lumina a sf. doctrini a Mantuitorului nostril lisus Christos a pätruns §i in Saila cea rece" adica §i in partile Basarabiei de astäzi,

care se incalzqte cu focul adeváratei credinti", dupa cum marturise§te prin v. al IV-lea d. Chr. fericitul leronim. Sa vedem pe scurt, in ce imprejur6ri s'a cre§tinat norodul depe atunci care locuia actuala Basarabie.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

300

Fericitul Origen iii exegeza sa spune cd Scitia a fost incredintata pentru rdspandirea cre§tinismului Sf. Apostol Andrei cel intaiu chemat, iar Sf. Ippolit de Partun, pela anul 222 spune in scazania sa, cd Sf. Ap. Andrei a propovdduit Scitilor §i Tracilor. Si ep. de Vinita Macarie, in lucrarea sa : Istoria cre§tinizmului in Rusia pand la Sf. Wladimir" bazat pe multe alte mArturii a Sf. Parinti, sustine cd Sf. Andrei a invdtat pe acei Sciti, cari locuiau in vecindtatea Tracilor, adicd in Scitia care se intindea dela Dundre spre nord, §1 deci, nu este exclus ca Sf. Ap. Andrei sd fi aruncat cel dintaiu sdmanta cre§tinizmului prin aceste pdrti ale Basarabiei, mai ales in partea de jos, prin coloniile grece§ti : Olbia §i Tiras,

trecand mai departe in spre apus spre Sjtia Mica, adicd pela Tomis §i Mesembria, care aveau legdturi comerciale intre ele. La nord de Dundre §1 peste Carpati, dupd cum §tim se gaseatt strdbunii no§tri Dacii §i Getii, ale cdror credinti eshatologice se potriveau cu acelea§i ale Scitilor §i u§or puteau sd primeascd noua doctrind. Traditia, prin letopisetul Nestor, spune cd Sf. Ap. Andrei a avut prin aceste locuri succese imediate, intrucat se pomene§te Ca Sfantul sculandu-se de dimineata, zise ucenicilor ce erau cu el : Vedeti voi muntii ace§tia ?" 4). Ori

existenta ucenicilor" presupune ca Sf. Apostol avea deja un oarecare numdr de prozeliti printre localnici. Prin urmare nu este exclus faptul ca, in vederea procedeului obi§nuit la inceputul inchegArei bisericei cre§tine, Sf. Ap. Andrei sä fi infiintat chiar o comunitate cre§tind, adicd o bisericd, cu un staret in frunte, adicA cu un episcop.

Tertulian in opera sa Liber adersus Iudeos" spune cd la sfar§itul veacului al 111-lea in adevAr supuse sunt lui Christos §i neamurile Sarmatilor §i ale DaciIor §i ale Germanilor"..., natural cd in intalesul cd cre§tinizmul era cunoscut §i cd unele din aceste neamuri erau cre§tine. La anul 271 in Basarabia vin Gotii cari fac ca cei mai bogati din locuitorii fostei Dacii acum colonie romand sd se retragd peste Dundre. Istoricul bisericesc Ermia Sozomen spune ca atat ei adicd Gotii cat §i neamurile din jurul lor, cari trdiau pe malurile lstrului, Inca inainte de Constantin cel Mare impArtd§eau credinta cre§tind" 2). Dupa datele Soborului din Nicea se vede cd la acest Sobor ia parte §i un mitropolit got Theophil, numit in actele Soborului Gothixe sine Getarum, adaus ce aratA cd era vorba de Vizigotia, tocmai de Basarabia de astAzi ; mai departe se vede, cd existA deja §i o eparhie goticd pendinte de catedra din The-

salonia, intrucat mdcar cd a luat parte la Sobor rnitropolitul lor, totu§ cu aducerea la cuno§tinta Gotilor a hotdrarilor Soborului se insdrcineazd Alexandru, episcopul Thesaloniei. Peste Goti yin Hunii. Fer. leronim din veacul al IV-lea pomenit mai sus1) A. Zasciuk. Materiale pentru geografia si statistica Rusiei. Provincia Basarabiei, p. 370. I) A. Zasciuk. Materiale pentrn geografia gi statistica Rasta. Provincia Basarabiei, p. 371.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

301

scrie Hunii invatei psaltirea : Scitia cea rece se incAlze§te la focul adeväratei

credinti ; armatele Getilor cu pdrul ro§ §i ale Dacilor blonzi, duc cu ei pretutindeni temple de campanie" 1) Dupa moartea vestitului Attila, Basarabia cade sub dominatia fiului acestuia Inahn. Puterea hunilor Incepe sä scan §i ei stint supu§i Grecilor, cari se stdruird sd faspandeascd §i printre ei cre§tinizmul, mai mult din punct de vedere politic, spre a mai mic§orà spiritul lor rdzboinic de mai inainte 2). Cre§tinizmul se rdspande§te printre Huni, §i noi vedem un §ir de episcopi din timpul lor : pe davit Theotim Zeul Romei", cum insä§i Hunii 11 numeau, care

a luat parte la Sinodul al III-Iea ecumenic ; apoi Alexandra, care ia parte la Sinodul al IV-lea din Halchedon ; apoi Theotim al II-lea care trimite o epistold impdratului Leon (454 457); Patern, care a luat parte la alegerea Patriarhului din Constantinopol Epiphanie §1 Valentinian episcop al Scitilor" pe la anul 549. Pe timpul lui Justinian (529), Basarabia devine calea principala §i chiar stani§te vremelnicd a barbarilor din a doua mare imigrare, care se indrepta asupra imperiului bizantin. Vechea Dacie, deci §i Basarabia, cade rand pe rand sub Gepizi, Longobarzi, Avari, Anti §i Bulgari. Ori, chiar pe vremea lui Attila, multi din indigeni i§i cdutard refugiu spre Carpati, rämanand numai unii din plugari, pe cari insä§i barbarii ii protejau din interese economice 3). Ace§tia sigur §i-au pdstrat credinta, §i preolii lor pe cari Bulgarii, cari ocupard partea dintre Nistru §i Dundre, ii gäsird in Moesia,

Scitia mica-Dobrogea §i Dacia, de sigur atarnau din punct de vedere juridic de episcopii illirici. Din aceste timpuri tulbure s'au pdstrat §1 pand astäzi b'serici subterane pe malurile Nistrului, cdci §i barbarii prigoneau pe cre§tini, Wand multi mar-

tiri, pomenirea cdrora se face in ziva de 22 lanuarie st. v. Mai ales s'au ilustrat prin aceste prigoniri Bulgarii. Pe vremea cneazului Malomir au curs §iroaie de sange cre§tinesc". La 863 lui Malomir Ii urmeazd un nepot al s'au Boris, care din motive politice se boteazd cu numele de Mihail, dupd numele na§ului sdu Mihail Bulgarochtonul, fiind urmat §i de norod pela 867-870. Pe la sfar§itul veacului al IX-lea §i inceputul v. al X-lea Basarabia este ocupatà de Maghiari, apoi de Pecenegi, de Polovti §i in fine de 'Mari. Puterea bulgarilor cade, ei se retrag in Panonia, iar cre§tinii bd§tina§i Moldovenii dintre Prut §i Nistru, ca §i cei de peste Prut, cu toate constrangerile din partea veneticilor, i§i pdstrard serviciul divin §i ierarhia cre§tineascd in toatä curatenia lor, §i vedem cit intreaga Moldova, de ambele parti ale Prutului, este toatd cre§tind. I) Zasciuk. Materiale pentru geografia i statistica Rusiei, Provincia Basarabiei, pag. 375 si P. Malitzkl. Manual de istoria bis. rasa'. t. I, pag 4. 2)

Zasciuk. Op. cit. pag. 375.

5) I. Nistor. Istoria Basarabiei, p. 9; Zasciuk Op. cit. p. 375.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

302

Dupa mongoli, imigratiile 1nceteaza. Valea Dunärei se curätä de nomazi prin reintoarcerea Romanilor din muntii Carpa ti pe la locurile lor vechi, pe

cari le parasisera pe timpul navalirilor barbare, contopindu-se din nou cu Romanii ce ramasesera pe la vetrele lor de pe vane Prutului §i a Dunarei, luandu-§i denumirea de Moldova §i Valahia, dupd cum se §tie, iar domnitorii voevozi, ingrijinclu-se mai departe de organizatia politica §i istrativa, atat civila cat §i bisericeasca, spre pastrarea §i apararea bunurilor materiale §i spirituale prin cad acest popor era legat de atatea veacuri de strabuni §i de acest pamant. Din cele de mai sus, se vede cä la inceput cre§tinizmul a patruns in Basarabia prin Greci §1 coloni§ti romani din Asia mica, in mod latent §i pa§nic, fArä siluire, gratie influenlei covar§itoare ce o aveau Grecii prin coloniile lor, a caror cultura nu era mai prejos de aceea a metropolei lor. Aceasta doctrinä a trecut insä prin prizma sufletului latin al acestui popor,

fapt ce se constata in mod vadit, din denumirile mai a tuturor natiunilor ce se ating de religia cre§tina a Romanilor, cu chiar sfanta cruce" in frunte, care nu este de cat denumire latineascä. Aceasta in contra unor pared nefundate ca adeca cre§tinismul ar fi imprumutat de Romani dela alte neamuri vecine, cu o cultural mai noud de cat a noastra 1). Formarea, deci, §i inchegarea vietii politice a Romanilor din Basarabia, ca §i din intreaga tara romaneasca, se savar§e§te concomitent cu plamadeala §i consolidarea cre§tinismului, acesta fiind primit de Romani direct dintru inceput §i slujind chiar ca mijloc prin care s'a Intemeiat poporul nostru al Romanilor" 2). Oda tä cu raspandirea cre§tinismului in tarile romane§ti, atat cultul cat §i organizatia bisericeasca nationala s'a intemeiat pe bazele ortodoxismului de räsarit §i chiar dupd desbinarea produsd din sanul intregei Biserici cre§tine, Romanii au ramas credincio§i tot acelor dogme §i traditii ale Bisericei de rasarit, veacuri multe luptand cu energie prin reprezentantii lor, in contra tuturor incer-

carilor de a fi atra§ipe-o cale sau pe altaspre biserica desbinata a Apusului. In cursul tuturor acestor veacuri §i pand la anul 1812, biserica din Basarabia

a facut parte integranta din Biserica romana, i altfel nici nu putea sa fie atarnand din toate punctele de vedere de Mitropolia Moldovei §i deci, intru cat istoria acestei biserici pana la aceasta data nu este alta de cat istoria intregei biserici din Moldova, vom trece peste aceasta epoca, insistand ceva mai mult asupra epozei de 106 ani, dela 1812, cand Basarabia §i deci §i biserica romand din aceasta parte a Romaniei, prin voia soartei, trece la Ru§ipand la 1918, cand dreptatea immanenta reintoarce Basarabia Romaniei, reparandu-se astfel una' din cele mai mari gre§eli a diplomatiei europene §1 §tergandu-se atat la crimile ce curgeau din ochii obijduitilor Romani, cum §i ura ce o nutreau fata de siluitorul sau, acest popor cu o inima atat de nobild §i iertatoare. I) 11

N. loarga. Istorla Bisericei romeinesti, t. I, p. 6. Ibidem ; I. Nistor. Istoria Basarabiei,p. 13

www.dacoromanica.ro

CULTELE

303

Biserica basarabeanä sub stApanirea ruseascg, dela 1812-1918. Pand in pragul veacului al XIX, dupd complecta ei organizare, biserica romand din Basarabia atarna, cum am al-Mat mai sus, de Mitropolia Moldovei §i aceasta la randul ei de Patriarhia din Constantinopol, care ve§nic tindea spre o supunere juridicd complectä a acestei biserici, pand chiar §i la dreptul de numire a mitropolitilor din oficiul acestei Patriarhii, impotriva traditiei de alegere din partea credincio§ilor, dupd cum se obi§nuise dintru inceput 1). Ce se intampld insd ? Intre 1787 §i Ianuarie 1792, Principatele romane devin teatrul rdsboiului dintre Turci §i Ru§i. Ace§ti din urind ocupd Moldova §i tot atunci la 1788, moare mitropolitu ldepe atunci aI Moldovei Leon Gheuca, §i in locul lui, Divanul alege pe cunoscutul §i marele invatat roman, Gavriil Bdnulescu-Bodoni, un cleric cu inaltd invdtkurd duhovniceasca, ndscut in ora§ul Bistrita din Transilvania" 2) dar originar din Campulungul Bucovinei 3). Acesta, dupd ce-§i fäcu stucliile secundare in Ardeal, apoi cele superioare la Academia theologicd din Chiev, se duse in insula Pathmos, unde se desdvar§i in limba greacd, a§a cd el deveni un adevärat erudit, cu mult spirit de initiativa, dar §i cu multd ambitie. In 1778, Gavriil se gdse§te ca profesor de latind la Ia§i ; in anul urmator

se augäre§te la Constantinopol, de unde se reintoarse in tall, fiind numit ca predicator la mitropolia din Ia§i in 1781. La anul 1782, Gavriil pleacd in Rusia uncle i deveni profesor de filosofie la seminarul din Poltava. Aici el stAtu pand in 1789, cand, Ru§ii ocupand Moldova, numesc ca mitropolit-locotenent al Moldovei pe un oarecare Ambrosie Serebrenicov, fost arhiepiscop al Ecaterinoslavului §i a Chersonului tavric, care venise cu o§tirile ruse§ti, iar pe Gavriil II numes z. ca episcop de Cetatea-Albd 4), episcopie dinnou infiintata de ei. Räsboiul luand sfar§it, chiar in lanuarie 1792, Ambrosie se retrage §1 se duce la Poltava, unde moare ca arhiepiscop al acestei eparhii. Ambrosie, recomandä ca succesor in calitate de Mitropolit a toatd Moldova" pe Gavriil, ca fost ales de Divan, cu care el era in bune relatiuni §i care nu de mult purta titlul de episcop al Achermanului 5). Domnitorul depe atunci Constantin Moruzi era impotriva lui Gavriil §i drept aceia, cere Patriarchiei sd-1 inlature §i sä faca o altd alegere de mitropolit.

In adevdr, Gavriil a fost inläturat, trimis la Constantinopol, de unde prin mijlocirea ambasadorului rus trece din nou in Rusia, capdtand scaunul episcopiei Gotiei 6) (Ecaterinoslav, Cherson §i Tavrida), apoi fu numit la No1) N. lorga: Istoria bisericel române, v. II, p. 190. 2) Ibidem, pag. 194; I. Nistor, Istoria Basarabiei, pag. 246. 3) 1. Nistor, Op. cit., 321 4) Ibidem ; N. lorga, Op. cit., p. 194. 5) N. lorga. 1st. bis. rorn., vol. II, p. 194. 6) N. lorga. 1st. bis. Torn., vol. II, pag. 195.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

304

vocercask §i in urma la 1799, mitropolit al Chievului §1 Haliciului de unde, in anul 1803, se retrase la Dubasari (pe malul slang al Nistrului), ca bolnav, primind a pensie anuald de 3.000 ruble. La 1806, se incepe un noi rasboi intre Ru§i §i Turci. -raffle române§ti din

..

0

,..... ;..i......, a

Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni.

nou sunt ocupate de muscali. Intre Romani se gäseau §i oameni influenti cari faceau politica ruseasca, In frunte cu Moldovanul Bal§ §i cu Filipescu din Valachia, care intervin cu o petitie pe langa guvernul rus, ca in fruntea Bisericei romane O. fie adus iara§i Gavriil Bodoni. www.dacoromanica.ro

CULTELE

305

Urmeazd un ukaz impärdtesc, prin care Gavriil este numit Exarh al Moldovei, Valahiei §i Basarabiei" cu ordinul ca, de acum inainte, biserica romand sa atarne de Sinodul rus, iar nu de Patriarhia din Constantinopol. Gavriil trece in Moldova in luna Mai 1808 §i prin mijloace ce-i intunecd intru cdtva aureola din jurul personalitatii sale, inldturd pe marele patriot Veniamin Costache dela Scaunul mitropoliei Moldovei, iar dupd 2 ani, tot prin acelea§i mijloace 11 inläturd §1 pe Mitr. Dosoftei Filitis din Valachia, §i iatä cä Gavriil devine atotputernicul dispundtor al bisericei romane, numind in Valachia ca mitropolit pe un grec de origind din insula Mitilena, Ignatie 1), care nu s'a ilustrat prin nimic deosebit, deck prin infiintarea unui liceu grecesc in Bucuresti §i printr'un jaf ne mai pomenit in averea mitropoliei 2). Ca organizator, Gavriil nu lasd nimic de dorit : infiinteazd consistorii la ambele Mitropolii din tart cerceteazd starea morald §i materiald a clerului, indreaptd, porunce§te, sfdtue§te §i cautd sä introducd cultura in popor, transformând §coala duhovniceascä infiintatä de Veniamin Costache In seminariu. Terminamdu-se rdsboiul dintre Ru§i §i Turci prin pacea dela 16128 Mai 1812,

când Ru§ii ludncl jumätate din Moldova, se despagubesc pe socoteala acelui norod, care le-a dat tot ajutorul moral §i material§i sävdr§esc prin aceasta un pdcat pe care nici barbarii timpurilor vechi nu 1-ar fi sdvdr§it fata de un aliat, §i pe care multi din Ru§ii con§tienti II simteau pe sufletul bor. Soarta hotärdnd ca aceastä jun-Mate de Moldovd sä fie subjugatd de strdini, a trecut cu toate dregdtoriile sale sub Rusia, care impotriva tuturor canoanelor Sf. biserici ecumenice, supune §i biserica din aceastd parte a Moldoveijurisdictiei bisericei ruse§ti. Exarhul Gavriil trece §i el in aceastà parte a Moldovei, pe care Rusii o denumirddupd cum zice d-1 Prof. N. lorga falq si fdrei nici-un rost", de Basarabia 3). Din acest moment incepe istoria bisericei din Basarabia sub stapânirea ruseascA.

Gavriil, ca fiind omul de incredere al nouilor stdpdnitori, trece §1 el impreund cu clica lui de Rusi sau politiciani filoru§i la Chi§indu, unde i se lucredinteaza conducerea afacerilor biseri,e§ti din aceastä noud provincie cerând ca sä se formeze o eparhie speciald pentru Românii de aicea, cu re§edinta la Chi-. sirfau si care sd fie ridicatà la treapta de arhiepiscopie, sub numele de Arhiepiscopia Ch4inaului qi Hotinului, intrucat existase o episcopie a Hotinului, iar el sà se intituleze ca Exalt $i Mitropolit" al acestei eparhii, mentinânduli dreptul de a purtà cdmilaucd albd, ca fost mitropolit al Chievului 4). I) Cronica lui N. Rimniceanu; Erbiceanu, cron. grec., pp. 279-280, 289, 291. 2) N. lorga. 1st. Bis. rom., V. 11, p. 225-226. 3) lbidem, p. 227. 4) Dupd cum se pie in Rusia mitropolitil Petersburgului, ai Moscovei, ai Chievului si a arhiepiscopiet Novgorodului poartA potcapuri i camllauce albe. Acest semn distinctiv in biserica rusO, dateazA Inca din veacul al X1V-lea si cel dintdi arhiepiscop care a purtat asemenea camilaucA a fost arhiepiscopul Novgorodului Vasille dela 1330-1352 si il are explicarea in faptul ca chiar pe atunci, cAnd imperiul blzantin incepu SO decadd si din punctul de vedere religios, Rusia pravoslavnicA a crezut de cuviinta sA-si asume dreptul de inB. 215

20

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

306

Ca vicariu Ii luä pe Dimitrie Su lima, pe care Gavriil II cuno§tea Inca de cand el fusese profesor la seminarul din Poltava, avandu-1 pe Su lima ca elev. Su lima purta titlul de ,,episcop al Benderului (Tighinei) §i Achermanului (Cetatea-Alba)".

La 1813, urmeaza ukazul imparatesc, iscalit la 21 August la Teplitz de Tarul Alexandru I, prin care se hotara§te infiintarea acestei eparhii, cuprinzand cate-o parte din eparhiile : Proilaviei, Hu§ilor, la§ilor §1 Radautului. Toate aceste eparhii atarnase de Mitropolia Moldovei, afard de Radauti, care tined de Bucovina Inca din 1771. In aceasta parte a _Moldovei, la trecerea ei sub Ruti se gäseau 775 bise-

rici, din care numai 40 erau cladite din piatra, 1 din caramida, iar 734 erau de lemn, de barne sau de valatuci 1). La aceastä eparhie s'au mai adaugat §i bisericile dintre Nistru §i Bug, din stepa Oceacovului", care cuprindea ora§ele: Tiraspol, Elisavetgrad, Ananiev §i Odessa, cu judetele lor, cu un numar de 77 de biserici, a§a ca eparhia Chi§indului §i Hotinului avea cu totul 852 biserici. Ca Mitropolit al acestei eparhii, Gavriil a desfa§urat in adevar o activitate fenomenalä : a randuit istratia bisericeascd, infiintand o dicasterie duhovniceasca §i interesandu-se de soarta materiala §i culturalä a clericilor §i a mirenilor, Infiinteaza cateva §coli primare §i seminarlil theologic din Chi§inau pentru clerici, cum §i o §coala pentru nobili. La 1814, deschide o tipografie romaneasca 2), In care, pand la 1820 se tiparesc 19.320 de carti relitAetate in biserica de RAsArlt, socotindu-se ca singura apArAtoare l conservatoare a adevAratei credinti crestinesti ortodoxe. In jurul acestei camilauce s'a creiat urrnAtoarea legenda p4rtea I fiind creiatä in Constantin opol, iar a II-a in Rusia : Se zice cA Imparatul Constantin-cel-Mare, dorind sA-6i arAte deosebita sa builavotnta fatA de papa Silvestru, pentru sfintenia acestuia l ca un sernn care sA indice demnitatea lut de cap al bisericei crestine, se gAndia s8-1 coasA un potcap. Sub impresia acestei griji, Constantin vAzu in ids pe Sf. Ap. Petru 1 Pavel, cari Ii arAtarA cum sA coasA acest potcap, arAtAndui-i forma si culoarea, pe care cusAudu-1, insusi 1-a pus pe capul veneratului prelat si se zice, in legenda Ca nedorind sA impArAteascA In acelas loc cu locotiitorul lui Duinnezen, si-a mutat capitala dela Roma la Constantinopol. Urmasil lui Silvestru. ultilnd de vieata cuviincioasa s1 nernal respectänd curAtenia acestui potcap, au trebuit sA-1 trimeatA inapoi la Constantinopol. Patriarhul de pe atunci Filotei, vAzu in vis un tânär luminos, care nu era decAt papa Stivestru, care-i poruncl sA trimeatA potcapul in marele Novgorod, zicAnd CA dupA cum s'au luat dela Roma harul, slava si

cinstea, tot asa se va lua harul Duhului Slant si dela cetatea imparateasca, (Constantinopolul) in robla agareanA (turca) si toate cele stinte se vor da dela Dumnezeu, marelui pArnfint rusesca) si acolo si fie purtat pe capul lui Vasilie arhlepiscopul" si de atunci s'a intdrit potcapul alb pe capul sf-lor arhiepiscopi at Marelui Novgorod".

Se vede clar, de unde Incepe redactia rusA, care se atribue Jul Dlmitrie Tolmaci si c)re a lost condamnatA de Soborul din Moscova din 1667, ca minclnoasA i nedreaptA" scrisä de D. Tolmaci din vAntul capului saw' 4) Oricum ar fi, totusi potcapul alb a rAmas in blserica rusA liana acum, trectind dela arhiepiscopii Novgorodulut si la ceilalti mitropoliti al Rusiei, ca semn simbolic al aceleiasi idei de IntAletate, spina mai sus, 1

t. Ciobanu. Biserici yacht din Basarabia, p. 1. t. Clobanu. Cultura rom. fn Basarabia, pag 41. 3) K. Plotnicov. Istoria rascolului rus, pag. 18. 4) Jdanov. Jurnalul nitnisterului instr. publice, 1891. I)

2)

www.dacoromanica.ro

CULTELE

307

gioase in romftne§te 1). CIdde§te Mitropolia, palatul mitropolitan §i incepe zi-

direa catedralei pe care a terminat-o urma§ul ski Su lima, la 1836. Dupd o activitate in adevAr rodnicA, la 30 Martie 1821, Gavriil moare §i este inmormantat la vechea MAndstire Cdpriana, ziditä de cdtre Stefan cel Mare mAndstire pe care Bodoni o reparase de iznoavd. Cu tot filotarizmul sau, mitropolitul Gavriil a §tiut sd foloseascd cu prisosintd situatia §i increderea de care se bucurA In ochii stApAnilor strAini, spre binele §1 folosul natiunii sale, fiind totdeauna "in fruntea marilor patrioti, cari luptard pentru dobAndirea autonomiei Basarabiei §i pentru pdstrarea §i conservarea caracterului ei moldovenesc 2), caci ori-cum sdngele apd nu se face". 31

3

"jrr

-

,

1

Re§edinta arhiepiscopulul, ridicata de Gavrlil Bänulescu-Bodoni. Colecfla Comisiunit Monnmentelor Istorice.

, Sec(la

Basarabiel.

Locul lui este ocupat de vicarul sdu Sulima, la 3 lulie 1821, care pdstore§te pand la 4 August 1843 §i cu care se incepe epoca arhipdstorilor ru§i in aceastd parte a Moldovei. Dumitru Sulima in lume DaniiI, s'a ndscut in ta.rgu§orul NOvaia-VodolAga din guverndmAntul Harcov, in anul 1772. Fiu de protoiereu, Daniil §i-a fdcut studiile incepdtoare intr'un colegiu din Harcov, apoi terminand seminarul dela Ecaterinoslav, din Pultava, unde era §1 re§edinta episcopului de Ecaterinoslav, §i unde avu ca profesor pe Gavriil BAnulescu Bodoni 3), fu numit ca institutor, apoi profesor de retoricd §i prefect (sub-director) la seminarul din Slaviansk §i, in fine, la 1797 fu hirotonit ca preot in Pultava, unde I. Nistor. 1st. Basarabiel, pag. 327. 2) Ibidem. 3) §t. Ciob4nu, op. cit, pag. 63. I)

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

303

statu pang la 1806. De-acolo el trecu in or. Nicolaev ca profesor §i preot la biserica de piloti de marina, unde dezvoltand

o activitate deosebitä,

atrase atenjia Exarhului .prilor Române§ti depe atunci ce

Daniil Sulima

;541.1*Z44

ramase vdduv,

II

invitd la el,

Gavriil, care, dupd

ca ajutor

in afacerile

" d

IP Arhiepiscopul Dimitrie Sulima.

exarhatului. Sulima plecd la la§i, unde primi monahizmul cu numele de Dumitru, in mänästirea Golia §i fiind propus de Gavriil ca iscop de Bender §1 Acherman, vicar al Exarhatului, fu intarit in aceastd demnitate prin Nall decret

www.dacoromanica.ro

CULTELE

809

la 11 Aprilie 1811, demnitate pe care o implini pAnd la moartea binefAcatorului ski Gavriil. Peste 3 luni dupä moartea acestuia la 3 lulie 1821, ep. Dumitru Sulima fu intarit, prin inalt decret, ca episcop, iar la 11 Julie ca arhiepiscop al eparhiei Chi§inaului §i Hotinului, in locul lui Gavriil Bodoni. In timpul lui Sulima, chiar la 3 Iulie 1821, aceastd eparhie trece in rangul al II-lea. La 1835, Sulima transformA dicasteria lui Gavriil in Consistoriu bisericesca, cu atributiuni istrative, judecatore§ti §i de control, in cele biserice§ti. Tot in 1835, aceastd parte a Moldovei se imparte, din punct de vedere istrativ, in judetele : Hotin, Soroca, Balti, Orhei, Chi§inau, Bender (Tighina), Acherman (Cetatea-Alba) §i Cahul, iar in judetul Acherman se mai infiinteaza gradonaciAlia Izmailului, cum §1 Directiunea coloniilor. Ca urmare a acestei

impartiri istrative, la 1837, in 9 Mai, se retrag bisericile de dincolo de Nistru, de sub jurisdictia Arhiepiscopiei Chi§inaului §i Hotinului, ramanAnd nu-

mai cele dintre Prut §i Nistru, a§A cA dela sine se restrang cadrele acestei eparhii, care nu mai poartà titlul de Mitropolie, ci numai de arhiepiscopie, taindu se astfel §i legatura duhovniceascA ce existA intre Moldovenii transnistrieni §i cei de dincoace de Nistru. Dupa o pästorie de 22 de ani, destul de productiva in cele culturale §i de toleranta fata de Moldoveni, Sulima moare la 4 August, 1843 §1 este inmormantat chiar in Catedrala oraplui, care prin ingrijirea lui s'a terminat. Dupd el urmeazA Irinarh Popov, episcopul de Vologda, la 12 Noemvrie 1843, care pastore§te pand la 1858. In timpul pastoriei lui Irinarh, ridicat la treapta de arhiepiscop la 14 Aprilie 1845, eparhia Chi§indului §i Hotinului suferA iara§ o schimbare §i anume : in urma rasboiului din Crimea, dintre Ru§i §i coalitia europeand, se

tratatul de pace dela Paris la 18 Martie 1856, prin care se prevede restituirea partei de jos a acestei provincii catre Moldova §i deci se reintorc

inchee

acesteia 104 biserici cu o populatie de 127.892 suflete, de ambele sexe, dupa cum se vede dintr'un memoriu al generalul Sebeco 1). Aceasta parte de sud, restituità Moldovei, a trecut, din punct de vedere bisericesc, iara§i sub jurisdictia mitropoliei de Iasi, sub istratia locald a unui Consistoriu in fruntea caruia era Teoctist Scriban. La 17 Martie 1858, arhiepiscopul Irinarh se retrage la manastirea sa iubitA Harjauca, spre odihna, unde sta pAnd la 17 Martie 1859, cand este numit ca arhiepiscop al Camenetz-Podoliei, iar la 20 Decemvrie 1863 este numit arhiepiscop al Reazanului. Dupa Irinarh, scaunul arhiepiscopiei Chi§indului §i Hotinului fu ocupat de episcopul Oremburgului, din ora§ul Ufa Antonie ocotov, care pastore§te 1)

Buletinul eparhiei Chi§inaului §i Hotinului din 18,43, No. 15.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

310

timp de 13 ani, pand la 1871, cand la 13 Martie moare §i este inmormantat ca §i Su lima, In catedrala ormului Chi§indu. Acest ierarh s'a evidentiat prin organizatiunea aciministrativd bisericeascA, lucrand cu 3 biurouri colegiale : Consistorul duhovnicesc, o curateld duhovniceased §i Directiunea Seminarului in care intra §i Scoala Spirituald (Seminarul inferior) infiintatd in anul 1823. Bisericile le repartizeazd pe cercuri, fiecare cerc cuprinzand 25 35 biserici, avand in frunte cate un preot, blagocin de cerc, cdruia ii sunt supu§i numai preotii de mir. Astfel de blagocinii, care existd §i pand astAzi, s'au infiintat pe judete §i anume: in Chi§indu-4; in Orhei 5; in Bender-3 ; in Hotin-4; in Ia§i (BAlti) 4; in Soroca 4 §i in Acherman 3. Afard de aceste a mai infiintat §1 blagocinii de ora§ : in Orhei-1 ; in Balti 1 ; in Hotin-1 §i in Sculeni 1. Total 31 de blagocinii. Insd§i bisericile, cari erau in numdr de 843, din cari 318 de piatrA, iar 525 de lemn sau de pArnant (vAldtuci) le-a impArtit in 3 categorii :

a) biserici cu un cliros la 57 de familii ; b) biserici cu doi cliro§i, pentru 150 de familii ; c) biserici cu trei cliro§i, in numdr de 46, erau socotite cele dela ora§ §i ord§ele, cu mai multi preoti, cu diaconi §i cu personalul bisericesc complect. Pentru mandstiri a infiintat deasemenea astfel de blagocinii mänästire§ti, sub istrarea cdrora se gäse§te clerul monachal, cum §i staretii §i staretele de mandstiri. Blagocinii de mandstiri a infiintat in 3 judete : in Chi§indu 1 ; in Orhei-1

§i in Soroca-1. Pe vremea lui Antonie se gäseau in Basarabia 18 mandstiri §i anume : in jud. Chi§indu-4 de bArbati §i 1 de femei ; in jud. Orhei 7 de barbati §1 3 de femei §i in jud. Soroca-3 de femei. In timpul pdstoriei lui Antonie la 1859, s'a infiintat mAndstirea NoulNeamt, flied a Lavrei Neamtului din Moldova. Tot in timpul lui Antonie, la 1864, se infiinteaza in Romania, Episcopia Dundrei de Jos" cu re§edinta la Ismail, Cahulul trecand la episcopia de Hu§i. Din punct de vedere al tolerantei limbei nationale a Moldovenilor, Antonie este acela care incepe opera de rusificare a Moldovenilor prin cuvantul bisericii. N'a avut 1nsd nici timpul §i nici posibilitatea sd-§i desfd§oare activitatea sa mai pe larg, intrucat se fovea pe deoparte de popor, care nu intelegea de loc limba strdind rusd §1 pe de altd parte de insd§i preotii, majoritatea cdrora Inca nu-§i a similase aceastd limbd, cu atat mai multlimba slavond. Urma§ul sdu Pavel Lebedev, episcopul de Ladoga, vicar al Petersburgului, care vine la Chi§indu pe ziva de 23 lunie 1871, ca episcop al Chi§indului §i Hotinului, incepe o campanie grozavd impotriva Moldovenilor, alungand dela vetrele lor pdrinte§ti, pe preoti, pe profesori §i pe tali acei ce-§i manifestau

www.dacoromanica.ro

CULTELE

311

sentimentele lor nationale, destituindu-i din servicii, sau trimitandu-i prin

adancul Rusiei.

Limba romaneasca a fost scoasä cu totul din §coli, din serviciul divin, iar unele din cartile de slujba In limba romana au lost stranse la arhiepiscopie §i, dupa cum afirma unii ca Durnovo 4), Ii s'ar fi dat foc 2), ap ca särmanul norod, fu despuiat de ceeace avea mai sfantdreptul de a asculta sf. slujba §i de a se ruga la sf. biserica in limba sa inteleasä; in cele din urma el nu mai venea la aceasta biserica, ci se ruga acasä. Pdstorii insa Ii mangaiau pe credincio§i, fi indemnau la rabdare §i cu toata rigoarea ce li se impunea ca sä slujasca numai in slavone§te, ace§ti singuri parinti suflete§ti ai norodului obijduit, faceau slujbele pe acasä, ca botezuri, diferite sfintiri §i molifte, tot in moldovene§te.

Atunci.tipografia moldoveneascä a lui Bodoni a fost distrusa ca sä nu se mai tipareasca nimic in limba norodului de ba§tina. Imprejurarile insä s'au schimbat §i la 1882, lulie In 16, Pavel fu mutat ca Exarh al Gruziei (Georgiei), arhiepiscop al Cartaliniei §i Cahetiei", iar peste 5 ani este numit ca arhiepiscop al Kazanului, unde pästori inca 5 ani pand la 23 Aprilie 1892, and moare §i este inmormantat in catedrala acelui ora§. Ravna acestui pastor de a cla loviturd de moarte acestui norod pa§nic, rabdator §i loaial, care §1 a§a era obijduit din cale afara de soarta, nu-ti produce de cat un sentiment de compatimire, intrucat se vede .ca de§i pastor sufletesc, dar sufletele ce i-au fost incredintate nu le-a cunoscut §i nu le-a inteles, dupa cum nu §i-a inteles nici rostut misiunei sale. Tot pe vremea lui Pavel, la 1878, in urma rasboiului dintre Turci §i Ru§i,

partea de Sud a Basarabiei, trece iara§i Ia Rusia. dupa tratatul din Berlin, a§a cä Ismailulre§edinta eparhiei Dundrei de Jostrece iara§i sub jurisdictia Arhiepiscopici Chi§inäului §i Hotinului, iar scaunul acestei eparhii trece la Galati. In timpul lui Pavel, s'au constituit a§a numitele Congrese eparhiale ale clerului

din Basarabia"cel intai avand loc la 1 lanuarie 1872. Acestea au jucat un rol mare in gospodaria Bisericii basarabene. Activitatea politica a lui Pavel in Basarabia pusese pe ganduri chiar autoritatile superioare ruse§ti. Spiritele intre Moldoveni se agitaserd a§a de tare, incat vedem ca. Sinodul nume§te in Basarabia pe arhiepiscopul Kazanului Setghie Lapidevschi, care vine la Chi§inau in ziva de 21 August 1882, §i ca om §1 pastor adevarat se starue§te sA dreaga ceeace stricase predecesorul Wt. In adevdr, Serghie nu prigone§te pe ba§tina§i, ci cauta sA dezvolte cultura religios-morala in popor, nu prin salnicie, ci prin §coala §i tipdrituri. El infiinteaza §i inmulte§te §colile clericale, a§a numit tercovno-prihodschia", adica parohiale, a§a ca la 1891 erau deja 218 §coli cu 6673 baeti §i 794 fete. Res1)1. Nistor. Istoria Basarabiet, p. 332.

!2) Vasile Pocitan Biserica romdneasck din Basarabia" pag. 24

www.dacoromanica.ro

B ASARABIA

312

tabile§te tipografia moldoveneascd la manastirea Noului Neamt" din Chitcani, jud. Tighina, dupd staruintele arhimandritului letopisetAndronic Popovici, staretul acestei manästiri, mare iubitor de carte, tipografie, care 'Mg n'a functionat. Dupd nota ani de pdstorie, Serghie este inaintat ca arhiepiscop al Chersonului §i Odessei la 12 lanuarie 1891, iar la 1893, Aug. in 9 este ridicat la treapta de Mitropolit al Moscovei, In care demnitate §i repauseaza la 11 Fevruarie 1898.

Dupa Serghie urmeaza Isaachie Polojenschi, care pastori aproape 2 ani de zile, dela lanuarie in 2 zile 1891 pand la 21 Noemvrie 1892, cand este mutat ca episcop al Astrahanului, unde nici nu pled, fiind bolnav. El rdmase in Basarabia ca superior al manastirei Harbovät, iar la 1893, Sept. in 17 este mutat

&,,r,

I

Casa Eparhiala.

tot ca superior la mandstirea Adormirei" din or. Tihvin, eparhia Novgorodului, unde §i muri la 11 Mai 1894. Acest pastor n'a avut timpul sd se manifeste prin vre-o activitate deosebilk decat numai conducand ad-tia eparhiala a§a cum a gäsit-o. Dupd el urmeaza fostul profesor la Seminarul din Chi§indu, Inca pe vremea lui Irinarh, §1 secretar particular a lui Alex. Scarlat Sturza Neofit Neveldcicov,

care Ora atunci se gasea ca episcop de Turchestan. La 21 Noemvrie 1892 este numit arhiepiscop al Chi§indului §1 Hotinului", unde pastore§te pana la 26 Ian. 1898, cand, din cauza batranetei, trece §i el la

pocoi" la lzmail, unde sta pana la 9 Martie

1910,

cand moare in varsta de

88 de ani. Chiar pe ziva retragerei lui Neofit 26 lanuarie 1898 este numit ca episcop al Chi§indului §i Hotinului" vicarul Mitropoliei Chievului, episcopul de

www.dacoromanica.ro

CULTEL E

Cihirin

313

Jacob Pialnitchl, care pdstoreste in Basarabia pand la 1904, ca adevärat

pastor al turmei ce i se incredintase. Episcopul lacob este acela care, in mod hotärit a aruncat o scanteie de lumina in intunerecul in care zacea poporul moldovan. Mai intaiu el infiinteaza, la 28 Decemvrie 1899, Societatea misionard Fed' -

timea Nasterei lui Hristos din Basarabia" cu scopul de a rdspandi lumina religios-morald in popor si de a lupta impotriva sectelor religioase care isi luase un avant destul de mare. Intelegand cã aceasta societate nu-§i va putea ajunge scopul WA o literaturd mdcar cat de simpld, in limba romaneasca, arhiepiscopul lacob face in 1900 un referat cdtre Sf. Sinod al Rusiei, prin care cere dezlegare sd se tipareascd in limba romand, cu litere chirilice, carticele, brosuri si foi volante cu continut religios moral, motivandu-si interventia prin cuvintele cd. : in cele mai multe din satele Basarabiei, populatiunea ortodoxti se compune, (n majoritate, din Moldoveni 4.i adese ori chiar numai din Moldoveni, cari cunosc numai limba moldoveneascli V nu infeleg de loc limba slava* bisericeascd qi nici pe cea ruseascd, clziar in forma ei vorbitoare". Literatura didacticd morald ori religioasd, ce existd in limba ruseascd, sub forma' de carticele, brosuri, foi, etc., e cu desdvdrVre inaccesibild acestei populatiuni. Od §1 Moldovenii sunt setosi de invdtaminte morale si religioase, de povete crestinesti §i mangaere prin citirea sau ascultarea cuvantului tipdrit. Necesitatea unei literaturi, care fiind scrisd in limba moldoveneasca, ar potoli acea std. sete a moldovenilor, este foarte simtitd" 1).

Dupd indeplinirea formelor cuvenite, Jacob capatd aprobare si se dd voe natural sub cenzurd sã se facd tiparituri in moldovene§te. Acest nobil gest al arhiep. lacob trde§te §1 acuma in amintirea vie §1 plind de recunostintd a Moldovenilor, pentru care el a fost un adevdrat pastor. Succesorul sdu Vladimir Sinchievici, fu desdvar§itorul operei lui Iacob. Venind in Basarabia, Vladimir, care fusese misionar, i§i intelese bine rostul sdu de adevärat apostol si vazand - dupd cum zicea el intunericul §i umbra ne§tiintei" 2) in care zaceau Moldovenii, pentru a-i ajuta, ca un adevdrat apostol insuflat de duhul sfant, invatd cat putu limba acestui popor, pentru a putea grdi §i a se intelege cu el si introduse predarea limbei moldovenesti §i in Seminar, platind chiar singur pe profesor. Pentru tipdrituri in moldovene§te, el clAdu dezlegare cererei congresului preotesc eparhial de a avea tipografie moldoveneascd §1 scrise pe referatul acestuia urmdtoarea rezolutie : dorin(a clerului de ali avea tipografia sa este qi dorin(a mea ; voiu fi din tot sufletul bucuros, cdnd mi se va implini aceastd dorinid . .. volts avea grija ca tipografia sei se deschidd in cel mai scurt timp" 3). 1) Econ. V. Pocitan. Bis. rarndneaself din Basarabia", p 28. 1. Nistor, 1st. Bas., p. 336. 2) Ibidem, pag. 29. P) Econ. V. Pocitan: Op. cit. pag.30.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

314

La 26 Octomvrie 1905, Vladimir inaugureazd personal redeschiderea tipografiei eparhiale moldovenesti, care fusese inchisd de Pavel si ureazd rAspandirea cat mai repede in popor a cartilor, ce se vor tipAri in aceastd tipo-grafie, doar s'a mai rasipi intunerecul cel mare, in care zac Moldovenii". Pe langd aceasta, arhiepiscopul Vladimir rdspunde la dorinta clerului de a avea o revistd bisericeascd in moldoveneste, prin rezolutia : impArtäsesc pe deplin clod* preotimei de a aved o revistd in limba moldoveneascd", jertfind chiar bani in acest scop §i intervenind, la 24 Octomvrie 1907, pe langd Sf. Sinod, pentru deslegare. Primind ucazul impärdtesc cu deslegarea pentru scoaterea revistei : Lumincltorul", el, aducand la cunostinta societAtii FrAtimea" aceastd bucurie, pune rezolutia : Chem blagoslovenia lui Dumnezeu asupra sfatului Fratimei Na#erei lui Hristos §i doresc din suflet ca sá blagosloveasca Domnul, cu roade bune, ostenelile acelora cari iau Myna de a se osteni in lucrul lumindrii turmei noastre. Lumina lui Hristos sei lumineze pe toti" 1).

La 25 lanuarie 1908, apare primul numAr al acestei reviste, in care se aduc sincere laude lui Vladimir, pentru interesul ce purta spre luminarea norodului moldovan.

Politica taristd insA nu vroi sa inteleagd acest suflet mare si la 16 Sept. 1908 Vladimir este mutat la Rostov pe Don, iar catedra eparhiei Chisindului si Hotinulul se dd pe maim unui alt Pavel Lebedev lui Serafim Ciciogov, care, nu putu sä se ridice peste acele patimi omenesti, care pun stavild in calea spre idealul crestinesc. Convins de cdtre pdrinlele loan de Kronstadt, se lasä de militärie §i se face preot, apoi murindu-i sotia la 1898, Leonid Ciziagov se calugare§te, schimbandu-si numele in Serafim si trecand u§or prin treptele ierarchice la. 1905 este hirotonit arhiereu si numit episcop de Suhum, apoi la 1906 este mutat la Oriol, iar la 1908 este numit episcop al ChisinAului si Hotinului, unde este ridicat la treapta de arhiepiscop, la 16 Mai 1912. Venind in Basarabia, pe care o cunostea Inca din timpul pAstoriei lui Pavel, pe vremea campaniei din 1877, cancl fusese pe aici ca ofiter, acum ca arhiereu, incepu si el o campanie nu mai putin aprigd decat a lui Pavel, impotriva a tot ce era moldovenesc : surghiuneste §i el pe preoti, pe profesori si pe alti clregdtori moldoveni, trirnitandu-i cu serviciul prin locurile cele mai indepartate din Rusia. Pune bete in roata tipografiei moldovenesti, sub pretext cd se tipAresc carti in romaneste, iar nu in moldoveneste (sic) si o opreste ; Lumindtorul" Iancezeste, cdci colaboratorii ori sunt alungati ori terorizati de Serafim si nu mai indrdznesc sä se manifesteze in luminarea poporului, dupd cum incepuse pe timpul lui Vladimir. Multi chiar dintre preotii moldoveni curati, vAzand prigoana aceasta, de fried, pentru a fi pe placul chiriarhului, cAutau sd se ardte patrioti ru§i, in9 Econ. V. Pocitan: Bis. rom. din Basarabin", pag. 30.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

315

scriindu-se in societatea a§a numità a adevaratilor ru§i", care in limbajul curent se numea a ciornosotenilor" (bandd neagrA), cu ni§te principii nationale mai stramte deck §ovinizmul maghiar. Toatd lumea culla' din Rusia avea oroare de aceastd bandA, care a §i fost una din cauzele principale ale acestui reviriment social, din marea Rusie, la care asistAm in timpul de fata Cu toate acestea, samanta aruncatd de Jacob §i Vladimir, prinsese rAddcini §i vedem cd in sdnul Moldovenilor se desfA§oard un fenomen nemai pomenit intre ei care a deschis ochii celor in drept, Ca' nu mai poate ddinui in Basarabia acea luptd impotriva limbei nationale a poporului de ba§tinA. Acest fenomen negativ a dat na§tere sectei Inochentienilor., despre care vom vorbi mai departe §i care a dat na§tere in primul loc de prigoana limbei tro

;111,2tli.rt

,-

"-:.,"

-

,4] ,

''.

-

r,

.

cc. ...17.

,f,

.

.

^

:

.,,.

3°

....... ' ''',..a i.

'

-a

° ,,-,,

'

,

.

,i,

. 9.12.., 4 .,

',. ..

°

.

r1

. ..

.... .

t-',, At:V ,1-';',

.

.

..

..:*

Jo-

. .

tr.

-

t.

5

.,

;......,L-

'.

.

.

Mahalaua din jurul bisericii Mazarachi. Colectla Cornisiunii Monumentelor Istorice. Sectla Basarabiel.

moldovene§ti, fapt ce a atras dupd sine cauza a doua a acestei mi§cdri

lipsa

totala de ired.

Tot din cauza acestui politienizm bisericesc, practicat de unii din chiriarhii ru§i din Basarabia, incepurd a se inmulti diferiti sectanti, mai ales Stundi§tii §i Bapti§tii, in sudul acestei provincii. Serafim a inteles primejdia dar n'a inteles sd procedeze ca un pastor sufletesc, ci militare§te intarinduli fortele : el aped Inca un vicariu al Ismailului, pe langa cel care exista al Achermanului, iar in contra lui Inochentie, Moldovanul din Balta, a intervenit §i a adus o companie de cazaci, cari 1-au

ridicat deacolo, producand prin aceasta o mi§care §i o tulburare in norod, in care au cazut o multime de Wain moldoveni, iar mai in numb, cAnd Inochentie a fost surghiunit la mandstirea Murom din guvernAmAntul de Nord - Olonetz, nenorocitii de Moldoveni i§i vindeau tot ce aveau, §i cete de familii intregi, pewww.dacoromanica.ro

BASARABIA

316

regrinau spre acel parintek care le predica in graiul lor §1 multi din ei au pierit pe drumuri in cautarea nve§nicului adevdra. Amintirea pastoriei lui Serafim este Inca foarte proaspdta intre basarabenii moldoveni §i nu gre§im daca-1 punem in rand cu Pavel Lebedev, in ce prive§te ravna spre inabu§irea sentimentelor §i a graiului norodului de ba§tindmoldovan.

Laudele ce s'au adus §1 s'ar aduce de unia acestor doi, -- nu pastori, ci apasatori suflete§ti nu vor putea contrabalansa blestemele norodului moldovan, care a sinttit kat de greu pumnul tiraniei in timpul pastoriei acestor

doi distrugatori a tot ce era moldovenesc. In ziva de 11 Aprilie 1914, arhiepiscopul Serafun i§i ia rdmas bun dela pastoritii sai, câricl, folosindu-se de cuvantarea ocazionalà, se starue§te sa se dezvinovateasca de cele ce singur §tia cd Meuse in Basarabia, asemanandu-se cu

Sf. loan gurä de aur, cã adica §i el va fi clevetit" prin minciund, cum a lost §i Sf. loan Si a plecat Serafim din Basarabia cu porecla data de noroi antichrist, cum II numeau mai alts inochentienii. La 22 Martie 1914, este numit, prin ucaz imparatesc, iar la 21 lunie aceluia§i an, sose§te la Chi§inau ca arhiepiscop al Chi§indului §i Hotinului Platon Rojdestvenschi, mutat aicea dela arhiepiscopia Aleutei din America de Nord. Porfirie Rojdestvenschi s'a nascut la 1866 in guvernamantul Kursc, unde

a terminat seminarul, s'a facut preot, iar vaduvind, inträ in Academia teologicd din Chiev, unde ca student, se calugare§te in anul 1894, cu numele de Platon.

Terminand cursurile, Platon rämâne pe langa Academie ca profesor §i inspector, apoi rector, cand la 3 lunie 1902 este hirotonit ca episcop al Cihirinului, vicar al Mitropoliei Chievului.

Ca rector al academiei n'a lasat deck cele mai frurnoase amintiri in memoria fo§tilor sai studenti, intre care a fost §i cel ce scrie aceste randuri. De o blandete adevkat parinteascd, de un tact §1 de o delicatetd WA seaman. La 20 Fevruarie 1907, Platon este ales deputat in prima Duma ruseasca, iar la 3 lunie acela§ an, cand Duma fiind dizolvata din cauza liberalizmului ce o caracteriza, majoritatea deputalilor infundara pu§cariile, Platon fu trimis ca arhiepiscop in America de Nord. Venind in Basarabia, Platon cu tot timpul scurt cat a stat aicea, un an §i jumatate, prin spiritul bland §1 prin modul de a tratã pe clerici §1 pe pastoritii sai Moldoveni, n'a fdcut de cat sa mai aline ranile suflete§ti, cauzate acestui cler §i norod de loviturile grosolane ale predecesorului sau Serafim.

Si de bund seamd, Platon a constatat §i a inteles superioritatea norodului moldovan basarabean, al cärui spirit de larghetd §i de jertfa de sine, cu atata sinceritate §i entuziazm, le recomanda ca exemplu poporului din Georgia, unde a fost mutat la 5 Decemvrie 1915.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

317

La 21 Decemvrie 1915, Pr. S. Platon pleacd deci in Transcaucazia in calitate de arhiepiscop al Cartaliniei §i Cahetiei exarh al Gruziei (Georgiei), iar in locul sau este numit P. S. episcop al Holmului §i Liiblinului Anastasie Gribanovschi.

Fiu de preot, Alexandru Alexeevici Gribanovschi s'a ndscut la anul 1872 in guvernArnantul §i eparhia de Tambov. Terminand cu succes seminarul din Tambov la 1893, tot in acela§ an intrd la Academia theologicd din Moscova, pe care o termind la 1897 cu titlul de candidat (diplomat) in teologie, iar la 1898, Aprilie in 18, prime§te schima monahald, in

mandstirea de barbati a Sf. icoane de Kazan. din Tambov, sub numele de Anasta sie.

In acela§i an, la 13 August, Anastasie este numit ca subinspector la Academia din Moscova

§i

peste

o

sdptdmand este numit ca profesor de omiletica la Seminarul din Mohilev, el ref uzd aceastd catedrd, rdmanand mai

-0 .(1.

departe ca sub-inspector al Academiei.

La 1909, August in 21, este inaintat ca al III-lea vicar,

iar la 1914, Mai in: 2

al

II-lea vicar §i tot in aceia§ lung, la 14,

este numit ca

episcop de scaun al eparhiei

-

HOlmului §i Liiblinului.

Dupd un an §i jumdtate de pästorie in aceastd eparhie,

'L

?'yT

Pr. S. Anastasie este numit ca arhiepiscop al eparhiei Chi§indului §i Hotinului, in tim-

,

1

Un monument funerar de IAnga blserica Sf. Me.

Colecya Comisiunii Monumentelor Istorice. Secya Basarabiel.

puri pline de cele mai vajnice evenimente politice, el insu§i devenind prin aceasta o persoand istoricd in vieata bisericeascd a poporului roman, intru cat el este acela care a incheiat §irul de arhipästori ru§i din aceasta eparhie a Basarabiei.

La 6 Mai 1916, P. S. Anastasie este ridicat la rangul de arhiepiscop. Politica pe care a dus-o P. S. Anastasie In vieata bisericeascd basarabeand din aceste timpuri, dupd cum vom vedea mai jos, a fost cu tendinte de www.dacoromanica.ro

BASARABIA

318

a infiltrà in sufletul clericilor convingerea cd netinand seamd de marele eveniment ce avuse loc intre timp, unirea Basarabiei cu Romania, biserica basarabeand totus trebue sa continue a fi incadratA in jurisdictia Bisericei ruse, politica ce era sustinutd si de cativa preoti chiar moldoveni. Totu§i, dupd cateva frdmanturi, geniul neamului moldovenesc a invins §i P. S. Anastasie ,de bund voe, a pdrasit aceasta eparhie in luna Mai 1918, iar in locul vacant, P. S. Sinod al Rotnaniei, care intra in drepturile SAle, nume§te pe P. S. Nicodem Munteanuepiscopul de Hu§ica loctiitor, pand la alegerea unui titular, in fruntea acestei eparhii. Aceste momente atat de istorice in vieata bisericei basarabene, ne vom incercd a le redd deasemeni cat se poate mai scurt : Ca urmare imediatd a revolutiei ruse§ti din 1917, tot in acel an, la 15 Aug, se deschide la Moscova soborul bisericesc a toata Rusia, ca realizare a visului. pe care de 200 de ani si mai bine, adicd dela moartea ultimului Patriarh al RusieiAdrian la 1700, nutreau cei mai buni fii ai Rusiei pravoslavnice ; sobor, care isi are inceputul in inceputul revolutiei prealabile din 1905 §i pus in practicd dupd izbucnirea marei revolutii din 1917. Acest sobor a luat fiinta pe principiul libertatii §i democratizArii bisericii. Clerul moldovenesc din Basarabia se folose§te de moment §i, in mod hotdrit, face eqirea mere cu Sf. Potir, plin de acele neprihAnite jertfe, pe care el le-a adus pe altarul national o sutd si mai bine de ani, §i in mod deschis, in fata §i spre cunostinta tuturor noroadelor, face pomenirea §i ridich glasul cu cerinta acelor drepturi, pe care acuma dreptatea immanenta le scotea din urna f atalitAtii, intorcandu-le norodului moldoven:sc, spre rdscumpdrarea acelor obij duiri ce i se Meuse sub jugul tiraniei strAine. Intre 19 25 Aprilie 1917, clerul basaraben se convoacd in Congres extraordinar, care hotArA§te, in mod precis cerintele sale si anume : sit' se recunoasca" dreptul de autonomie a bisericei din Basarabia, in baza direia sci se il

lnfiinteze o mitropolie romemeasca basarabearra, ca Chiriarch qi episcopi ale* de ccitre congresele eparhiale ale acestei eparh(i, din sanul qi rândurile Moldovenilor basarabeni; graiul slujbelor §i in §coli sd fie cel moldovenesc 1).

Avand in vedere Ca Rusia acuma nu mai era decht un vulcan in eruptiune, explodand tot acel material furnegancl, care de atata vreme se ingrAmddise atat in suflet norodului rus, cat si mai mult in sufletele noroadelor strAine apAsate ; in aceastd valtoare de miscdri sociale, ce aveau loc in acest timp in Rusia, erd greu ca cererile drepte ale Clerului basarabean sd capete o sanctiune legala si canonicd din partea acelora, care tot nadajduiau cä aceasta

miscare este o fantomd. Delegatul insdrcinat cu transmiterea acestor cerinti, atat de bine motivate, Ober-Procurorului P. S. Sinod, se intoarce cu rdspunsul cä norganizarea autoProt. S. Bejanu. O pagind din istoria b:scricei ortodoxe basarabene". Luminatorul" luale, pag 13

14. Autonomia Basarabiel" § 3-12.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

319

nomd a bisericei basarabene, s'ar realiza mai cu succes, in cazul cand s'ar introduce mai tit& autonomia proiectatd a Basarabiei in raportul civil", iar relativ la chestia catedrei mitropolitane in Basarabia, cum §i la reorganizarea istratiei biserice§ti locale, ,,va depinde de reconstruc(ia circumscriptiilor bisericqti, cari vor fi efectuate la soborul bisericesc". I) Dupd cum insu§i delegatul se plange, rdspunsul Ober-Procurorului a fost de mantuiald, ca sa scape de aceste .chestiuni supdreitoare" 2) intrucat el nu credea Inca in posibilitatea unei autonomii civile a Basarabiei §i nici in sobor. In August, dela 3 26, acela§ an, se convoacd congresul eparhial ordinar, care prime§te acelea§i postulate din Aprilie, dar, sub presiunea imprejurdrilor, se sldbeste o mica coardà qi congresul pripindu-se, voteazd incredere arhiepiscopului Anastasie, care nu intrunea conditiunile principiale puse de congresul anterior. 3)

Acest gest, ori cat ar fi de apärat §i de motivat, n'avea rost, intru cat atunci nu exista. Inca hotdrirea Soborului din Moscova, relativ la alegerea episcopilor, i nici catedra Arhiepiscopiei Chisindului §1 Hotinului nu era vacantä. Ori, acest fapt nu adduga nimic la calitatile §i la vrednicia läudatä de

unii, a P. S. Anastasie, dar este lucru evident, cd se pdsi prea usor peste un principiu aiat de inalt, pentru care acela§ cler basarabean moldovan luptase cu atata ravnd §i cerbicie. Imprejurdrile insd contribuird la indreptarea acestui fapt: La 12 Decemvrie 1917, Basarabia se declard Republica Moldoveneasca federativd, iar la 24 Ianuarie 1918 se declard independenta, fa pt ce avu ca urmare in trebile biserice§ti, cd peste 2 zile, la 26 lanuarie, P. S. Anastasie incearcd sa formeze o comisiune de pregatire pentru convocarea unui Sobor local bisericesc al republicei moldovenqti, spre a viza la o noud organizare a vietii politice bisericesti, in vederea independentei politice a republicei. Aceastà comisie a inceput sä lucreze la 18 Fevruarie 1918, dar evenimentele precipitanclu-se cu o iuteala vertiginoasd, Republica moldoveneascd independentd, la 27 Martie 1918, se alipe§te la trupul dela care a fost ruptd la Romania. Pentru biserica basarabeand, P. S. Anastasie sugereazd o altä chestiune, cea precedentd cu Soborul rämanand stispendatd in vAzduh.

Chestiunea noug, pe care o inventd P. S. Anastasie si care apdru la orizontul bisericii basarabene era rapoitul ei fata de Biserica roma* in situatia creiatä in urma alipirei politice, punandu se acuma Bisericei romane intrebarea mare, care fusese pusd cu cateva luni in urmd Bisericei ruse si anume : chestiunea autonomiei bisericesti basarabene, legand cu aceastä chestiune §i o altd problemd ca adicd §i Biserica basarabeand sd-§i spund cuvantul sdu relativ la alipirea ca Biserica roma* intru cat ea face parte Inca din Biserica rusd. .Glasul Bis Basarabenv. No. 40 41 din 1917, pag. 186-190. 9) Ibidern. 3) Procesul-verbal No. 9 § 3, al congresului eparhial din 3 26 August 1917. 1)

www.dacoromanica.ro

BAS ARABIA

320

In vederea acestor làmuriri, la 7 Aprilie se trimite o delegatie, alcatuità din membrii acelei comisiuni de pregAtire pentru Sobor, la I. P. S. Pimen, mitropolitul Moldovei, care era §i locotenent al Primatului ').

I. P. S. Sa a explicat delegatiei ca prin actul politic din 24 lanuarie 1918, s'a restabilit fosta legatura canonicA a acestei eparhii a Chi§indului §i Hotinului fata de mitropolia Moldovei §i ca, in prezent orice pretentii de drept canonic s'ar ridica din partea bisericei ruse asupra acestei eparhii, nu pot fi adresate decal mitropoliei Moldovei §i Sucevei, adich bisericei romane, dela sanul careia aceasta

eparhie a fost luatä cu forta la 1812, contra tuturor canoanelor bisericei ecumenice".

Soborul, despre care se vorbe§te, poate sa se intruneasca, dar sub forma de Congres, spre rezolvirea numai a chestiunilor cu caracter lhuntric din vieata bisericeascä, in legatura cu noua situatie politicA a Basarabiei". Cat prive§te chestiunea unirei aceasta iesä din cadrele competintei acestui a§a numit sobor, intrucat aceastä unire a fost declarath de Sfatul Tarii, aldtuit tocmal din fiii neamului moldovenesc §i toti ortodoc§ii credincio§i §i membrii acestei biserici, in frunte cu un reprezentant ales din partea intregului cler basarabean". In sfar§it, I. P. S. Mitropolit a lámurit §i chestiunea autonomiei biserice§ti, aratand cä aceastä problemä nu poate fi numai a Bisericei basarabene, ci ea este o problemd generala a Intregei Biserici romane, care va luptá cu toate fortele unite, spre ca§tigarea acestor drepturi autonomice biserice§ti. Delegatia fiind pe deplin lamuritä, atat de I. P. S. Mitropolit, cat §i de insu§i fostul pe atunci prim-ministru, in ce fazd se gäse§te Biserica basarabeana, aceasta a raportat celor ce-i delegase. La 25 Aprilie, dupa o mica corespondenta intre arhiepiscopul Anastasie §i mitropolitul Moldovei, a plecat o and delegatie la Ia§i, in frunte cu insa§i arhiepiscopul Anastasie 2). Schimbarile de opiniuni au rams tot la acela§ punct §i de §i P. S-lui Anastasie I s'a propus verbal, a poi de doua ori in scris, sh se prezinte la §edintele Sf. Sinod roman, ca fiind membru al acestuia. P. S. Sa, care Inca dela inceputul lui A prilie i§i pusese in cale sä ph raseasca. Basarabia, face acest lucru in tuna Mai 1918, paräsindu-§i pastoritii §i läsand de bunä voe eparhia vacanta. In urma acestor evenimente, Sf. Sinod al Bisericei romane, neläsand ca Biserica din eparhia Chi§inaului §i Hotinului sä steh vacluva, la 14 lunie 1918, gasind ca P. S. Anastasie s'a retras dela scaunul acestei arhiepiscopii, hothra§te, iar ministru de instructiuni §i culte, la 16 lunie, prezintä M. S. Regelui spre Intarire ca P. S. Episcop al Hu§ilor Nicodem, sä conduch afacerile Arhiepiscopiei Chi§inäului §i Hotinului pand la alegerea unui titular". Totodata, intreg Sinodul trimite o carte pastoralä catre clerul §i norodul I)

Vezi Luminatoral" din Septemvrle 1920, pag. 5. , Lumandtorul" lanuarie, 1921, pag. 21.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

321

ortodox basarabean, in care i§i desvale§te toata dragostea §i grija ce o poarta de biserica din aceasta parte a tarii romane§ti, chezapind urrnAtoarele : 1. Alegerea ierarchilor biserice§ti basarabeni, care se vor face de marele colegiu electoral, atunci cand vor face parte din acela §i ale§ii norodului basarabean, adicd deputatii, senatorii §i membrii consistorului bisericesc. 2. Averile biserice§ti vor rAmanea in folosul Bisericei §i al a§ezamintelot ce se and acum ci cari se vor mai intemeia. 3. Starea rnateriald a clerului se va mai ImbunatAti. 4. Clerului i se va lasa toatA putinta de a-§i iatemeia acezaminte culturale §i de bine-facere, care insd sa nu vatame nici randuelile ortodoxiei, nici drepturile §i inclatoririle nationale, nici buna randuala in Stat. 5. Sfantul Sinod qi -Malta! guvern al Regatului roman, 4i ia indatorirea sei implineasca Clerului basarabean toate dorintele, care se pot impdca cu pastrarea negirbità a ortodoxid, cu fata nationala a ei i cu indatorirea de a fi cheag de blind randuiald in aceasta biserica, ajunsa una i nedespartita cu biserica autoce_ faM, drept sMvito ire de Rdsdrit a Regatului roman°. La 21 lunie, P. S. Nicodem, intArit §i cu o gramAta din partea I. P. S. Mitropolit al Moldovei §i Sucevei, vine la Chicinau spre a lua pe umerii sAi o destul de grea carmuire, intrucat vremea era Inca tulbure, iar in turma ce i se incredintase erau amestecati multi lupi §i furi, §i greu i-a fost P. S. Nicodem sa deosebiascA oile adevArate de acei ce purtau numai pe deasupra piei de oae. FramAntarile intrand intro fazd mai senina, la 4 lulie 1918, Sf. Sinod al Bisericei romane alege, iar la 15 ale aceleia§ luni sfintecte ca episcop de Botocani, vicar al mitropoliei Moldovei §i membru al Sf. Sinod pe localnicul basarabean moldovanarhimandritul Gurie. P. S. Gurie, la 1919, a fost trecut ca episcop de Balti vicar al ChicinAului ci Hotinului,iar la 1 lanuarie 1920 este imputernicit de Sf. Sinod ci de inaltul guvern roman, ca locliitor de arhiepiscop al ChicinAului §i Hotinului, in locul P. S. Nicodem, care s'a retras. La 21 Fevruarie 1920, Congresul eparhial corecteaza gestul din 1917, repeland acela§ act, dar in toatd plenitudinea lui, §i alege cu unanimitate de voturi pe P. S. Gurie, ca arhiepiscop al eparhiei Chicingului §i Hotinului, ca unul ce intrunea toate conditiile stipulate in hotaririle acelui Congres din 1917 ci aprobate de Soborul din Moscova, care avusese loc la 1918, cum ci in baza binecuvantdrii Patriarhului de Moscova Tihon, tot din 1918. DupA mai multe chibzuiri §i dupA ce Sf. Sinod in acord cu inaltul guvern au rezolvit aceasta problentA, au recomandat, ci la 25 Decemvrie 1920, P. S. Gurie a fost confirmat prin I. Decret Regal, ca Arhiepiscop titular al acestei eparhii ; la 29 Martie 1921, a fost investit de M. S. Regele Ferdinand al Romaniei in aceastA demnitate, iar la 16 Mai acela§ an, P. S. Gurie fu instalat de cAtre I. P. S. Mitropolit Primat al Romaniei intregite, ajungandu-se Lumindtorul", lunie, 1918, p. 24.

fl

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

322

prin aceasta, in parte, la irnplinirea acelor deziderate ale Congresului eparhial din 1917, iar prin art. 2 din legea dela 5 Mai 1925, prin infiintarea Mitropoliei Basarabiei cu eparhiile : 1) Arhiepiscopia Chi§indului, §i 2) Episcopia CetAtei-Albe Ismail, se desdvar§esc acele dorinti, pe care clerul §1 norodul basarabean le nutreau de atata vreme.

lar din judetele Hotin, Balti §i Soroca se infiinteazd episcopia Hotinului, care tine de Mitropolia Bucovinei. Acestea sunt, pe scurt, fazele prin care a trecut biserica basarabeand pentru reintoarcerea ei la sanul bisericei Mame,autocefale romane,dela care fusese deslipitä in chip samavolnic la 1812. TABLOU STATISTIC

BISERICI RURALE

JUDETELE

....z.,

o

de peatra

Hotin

Soroca

.

.

.

Haiti Orhei

2

2

1

2

1

1

1

68

81

143

151

151

39

144

154

139

125

85

53

133

139

126

148

155

14

155

171

150

99

81

41

166

155

113

8

109

94

93

111

95

95

2

2

Chi§inAu

.

.

.

14

19

Tighina

.

.

.

5

5

88

81

10

Cetatea-AlbA

.

Cahul

Ismail

..

.

.

TOTAL .

.

ai

capelelor

112

.

14

di:*"

138

.

I

de lemn

149

.

.

1

Totalul bisericilor

Totalul parohiilor

din anul 1922, de numärul parohiilor, bisericilor, capelelor i preotilor ortodocsi din Basarabia, dupl judete:

10

85

85

3

3

51

46

15

63

64

54

18

19

48

46

2

75

67

66

56

63

931

759

253

1104

1090

987

15

Vieata cultului cre§tin in cuprinsul Basarabiei nu s'a mdrginit numai la activitatea istrativA bisericeascd a arhiereilor ru§i. Ea a avut §i manifestdrile ei specifice, frAmantarile ei interne. 0 laturd a acestei vieti o reprezina mandstirile din Basarabia. Dacd am arunca o privire generald asupra Basarabiei, am vedea cd regitmea cea mai bogatd in mandstiri este regiunea a§á numitd a Codrului §i mai ales jud. Orhei, care singur are 10 mAnAstiri §i 2 schituri, ceeace inseamnd aproape jumdtate din totalul tuturor manAstirilor §i schiturilor din Basarabia. In al doilea rand vine jud. Chi§indu cu 5 mandstiri §i 2 schituri, apoi Sowww.dacoromanica.ro

CULTELE

323

roca cu 3 mandstiri §i 1 schit, Ismailul cu 1 mandstire §i 3 schituri, Tighina cu 1 mandstire i, in fine, jud. Balti cu un singur schit. Judetele : Hotin, Cetatea-Albd §i Cahul n'au nici o mandstire §1 nici art schit. Acest fapt se explicd mai intai prin aceia cd regiunea Orheiului, Chi§indului §i a Sorocei sunt cele mai pitore§ti din punctul de vedere al reliefului §i cele mai inzestrate cu codri seculari, uncle frumoasa naturd putea sd atraga sufletele predispuse la contemplare, apropiindu-le cat mai mult de Acel ce a creiat aceastä naturd, dandu-le addpostul §i lini§tea de care aveau nevoie. Pe de altä parte, ace§ti codri au servit Moldovenilor de addpost §i impo-

triva urgiilor ce se revärsau asupra lor din partea puzderiilor de barbari. Si ace§ti Moldoveni, fie singuri, fie in frunte cu domnitorii lor, ridicau locapri sfinte de rugáciuni prin fundul acestor codri. Un studiu istoric anlanuntit asupra celui mai mare numär de mandstiri din Basarabia nu existd Inca. Abia in timpul din urmd, gratie Comisiunei monumentelor istorice §i deosebitei energii desfä§urate de d-1 profesor §i membru al Academiei romane St. Ciobanu, suntem pe cale de a avea lucrdri in adevär §tiintifice cu privire la aceste monumerite cu atata insemnatate istorica pentru trecutul patriei noastre §i, in special, a acestui colti§or de lard a§a de romanesc. De aceia, ne mdrginim numai la un simplu tablou statistic al acestor mandstiri, cari existä acuma in Basarabia, cuprinzand §1 personalul mänästiresc, care se repartizeazd dupd judete, mAndstiri §1 schituri, dupd cum urmeazd Mdulstiri JUDETELE

Biserici

Schituri ,e0

1

CO

...3..

co

CO

.C71

303 CO

Hotin

-ci

>co

cc°

CD

CO

oo CO

CO

cia

o

c. 4r=

0, c0 CO

O CO cc

.

c.

c0

.

Soroca . HAM

3

.

1

1

7

1

1

Orhei. . Chi§ingu.. Tighina . . Cet.-Albä. Cahul

c_ 'CO CO

`,12

PERSONALUI, MANASTIRESC

minlstirelti

7

3

2

4

1

1

2

2

1

172

2

1

2

95

6

2

71

34

181

193

50

12

2

3

31

22

96

38

33

1

14

7

105

8

7

23

12

127

72

407

415

1

185

7

1

20

4

1

4

197 308 240

35

6

76

95

4

..

Ismail . Total .

.

1

.

13

7

2

1

6

7

2

44

Personalul bArbAtesc femeesc e

1

16

7

1121 1293

Total general .

.

2414

www.dacoromanica.ro

7

6

13

25

99 333 409 545

BASARABIA

324

Sectele din Basarabia. La 1812, dupà ce Rusia rupe Basarabia din trupul Moldovei, ea cautä s'o populeze §i neavand nici oameni, nici mijloace pentru acest scop, recurge la sistemul de care s'a servit Ecaterina a II-a pentru Rusia meridionalA, la colonizarea ei cu strAini. Prin realizarea acestui plan se atingeau cloud scopuri : intai se ocupa Omantul päräsit de indigenii moldoveni, multi din cari la introducerea istratiei ruse§ti trecurA Prutul, lásandu-§i mo§iile §i dminurile strAbune la voia stäpanului

cotropitor preferand ocarmuirea turceascg, grea pentru

ei, celei

a noastre

(ruse§ti)" cum zice Casso 1) ; al doilea se credea cä aceastä politicA va rezultatul de a da populatiei moldovene§ti un caracter etnografic duce la

mdcar impestritat, cad rusesc era imposibil. Si intre anii 1814-1817, dupà cum spune episcopul Alexie, rectorul Academiei theologice din Kazan, colonizarea strdind fa Indreptatd in special spre Basarabia ; coloni§tii veneau din Wiirtemberg,

din Bavaria, din Prusia §i din alte localitati" 2). Drept este, cä acuma colonistul german, in special care venea in Basarabia, nu mai era acel der Abschaum Deutschlands", cum il numeau germanii din timpul Ecaterinei a II-a §1 care ocupase guvernämantul Petersburgului, in urma

manifestului plin de privilegii dat de aceasta tarifä de originä germaná, in 1763. Totu§i, printre ace§ti coloni§ti, au venit in Basarabia multi cari apartineau diferitelor secte religioase, cu spirit de protestantizm §i cu tendinti extremiste negative, care negau ceremoniile religioase, tainele, ierarhia bisericeascä, recunoscand numai principiul general protestant : absolutiunea prin singura credinta".

Secta separatistilor. La 1831, in jud. Cetatea-Albä, la Sdrata, apare o sectä a§a numità a separati§tilor", care sectä dateazd de pela inceputul veacului al XVIII-lea, bazatä pe pietizmul german. Dogmatica acestei secte era foarte simpld : credinta in invatatura Mantuitorului, in revelatiunea neintreruptd §1 in legAtura de inimd (innig) cu biserica cereaseA, cu care credincio§ii sunt legati in mod misterios pentru vecie 3). Ei recuno§teau 3 taine : botezul, cuminecAtura §i Sf. Ungere (Oelting), cum §1 sarbOtorile.

Din punct de vedere moral, tinandu-se strict de Sf. Evanghelie, ei erau de cel mai inalt idealizm. Baza §i scopul vietii il puneau in unirea cu Dumnezeu §1 in iubirea cOtre aproapele, de unde rezulta cel mai larg umanitarizm §1 tendinta de a pune in aplicare virtutile cre§tine§ti chiar fatd de vräjma§i. Se recomanda supunere autoritatilor, corectitudine fatä de celelalte confesiuni; sunt contra revolutiei, ca fiind e§itä din imparatia intunericului, contra viciilor, a lenei §i-a ori-cárui defect care ar aduce vre-un prejudiciu omenirei. Educatia copiilor trebue sä fie fäcutO in frica lui Dumnezeu. In fruntea acestei secte, dupa cum istorise§te ep. Alexie, se pune vestitul 2) St. Clobanu. Cultura romeineascii in Basarabia sub stdpanirea mei, pag. 5. 2) Ep. Aléxie. Miqearea religioasd ra(ionalistd in sudul Rusiei ; Kazan, 1909, p. 65. 3) Ep. Alexie; op. cit. p. 117.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

325

predicator Lind], un lost preot catolic, 'care cheamä norodul la pocAint5 §i la convertirea cAtre Christos, ce va veni la 1836 pentru judecata cea din urmA. Succesul acestuia a fost desAvAr§it, gratie faptului cA clerul luteran nu dis-

punea pe atunci de oameni, cari sa fi putut pune stavilA acestei mi§cri

reli -

gioase. Politia ruseascd rdspunde la interventia coloni§tilor protestanti §1 alungA

pe Lindl peste hotarele Rusiei, care plead. la Barmen, iar locul lui il ocupA kirchendinerul lui Lindl, Strähle, WA vreo culturA deosebitA, dar de o ambitie ne mai pomenitA §i destul de bun predicator. Acesta avu un succes enorm §i ca rezultat se vád alcAtuindu-se prin case particulare adunAri de rugAciuni, la anumite ceasuri, adecA credincio§ii se adunau, spre a tinea ceasurile" (stunden). La aceste adunäri se tineau cuvAntAri inflAcArate, despre peirea lumii, care se va intAmpla in curAnd din pricina depravArii neamului omenesc, despre venirea a II-a a MAntuitorului §1 a judecAtei din urmA, cuvantAri cari provocau efecte ingrozitoare in ascultAtori. Din SArata s'a rAspAndit aceastA sectA in colonia Leiptzig sub conducerea lui Marthin Kranich, in Borodino sub a lui Karl Ehni. In altä colonieBazel apare un alt predicator Wiirz, care prezice venirea, MAntuitorului, la anul 1843. InsA autoritatea §i increderea in invätatura acestor sectanti, cu incetul scade, unii din ei se reintorc .1a biserica luteranA §1 rar cAnd se mai manifestA, iar cAnd apar prin Basarabia bapti§tii, altA sectä religioasA, pe la 1860, separati§tii se contopirA cu ace§tia. Adventizmul. Adventizmul i§i are origina in America §i nu este deck o formA a baptizmului. Intemeietorul acestei secte Williams Miller, nAscut la 1781 in or. Pitsfield din Am erica a inceput a propovAdui, cA la 14 Aprilie 1844 va avea loc venirea (adventus de unde §i denumirea de adventizm) lui Iisus Christos §i deci §i judecata din urmA, dupA Apocalips (20, 1-6), dupd care va urma impArAtia pAmânteascA de 1000 de ani. Pe langA aceasta Miller invdta, cA trebue sä se serbeze ziva a 7-a care este SAmbAta, iar nu Duminica. Prozelitii lui Miller, in vederea apropierii zilei fatale, i§i vandurA averea, pArAsirA serviciile, 1§i lepAdarA sotii ori sotiile §i toti petreceau zi §i noapte in rugAciuni.

Prin anii 1890 aceastA sectä a pAtruns §i in Basarabia prin Rusia. Actualmente stint in Basarabia intre 800-900 adventi§ti, dintre cad 0/0 cel mai mare il dA jud. Hotin peste 350, apoi Cetatea-AlbA 172, Chi§inAul 86, iar restul este imprA§tiat prin celelalte judete. . Stunda §1 §tundi§tii. Aceastä sectA a a pärut sub influenta convorbirilor duhovnice§ti (Stunden Andachts) ale parohienilor nemli, cari se adunau seara prin case particulare (Stundhaus), pe la anii 1860-70, spre a tinea acele ceasud (Stunden), dupA cum am vAzut cal faceau §i separati§tii. Intemeietorul acestei secte a fost un pastor din colonia Rorbach din judetul Odessa K. Bonekempfer, de unde a trecut apoi in Basarabia. $tundi§tii nu recunosc icoanele, nici posturile, nici sArbAtorile, afarA numai de Na§terea Domnului §i ziva intftia de Pa§ti.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

326

Ritualul bisericesc este ignorat ; ei sunt contra viciilor §i se tin tare de cuvantul dat. Cu venirea bapti§tilor Bonekempfer pleacd in America, iar §tundizintil cade §i el sub influenta acestora §i acuma prin Basarabia misionarii nici nu pome-

nese de ei In rapoartele lor.

Duhoborii §i molocanii. Duhoborii sunt o sectd pur ruseascd §i se aseamand in doctrind cu Quakerismul englezului Foks, din veacul al XVH-lea. Caracteristica acestor secte, din punct de vedere dogmatic consta in MOtatura ca fiecare om este Mewl lui Dumnezeu-Cuvantul §i ca este luminat de o lumind Minified. Duhoborii nu recunosc ca idea§ sfant biserica, nu-§i fac cruce, nu recunosc icoanele, nici pe preoti ca pästori §i nici taina cuminicaturei, nici autoritätile pdmante§ti, nici rdsboiul, nici jurdmantul. Dupd cat se vede, doctrina acestei secte nu poate fi cleat sdmanta aruncata de protestantizm. Ea apare in guverndmantul Harcov, in satul Ohoci, rdspandindu- se destul de repede In special printre Ru§i. In mijlocui acestei secte se ivird neintelegeri de doctrind, fapt care face ca ei sd se hnparta in 2 tabere, din care una f§i lid denumirea de Molocani sub conducerea unui tdran Simeon Uclein.

Prin Basarabia s'au strecurat cativa molocani, dar sunt atat de rdzletiti §i putini la numAr, ca rnai nici nu conteazd ca o secta. In jud. Chi§indu sunt 29 de familii de molocani ; in judetul Ismail In com. Ci§meaua-rusä sunt 82 ; in jud. C.-Albd In satul Spascoe sunt 15 molocani ; mai sunt §i prin celelalte judete, dar cu privire la ei nu avem date statistice.

Toate aceste secte mai vechi, ca molocanii, duhoborii, au dat na§tere la alte secte ca hla§tii" §i pragunii", ace§ti din urmd nefiind decat un amestec de vederi religioase de ale molocanilor §i hla§tilor. Succesul

lor insä a scazut enorm cand apdru o and sectd

in fiinta

reprezentantilor vechei secte a bapti§tilor, cari au §i inceput activitatea lor mai intensivd atat in Rusia, cat §i in Basarabia pe la 1860 §i de atunci sectele mici, pomenite mai sus, nu mai progreseazd, ci poate chiar sunt condamnate la disparitie.

Bapti§tii i§i au originea dela vestitul N. Storck, ucenicul lui Luthei care duse mai departe ideile marelui reformator, predicand §i invdtand, ca omul se mantue§te numai prin meritele de rascumparare ale lui lisus Christos, cu conditia numai ca omul sa creadd in el in mod con§tient. Ca urmare a acestei dogrne fu deductia, cd botezul copiilor, cari nu pot avea Inca con§tiinta de credinta, nu are nici o insemnatate §i deci toll cei ce au fost botezati in pruncie, pentru a se folosi de efectele räscumpardrii trebue din nou sä se boteze (baptizin = a boteza, de unde §i denumirea doctrinei : baptizm, iar credincio§ii bapti§ti). De altfel aceastä doctrind nu era nota nici in v. al XVI-lea. Ea exista chiar din veacul al III-lea, reprezentatä prin a§a numitii curati sau novatieni, dela episcopul roman Novatian ; apoi in v. al 1V-lea, Donat, episcopul unei secte cu acela§ caracter, reboteza pe cei deja botezati In pruncie. www.dacoromanica.ro

CULTELE

327

Totu§, baptizmul ca o doctrind clar cristalizath, duph cum sustine ep. de Kazan Alexie, nu este decht o urmare naturalA §i logicA a invAtaturii reformiste a lui Luther.

Aceastä doctrind, näscuth pe baza unei dogme biserice§ti, a degenerat, trecAnd in domeniul ideilor sociale §i vedem pe acel vestit N. Storck strigAnd la toate rAspantiile impotriva celor bogati 0 a autoritAtilor. Aceste strigAte desperate au fäcut pe Luther sA iasA din castelul sAu din Warthburg §1, apArAnd pe tribuna catedralei din Wittenberg, ii puse in joc toath puterea sa de convingere §i un alt rebel Mtintzer diavolul personificat" 1), dupd expresia lui Luther, fu izgonit din Wittenberg de ducele de Saxonia. Totu§ aceasth mi§care a provocat acea istorich revolutie thrhneasch, care a fäcut mii de jertfe printre nobilimea germand din veacul al XVI-lea §i chreia cu mare greutate i s'a pus capät la 1527. In urma acestui e§ec, bapti§tii, fiind urmAriti §i prigoniti cu furie in Germania, §i-au.cAutat refugiu in alte Orli i s'au indreptat spre Elvetia, Moravia, Rusia, Anglia §i America, alchtuind din shnul lor alte diferite secte cu caracter general baptist dar I cu oarecare deosebiri de formA, purtand diferite denumiri fie dupd conduchtorii lor, fie dupd alte trAshturi caracteristice §i inovatiuni introduse in doctrina lor generalA. Astfel vedem printre bapti§ti sectele : mennonitii, hutterii, hernhutterii, QuAkerii §i *tundi§tii, iar in Rusia sub influenta fie a bapti§tilor, fie direct a reformatilor, apar diferite secte pe care le-am vAzut mai sus, ca : Duhoborii, Molocanii, HIA§tii, Pragunii, chiar §i Tolstoenii, cu caracter mai mult sau mai putin apropiat de baptizm. Ori tocmai acest fapt a contribuit la succesul bapti§tilor a phruti in timpul din urmd pe la 1860 §i in Basarabia, ca sh contopeasch in sAnul lor aceste secte mai mici. Dupd datele statistice, cari nu sunt tocmai complecte, Basarabia ar avea cam urmAtoarea situatie a bapti§tilor din punct de vedere al numArului : NumArul

Judetele

Hotin .......

baptipilor 886

.

Soroca BAlti

.

.

Orhei

.

.

Chi§inAu

30 100 36

.

.

100

.....

663 448 995 3393

.

Cahul Ismail Cetatea-AlbA

.

225

.

.

Tighina .

Total . .

.

*

Ep. Alexie. Op. cit.. p. 6.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

328

Rascolnicii (Desbinatii). Cea mai veche din sectele religioase, ce §i-au gäsit adapost in tam romaneasca, este secta de origind pur ruseascd a Rascolnicilor, aded a Staroobriadtilor sau Filipovenilor, ori, cum li se mai zice pe romane§te prescurtat, a Lipovenilor. Ace§ti sectanti au venit in Wile romane§ti, cdutand scdpare impotriva prigonirilor ce Ii se fAceau in Rusia, Ind din veacul al XVII-lea, cand tarevna Sofia la 1685 a dat un ucaz de o asprime fat% margini impotriva lor, din care cauzd ei s'au impra§tiat prin cele mai indepartate puncte ale Rusiei : Siberia, Caucazia, Crimeea, trecánd §1 frontierile tarii : in Polonia, Austria §i in principatele romane, deci §i in actuala Basarabie. Cre§tinizmul in Rusia rdspandindu-se §1 dezvoltandu-se in masele poporului, acesta n'a inteles sä fad vreo deosebire intre dogmele fundamentale ale acestei doctrine §i intre diferitele obriade", aded randueli bisericesti, confundandu-le unele cu altele §i tinand la aceste din urmd chiar cu mai multh cerbicie decat la cele dintdi. In agile de slujbe bisericesti, scrise §i copiate de calugari prin mandstiri, s'au introdus o sumedenie de gre§eli, de ex. : alliluiia" sd se pronunte de 2, iar nu de 3 ori ; umbrirea cu semnul sfintei cruci sd se fad numai cu 2 degete, iar nu cu 3 ; procesiunile religioase sä se fad mergand dupd soare, iar nu impotriva soarelui etc. Cauza apropiata a acestei schizme (rascOl) a fost faptul ca marele reiormator al bis. rusePatr. Nicon a indreptat §i corectat cartile biserfce§ti in mod hotärit, fall se tie seama de furtuna ce s'a ridicat impotriva, lui din partea fanaticilor ce tineau la cartile vechi, pline de gre§eli. Ace§tia, dupd ce se convinserd cd nu mai pot face nimic si fiind prigoniti fara crutare, unii au fugit, altii s'au hotarit sd-§i apere credinta cu armele, iar in cele din urma rupand orice legatura cu biserica ortodoxd, s'au trezit la un moment dat in fata unui fapt dezastros, cd ei nu mai aveau ierarhie, ne mai avand episcopi §i deci nu aveau cine sa le hirotoniseascd preoti. Rezolvirea acestei atat de grave probleme s'a fäcut in modul urmdtor : unii din ace§ti rascolnici au hotarit cd biserica poate sa existe ,si fárd ierarhie, deci §i fard acele taine, cari pot fi savar§ite de persoane ierarhice. In ce

prive§te cele cloud taine, botezul §i podinta ele pot sd fie date spre implinine dupa nevoe mirenilor I).

De aceia ei au luat denumirea de Bezpopovy, adica färà preoti. Alta parte din ce§ti rascolnici, au hotarit ca sa primeascd pe acei preoti din bis. ort. rusk cari din orice motive - ar trece la ei. Aceastä ramificatie a sectei se numea popovti, adica acei cari aveau popi. Amandoud ramificarile rascolului rus, la randul lor s'au dezbinat intr'o sumedenie de mici alte subramificari purtand numele de Talcuri". Prin veacul al XVIII-Iea, dupd multe §i mari chinuiri suferite de ace§ti Ii K. Plotnicov: Istoria Rascolului rus, p. 85.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

321

rascolnici, gratie faptului cd Ecaterina a H-a le-a mai u§urat situatia printr'o oarecare tolerantd, ei incepurd a rAsufla mai u§or, fapt ce i-a adus din nou in cu biserica ortodoxd §1 atunci incep a se ivi neintelegeri intre ramificatiile popovtilor §i bezpopovtilor, fiecare din ei cdutAnd in disputele lor sd se sprijine pe datele bis. ortodoxe. Acest fapt a dus la o apropiere intre unii din ei cu bis ortodoxd, de unde a rezultat o altd ramificare a a§a numitilor rascolnici uniti, sub numele de Edinoverti"adicd de aceia§i credinta i). Ace§tia renunta la dogmele rascolului §i arhiep. rus Nichifor la anul 1780 le-a sfintit o bisericd, le-a pus preot §i le-a dat voe sä se foloseascd de cdrti vechi, dar färä gre§eli. Acest exemplu a fost urmat de o mare parte din rascolnici din multe alte pArti.

Acestea stint, in cel mai restrams rezumat, cAteva din peripetiile istorice ale acestor 3 ramificatii, cari existd §i in Basarabia, dar inteun numAr destul de neinsemnat, dupd cum ne aratd urmdtoarea statisticd dupd judete :

JUDETUL

Uniti

Hotin

.

.

.

Bezpopovti .

Soroca BAlti .

Parohii

Tdlcul

Popovti Popovti

.

.

1

1

2

2

2.400 2.000

1

1

1

1.600

2

2

2.800

1

1

800

.

2

Orhei

.

.

1

Chi§inau

Uniti

.

.

.

.

.

Tighina

Cahul .

.

P000vti . . Bezpopovti . .

.

.

.

.

.

.

Uniti

.

.

.

Popovti

.

.

.

.

Uniti . Popovti

Ismail

Cetatea-AlbA.

Popovti

.

.

1

1

1

1

2

1

1

1

1

200 2.000 400

1

2

1

800

1

60 2.400

4

80 4.800

16

20.340

_ 1

.

Numdrul

1

.

.

Preoti

1

Popovti

.

Biserici

1

1

1

4

4 __

.

Total .

.

.

16

19

Cu toate cd in Basarabia s'au introdus o multime de secte religioase, fie cu intentiuni politice, fie cu intentiuni prozelitice, poporul moldovenesc nu s'a ldsat de credinta sa strdmo§eascd ; el nu s'a Idsat sd fie atras in mrejele diferitilor misionari sectanti, dupd cum nu s'a lAsat, gratie traditiei culturale, sd K Plotnicov: Op. cit , p 206

www.dacoromanica.ro

330 -

BASARABI A

fie deznationalizat, ori sd-§i piardd o iota din limba pe care o vorbea atunci cand Basarabia a fost anexatA la Rusia I). Ca strAjer neadormit al acestor sfinte §i inalte sentimente ale norodului românesc din Basarabia era preotul moldovan §i mai ales cel dela tara, pe care politica ruseascd cAuta sd-1 facd instrument de desnationalizare §1 de sprijin al tarizmului, atrAgandu-1 prin diferite mijloace. Preotul moldovan insd, in parohia sa, nu intrebninta and limbd in graiul cu popordnii sal de cat limba moldoveneascd; ba chiar §i in bisericd, cu toatA frica de stdpanirea strdind,

adesea savar§ea sfanta slujba §i tinea cuyantari in limba inteleasd de norod, tinand ve§nic treazd con§tiinta nationala a Romanului basarabean §i sàdindu-i in suflet ideea cd pierderea credintei strdmo§e§ti ar insemna pierderea graiului dupd cum §i pierderea graiului ar insemna pierderea acestei credinte.

Inochentizmul. Ca rezultat

a tendintei

ruse§ti de a stramtora limba

moldoveneascd in serviciul divin, a fost reactiunea poporului de jos sub forma lnochentismului, care apare ca o sincopd destul de grea in adevärata credintä a unora din Moldovenii atat basarabeni cat §1 transnistrieni. 0 puternicä mi§care religioasä se produce in sanul Moldovenilor, fapt ce puse pe ganduri intreaga bisericd rusd. Aceastä mi§care religioasä, a cArei denumire provine dela numele ieromonahului moldovan lnochentie din Balta Podoliei, a avut rezultate destul de tragice pentru Moldoveni. Nascut la 24 Fevruarie anul 1875, in satul Cosäuti din judetul Soroca, dintr'o familie de tärani moldoveni Turcanu, cu numele din botez loan, Ino-

chentie la varsta de 21 de ani, inträ ca frate in mandstirea Dobrusa, sub familia de loan Levizor. Motivul cd §i-a schimbat familia poate sd fi fost ca a vrut sä se eschiveze dela serviciul militar. La mandstirea Dobru§a, a stat ca poslu§nic 4 ani de zile, unde s'a manifestat ca o fire IncdpAtinatd §1 foarte capricioasä" 2).

Fire sbuciumatd §i nelini§titd, loan Turcanu calatore§te prin Rusia, viziand mai multe mandstiri. In timpul acestor cAldtorii, loan Turcanu fäcu cuno§tintä cu vestitul iero-

monah din Taritan lliodor, cu altd figurd istoricdpreotul Gapon, apoi, ducandu-se la Petersburg väzu pe protoiereul loan Serghiev de Kronstadt, cari fArd indoiala avurd o puternicd inraurire asupra spiritului §i firii sale atat de sensibile §i asupra acestui suflet atat de aventuros. Dela Petrograd se intoarce la Lavra din Poceaev §i in fine revine la manAstirile din Basarabia sa natald ; viziteazd iard§i Dobru§a, apoi Noul-Neamt §i in fine se stabile§te la Balta din guy. Podoliei, uncle la 1909 August 15 episcopul Ambrosie II cAlugAre§te, sub numele de Inochentie, hirotonindu-1 ca ierodiacon, apoi Ia 19 A prilie 1910 ca ieromonah. 1)

5.

Ciobanu. Caltura root. in Basarabia, p. 34.

1) I. M. Parhomovici. Lucrclrile istorico-arheologice bisericeqti din Basarahia. Fasc. IX,

www.dacoromanica.ro

p. 197.

CULTELE

331

Inochentie de§i Inca tandr incepe a citi la bolnavii nervo§i moliftele (exorcizmele) Sf. Vasile cel Mare, in moldovene§te, cu atata putere spirituald sugestionand pe cei bolnavi, incAt de build seamA, multi din ei se lecuiau. Pe nea§teptate in jurul lui se creiazd o atmosferd §i o faimd nemai po-

menitd de mare prooroc", mai presus decat loan de Kronstadt" ; ba cd el este intruchiparea Sf. loan Botezdtorul", ba cd chiar el este ldca§ul Sf. Treimi", reprezentAnd pe Insd§i Dumnezeu-TatAl, §i in aceastd aureold creiatd de fantezia bolnavd a celor ce II inconjurau, Inochentie i§i incepe activitatea sa dezastruoasä, producand prin sugestionarea sa puternicd, asupra ascultdtorilor moldoveni intunecati, efecte ingrozitoare. Faima despre Pdrintelul Inochentie" rdspandindu-se cu o iutealA fulgerdtoare, Moldovenii din Basarabia, Podolia §i Cherson se duceau cu duiumul la

Balta sa audd in limba lor intaleasd ceeace spune Pdrintelu". Si toti cari se duceau acolo, erau cuprinsi de aceia§ psihozd, cd Pdrintelu" este alesul lui Dumnezeu §i CA tot ce spune §i face el, dela Dumnezeu este. FAcAndu-se tulburare in norod, Inochentie este mutat la Camenetz din Podolia, dar el §1 acolo inchiriazd o casd §i continua mai departe cu activitatea sa, iar credincio§ii in cete mari 11 vizitau §i acolo. Situatia devenind gravd §1 vestea ajungand la centru, episcopul Serafim, cdruia i se atrase atentia asupra acestei mi§cdri, in 1912, intervine §i Inochentie este oprit dela serviciu §i trimis in nordul Rusiei la mandstirea Murom din guy. Olonetz.

Inainte de plecare, el trece pela Balta, unde cu voia Ep. Ambrosie face serviciul divin cand impArtd§e§te 1.000 de suflete. Cu plecarea lui Inochentie la Murom se incepe adevArata tragedie pentru multi din moldovenii basarabeni, podoleni si chersoneji, cari 1§i vindeau avutul lor pentru a se duce la Parintelu-Domnul", jar altii se duceau la satul CosAuti, unde era mAiculita Domnului" mama lui Inochentie, cu tot felul de daruri §i jertfe. AutoritAtile istrative, vdzand cà aceastd miscare ia un caracter epidemic, au oprit Moldovenilor vânzArile imobilelor. Atunci ace§tia ii zdvoreau casele §i ogrAzile, pe cari le pArdseau §i in grupuri mari de familii intregi, cu

femei §i copii mici, i§i luau drumul pribegiei spre necunoscutul nord, la PArintelu" din mandstirea Murom. La Murom, Inochentie era deja socotit ca Duhul Sfant". Autoritatea bisericeascd superioard din Basarabia, in frunte cu Serafim, vAzAnd dezastrul la care ajunsese prin politica politieneascd din bisericA, au cdutat sä ia mdsuri de indreptare. E timpul, PAstorilor", zicea Serafimsa pArdsiti acea convingere, di Moldovanul este incapabil dupd natura sa, sd cadd dela Biserica lui Christos in sectantizm ; eu vd preveneam cä intunericul norodului (moldovenesc) poate sd contribuie la repedea lui deturnare (dela adevdr) numai sd se gAseasca un sectant care sd poatd predica in limba lui natald". www.dacoromanica.ro

_

332

BASARABIA

Se trimise la Murom cati-va misionari sd poatd aduce inapoi pe acei nenorociti cari plecaserd acolo. In acest timp insa Inochentie fusese deja arestat §i trimis la forareata din Petrozavodsk, iar pe prozelitii lui ii inapoiard pe la locurile lor, aà ca ace§ti misionari intalnird la Moscova un numär de vre-o 1500 de Moldoveni, pe cari ii condd in Basarabia, scoborandu-i pe la gdrile : Bucovati 77 ; Zloti 68 ; BAT-117 ; Zaim 36 ; Dondiupni--36 ; Calára§i 71 ; Cau§eni 40 ; Mireni 41 ; Cainari 109 ; MohilAu-Podolia 168 ; Balta-Podolia 37 ; Po peliuhi-Podolia 41 ; Lipovat-Podolia-37 ; Tiraspol 35 §i altii 1). Din guverndmantul Chersonului, au 4 fost trimi§i pe la locurile lor In Basaabia 210 inochentieni, cari erau acolo exploatati de un adept a lui Inochentie. Aderentii lui cumpdrase 30 de desetine de pämant §i infiintase raiul lui Inochentie la Lipetca. Inochentie stand in inchisoarea din Petrozavodsk, de sigur cä a fost silit

s'a cedeze autoritatilor ruse§ti §i la 30 lunie 1913, cu mare pompa, in prezenta autoritatilor biserice§ti §i civile §i in fata altarului §i-a recunoscut rAtacirea §i s'a lepadat de ea, jurandu-se cä pand la sfar§itul vietei sale el va 'Astra. dogmele §i poruncile Bisericii ortodoxe, adre+ sandu-se §i catre prozelitii sdi, sd-1 ierte cd i-a dus in ratacire, sfatuindu-i sä se lese de aceastä credintd ereticd, intor. . candu-se la Biserica-MamA cea pravoE.MARVAN slavnica. Dela Petrozavodsk fu trimis la m-rea Solovetz din Marea AIbä, iar. la IeromonAhul Inochentie. 1917, cand toate inchisorile §i fortaretele ruse§ti imperiale au fost deschise, Inochentie a apdrut iard§i, acum nu la Balta, ci in raiul ce i se pregatise la Lipetca din guy. Cherson, unde din cauza unei rani ce o primise dela un soldat, intr'o coastä, pe care, dupd cum spun prozelitii lui, el o prezisese, moare la 30 Decemvrie 1917 Idsand in urma lui jertfe ce §i acum se inmultesc in Basarabia.

j

1

Dupd cum spun inochentienii orice inovatie, orice reformd care se face acuma,

toate au fost prezise de Parintelu", s'apropie vremea judecatei cand Parintelu va veni sA judece omenirea §i vai va fi de cei ce n'au crezut in el". In Basarabia sunt peste 20.000 inochentieni. Lupta cu ei este chiar peri1)

I. M. Parhomovicl. Op. cit., p. 211.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

333

culoasa pentru misionari, cari, natural, nu pot sa lupte impotriva fanatizmului lor stupid. Unii din misionari sustineau ca aceasta mi§care nu este decAt o forind a sectei HIA§tilor *). Pentru aceasta, chiar Arhiepiscopul Serafim a invitat pe misionarul specialist sinodal din Petrograd Scvortov cum §1 pe toti misionarii localnici ca sä ancheteze la fata locului, spre a determinA doctrina acestei secte.

Dupd multe schimbari de pared comisia aceasta n'a ajuns la o determinare hotdrita 1) aratand cä inochentismul nu are nimic comun cu hIA§tii, nici in dogrne, nici in cult §i nici in legdturile genetice ; ca aceasta mi§care religioasa nu este decat un sectantizm cu caracter patologic, original §i in forma sa Inca nu s'a sistematizat definitiv' . Aceasta parere a rams §1 pAna astazi : inochentizmul nu este bine stabilit, nu este studiat, ba chiar oricAt s'ar studiA, nu s,ar ajunge la nici-un rezultat, intrucAt a§a numitul inochentizm nu are vre-o bazd dogmatica pe care sa se Intemeieze §1 nici una prin care s'a se deosebeascd de biserica ortodoxd, Mara de simpla credinta Ca in Inochentie s'ar fi Intrupat duhul sfAnt, credinta care §ovae§te dela un prozelit la altul §i care este intortochiata cu tot felul de alte credinti simple, cari nu merg mai departe de simpla fantazie populara care creiaza §i inventeaza in jurul eroului tel de tel de pove§ti fantastice, bazate pe miraculos 2).

Inca una din cauzele cari au contribuit la raspandirea faimei lui Inochentie este §i faptul de care biserica rusa, sau mai bine zis, clerul monahal se servea in foarte mare masurd de sistemul de a raspAndi in massele intunecate vestea despre o minune sau alta, manifestata de vre-o icoand, sau de vre-un schimnic viu sau mort la o mAndstire sau alta, pentru a atrage cat mai multi credincio§i §i jertfe.

Ori, episcopul dela Balta, Ambrosie, a inteles foarte bine cd pentru a marl veniturile mAndstirii din Balta, n'ar fi rau sa exploateze pe monahul moldovan Inochentie cu exorcizmele lui citite in limba moldoveneasca. Si prin sprijinul lui faima s'a rdspandit, moldovenii au inceput sd navaleasca, aducAnd jertfe cu duiumul. Prin urmare, inochentizmul a fost o mi§care cu caracter patologic religios sustinuta In mod interasat la inceput de catre autoritatea bisericeascd rusa, produsa de un exaltat de natura patologica §i de un pervers chiar in materie sexuala, mi§care care a gasit un teren prielnic de dezvoltare Intre patura incultd a Moldovenilor. Aceastd mi§care Insa n'a avut un caracter general : spiritul sanatos al masselor mari ale poporului romAnesc din Basarabia a invins §1 de data aceasta §1 sufletul lui a ramas neatins §i de aceasta mi§care. 1)

Buletinul Eparlzial al Chiqindului, No. 26 din 1913.

9 Inck pe cand Inochentie sa gasea la Murom, el in prezenta ucenicilor sai,se ziceca luand portretul tarului Nicolai al II-lea din perete, 11 puse pe genunchi i striga Neculaes ! Neculaes 1 Rau ar sa fie de imparatia ta I chiar de tine insutl. Or sa te stupeasca si or sa te dee jos de pe tron". Vezi Glasul biseticli basarabene 1917, p. 551.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

334

Dela secte trecem la celelalte confesiuni din Basarabia. Catolicii. Pand la 1918 biserica romano-catolicd din Basarabia depindea de eparhia de Tiraspol, al cdrei episcop ca sufragan al Mitropoliei de Mohilev,i§i avea re§edinta in Saratov. Aceastd eparhie, afard de bisericele catolice din Basarabia, mai cuprindea §1 pe acele din guverndmintele Ecaterinoslav, Taurida, Saratov, Astrahan, cum §i pe cele din regiunea Caucazului Confesiunea romano-catolicd in Rusia a fost prigonitä. Aceasta, ca o urmare

atat a luptelor religioase seculare dintre Rusia §i Polonia, cat §i din cauza deosebirii de culturd, supu§ii fiind cu mult superiori impilatorilor, cari aveau ca sprijin forta brutd. Vestitul roman Petru MovildMitropolitul Chievului,intelegand aceastd situatie, a infiintat Academia Spirituald din Chiev, anume ca sä creeze un focar

Biserica Catolica din Chiainiiu. Colecfla Comisiunil Monumentclor Istorice. Sectia Basarabia.

de culturd ortodoxd teologica superioard, pentru a lupta pe cale culturald cu propaganda papizmului din apus. Dupd ce Polonia fu ruptd in bucati, partea cea mai mare cdzu sub greutatea impilärii regimului tarist, §i multi dintre fiii acestei nobile tari, fiind nevoiti sd serveascd imperiului rus, furd trimi§i in calitate de functionari pe la periferiile acestui imperiu : prin Caucazia, Siberia §i deci §i in Basarabia, iar unia s'au stabilit definitiv prin aceste pArti, a§a cd majoritatea romano-catolicilor din aceastd provincie romaneascd o formau §i o formeazd §i acuma poporul polonez, apoi Germanii §i o parte din Armeni. In urma realipirii Basarabiei la Romania in 1918, episcopul romano-

catolic de Tiraspol M-gr losif Kessler din Saratov s'a mutat la Odessa, de unde apoi P. S. Sa s'a refugiat in Basarabia, la parohia Crasna de langd Cetatea-Albd, unde numdrul parohienilor este de 3000 de Nemti coloni§ti de Poloni.

www.dacoromanica.ro

§i

100

CULTELE

335

In Basarabia actualmente se gAsesc 9 parohii catolice cu 8 preoti, 6 biserici §i 8 capele, repartizate pe judete dupd cum urmeazd : Nation Mateo §I numlri I

Parohii

JUDETELE

Biserici

Capele

or

Preoti Poloni

Germani Armeni

,

Hotin

I

Soroca

.

.

BAlti

.

.

1

.

.

.

1

1

1

1

Orhei ChisinAu . ... Cahul Tighina . . . Ismail Cetatea-AlbA

Total .

.

.

1

.

2

2

1.150 1.000 2.000 300 2.000

250 700

1.175

1

1

1

.

1

1

1

1 1

1

1

--

4

500 100

1

1

.

1

1

1

1

100

3.000

.

9

6

8

8

7.500

4.275

50

550

Total . . 12.325

Ceeace revine rate vreo 880 credincio§i la o bisericd sau capeld catolicd. Luteranii. Majoritatea absolutd a coloni§tilor Nemti, de cari s'a vorbit

t -

I

a 1

I

tir

*"'r

C

,

0q1

Biserica Luterana din Chisinau. Colectia Comislunei Monumentelor Istorice. Secfia Basarabiei.

mai sus §i cari au venit in Basarabia indatd ce aceastd provincie a fost luatd erau §i sunt de confesiune evanghelico-luterand. Aceastd confesiune a fost cea mai privilegiatä dintre toate celelalte

de Ru§i

confesiuni.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

L

336

Biserica evanghelico-luteranA din Basarabia confeseazA doctrina bazatä pe S:ripturile Proorocilor §1 Apostolilor ai Vechiului §i Noului Testament, iar prin cArtile explicative recunoa§te Simbolurile de credintà : apostolic, de Niceea §i a Sfantului Atanasie, cum ci Confesiunea neschimbatd de Augsburg §i altele, introduse iii colectiunea cunoscutA sub denumirea de Liber concordiae" 1). Biserica luteranA din Basarabia, din punct de vedere istrativ, atarna, sub ruci, de Consistoriul de St.-Petersburg. Actualmente ea este istratA de un Consistoriu local, cu sediul la Tarutino, avand in frunte un pre§edinte mirean, un vice-pre§edinte cleric, iar ca membri sunt : pastorul local §i cinci mireni. Bisericile luterane, pastorii §i credinciocii sunt repartizati in modul urmAtor dupA judete :

JUDETELE

Biserici

Case de rugaciuni

Pastori

Numarul credincio§ilor

Hotin

Soroca

19

1307

3

BA IV

Orhel

Chilinau Tighina

1

1

26

Cetatea-Albh Cahul Ismail

Total

.

.

.

.

23

7725 8

22

1613

57969

19

6502

9

2865

67

9

78000

Armenii-Gregorieni. Cei mai vechi dintre crectinii de altA confesiune in Basarabia sunt Armenii-gregorieni, adicA urmaci ai Sf. Grigorie Luminatorul. Ei au venit prin aceste locuri, fie ca emigranti prin veacul al XI-lea, fie atraci de piata mult promitAtoare a Tarilor Romanecti §i mai ales prin partea de sud a Basarabiei, la gurile Nistrului, ca fiind oameni cu multA pricepere in ale comertului, avand legAturi stranse comerciale cu orientul apropiat 2). Datele istorice scrise insA pomenesc despre Armeni prin Moldova §i In special in Basarabia mai tarziu §i anume : tocmai prin veacul al XV-lea. Oricum ar fi insA, Armenii din Moldova au un trecut istoric prin aceste parti destul de vechi, multi din ei romanizandu-se §i asimilandu-se complet, pastrandu-§i doar numele de familie.

Totuci, unia din ei c'au pAstrat §i 'Ana astäzi atat caracterul lor etnic cat §i confesiunea. 1) V. codexul complet cle legl al Imperiului rus, ed. Clclnadze, 1904, p. 31, art. 252.

1) I. Nistor. Op cit., p. 284.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

337

Biserica armeano-gregoriand din Basarabia iormA in Rusia una din cele 6 eparhii existente §1 anume : eparhia de Nahicevan §i Basarabia, care cuprindea bisericile din Petrograd §1 Moscova, din guvernAmantele Ecaterinoslav, Herson

§i Basarabia, cum §i din regiunile Rostov §i Taganrog. Episcopul acestei eparhii, care depindeA de Patriarhul din Ecimiadzin supremul Catoli:os al poporului Haicani§i aveS re§edinta la Chi§indu, unde lucra cu un Consistoriu 1), ca §i pand in prezent.

fr

.L

1, I

e, 74

-=g

Biserica armeneasca din Chisinau. Colecya Conzisionli Monumentelor Istorice. Sec(ia Basarablet.

Armenii sunt fazletiti mai prin toate judetele, Cate 2 3 familii ; unele judete n'au nici un armean, cum este jud. Hotin, unde pand la 1850 au existat vreo 200 de suflete, iar acuma nu mai este nici unul, rAmanand o biserica pustie §i un cimitir. Ei nu mai cunosc limba maternd armeand decAt doar preotii ; in schimb majoritatea vorbesc turce§te §i natural române§te. Serviciul bisericesc totu§i se face in limba veche armeanä. i) Vezi Codexul complet de legi al Imperiului rus, cartea III-a, art. 1,163, ed. Cicinadze, B. 215

1904. 22

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

338

NumArul credincio§ilor armeni-grigorieni din Basarabia se poate vedea din urmAtorul tablou. JUDET ELE

I

Parohil

Hotin

Biserici 1

Soroca

.

.

BdIti

.

.

Orhei

.

.

..... .

.

.

.

1

Observatii

.

.

1

2

2

1

1

1

750 130

_

15

1

1 §i 1 capela f. veche

1

.

--

Cahul

In judet existä vreo 500 de armeni catolicl.

40

(pustie)

Tighina .

200

1

.

Chi§inAu .

I

(pestle)

. .

Cetatea-Alba

mo§i

15

. .

Hance§ti

Credin-

Preoti

In judet existá Inca vreo 50 6u armeni catolici.

500 15

Ismail

Total

..

.

.

.

3

7

4

1.665

Evreii. Daca ne uitdm pe o hartA etnograficA a Europei, vedem cd massa cea mai deasd a Evreilor se gAseste pe teritoriul Poloniei, al Moldovei, pe ambele maluri ale Prutului, deci §i in Basarabia. Aceasta dovedeste spiritul de tolerantd al poporului românesc, cu care convetuesc Evreii din vremurile de demult §i pe teritoriul cdruia Evreii au gAsit largA ospitalitate §i in timpurile din urmd dupd prdbusirea imperiului de nord. Evreii trdesc in Moldova, intAlegand natural §1 Basarabia, 'Inca depe timpul lui Roman 1 (1391-1394) si Alexandru-cel-Bun (1401-1433). Ace§ti domnitori dAdurd evreilor hrisobule, prin care ei aveau dreptul sd trdi-scA pretutindeni in Moldova, ba li se dAdea §i oarecari privilegii. Pe vremea domniei lui Stefan-cel-Mare (1457 1504), in Suceava se aflau Evrei, cari fdceau negot de vite cornute. Organizarea Evreilor in comunitati se incepe pe la anul 1652. In fruntea acestor comunitdti stAtea haham bascha, numit de domnitor. Acesta se bucura de mari privilegii §i functia sa avea un caracter mai mult civil cleat religios ; totu§ in majoritatea cazurilor, el era ales dintre rabinii mai cu vazA. Sub autoritatea lui se gdseau vechili haham-bascha, adicA ajutorii lui. Sulzer, in opera sa : Geschichte des Transalpinischen Daciens" (II, 150) afirmA, cd pe la 4/2 veacului al XVIII-lea in Moldova nu era ora§ ori targusor, in care sd nu fi fost comunitati de evrei. In Chi§inau exista o comunitate evreiasca in mahalaua Ra§canovca Inca din veacul al XVIII-lea. www.dacoromanica.ro

CULTELE

339

Statutul Societatii FrAtimea evreiasck de inmormântäri din Chi§inAu" existä dela 1774 ; este scris in limba ebraica veche §i preväzut cu 144 iscdlituri ale membrilor Fratimei, cum §i aprobarea rabinului din Ia§i. Comunitatea din Chi§inAu insä a hotArit in curând sä-§i aibá rabinul säu §i alese in acest post pe Zalman Mordcovici Scharogradski, elev al lui TadicIzrael Besehta. La 1846, rabinul Haim Cernovitzer a clddit o sinagogd mare, nu departe de malul drept al Bacului, care existà §i !Ana astäzi. Tot pe atunci s'a zidit §i actuala §coalä confesionaldTalmud-Tora, cum §i spitalul evreesc. In Basarabia toate comunitâtile existente i§i au institutiunile lor culturale §i de binefaceri, bine istrate de ale§ii acestor comunitati. De§i o statisti.á speziala, nu se gäse§te cu privire la Evreii din Basarabia, totu§ populatia evreiascA actualmdnte in Basarabia, impreund cu refugiatii, intrece cifra de 350.000 de suflete, cu un numar de 366 de sinagogi §i case de rugAciuni. Evreii, sinagogele §i casele de rugAciuni evree§ti sunt repartizate astfel pe judete Numdrul evreilor

Numdrul sinagogelor §i a caselor de rugaciuni

Hotin

42.859

65

Soroca

35.132

60

HMV

27.012

49

Orhei

25.987

44

Chi1indu

66.830

77

Tighina

12.329

31

28.336

22

13.938

16

252.523

366

JUDETELE

Cahul

}

Ismail

Cetatea-Albd

Total Refugiati

100.000

Total General

.

.

.

352.523

Ceeace revine cate 956 de credincio§i la o sinagogd sau casä de rugAciune.

www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA H. CELEBIDACHI, DE

--.......-

Inginer-agronom

Schita istoricd. Complexul conditiunilor naturale in Basarabia fiind extrem de variat, aceastd provincie are in general un caracter exclusiv agricol. Majoritatea cople§itoare a populatiei de aci peste 7500 se indeletnicepe cu industria agricold, din produsele cdreia i§i procurd materia prima §i trdesc celelalte ramuri ale industriilor locale. La sfar§itul veacului XVIII inceputul veacului XIX, in privinta agriculturii Basarabia era impArtitA in cloud pArti bine distincte : partea de sud cu cultura pdstoreascA - seminomadd §i partea de nord, unde cultura cerealelor

In Bugeac.

era ocupatia predominantd. Limita acestor doud regiuni trecea mai spre nord de Valul de sus a lui Traian. Aceastd deosebire in activitatea industriald a populatiei era conditionatd de trAsäturile naturale deosebite ale acestor regiuni, de trecutul istoric, de felul de compunere a populatiei, precum §i de conditiunile economice, cari determinau aceastd activitate. Partea de sud a Basarabiei, cunoscutd sub numele de Bugeac acum judetele Tighina, Cahul, Ismail §i Cetatea-Albd reprezintd o cAmpie-stepd, care e

continuarea indirectd a stppei Rusiei de sud §i care face parte integrald din marea zond a stepelor, cari infAvard aproape incontinuu emisfera nordicd. Aici insd§i natura a creat conditiuni favorabile pentru pdstorie. Solul virgin, acoperit cu o vegetatie bogatd de stepd, din timpurile cele mai indepArtate, era izvorul inepuizabil al nutretului abondent. Imensele herghelii www.dacoromanica.ro

AGRICU LT URA

341

de cai §i nenumarate turme de oi §i vite cornute ratAceau in campia cu pa§uni intinse. Datoritä intinderii färä margini a campiei, in Bugeac, in timpul ce descriem, domina. pastoria ; cultura cerealelor era mica, iu stare de germinatie.

Acest sistem primitiv de culturd era raspandit mai ales printre populatia Ward, pentru care, data fund dragostea ei pentru vieata liberä de nomazi, cre§terea vitelor, in forma care exist& atunci, era ocupatia ei de predilectie. Agricultura era mai desvoltata in apropierea centrelor populate mai mari, unde, dispunand de mana de lucru §i cererea pentru produse agricole fiind mare, producerea lor era avantajoasd. Dintre cereale aici se cultivau : graul de primavard, care constituià intru catva §i obiectul de export, meiul, hrana principala a Tatarilor, §i orzul, care serveà ca nutret pentru cai. In Basarabia de mijloc §i de nord cultivarea cerealelor a inceput sa in avant mai de timpuriu decat itt sudul ei §i insu§i procesul trecerii dela pastorie la agriculturä se infdptuia mai intensiv aici. La aceasta contribuia densitatea mai mare a populatiei, cererea pentru produse agricole §i, in sMr§it, compunerea insa§i a populatiei Moldoveni iar mai pe urma Moldoveni §i Rucu inclinatie catre vieata stabila de agricultori. teni Aici, in epoca ce ne intereseaza, indeletnicirea de capetenie era deja agricultura ; pastoria insa, cu toate cä s'a pastrat ca o ramurä independenta ocuVaud Inca un loc important in vieata economica a populatiei, a pierdut caracterul de ramurd predominanta. Mai putin a suferit aceasta itt partea judetului la§i (acum BMW §i judetul Orhei, in a§a zisa ,Stepa. a Baltilora. Sistemul de cultura in aceastä parte a B isarabiei este deja sistemul parloagei. Grata de primavara, porumbul §i orzul sunt culturile principale. Primul era mai ales obiect de export ; al doilea constituind hrana principalã a poputatiei moldovene§ti, satisfacea mai cu seama cerintele locale, iar orzul (a nutret pentru cal. Rutenii cultivau §1 secara, dar in cantitate mica, numai pentru consumatia proprie. De o raspandire relativ mai mare se bucura cultivarea plantelor vrej §i anume : pepenele verde (harbuzul), pepenele galben (zamosul) §i

castravetii (pepenele propriu zis), cari constituiau aproape exclusiv hrana de vara a populatiei. Pentru aceste culturi se afecta locul cel dintai pe teren nou. De§i in nord, ca §i in sud agricultura se facea in modul cel mai primitiv, totu§ in judetele de nordHotin, Soroca, Orhei §i intru-catva BOW, ea purta urmele unei oarecari rationalizari. Aici se introduce oarecare ordine in privinta aratului terenurilor noi, respectandu-se perioada de parloag5. Istoricii semnaleaza recolte abondente pe ogoarele Basarabiei. Astfel, Dimitrie Cantemir in lucrarea sa Discriptio Moldaviae" spune, cä in anii buni graul dadea o recolta in proportie de 24 la 1, secara 30 la 1 §i orzul de 60 la 1. ,,Semenaturile cresc atat de frumos pre cAmpii acesti netezi, in cat graul in annii cei bine producetori §1 da sernenta sa locuitorilor cu doue-zeci §i patru de parti mai mutt, secara cu trei-zieci de parti, orzul cu §ei-zeci de www.dacoromanica.ro

SASARABIA

342

parti, èr meiul de nu va vede cineva iflSUi, cu greu va crede, ca-ci asseminea'§i da sementa sa cu trei sute de part mai mult de cat semenatura". (Din operele principelui Demetriu Cantemiru, tiparite de societatea academica Romane, tom. II Descrierea Moldovei, Bucuresci MDCCCLXXV). Prisosul produselor sale Basarabia ii exporta in alte state. Obiectul de export consta din grail, oi, cai, vite cornute mari, unt, piei crude (nelucrate) §i pe§te. Cu produsele gospodarici sale §i mai ales cu oile, Basarabia, ca §i intreaga Moldova, plated tributul Turcilor. Cu toata bogatia conditiunilor naturale, agricultura in Basarabia se dezvoila incet. Cauza aceasta trebue cautata in conditiunile politice ale vietii din trecut §i evcnirnentele, carora Basarabia le-a servit drept arena. I

4

Jr".

r

4

'

In judetul Lfipu§na.

Rasboaele dese, turburarile launtrice, navalirea Tatarilor, stapanirea turceasca §i in fine domnia vitrega a Fanariotilor au pustiit Basarabia materialice§te §i suflete§te.

La inceputul veacului trecut situatia Basarabiei s'a schimbat. Ca rezultat al riisboiului Ruso-Turc din 1812, Basarabia a fost ocupatä de Ru§i. Populaia rArita, mai ak s in sud, din cauza expulzarii Tatarilor §i epidemiei de ciuma, care a bantuit in anii 1812 1814, a inceput O. fie completata prin colonizarea terenurilor libere §i prin afluenta coloni§tilor Ru§i din tinuturile Rusiei Centrale. De altfel, Inca inainte de acest limp, au inceput sa se stabileascd in Bugeac Zaporojenii (cazaci-Ucraineni), Bulgarii, Sarbii §i sectantii ru§i ; dar inceputul colonizarii sisternatice pe o scara intinsa dateaza dela 1814. www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

343

Elementul de colonizare constà din agricultori : Bulgari, Nemti §i zi-Elvetieni, cArora Ii s'au acordat ten nuri considerabile. Etnigrand din tari cu o cultura agricold mai inaintatã, coloni§tii au populat stepele pustii, Introducand §i aici deprinderi §1 procedee de cultura mai Malta, dobandite in patrie. Pe de altd parte §i transfugarii Ru§i, in majoritate sclavi, cari apartineau clasei agricole, a§ezandu-se in sate, au inceput de asemenea sa se ocupe cu agricultura. Cre§terea populatiei, atat prin afluenta coloni§tilor cat §i inmultirea naturala a elementului indigen, a fost una din cauzele largirei terenurilor cultivate. Tot in acest timp are loc animarea raporturilor comerciale ale Basarabiei cu celelalte state. In timpul stapanirii turce§ti comertul extern era stanjenit prin masuri vamale prohibitive §i prin interzicerea navigatiei libere pe Marea Neagra ; dupd 1812 s'au deschis pentru Basarabia noui debu§euri. In primul rand trebue sa nientionam portul Odessa prin care Basarabia a inceput sa exporte in strAinatate produsele sale, mai ales graul. In afara de aceasta, multe produse, ca : vite, piei, vinuri §i pe§te se exportau in guberniile Rusiei Centrale. Dezvoltarea comertului cu produsele agricole a fo:t a doua cauza a Idtirei terenurilor arabile. Pe masura ce populatia cre§tea §i conditiunile de export se imbunatateau, cre§ted §i productia a grico16. Sub influenta acestor doi factori s'a inceput aratul intensiv a pa§unelor §i livezilor, dezvoltandu-se cultura cerealelor. Gospodaria i§i schimba caracterul §i devine din ce in ce mai cerealista. Acest proces continua §i in zilele noastre, caci datele statistice ne vorbesc de intinderea continua a terenului cultivat ; aceasta cre§tere are loc cu deosebire Incepand din a 7-a decada a secolului trecut, cand Austria §i Germania interzic importul vitdor vii, ca masura sanitara preventiva contra boalelor contagioase. Prin prohibirea exportului, pretul vitelor a scAzut mult §i cre§terea lor, preferatA in trecut, a incetat sa mai fie avantajoas5, astfel ca pentru acest gen de ocupatie incepe o decadere vertiginoasa. A§a dar s'a inlaturat ultima cauzA, care impiedica Ora atunci aratul campurilor. Tabloul de mai jos arata cre§terea progresiva a terenului cultivat in §ir de mai multe decenii. Cifrele dateaza dela mijlocul veacului trecut, de oarece nu dispunem de altele, anterioare.

SUPRAFATA TEIRENULUI AR ABIL

IN

Pe la mijlocul secolului trecut NumArul

desetiutlor

°A la suprafala lotala

A NII 1909

1887

1881 04 la Numarul I. suprafaça ese me iOr totala

ti

Numarul desetinel or

0/0 la

°A) la suprafala

NumArul deselinelor suprafala totalA

totalA ,

1.210.000

37,8

1.671.575

44,6

2.376.908

www.dacoromanica.ro

61

2.542.510

69

BASARABIA

844

Raportul exprimat in procente intre terenurile arabile din anii 1881, 1887, 1909 §i terenul arabil din 1850 luat ca 100. 1881

1887

1909

138,1

196,4

210,1

Av And In vedere lipsa de informatiuni pentru fiecare judet in parte asupra Intinderii terenului arabil in timpul din urm5, se clA mai jos rezultatul cercetärilor amAnuntite din anul 1864 a douA p15§i §i douA sate din judetele Soroca §i BAlti, cad aveau cultura cerealelor cea mai dezvoltatA atunci. Date le aceste sunt extrase din lucrArile fostului comitet statistic regional din Basarabia.

JUDETELE

Plasa san comuna

Soroca .

.

.

Pl. Climduti ..

.

.

.

.

Com. Bilrnova.

.

.

.

.

.

.

4

BAlti .

Pl. Brilnzeni Corn, Redeni

Suprafala arahila

Total painfint

21.664

Raportul in procente

intro araturi§i suprarata

7.905

36,5

.

3.387

1.311

38,1

.

.

40.339

13.321

33,0

.

.

3.500

925

26,4

lar dupA datele noui din anul 1909 raportul in procente Intre arAturi §i suprafata totalA de fiecare judet in parte era urnlatorul :

JUDETELE Hotin.

Soroca

.....

o/o

JUDETELE

72,9

Tighina..

84,7

66,0

RAW

64,5

Ismail . Cahul.

Orhei.

69,5

Ceta tea-Al Uri

Chisinau

60,2

.

.

.

"14

..

www.dacoromanica.ro

68,2

AGRICULTUR A.

345

In legAturd en latirea terenurilor arabile §i reducerea terenurilor telinoase se schimbd §i raportul intre culturile deosebite, dupd cum se vede din tabloul urmätor :

Raportul in procente intre diferite culturi §1 suprafata totald a semAndturilor in anii :

ANII

Grdu de

loam&

Gr Au

Seeard

de

Porumb

Orz

°vas

Diversn

vard

1881

15,6

6,1

27,2

27,4

17,7

4,2

1,9

1887

16,1

9,7

17,2

31,9

18,5

4,6

2,0

1893

20,5

6,5

17,3

28,1

21,3

3,8

2,5

1901

18,7

10,1

19,0

29,5

17,6

3,1

2,0

1909

23,4

6,0

13,4

32,6

18,8

2,3

3,5

1916

21,1

6,8

2,9

28,1

31,1

4,8

5,2

1924

18,8

3,8

11,4

23,6

26,2

7,7

8,5

Din tabloul de mai sus atentia ne este atrasd in primul rand de schimbarea raportului intre granele de toamnd §i cele de primdvard fatd de suprafata totald a semändturilor. Suprafata celor dintai se mdre§te treptat, iar a celor de al doilea scade in aceea§ mdsurd, §1 pe cand in anul 1881 graul de primdvard ocupa un loc de frunte impreund cu porumbul, in anul 1916 el ocupa locul din urma. (Reducerea semandturilor de toamnd din anul 1924 trebue consideratd ca un fenomen trecator, cdci aceasta se datore§te conditiunilor climaterice nefavorabile din toamna anului 1923). Inlocuirea graului de yard prin cel de iarnd se explicd prin faptul, cd recolta celui dintai ca plantd mai pretentioasa la sol §i cdreea ii priesc terenuri bogate §i lipsite de buruene a inceput sd decada odatA cu disparitia pamanturilor telinoase. Aceasta se poate spune mai ales de graul arnaut", care mai inainte ocupa cel dintai loc intre alte specii de grau cultivate in Basarabia. In timpurile noastre cel mai rdspandit fel de grau de primAvard este Ulca" §i intr'o mäsurà mai micA ArnAutul" §i Hirca". Printre speciile de toamnd predomind Banatul", care se intalne§te foarte rar in stare curatd, ci mai ales amestecat cu alte feluri ca Sandomir" §. a. Cultura primului, dupd cat se pare, are tendinta spre lArgire, ceeace e cu totul natural, dacd ludm in consideratie importanta acestui aliment de bazd pentru majoritatea populatiei locale, iar pe de and' parte in Basarabia porumbul este cea mai bund plantd prA§itoare. Dintre diferitele varietäti de porumb cultivate aici cel mai raspandit este www.dacoromanica.ro

ASARABIA

346

a§a zisul porumb basarabean". In judetele de nord se cultivd de asemenea specia

Ciquantinul, iar in Basarabia de mijloc si mai ales in judetul Tighina specia cunoscuta sub numele de portocaliu" ; in stare curatd aceste specii se intalnesc rar, porumbul local fiind in general produsul Incruci§drii diferitelor specii, Cat despre celelalte cereale trebue sa remarcam mdrimea considerabild a semanaturilor de orz din 1916, lucru care se explica prin cerinta mare ce exista atunci pentru acest produs in aprovizionarea armatei ; asemEnea prin reducerea semAnaturilor de secara in anii din urmd. Suprafata semAnaturilor de ova's, dupd cum se vede din cifrele de mai sus, este destul de stabild. Informatiuni mai mult sau mai putin exacte despre speciile de orz, ovas

rT4

1,t9r5.7' t

1:111'

ti

2

'

^

.

,

" ;

...-

,

..

...

,-4,.."...4..

'

.. --...

'

. ....i P

.

-.

41

-

'

i

a

.

.

n; ,v.

,

I

'

., EN

., e,

In judetul Orhei.

§i secard cultivate in Basarabia, nu avem. In linii generale se poate spune, cd dintre speciile de orz sunt cultivate cu preferinta cel cu patru randuri §i cel cu sase. Dintre ovasuri cel mai raspandit este a§a zisul oväsul local (basarabean) simplu, care eld graunte marmite §i ware. Pe mo§ii nni mari se cultivä In cantitate mica speciile Satilov" §i Suedez". In ce prive§te secara, e extrem de greu sd se arate origina speciilor locale ale ei, §i nti Incape Indoiald, ca acestea sunt produsul incruci§Arii cu specii aduse si in particular, dupd cat se pare, cu secara Prob§tdn". Atrage atentia de asemenea marea dezvoltare a suprafetei ocupata de plantele trecute in rubrica diverse" §i din care fac parte: meid, inul, cartoful, floarea soarelui, fasolea, p6rangul, trifoiul, lucerna si allele.

www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

347

Sematlaturile celor douà dintai, mai ales a inului, s'au mic§orat pand la mini-

mum, lucru care se explicd de asemenea prin disparitia telinelor, pe cand suprafata ceIorlalte culturi, din contra, s'a mdrit. Mdrirea suprafetei ocupate de fanetele artificiale e in legdturd, fArd indoialã, cu reducerea pd§unelor §i cu disparitia aproape complea a fanetelor naturale. In ce prive§te floarea soarelui, cartoful §i celelalte culturi mici ca : macul, lintea etc., mdrirea suprafetei lor se explicd atat prin urcarea pretului in vederea cerintei crescande cat §i prin tendinta ce se observd in timpul din urtna in fostele mo§ii marl, "acum de 100 hectare, pentru märirea veniturilor dela p6.mânt, prin introducerea culturilor intensive. Proprietatea fonciara. Pentru luminarea complectd a conditiunilor sub influenta cdrora evolua agricultura in Basarabia, trebue sà ne oprim Inca asu-

pra unui alt factor importantfelul de proprietate asupra pamantului

care,

impreund cu celelalte conditiuni ale productiei, determind dezvoltarea §1 indrumarea vietii agricole. De aceia se pare nimerit a expune mai jos date asupra evoludrii proprietatilor §1 asupra modificdrilor cari au avut loc atat in forma insd§i a utilizàrei parr dntului cat §i impartirea acestuia in categorii §i dimensiuni de propriefati.

Aici, ca §i in general, dacd dore§ti a pátrunde mai profund in istoricul agriulturii in Basarabia, se ivc§te un obstacollipsa de informatiuni statistice demne de incredere. Cele mai vechi date asupra felului de proprietäti in Basarabia sunt de pe

la slar§itul decadei V a veacului trecut. Pe atunci totalul terenurilor, afard de al judetelor Cahul §i Ismail, se imparteau in categorii de propridäti astfel :

FELUL PROPRIETATILOR

Suprafata

0/0 ellre slipratala

in desetine

totala

284.127

8,6

Terenurile Statului a

21.3(0

0,6

242.000

7,4

2.271.360

69,0

130.612

4,0

285.386

8,6

56.085

1,8

3.290.870

100

municipale

tridnastirilor ...

If

particulare coloniltilor germani . . a bulgarl . . cazacilor din Rusia Noud Total .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

13 AS ARABIA

344

Raportul procentat pe judete a acestor proprietäti cdtre suprafata totald

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Chi§in A ti

.

.

.

Tighina

.

.

.

Cetatea-Alb/

Soroca

MO . Orhei

.

Total .

. I

2,7

92,2

345.122

82 9

421.776

87,5

484.955

90,1

375.100

86,0

316.839

55,7

589 777

29,9

727.301

Terenuri ale

colonistilor bulgari

Terenuri ale

germani

colonistilor

Terenuri ale

manastiril or

Terenuri ale

nicipale

Terenuri mu-

-

0,9

21,2

-

1,4

18

22

7,7

4,4

0,5

16,6

0,3

12,2

0,3

9,6

0,9

13,1

21,3

0,9

20,4

0,6

-

-

-

0,7

-

Terenuri particulare

.

.

E-.

cazacitor din Rusia-Noua

Hotta

nilor

JUDETELE

lizarea Ora-

Terenurile StaDAM In uti

era urrnAtorul :

-

-

a.

-

IOTA LUL

tererm--

rilor

3.290.870

Din cantitatea totald a terenurilor particulare al-Mate in tablou, cam 195.000 desetine, ceia ce face 5,95 0,/0 din terenul total, apartinea rdze§ilor. Proprietãtile

rdze§ilor se gdseau in judetele Chiinäu, Orhei, Balti §i Soroca. Dupd cum se vede din tabloul de mai sus, cea mai mare parte a terenurilor apartined proprietarilor particulari §i constituid latifundiile cari erau fa'spftndite mai ales in partea de nord a Basarabiei, pe child in judetele de sucl predomind proprietatea micd. Reforma agrard din 1861, a introdus schimbäri radicale asupra modului impArtirei pdmdnturilor. Potrivit dispozitiunilor din legea agrara din 1861, despre Improprietdrirea tdranilor, terenurile Statului §i o parte considerabild a terenurilor particulare a trecut in mäinele tdranilor, formând astfel o nouà categorie de proprietate-a§a zisele nadeluri" (loturi). In mediu, lotul in Basarabia era egal cu 6,4 desetine a proape 7 hectare pentru fiecare gospodar. Cu timpul, proprietdtile mici tArdne§ti au inceput sd se mdreascd prin curnpArdturi de teren dela mo§ieri. In aceastd pri-

-

vintã a jacat un mare rot Banca tardneasca fonciard, creatä in scopul de a ajuta pe tarani in cum pdrarea pdmântului. In total, pftnä la 1905, taranii au cumpdrat dela mo§ieri aproape 300.000 desetine pdmânt.

www.dacoromanica.ro

AGHICULTUHA

349

Dupà statistica din 1905, proprietätile in Basarabia se prezintä in modul urmätor : Terenuri particulare

Terenurile Statutui,

manastirilor, bisericilor §i alte

Teren in loturi

JUDETELE Numarul proprieta-

Desetine 1-lotin.

.

Desetine

.Cantitatea in desetine

ill

deseline

.

162.240

753

160.313

47.269

13.559

336.112

. .

217.621

1.737

142.619

36.168

44.031

404.271

194.859

35.483

42.195

487.828

.

Soroca .

tilor

Numarul gospodariilor

TOTAL

135,111

.

.

.

250,774

326

Orhei .

.

.

.

241.320

591

74.897

26.885

25.309

341.526

Chi§inau

.

.

172.349

576

149.620

39.133

42.691

364.660

Tighina ..

.

208.644

467

294.631

31.902

31.839

535.114

Ismail (Cahul)

244.161

22

317.482

30.388

79.778

641.421

Cet.-Albl .

.

159.000

835

529.602

37.308

35.290

723.892

Total in Basarabia

1.656.109

5.507

1.864.023

284.636

314 692

3.834 824

8,2

100

-

0/0 nitre supra-

fata Wail

43,2

.

-

48,6

A§a dar, dupd reforma agrarA din 1861, loturile präne§ti ocupau cel dintdi loc printre celelalte categorii de propriethti. In total, tdranilor improprietäriti le apartineau 48,601o, proprietarilor particulari 43,201o, iar Statului, mAnAstirilor i celorlalte inslitutli 8,2% din suprafata intreaga a pämântului din Basarabia. Pe judete, raportul in procente intre douà categorii de proprielati loturi §i particulare - cdtre suprafata intreagd era urmätoarea :

JUDETELE

48,3

47,7

Tighina .

.

53,9

T53

.

51,4

40,0

Cahul . Ismail

70,7

22,0

Cetatea-AlbA .

Hotin

Soroca

MIL .

. .

.

.

Orhei Chi§inAu .

JUDETELE

U

.

.

.

47,3

41,0

In mediu .

.

.

54,3

37,2

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

I 1 mediu .

www.dacoromanica.ro

.

1

39 0

55,1

38 1

495

21,9

73,2

33.0

59,3

BASAR A DI A

350

Uu tablou mai detlilat de starea pro prietAtii fonciare in Basarabia pAnd la reforma agrarä din 1918, e redat mai jos, unde, ca maximum nthrirnei proprietälii mici e luata conventional suprafata in sute de desetine. Proprietatti individuaI5

Propr.

partic. t-4.-

JUDETELE

Hot:n

.

.

.

Soroca .

Propr.

partic a Loturi

5.714

13.559

160.313

336.112

178.029

13.348

44.031

142.619

404.271

194.859

487.823

74.897

341.526

desetine

10 217

139 035

26.244

Peste 100

sorcailleMiciao

7,274

-

.

.

.

.

.

2.816

238.019

9.939

42.195

. .

.

.

9.318

149.751

82.251

25.309

.

.

.

8.174

147 388

16.787

42.691

.

.

.

1 565

181.454

25.625

31.839

Ismail si Cahul .

1.752

214.487

27.922

79 778

-

. .

15.730

99.191

41.736

35.290

Total In Basarabia .

75.816

1.347,357

225.227

314 692

80171 .

Orhel

. .

Chisin A u

Tigh1na

.

.

C et a te a-Alb A

Total

miinAsti- societatilor si tovdra- viler, bise industriooilor ricilor 1, a. comerciale

rAria Id 100 desetine .

Terenurile Statului,

-

-

149.620

364.660

294.63 l

533.114

317.482

641.421

2.340

529.602

723.892

9.614

1.864.023

3.834.824

..

Priri urmare, proprietarilor mici le apartineau 2.165 066 desetine sau 56,50a, iar celor mari 1.347.357 desetine sau 35,3 L din totalul terenurilor ; restul de 8,2 10 alcAtuiau terenurile Statului, nthrthstirilor,biseriAlor§i celorlalte institutii §i societati.

Propriethtile tarane§ti propriu zise, fArd deosebire de dimensiuni, ocupau suprafata de 2.182.023 desetine sau 2.384.953 hectare. Propriethtile acestea, pe judete, sunt impArtite in modul urnthtor : Proprietatea Propriotalea socientilor Individua la si ohstiilor Dalneasta

JUDETELE

Raportul

.

t

Loturi

% ealre

TOTAL

suprafala

btala

VirAnesti

Hotin

Soroca

MO Orhei Chisiniiu

.

Tighina

.

. .

.

Ismail si Cahul . Cetatea-Aiba . .

.

.

.

Total in Bas. .

.

5.999

5.714

160.313

172 026

24.437

13.348

142 619

180,404

44,6

9.639

9.933

194.859

214.437

44,0

5.604

82.251

74 897

162.752

47,6

5.167

16.757

149.620

171.574

47,0

9.187

-

25.625

294.631

329.443

61,5

27.922

317.482

345 404

53,8

34.645

41.736

529.602

605.983

83,7

94.678

225.227

1.864.023

2.182.023

56,9

www.dacoromanica.ro

1

51,2

_ _ _ - _-

AGRICULTCRA

351

Etapa ce urmeazd In evoluarea proprietdtii fonciare in Basarabia, constitue reforma agrard din 1918. OdatA cu infAptuirea reformei agrare, proprieta tea mare in Basarabia a incetat sd mai existe §i totalitatea terenurilor apartine proprietdtii mici §i intrucdt-va proprietatii mijlocii, subintelegand prin acest termen (propr. mij.) mo§ii cu suprafata peste 100 hectare teren arabil §i alte terenuri ocupate de vii, grddini de pomi roditori etc. Reforma agrard Inca nu s'a terminat §i de aceea nu e posibil, rand in prezent, sä ddm tabloul complet al stdrii actuale de proprietate fonciard. Dupd datele publicate de Casa NoDstrd", starea aceasta se prezintd in modul urmdtor : In total, in Basarabia au fost expropriate 4.480 mo§ii cu o suprafatA totald de 1 844.539 hectare, din care 1.491.920 hectare au trecut la dispozitia Statului pentru a forma fondul fonciar prevAzut de lege, iar restul de 352.620 hectare a fost Idsat proprietarilor. Mai jos sunt expuse datele statistice, cari determind nidsura participArii diferitelor categorii de proprietati la formarea fondului fonciar al Statului. Aceste date sunt din 1 Septemvrie 1922 §1 cu toate Ca pand in acest limp exproprierea pdmAntului nu era terminatd, totu§ luerdrile cari au urmat, trail putut schimba esential raportul intre diferite categorii de proprietati, cari au luat parte la constituirea fonclului ardtat mai sus.

FELUL PROPRIETATILOR Ale

Zemstve ora§e, '

Banca 11-

Slalului

C01111111e,

mem&

1 044

7.299

2.293

148.222

1.498

2.381

200.457

6

5.303

2.309

263.739

2.520

630

970

165.344

5.339

4.081

146 331

Particu-

M tin astir'

lare

§i

biseriee§li

Hotin

125 560

12.024

Soroca

148 309

48.299

BAlti

214.828

41 293

Orh el

129.907

31.317

105.121

31.790

Tighina

129 563

18.478

Cahn!

148.870

15.867

34.407

3.315

43.0O3

4.692

56.924

9.871

1.011

50

-

24.811

31 254

1 409.610

1,8

2,2

100

JUDETELE

Chl§ingu

.

.

.

.

.

Ismail .

.

.

. .

Cetatea-A1b5. .

.

In Basara bia .

1.093.489

0/0 eitre supra. fala totali

77,6

212.254 15,0

-

-

scob

-

218

47 802 3,4

Total

8.931

157.240

10.171

174.908

66

85.483 67.856

Dupd cum se vede din cifrele de mai sus, din suprafata totald a Omantului expropriat, proprietätile particulare au dat 77,600, terenurile mAndstirilor §i bisericilor 150/0, iar restul categoriilor impreund au dat 7,4^/a. De aici rezultd cd, in s'Ar§it, pentru formarea fondului de 1.491.920 hectare au fost expropriate 1.157.730 hectare pdmânturi particulare §i 334.190 hectare din celelalte categorii de proprietAti. www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

.

.

Total

.

.

Cetatea-itlba

.

Tighina

Ismail

Chisinau

.

.

Orhei

Cahul

.

.

.

Balti

.

.

. . .

.

expropriat tului an- palm Suprafaia

.

1.491.920

96.569

103.000

190.123

161.268

164.983

162.976

258.585

200.495

ecarete

.

case de Loc

1.090.186

89.580

-

501

81.896

135.868

-

246

95065

105.497

92.926

222.489

168343

29

-

56

98.522 143

583

1.680

7.688

2.940

.--.

=

.3

-

2.697

535

2.010

4.010 29.008 7.485

10.880 19.266

26.447

788

32

150

7

17.153 85.349 17.572

877

198.405

4.791

-

10.172

17.851

49.835

37.343

20.687

16.977

2.701

40.739

..=

^' rS

r.

."

1.267

-.

XV

- - - - - -

208

82

163

- - - - -

- - - -

69

234

ga-

...M'

.7...

.....

675

881

a'

E

799

17

76

8.999

2.067

9.303

938

299

966

1.333

903

7.824 321

128

7g1

3.153

12.708

3.515

3.536 2.153 32.837 27.599

17

225

-

131

- -

1.085

68

)

616 6.146

A

- - -

1.647

494

.--,

77

=

L..

.....

Cariere

170

,...,

,

...

;..-t.r. Kt

..-.

C,1

Embaticuri

153.921

7.-:,"

'.7 :-.

a>

is ....

TR R. F. C

Soroca

.

= C.)

r...

tp -.. "'

N rile um dr

sub sl ductiv nepro- Loc

.

...: ....

24

.E. ..'" ''',;" ,. ..-.-

;

A

t)

.-

481

10

16

114

97

12

15.210

224

11.544

-

3.442

- - - 232

C:77

S.-

....,

s Diver

..

E-,

C.,

La

..-- .

.=

= q..

CV

c, ----:-

ACE AST !

Hotin

JUDETELE

2

-

7rs

r.E4

iN e

-t

Da(

CD

20

CD

CD

ca.

co

(1)

2, Ci

et)

.1VSVEI

VIEW

suprafetei expropriate, calificatá pe

AGRICULT UR A

353

Din suprafata totalä a pämântului expropriat s'a imOrtit 1.098.045 hectare intre 359.016 locuitori din 1.739 sate. Datele statistice pe judete asupra exproprierii §i improprietäririi se prezintä in felul urnfator : Terenuri expropriate.

JUDETELE

Din

suprafaia expropriata

N

Loturi

ilornitliolr

Diferite

in

rezerve si neimparlit

tizat

Impropriefarm

medill

153.921

97.531

51.044

1,91

56.390

Soroca

200.495

165.042

51.230

3,22

35.453

Balti

258.585

206.804

55 183

3,75

51.781

Orhei

162 976

107.863

41.968

2,57

55.113

Chisinau

164.983

97.266

52.966

1,84

67.717

Tighina

161.268

126 159

28.385

4,44

35.109

Cahul

190 123

139.818

26.910

5,20

50.305

Ismail

103.000

75.182

20.582

3,65

27.818

s'au repar-

Ha.

Hotin

.

.

.

.

Cetatea-Alba .

Total

.

.

.

pa mant

.

.

.

96.569

82.380

30.748

2,68

14.189

.

.

.

1.491.920

1.093.045

359.016

3,5

393.875

Plecand dela datele statistice asupra proprietatii fonciare din 1905 §i introducand modificdrile cari s'au fãcut in legAtura cu infdptuirea reformei agrare, starea actuald

a proprietAtii fonciare in Basarabia se prezintä aproximativ dupä cum urmea za : Diferite rezerve restul pa- Total in hectare mai mici §! miintuhui neimea 100 lietare partit

Proprietali cle 100 hectare

JU D ETELE

Proprie la li

§i mai mull Hotin

34 006

Soroca Balli

36.221

ll

276 806

56.390

367.202

369.992

35.453

441.666

29.345

451.826

51.781

532.952

32.836

285.168

55.113

373.117

Chisinau Tighina

25.387

305.287

67.717

398.391

24.610

524.893

35.109

584.612

Cahul

33.325

Orhei

.

.

.

Ismail .

66.348

Ceta tea-A I ba

.

.

.

Total .

.

Vo la suprafala totall B. 215

.

50.305 552.956

27.818

700.752

70.542

706.119

14.189

790.850

352.620

3 443.047

393.875

4 189.542

9,4

100

8,4

82,2

www.dacoromanica.ro

_

354

BASARABIA

_

Astfel de pe la mijlocul veacului trecut §i pAnd in prezent InfAti§area proprietAtii fonciare in Basarabia s'a schimbat cu totul : proprietatea mare, care pAnd la 1861 constituiá o categorie predominantd, acum nu mai existd, §i Ba sarabia a devenit o provincie cu proprietate exclusiv micd. Pentru reprezentarea mai intuitivd a evoludrii proprietatii fonciare in timpul descris, dam mai jos date statistice despre raportul in procente intre proprietatea mica §i suprafata totald in perioadele ardtate mai sus :

PERIOADELE

Raportul 0/0 asupra suprafelei proprieldtilor

miei la supra. totald

Pand la 1861

20,2

Dupd 1861

56,5

Dupd 1918

82,2

.

.

Prin urmare, In prezent Basarabia in privinta proprietdtii fonciare este uniformd, §i intre judetele §i regiunile sale nu existd nici o deosebire. In trecut

insd, dupd cum s'a vdzut din cifrele de mai sus. categoriile de proprietAti in diferitele pdrti ale Basarabiei se deosebeau distinct ; in partea de nord predomind proprietatea mare, iar in cea de sud proprietatea mica. A§a dar, atAt in privinta agriculturii, cat §i In privinta repartizdrii terenurilor pe categorii, teritoriul Basarabiei se divizA in cloud pdrti ; de nord §i de sud§i nu incape Indoiald, cd deosebirea in organizarea agriculturii intre ambele Orli se datore§te, pe lAngd alti factori ai productiunii agricole, deasemenea §i conditiunilor de improprietdrire, cu totul deosebite In fiecare regiune. Regiunile agricole. Cu timpul, pe mdsura evoludrii agriculturei, aveà loc din ce in ce o diferentiere intre regiuni, cari se deosebeau prin trdsAturi speciale fiecAreia.

Aceastd distinctie a regiunilor agricole se datore§te conditiunilor naturale locale §i celor economice, cari determind impartirea Basarabiei in urmdtoarele regiuni : Nordul Basarabiei, adicd judetul Hotin §1 partea de nord a judetelor Balti §i Soroca, acoperit de un complex de cAteva feluri de sol. Pe la marginea de sus a judetului Hotin e situatd regiunea solului argilo-nisipos cu podzol, presdrat pe alocurea cu insule mici de nisip-argilos §i cu o cantitate mica de pdmant nisipo-argilos cu putin podzol. Spre sud solul argilonisipos alternd cu cernoziom degradat §i nedegradat. In partea pAduroasd de nord-vest a acestei regiuni ardturile ocupd pAnd la 5004, iar pe locurile cu pAdurile mai intinse pAnd la 300/o din pdmAntul cultivabil. Cdtre sud §i est suprafata ardturilor se rarge§te §i ajunge pAnd la 85%. Planta predominantd in regiunea de vest este porumbul, a doua grAul de toamnd. Mergand spre est, locul intAi e ocupat de grAul de toamnd, care in apropierea limitei de est cedeazd locul orzului. In mdsurd mare se cultivd aici www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

355

secara, care in coltul de nord-vest al acestei regiuni ocupd al doilea loc. Ultimele locuri apartin ovdsului si grdului de primdvard. Fanete §i ima§e sunt putine : cele dintdi ocupd dela 10/0 pdnd la 50/0 din suprafata totald §i cele de al doilea dela 50f la 150/0. Printre alte plante se cultivA sfecla de zahdr, apoi fasolea, floarea soaielui §i cartoful, a cdrui culturd se intinde din ce in ce mai mult. Ca plantd de nutret reu§e§te foarte bine trifoiul. Spre sud de aceastd limitä e situatd regiunea cernoziomului, a stepei 1361tilor, presdratd cu pete dispdrute de solul argilo-nisipos de padure, iar pe panta si vane rdurilor cu numeroase pete de särdturi. 27174V,

r

, r.

re; ,vilOsty

. E

*°". I

Z... N.'

I

i-

%13

.±,

'1.

4,

In vrenlea secerisului.

Regiunea aceasta este ocupatd de judetul Bälti, afard de sudul lui extrem, de judetul Soroca, afard de partea de nord, §i partea de nord-est a judetului Orhei. Aici, cu directia dela vest spre est, suprafata ardturilor se large§te din ce in ce si, incepAnd dela 50 70010 la limita vesticA, ajunge pand la 8590 la

cea de est. Suprafata izlazurilor §i fanetelor, din contra, mergdnd spre est se miscoreazA : cele dintdi scad dela 25010-30010 pAnd la 590, iar cele de al doilea dela

1590 la 1010 si chiar mai putin.

Dintre cerealele cultivate aici locul intdi 11 ocupd graul de toamnd, afarä de coltul nord-vest, unde predomind porumbul. Locul al doilea apartine porumwww.dacoromanica.ro

BASARABIA

356

bului §i in unele locuri orzului ; secara, ovasul §i graul de primAvard ocupa ultimile locuri. In partea de nord a regiunii se cultivä trifoiul §i lucerna. Cultura floarei soare-

lui e raspanditd considerabil mai ales in unele parti ale tudetelor Soroca §i BAlti. Cernoziomul stepei baltilor e inlocuit catre sud de solul nisipo-argilos cu podzol, care alterna cu solul argilo-nisipos de padure §i crampee mici de cernoziom al regiunii de stepd cu padure. Acestei regiuni apartine sudul juJetului Balti, sud-vestul judetului Orhei, aproape intreg judetul Chisinau, exceptand fd§ia dealungul Prutului, §i partea de nord a judetului Tighina. Aici, terenul arabil ocupd in mediu 70 80010 din totalul pätnantului cultivabil. In partea centralà, cea mai paduroasä, acesta constitue numai 500/0 §i cateodata numai 30°10. Izlazul ocupd la vest 'Ana la 15010, in partea de est

Oita la 59,, iar la sud pand la 2501G Fanetele sunt mai mult in partea de nord 810, in sud 'Ana la 1010 §i chiar mai putin. , _

Planta predominanta aici este porumbul ; locul al doilea in partea de nord-vest 11 ocupd orzul, in partea de sud-vest graul de primayard §i in partea de mijloc §1 de est graul de toamnä. Ultimele locuri apartin secarei §1 ovdsului.

Ca planta de nutret e cultivat parangul. Mai departe, spre sud, pe toata intinderea La fAntânia. judetului Cahul, partea de sud a judetului partea de nord-vest a judetului Cetatea-Albd, se intinde regiunea

Tighina §i cernoziomului cu subsolul argilo-nisipos. Araturile ocupa in rnediu pand la 700/0 din pamantul cultivabil

minimum

620/ maximum 751/o. Suprafata araturilor este in mediu 230/0 cu o oscilatie intre 121/0 pand la 290/0 §i fanete intre 10/0-510Pentru semdnaturi locul intai apartine in partea de vest porumbului, iar in unele locuri orzului ; locul al doilea graului de toamnd §1 in unele parti porumbului. In partea centrald locul intai 11 ocupd graul de primAvara, iar al doilea porumbul. In partea de est predomina orzul, iar locul al doilea II ocupa porumbul. Ultimul loc e ocupat de olds. De asemenea e dezvoltatà cultura parangului pentru fan. Dintre celelalte erburi reu§e§te lucerna pe locuri joase, insd ea e cultivatä in cantitate foarte mica. In sfar§it, in sudul Basarabiei, pe teritotiul judetului Ismail §1 a partii de sud a judetului Cetatea-Albd e situata zona cernoziomului-castaniu. Ardturile in aceastä regiune ocupa in mediu 7010. Suprafata ima§elor variaza dela 104 la 27 k. Fanetele ocupd mai putin ca 1010. Pe fa§ia dealungul Prutului planta predominanta este porumbul, in unele locuri orzul ; locul al doilea apartine graului de toamnä §i in unele locuri porumbului. In partea de mijloc locul intai II ocupa cand graul de primavara, cand cel de toamnd. Locul www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

357

al doilea ii ocupd acelea§i plante in ordine inversd. hi partea de est predomind orzul, locul al doilea 11 ocupd graul de toamnd, iar in unele locuri porumbul. Ultimele locuri le ocupd secara, apoi ovdsul. Dintre erburi de nutret e cultivat pardngul §i in cantitate mica lucerna. Caracterizarea scurtd de mai sus a regiunilor agricole se bazeazd pe date cdpdtate din cercelarile Mute in timpuri diferite §i judete in perioada dela 1901 pdnd la 1909. De fapt aceastd cercetare a stabilit regiuni mai mdrunte (cAte cAteva in fiecare judet) insd spatiul mArginit nu ne permite sd ne optim la descrierea lor mai detailatd.

In afard de aceasta, e posibil cd o astfel de impdrtire sd nu prea corespundà actualmente realitatii din cauza modificdrii conditiunilor economice in general, cari au avut loc dupd acest timp. De aceea, in shema expusd de noi regiunile mdrunte sunt contopite in cele mai mari, cari se deosebesc una de alta prin trAsäturi speciale fiecAreia. Dupd cum se vede din descrierea regiunilor agricole, acestea se deosebesc mai ales prin felul de repartizare al culturilor principale, ceea ce std in legdturd cu conditiunile climaterice §i de sol. Insd, in toate aceste regiuni sistemul culturii este acela§cerealist§i prin urrnare productia de bazd a agriculturii in Basarabia sunt granele. Agricultura propriu zisä. Trecem acum la analiza cifrelor asupra suprafetei semdnAturilor §i productiei cerealelor in Basarabia. Totalul suprafetei semándturilor pe fiecare an in parte dela 1900 pând la 1924 se prezintA in felul urmdtor : Suprafata

ANIE 1900 1901

1902 1903 1904 1905 1906 1907 1908

in

hectare 2.130.529 2.343.260 2.257.236 2.264.669 2.248 151 2.314.947 2.184.026 2.368.127 2.353.931

ANII 1909 1910 1911

1912 1913 1914 1915 1916 1917

Suprafata in

ANII

2.354.449 2.385.048 2 448.790 2.544 632 2.552.854 2.617.591

1918 1919 1920 1921 1992 1923 1924

hectare

Suprafata in

hectare 2.248.535 2.157.653 2.342.117 2.272.303 2.560.840 2 308.869 2.917.236

2 474.081 2.072.583

Media pentru toti anii este 2.347.369 ha Impdrtind aceastA perioadä in subperioade de cdte 5 ani obtinem mediile urmätoare : 2.171.766 ha. 2.248.769. Media pentru 1900 1904 If 2.312.973 s 2.315.096. s 1905 1909 2.509.783. 1910 1914 2.617.620 1916 1919 2.238.213 s 2 238.213. 2.480.273. 1920-1924 2.374.404 Din comparatia mediilor de cate cinci ani rezultd cA suprafata semAndturilor dela 1900 pAnd la 1914 cre§tea incontinuu §i s'a mdrit in timpul acesta cu 18,60/a. Pentru subperioada 1916-1919 care coincide cu rdsboiul §i turburd)7

,7

91

77

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

358

rile agrare, suprafata s'a mic§orat in comparatie cu subperioada precedentä cu 10,80/0, iar in subperioada urmätoare 1920-1924 a crescut din nou, arätând o mdrire de 9,70:0 fata de media din 1916-1919. Duca fiecare fel de culturd in parte (cele mai importante) suprafata semändturilor pentru aceia§i ani, e repartizatd in felul urmätor : REPARTIZAREA SEMANATURILOR ANII Grau

1

Grmavara au

de toamna de pri

'

1

1

Secara

Orzul

Ovasul

Porumbul

1900

332.686

400.930

176.398

371.567

67.811

668.548

1901

420 320

430.976

233.469

398.242

69.152

668,103

1902

432.779

427.423

202.139

408.855

71.894

698.230

1903

430.625

412.203

212.160

443.324

78.841

670.477

1904

350.397

456.348

159.197

477.098

87.414

703.070

1905

456.672

867.506

218.124

476.942

73.182

700.152

1906

425.222

366.916

239.840

463.428

66 243

618.398

1907

431.313

331.270

223.279

568 461

74.602

721.330

1908

373.062

345.728

201.742

632 384

73.276

712 137

1909

384.675

306.030

201.168

622.403

64.366

761.075

1910

488.470

305.197

236.090

594.552

64 873

696.618

1911

464.995

380.060

217.264

641.024

69.772

768.796

574.395

-

196.404

75.736

736.054

71.376

169.480

1912

-

1913 1914 1915 1916 1917

-

522.577

-

201.657

_

-

-

-

-

-

773.994

-

771.049

-

_

116.931

698.496

_

_

1918

246.245

177.316

603.271

108.996

600 452

1919

515.111

195.034

524.913

123.446

699.149

113.554

511,684

1920

362 639

184.854

111.227

743.546

1921

242.282

345.702

170.452

541.299

140.165

612.435

1922

306.784

301.921

90.691

681.963

312.677

652.833

1923

471.351

196.900

74.096

536,487

87.717

551.788

1994

547.189

333.396

111.286

764.498

225.428

688.424

I

Dupd cum reiese din datele expuse mai sus, in evoluarea suprafetei senanate pentru fiecare fel de culturd pand in anul 1914, adicd pând la rdsboi, www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

359

existd o regularitate §i o continuitate anumitd, dacd nu considerdm oscilatiile din unii ani, cari sunt inevitabile conditiunilor climei basarabene. Aceastd regularitate devine §i mai vizibild dacd repartizAm datele dupd ani in perioade, §1 deducem mediile lor dupd cum se prezintd in tabloul urmAtor Gran de

Gran

toamna

primavara

Pentru 1900-1914 1900-1904 9

428.123

9 9

MEDIA

Secara

Orz

Ovas

Porumb

364 019

209.021

528.836

72.089

701.768

393.358

425.576

196 673

419.819

75 022

681.686

1905-1909

414.189

343.490

216.831

552.724

70.334

702.618

1910-1914

509.287

295.638

216.586

669.857

70 127

733.823

de

Din comparara mediilor se vede, cd dela 1900 pand la 1914 suprafata semAnatd cu grdu de toamnd, orz §i porumb cre§tea incontinuu ; suprafata graului de primdvard din contra se mic§orà, iar suprafata culturii de secard §1 ovds rAmAneA aproape stationard. Dupd 1914, in legdturd cu evenimentele desfA§urate, suprafata semändturilor nu numai cd s'a mic§orat, ci s'a modificat §i raportul stabilit inainte de rdsboi intre culturile diferitelor categorii de cereale, dupd cum se vede in tabloul urmdtor :

MEDIA:

Grail de toamna

Gram de

primavara

Secara

Orz

Ovas

Porn ml)

1916-1924

581.041

137.448

645.97&

153 614

626.908

1916-1920

475.698

163.264

660.695

115.732

627.445

111.631

631.497

191.497

626.120

1921-1924

294.480

391.901

Mai jos se cid raportul in procente intre suprafetele categoriilor de cereale cdtre suprafata totald a semAnAturilor.

MEDIA:

Gra. de toamna si primavara

Secara

Orz

Ovas

Porumb

1910 -1914

32,3 0:0

8,6 oh

26,9 0/0

2,8 0/0

29,4 0/0

1916-1920 1921-1924

23,3 ,,

8,0

,,

32 3 ,,

5,7

,,

30,7

9

30,5

5,0

,,

28,1

8,6

,,

27,8

9

,,

,,

A§a dar reducerea suprafetei semAnate in perioada 1916 -1920 s'a fdcut in special pe Socoteala grdului de toamnd §i de primdvard (suprafetele acestor cloud

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

360

feluri de cereale sunt contopite din cauza lipsei de cifre asupra fiecdreia in parte pentru 1918 §i 1919). Dupd mediile obtinute pand la 1914, cel dintai loc apartine graului de toanind §i de primävard impreund, locul al doilea porumbului, iar al treilea orzului. Aceastä ordine in repartizarea culturilor dupd 1914 s'a schimbat §i, dupd cum aratä media pentru 1916 1920, locul intdi II ocupd orzul, locul al doilea porumbul, iar al treilea grain. In subperioada urmdtoare 1921 -1924 media arab.' mdrirea suprafetei semdnatä cu grail, care iard§ ocupd locul predominant, §i, dupd cat se pare, incepe restabilirea treptatd a raportului anterior intre diferitele categorii de cereale. Pentru a ilustrà starea actuald a semändturilor in Basarabia, sunt expuse mai jos cifrele pentru fiecare judet in parte asupra semändturilor in anul 1924.

Huth' Soroca BAlti

Orhei ChisinAu

.

Tighina . Cahul Ceta tea-AlbA Ismail

. .

.

.

.

.

In Basarabia . 0/0 la supraf. totalA. . .

Grail

Grail

JUDETELE

Serail

Ile

(le

loamna

primavara

63 492 81.182 194.278 85.947 24 329 85 371 17.127

15 162 15.561 18.099

24.827 18.189 14.995 12.151

8.886

24 094 27.392 52 197 46.744 99.512 34.635

547.18g

20,5

36.5 7

.

()vas

Orz

Porn mh

9.965 17;713 7 941 4.569 1.436

52 585 41.281 69.073 35.193 41.084 114.830 119.977 198 820 96 655-

15 550 16.376 31.511 23.433 23.029 19.500 21.880 70.459

3.190

74.523 47.158 53 591 57 003 57.221 112.588 70.145 168 103 48 089

333.396

111.286

764 48

225.428

688.424

12,5

4,2

28,6

8,4

25,8

Recolta totalä a tuturor cerealelor pe fiecare an in parte, in perioada de a 1900-1924, se prezintd dupd cum urmeazd : ,

ANII

Nu marul

vagoanelor

1900

111.608

1901

254 459

1902 1903 1904 1905 1906 1907 1908

199.007 229.010 96.356 174.689 260.188 171.704 154.188

AN11

1909 1910 1911 1912

1913 1914 1915 1916 1917

Nurnarul vagoanelor

ANII

Nu marul vagoanelor

162.157 263.703 262.588 222.480 234.976 236.003

1918 1919 1920

41.465 246.379 281.265 130.994 290.255 211 144 209.502

-

1921 '

1922 1923 1924

250.615 193.729

Recolta medie pentru toti anii aratati se exprimä prin cifra 197.369 vagoane. www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

361

Recolta medie pentru fiecare subperioadd de 5 ani este : Anii 1900 1904 . 198.088 vagoane .

1905-1909 1910 -1914 1916 -1919 1920

.

.

.

.

.

.

1924

184.585 247.950 183 047 224.632

If

Pentru fiecare fel de culturd principala, in parte, recolta totald in vagoane e prezentata in tabloul ce urmeaza

ANII

Graul de toamna

Grant de priniavara

&Tara

Orz

Ovas

Porumb

1901

47.221

32.548

27.172

33.177

7.481

104.678

1902

48.576

27.150

19 105

33.530

7.821

62.052

1903

50.013

38.530

22.159

47.359

9.777

60.005

1904

26.712

8.369

7.961

16.682

5.507

24.021

1905

47.274

23.218

20.845

41.254

7.9S0

33.633

1905

55.403

19 622

32.509

51.648

6.404

92.043

1907

21.864

14,924

9.694

47 313

8.463

68.416

1908

25.281

10.427

11.260

29.669

5.070

79.633

1909

26.358

17.298

12.473

51.496

6.870

46.986

1910

54.963

19.197

27.762

56 564

7.242

96.921

1911

39.339

19.151

18.859

66.966

8 616

108.259

1914

33.641

7.290

14.775

53 633

7.071

93.093

1918

7.216

1.034

2.321

6.141

897

15.873

14 961

41.096

10.639

81.340

46.235

1919 1920

34.766

13.719

9.596

57.661

10.124

53.977

1921

11.740

12.198

7.621

16.550

5.368

42 478

33.430

30.157

9.551

79.978

36.765

57.581

28.938

10.987

5.978

30.714

8 739

77.012

34.562

17.999

15 256

42.312

8.935

(6.556

9,7

8,2

22,7

4,8

35,8

1922

.

1924

Media .

°A

.

.

la recolta

totala .

.

.

18,8

A§a dar dupa cantitatea productiei de grane, locul teal Ii ocupd porumbul §i apoi in ordine descrescanclä merg : orzul, graul de toamna, graul de primavara, secara §i ovdsul. www.dacoromanica.ro

13ASARABIA

362

Din comparatia mediilor asupra suprafetei semAndturilor cu datele asupra productiei cerealelor se vede, cä recolta variazd foarte mult §i deseori nu corespuncle mArimii suprafetei semdnate, ceeace se explicd prin schimbarea conditiunilor meteorologice, dupd cum reiese din mediile In§irate mai jos asupra recoltei in chilograme de pe un hectar pe un §ir de ani. ANI1

Grau de primavara

Grau de

Mama

Secara

Orz

OvAs

Poraml)

1901

1.108

751

1,167

826

1.170

1.560

1902

1.112

630

946

811

1.081

885

1903

1.155

930

1.035

1.065

1.231

886

1904

752

181

483

346

618

332

1905

1 023

1.098

946

857

1.082

468

1906

1.292

571

1.365

1.110

961

1.488

1907

497

450

422

826

1.126

945

1908

675

300

541

405

690

992

1909

677

557

615

813

1.051

615

1910

1.113

618

1.170

945

1.110

1.411

1911

-

543

857

825

1.007

932

1912

1913 1914 1915

1916

930

.

-

-

-

-

585

360

738

-

856

615

-

-

-

-

692

930

1.260

-

_

-

857

840

1.080

1.110

1917

784

912

878

1.082

958

1918

157

131

102

82

264

1919

896

767

782

861

1.163

863

1920

776

892

1.055

1921

485

353

447

306

383

634

1922

1.090

999

1.053

1.173

1.208

882

1923

958

768

824

746

706

978

851

Recolta medie de pe un hectar pentru perioada 1901-1923 este : 849 kgr. Pentru graul de toamnd . . f)

31

,,

primdvard

secard orz . . ovds . porumb

.

. .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

608 807 759 917 941

.,

AGRICULTURA

363

Din cifrele acestea rezultd, ea' dupd cantitatea recoltei de pe hectar locul intai ii ocupd porumbul, apoi ovdsul, graul de toamnd, secara, orzul

§i

in fine graul de primdvard. Pentru fiecare deceniu in parte recolta medie se exprimd in cifrele urmAtoare:

ANI 1

Gran de

toamna

Gran de

Senn

primavara

Orz

Pdrumb

Ovas 1

1901-1910

940

608

869

806

1012

958

1911-1923

817

606

745

712

823

925

Dupd cum se vede din tablou, capacitatea de productie a cerealelor pentru a doua jumdtate a perioadei s'a mic§orat, lucru care se explicd atat prin recolta slabd din ultimii ani, cat §1 intrucatva prin distrugerea gos'poddriilor mari cu culturd mai bund, unde recolta era totdeauna mai superioard decat in cele tarane§ti, ceeace se confirmd prin urmätoarele date : Recolta medie pe hectar pentru 1902 1911. La iärani

DENUMIREA CEREALELOR

Grau de toamna n n primavara . Secara

La moOeri

751

1074

498

613

769

949

Orz

690

1080

()vas Porumb

811

1095

827

1093

.

.

Viticultura. Paralel cu cultura cerealelor se dezvoltau in Basarabia §i alte ramuri agricole, printre cari dupd importanta economicd cultura vitei de vie ocupd primul loc. E greu sä precizdm timpul originei viticulturii in Basarabia aceasta se pierde in trecutul cel mai indepartat. Este o ipotezd, cd vita de vie a fost adusd aici pentru prima oard de Greci ; in orice caz se §tie cä in timpurile Scitilor aici se cultiva vita de vie §1 se producea vinul. Insá importanta serioasd in vieata economicd locald a viticulturii a inceput de prin secolul XIV, multumita incurajdrii din partea domnilor Moldovei, cari contribuiau intr'o largd mdsurd la dezvoltarea viticulturii in lard prin stabilirea raporturilor juridice precise intre cultivatori §i proprietarii pdmanturilor §1 prin luarea de mdsuri spre imbundfatirea varietatilor de vita §i spre perfectionarea tehnicului viticulturii. Pe la jumdtatea veacului XVIII, in Basarabia de mijloc §i de sud cultura vitei de vie ocupà suprafete de teren considerabile. Viticultura se dezvoltd mai cu succes in Bugeac, §i in aceasta epocd imprejurimile ormelor Tighina, Cetatea-Albd §1 Ismail erau renumite prin viile lor. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

364

Odatd cu inceputul veacului XIX, viticultura a primit o loviturd puternicd prin invazia armatelor, expulzarea TAtarilor din Bugeac §i in sfar§it epidemia de ciuma, cam( Bugeacul a fost depopulat §i viile au fost parasite. Cu repopularea tarii, viticultura a inceput din nou sd se dezvolte prin plantarea intensiva a viilor noui §i astfel acest gen de ocupatie devine incetul

cu incetul una din cele mai importante ramuri de economie in Basarabia. Evoluarea viticulturii in Basarabia se poate vedeh din urmatoarele cifre :

ANII

Numarul viilor

Suprafala total/

Canlitalea vinu lui produs 60.000

1819

1997

1850

29.787

18.644

3.000.000

1870

-

28 230

5.000.000

1883 1891

I

55.091

-

106.953

Dezvoltarea mai depute a viticulturii a fost oprita prin aparitia filoxerei, care a fost descoperita pentru prima oard in Basarabia la 1886.

Culesul viei.

Dela aceasta data incepe pentru viticultura in Basarabia o epoch nouA. Toate masurile de lupta luate contra filoxerei prin distrugerea focarelor ei §i tratamentul tufelor bolnave, au rAmas zadarnice. Molima se raspAndeà din ce in ce mai mult, nimicind suprafete intense cu plantatii de vita de vie, amenintand cu distrugerea complecta a viticulturii. Dupd ce au fost epuizate toate mijloacele de combatere directd contra inwww.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

365

sectei vAtämátoare, singurul mijloc recunoscut pentru a restabili viticultura a fost trecerea la altoire, care constà din altoirea vitei europene pe port-altoi american, care rezistà filoxerei. A§a dar aparitia filoxerei a dat na§tere unei viticulturi noui. Datoritá niAsurilor luate pentru rAspandirea vitei altoite aduse din Rianta sau produse pe loc, viticultura a inceput s'a se invioreze. Astfel podgoriile vechi distruse au inceput sä fie inlocuite prin cele cari sunt rezistente contra filoxerei : Evoluarea viticulturii dupd aparitia filoxerei o putem ilustrà prin urmätoarele cifre : NUMARUL DESETINELOR

ANII

JUDETELE

1908

1897

Ilotin Soroca Balti Orhei

.

159

14.683 8.392

152 1.924 5.919 13.660 16.795 15.077

11.302

15.002

18.684

26.365

67.925

94 894

834 2.045 11 826

.

Chisin 'au

Tighina Cahul Ismail . Cetatea-Mba

1

Total m Basarabia

.

Comparând aceste cifre cu cele de mai sus rezultâ, c'd dela 1891 pand la 1897 suprafata viilor, din cauza filoxerei, s'a mic§orat cu 36,50/s. A poi prin introducerea culturii altoilor suprafata se märe§te iara§i §i cAtre 1909 cre§te cu 39,70/0 in comparatie cu 1897.

Dupd datele din 1924 suprafata viilor in Basarabia este de 104.462 hectare §i este repartizatà pe judete astfel :

JUDETELE Hotin

Soroca Balti .

Orhei Chisinau Tighina Cahul

Cetatea-Alba Ismail

.

.

Total

Supra*

sadita cu vii pe rod

Suprafala

cu vii cari nu sunt pe rod

Suprafala

totala plantata cu vii

22 620 1.559 7.593 21 200 17.846 8.355 24 093 6.648

378 560 1.556 2.972 4.356 1.128 4.340 1.236

22 998 2.119 9.149 24.172 22.202 9.483 28 433 7.884

87.936

16 526

104.462

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

366

DupA datele statistice de cari dispunem, necomplete Ink pentru timpul din urmd, recolta totalà a strugurilor §i productia vinului in Basarabia se exprimd prin urmAtoarele cifre : ANI1

Recolta strugurilor

Productia vinului

In puduri

In vedre

1910

11.165.000

7.419.946

1911

19.931.070

15.597.395

1912

4.299.397

3.392.429

1913

5.576.280

4.121.323

Dupd datele pentru 1924 recolta totalA a strugurilor pe judete a fost u rmAtoa re :

PRODUCTIA JUDETELE

Media la ha.

1

Totala

1

HECTOLITRI Hotin

23,3

513

25,1

15.568

BM ti

29,6

46.213

Or het

26,0

197.612

Chi§lnkt Tighina Cahn! .

27,9

591.895

13,6

242 578

4,1

34.413

Ceta tea-Al lid .

25,6

617.131

.

44,6

296.347

.

24,4

2.042269

Soroca

Ismail

.

.

.

.

.

Total .

.

Horticultura. Horticultura existA in Basarabia din vechime. Se §tie cA Inca din timpul stdpAnirei turce§ti unele regigni ale Basarabiei, spre exemplu jud. Hotin, codrii, regiunea Nistrului, erau renumite prin grAdinele cu fructe. Horticultura InsA a cApAtat un caracter industrial numai din a cloud jumAtate a veacului trecut In legAtura cu ivirea cererei pentru fructe de export, mai ales pentru cele uscate. In prezent, horticultura in Basarabia are o mare importantA in viata econornicA, prezentAnd in locurile dezvoltdrei maxime un factor economic serios. Dupd datele cercetArei detailate din 1909 suprafata intreagA a grAdinilor www.dacoromanica.ro

AGRICLILTURA

367

de pomi fructiferi ocupa aproximativ 21.221 desetine sau 23.184 ha. §i erA repartizata pe judete in felul urmdtor Suprafata gradini-

JUDETELE

lor de pomi frueWert

Hotin

1.674

Soroca

1.137

Mitt

2.163

Orhei

4.237

Chisinau .......

6.611

.

Tighina

1.562

Cetatea-Alba Ismail .

419 3.418

Cahul .

Cifrele de mai sus sunt inferioare celor reale cdci la cercetAri n'au intrat in socoteala potnetele de langa case cu suprafata mai mica decAt 1/2 desetina, cari in total ocupa o suprafata considerabilä. Din cauza lipsei de date asupra suprafetei de pomi fructiferi in trecut, se poate judecA dupd evaluarea horticulturei pe baza datelor despre prepararea fructelor uscate in un §ir de ani. A

N II

Fructe uscale in puduri

In mediu pentru 1375-1879

. . .

. .

,,

1880-1885

.

1836-1839

11

19

1890-1894 .

.

.

.

1895-1899

11

11

11

.

"

.

1900-1904

1905-1909

.

.

.

..

Numarul vagoanelor

97.600

163

171.2 0

285

254.800

425

335.500

559

444.600

741

480.800

801

849.100

1 415

Regiunea celei mai mari raspandiri a horticulturii sunt Codrii", in cari intra parti din judetele Chi§indu, Orhei §i Balti, apoi a§a zisa Bucovina HotineanA, situata in partea nord-vest a jud. Hotin ; stufaria nistriana a jud. Tighina §1 Cetatea-Albd §1 cea dunareana a jud. Ismail. In regiunea codrilor §i a Bucovinei Hotinene prunele constituesc baza horticulturii, care se exporta de aici in cantitati mari in stare uscatä. Aici gradinile de prune prezinta In multe locuri plantatii continue §i sunt unul din prinwww.dacoromanica.ro

BASARABIA

363

cipalele izvoare de venituri ale agriculturii locale. Mail de prune mai sunt cultivate aici pe o scard intinsd merele §1 nucile, mai putin rdspândite sunt perele, vi§inele §i cire§ele.

In regiunea nistriand, care ocupd o fd§ie ingustd pe malul Nistrului pe intinderea jud. Tighina §i Cetatea-Albd, precum §i stufdria Dundreand, stint cultivate mai cu seamd mere §i pere, iar pe locuri inalte caise. E demn de observat de asemenea bogätia plantatillor fructifere din jurul oraplui Chi§indu, unde horticultura nu rareori este fäcutä sub forma copacilor pitici. Dupd valoarea speciilor §i bogdtia in varietati (sortiment) aceastä regiune ocupd primul loc in Basarabia. Aici se cultivä mai cu seamd pere, mere §i prune. Zootehnia. Sub influenta dezvoltdrii agriculturii §i a schimbärii raportului intre cele doud elemente agricole ardturd §i pd§une a suferit modificdri §i cre§terea vitelor, atat in sensul organizdrii ei, cat §i in privinta numdrului animalelor. Din ocupatie independentd, §i chiar principald in sudul Basarabiei, cre§terea vitelor a devenit o ramurd subordonatd agriculturii a careia scop este in primul

rand a furnizA forta tractoare pentru agriculturd

§1 in al

doilea rand pro-

ducerea carnei §i celorlalte produse animalice. Cele dintdi date statistice asupra numdrului de animale in Basarabia mult sau mai putin demne de incredere

mai dateazd dela decada VIII a secolului trecut.

De aceia, asupra stdrei cre§terii vitelor pAnd atunci s'ar putea vorbi numai in baza indicatiunilor cu caracter general disponibile, cari nu sunt confirmate de cifre. Conchizdnd dupã diferitele isvoare istorice, la sfAr§itul veacului al XVIII, cre§terea vitelor consftuià bogatia de bazd a Basarabiei, a Card produse formau obiectul principal pentru export. Dela inceputul veacului trecut, in legáturd cu cre§terea populatiei §i intinderea suprafetei settle näturilor, numdrul animalelor a inceput s se reducd. Trebue totu§i sã releväin cd in intdia jumatate a veacului al XIX-lea Mai% de cauzele ardtate mai sus, reducerea numdrului animalelor se datore§te in mare parte influentei boalelor epizootice molipsitoare, de cari, dupd unii autori, au pierit pand la 509/0 din numärul animalelor. Evoluarea cre§terii vitelor in ultimele decenii se poate vedea din datele statistice de mai jos. Cifrele aceste privesc numai caii, vitele cornute mari §1 oile; in ce prive§te porcii dispunem de informatiuni numai dela anul 1900 incoace.

2s

ANII

mrArul animalelor

ANII

188J

3.142.587

1909

2.316.176

1885

2.444.522

1916

3.443.139

1890

2.806.230

1919

2.681.184

1900

2.697.199

1922

3.502.912

1905

2.463.931

1923

3 758.881

www.dacoromanica.ro

NumArul

animalelor

AGRICULTURA

369

Dela anul 1900 socotind §i porcH, obtinem urmdtoarele cifre :

ANII

Numarul an im ale' or

ANII

Numarul animalelor

1900

3.006.572

1919

2.996.962

1905

2.767..61

1922

3.972 850

1909

2 719.74

1923

4.014.839

1916

3.950.836

Dupd cum se vede din tablourile de mai sus, numdrul animalelor dela 1880 pand la 1909 s'a mic§orat cu 26,2%; iar dupd tabloul al 11-lea, dela 1900 -1909

-cu 9,5%. In 1916 cre§terea vitelor face un salt brusc, märinduse cu 43,30/0, iar in 1919 scade din nou cu o pierdere de 24,1% comparativ cu anul 1916. Iii anii urafitori nuaidrul anirnalelor se mdre§te pând la 1922 inclusiv. Ca adaos la cifrele asupra nurndrului total de vite sunt date mai jos informatiuni asupra evohidrii zootehniei pe categorii de anirnale : ANI

I

Cai

Vile cormile

mari

0i

Porei

Total

-

--

-

1880

250.436

521.754

2 244.330

1885

296.583

580.387

1.553.386

1890

294.392

775.337

1.705 931

-

.

513.647

-

365 871

662 048

1.642.850

309.373

3.006 572

1905

377.441

583.088

1.471 591

303.330

2.767.261

1909

415 357

537.533

1.334.671

403.198

2.719.374

1916

503.741

725.467

2.213.931

507.697

3.950 836

1919

402.679

654.881

1.593.621

345 778

2.996 962

1922

428.769

752.994

2.321.149

469.938

3.972.850

1923

353.682

798.156

2.591.553

271.448

4.014.839

1895

-

1900

Cercetând datele de mai sus, atentia ne este atrasd mai intdi de o oarecare consecventà tEl moclificarea nurndrului de animate itt perioada dela 1880 pand la 1909 : numdrul cailor cre§te mereu, iar numdrul oilor din contra scade incontint:u ; numärul vitelor cornute marl, oscildnd in o parte sau alta, cdtre 1909 se mdre§te ceva ; in sfdrit, numärul porcilor in decursul celor noud ani cre§te considerabil. In general, in timpul de 30 de ani, trei ramuri principale a zootehnie B. 215

24

www.dacoromanica.ro

370

---

BASARABIA

au evoluat in modul urmdtor : numdrul cailor s'a mdrit cu 39,70/0, numdrul oilor a schut cu 40,5Vo, iar numdrul vitelor cornute mari s'a mArit cu 2,9%. Cu alte cuvinte, cre§terea vitelor productive in forma purd, spre exemplu, cre§terea oilor, s'a mic§orat foarte mult ; cre§terea cailor, cari reprezintd o ramurd de muncd a zootehniei s'a mdrit intr'o proportie nu mai putin considerabild ; a celor cornute, cari servesc totodatd §1 ca muncitoare §i ca productive, a rdmas aproape stationard. Astfel de modificdri in complexul cre§terii vitelor sunt foarte caracteristice pentru perioadele de tranzitie, cand cultura prirnitivd de pd§une §i parloage, schimbanduli forma, trece in faza urmAtoare a dezvoltddi sale §i devine cerealistd. Trecerea dela cultura pastorald la cea cerealistd §i, prin urmare, inlocuirea oaiei ca animal productiv prin bou §i cal, ca forta tractoare, a inceput de sigur mull mai inainte, §i perioada pe care o descriem este numai continuarea acestui proces. Intorcandu-ne iard§i la cifre, trebue sd relevdm cre§terea excesivd a numdrului vitelor cornute cdtre anul 1916. Aceasta nu poate fi explicatd numai prin cre§tere naturald, ci trebue A. fie atribuitA in mare parte vitelor aduse in timpul

acesta din guberniile Rusiei centrale pentru expedierea lor pe frontul roman, iar pe de altd parte §1 vitelor cad au fost evacuate in 1915 din GaliVa, cand o parte din ele au rAmas in Basarabia. In sfar§it, de notat, ca §i cre§terea naturald pe atunci trebuia sä progreseze mai mult decat de obiceiu, de oarece tdierea vitelor tinere in timpul rdsboiului era interzisd ; iar in cumpdfaturi §i rechizitii pentru armatd vitele femei erau menajate in mdsura posibilitätii.

Dupd 1916, avand in vedere rechizitiile ce se faceau pe o scard tntinsd din cauza deschiderii frontului roman, pentrq care Basarabia furniza o parte insemnatd de subsistente, numdrul tuturor speciilor de animale s'a redus simtitor, iar apoi in anii din urinA a inceput iard§i sd creascd, §1 anul 1923 chiar intrece cu ceva nivelul din anul 1916. Mdrirea numdrului de vite in iimpul anilor din urrnd st5, dupd cat se pare, in legAtura cu modificarea conditiunilor economice ca rezultat al distrugerii proprietAtii fonciare mari. Se §tie cd in gospoddriile mici la unitatea de suprafatd cultivatd se cere tin mai mare nun& de animale de muncd, deck in cele mad. De aceea e lucru

natural, cd odatA cu parcelarea terenurilor s'a cerut §i o mai mare cantitate a animalelor de munc5.

Inteadevdr, dupd cum reiese din datele de mai jos, numdrul vitelor cornute mari, cari sunt specia principald a fortei tractoare in cea mai mare parte a Basarabiei, cu exceptia judetelor Cetatea-Albd §1 Ismail §i intrucatva Hotin, cre§te incontinuu:

In anul 1918 vite cornute mari erau 71

a

a n a

PI

O

))

1919 1920 1921 1922 1923

fl 17

)1

)7

a

.

. .

77

71

n

n

17

11

)7

11

.

www.dacoromanica.ro

.

.

483.255 654.881 791.082 780.295 752.994 798.156

AGRICULTURA

371

Teza aceasta va fi §i mai lamuritä, dacd luam in "consideratie nu numai numdrul vitelor in general, ci §1 raportul in procente intre categoriile de varsta. Astfel in 1923 numdrul vitelor cornute mad era cu 100/0 mai mare decat in 1916, iar al boilor buni de muncd a devenit cu 97,40'0 mai mult, adica aproape indoit §i de notat, cd dupd statistica din 1913, juncanii dela 2 21,2 ani sunt trecuti in aceea§ rubrica cu cei de un an §i cari deci n'ar fi intrat in nun-161*ul

boilor, pe cand de fapt in Basarabia boil in varstä de 21'2 ani sunt deja pu§i la jug ; dupd statistica din 1916 aceastä varsta e trecutd in rubrica boilor de muncd. Prin urmare, procentul cre§terii vitelor de muncd majore in realitate este mai mare decat cel dedus mai sus. A§a ca mdrirea numarului de vite cornute mari este provocata de marirea trcesitatii de forta tractoare.

-: r-,r4..-1.

.

,rs

°I

'-'° '41

*-

c',7

-;--P;v,

.4, f T.

;V

wi46 "1.

Pentru lernatul vitelor.

Printre alte specii a animalelor agricole cre§terea cailor dela 1919 nu a suferit nici o schimbare insemnata afara de ultimul an, care a aratat o reducere perceptibild a numdrului de cai, ceeace poate fi explicat prin recolta insuficientä, care a lovit unele regiuni ale Basarabiei de sud, cele mai bogate in cai. In anii din urmd numdrul oilor a crescut considerabil ; cu incepere dela 1919 se mdre§te din an in an. Aici se observa un fenomen invers celui care a fost constatat in perioada pand la 1909. Cauza dezvoltarii cre§terii oilor trebue cdutatd, dupd cat se pare, in acele conditiuni favorabile create dupd rdsboi, §i anume in urcarea vertiginoasd a preturilor IT produsele industriei cre§terii oilor, mai ales pentru land, din care cand cultura aceasta a devenit o ocupatie mai lucrativa cleat cultura cerealelor

www.dacoromanica.ro

in spe-

BASARABTA

372

cial Iii locurile uncle s'au mai pAstrat ima§e. Sub influenta acestui fenomen, multi din fo§tii mari proprietari au inceput sd se ocupe cu cre§terea oilor. Pe de altd parte tArdnimea 1ocaI, totdeauna cu inclinatie pentru cre§terea oilor, vd-

zand in aceasta un mijloc de a-§i 'Astra economiile, prin obtinerea de pdmant, a cApdtat posibilitatea de a-§i mdri turmele. Cat despre cre§terea porcilor in anii din urma se observa aici mari oscilatii, cari se explicA prin schimbarea preturilor pentru articolele de nutret : cu cat preturile porumbului §i orzului sunt mai urcate cu atat mai scump costa ingrijirea §i mai putin avantajoasd devine cre§terea porcilor, de aceea aceasta se mic§oreazA, §i invers. Luand in consideratie prolificarea repede a pore lor, se inteleg schimbArile dese a cantitatii lor. Dupd datele din 1923, repartizarea animalelor pe judete se prezintd in felul urmAtor : Vile cornute

JUDETELE Hotin

.

Soroca

Oi

Porei

TOTAL

77.113

192.761

20.441

339.694

23.915

398.026

Cai

marl 40.374

.

46.038

88.398

239.645

31.644

89.474

293.961

36.558

957.637

Or hel

18.212

06.665

121.696

23 017

232.590

Ch4inkt

21.705

81.2.47

178.898

38.067

319.917

Tighina

43.637

171 386

771 242

39.106

1.025.371

Ca hul

26.500

43.863

183.224

22 215

208 802 662.796

Bath

.

.

Cetatea-Albft . Ismail.

Basarabia . La 100 ha.

.

.

.

.

.

L a 100 locui tort

.

.

81.911

123.208

409.125

48.552

40.661

51.797

195 001

19.547

307 006

353.682

798.156

2.591 553

271.448

4.014.839

8,6

19,5

63,4

6,8

98,9

13,4

30,2

97,5

10,3

153,0

Cu toald dezvoltarea relativA a zootehniei in anii din urma, trebue sA recunoa§tem, totu§i, cA Basarabia e saracA in animale pentru agriculturd §i mai ales in vite de tractiune. E regretabil, cA nu dispunem de datele necesare pentru a vedea cu cat a crescut nevoia de fortA tractoare in legAturA cu reform agrarA, insd fail indoialA ca odatA cu fArdmitarea a 1.098.045 ha. de proprietate mare in parcele mici §i, in particular, odatA cu formarea a peste 120.000 gospodArii noui, neinzestrate de loc, necesitatea de inventar suplimentar viu intrece cu mult acea cre§tere a numArului de vite de muncA, despre care vorbesc datele statistice. Trecem acum la starea de calificare a zootehniei in Basarabia. Vorbind despre caii intrebuintati in Basarabia, se deosebesc trei specii principale calul tAranesc local, calul german §i calul bulgar. www.dacoromanica.ro

ACIRICULTURA

V3

Cel mai raspandit e cel dintai, in special printre populatia moldoveneasca. Calitatile lui pozitive sunt : constitutie uscativa, rezistenta la munca, caracterul bland, lard pretentie la nutret i adaptabil conditiunilor climaterice locale. Defectele lui sunt : statura mica si constitutie slaba cu semne evidente a degenerdrii, ceeace provine din ingrijire proasta, lipsa de selectiune ci, in general, neglijarea celor mai elementm-e reguli a crecterii lui. Experienta trecutului a dovedit, cd calul local servecte ca bun material pentru metisaj, dand prin incrucicarea cu cateva rase, precum cea engleza, rasa de munte, ardenez, calul rusesc de trap etc., un cal bun pentru agricultura. Calul aca zis colonist german e raspandit in sudul Basarabiei printre colonictii germani de unde ii trage numele. Origina lui e greu de stabilit, insa, judecancl dupd exterior, are mult din sangele cailor din Europa occiientald. Calul german e caracterizat prin staturd buna, corp masiv ci temperament flegmatic. Defectul lui este o constitutie molateca. In general, acesta este un cal bun pentru intrebuintat in agriculturil, caci Germanii ii conserva calitatile bune prin selectiunea bunilor arnnsari comuni. In sfarcit, printre populatia bulgard e raspandit un cal mijlociu, insa de o unstitutie bund, solidd i uscativa cu un temperament jute, .cunoscut sub numete de cal local bulgaresc. Exemplarele de statura mai mare prezinta tin tip de cal foarte bun pentru agriculturd. Vitele cornute mari in Basarabia apartin, in general, rasei cenucii de stepa, constituind una din numeroasele ramificatii ale ei. Dupd exterior acestea prezintd un lip minunat pentru munca cu o aptitudine relativ suficienld pentru ingracare. Fiind nepretentioasa la brand' ci adaptatd conditiunilor locale, aceasta e cea mai bunä vita de mun:1 din Basarabia. Defectul ei este maturitatea intarziata, caracteristica tuturor raselor inferioare.

Sub forma purl vitele cenucii se intalnesc rar in Basarabia din cauza meticajului ce a suferit in trecut cu scopul intensificarii productiei de lapte pi carne. Din cauza ingrijirii pioaste i crecterii fãrã sistem, aceastd rasã cenucie de vite, ca i calul basarabean, degenereaza. La colonictii germani, ca ci in apropierea centrelor mari, e raspandit aca zisul tip roc g6rman. Aceasta e rasa build pentru lapte cu trasaturi laptoase bine pronuntate. Judecand dupd exernplare disparate, vita rocie germana e capabild de o produzlie mare de lapte, ci din acest punct de vedere ea prezinta mare interes pentru Basarabia, ca singura rasa bund pentru lapte, deci nu de origina localà, dar in total aclimatizatä. Dintre oi, cele mai raspandite in Basarabia sunt tipurile Tigae" ci Tucca" (Turcana). Crecterea merinoselor", care a luat mare avant in secolul trecut, acum e in decadere ci numarul lor se reduce din ce in ce mai mult. Tipul Tigae" e crescut mai ales pentru land a carei calitati superioare sunt recunoscute pretutindeni. In afara de aceasta, posedd o capacitate relativ buna pentru ingrdcare, eand o carne drstul de buna. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

374

Tuve (Turcana) serve§te scopului de a procura mai ales. pielcele. Rasa aceasta §i, in special, exemplarele negre, deasemenea e bunA producAtoare de lapte.

Trebue sA mentionAm §i rasa Karakul", a cArei origind este recenta in Basarabia, cu scopul de a procura blana cu acest nume. Aclimatizarea rasei Karakul" in Basarabia, pe cat se pare, e posibild §1 de aceea, avAnd in vedere, cA amestecarea sangelui acesteia cu cel de Tu§ca" dA rezultate bune, imbunatätind calitatea blanei, se poate deduce, cA dezvoltarea cre§terii acestei

rase in Basarabia va juca un mare rol. Ramâne sA mai spunem cAteva cuvinte despre cre§terea porcilor.

Cea mai rAspandidi rasa este tipul simplu basarabean. Caracterele lui sunt : capul lung, corpul lung §i lAtit, picioarele inalte §1 groase, constructie grosolanA, maturitate tftrzie §i mica a ptitudine pentru ingrA§are. CalitA tile lui

bune sunt : nepretentios la ingrijire §i rezistent in contra boalelor contagioase.

Meti§ajul porcului local cu rasele superioare, mai ales cu cele engleze§ti, dA rezultate bune. Metise dela scroafe locale §i producatori Berkshire" §1 ,,lorkshire" se ingra-A repede §i bine, producand o carne bunA §i slaninA de o consistentA tare. Daasemenea, greutatea lor este relativ mare. AfarA de porcul local, in Basarabia sunt rAspandite deasemenea §i cateva rase superioare curate, ca de exemplu, tipurile engleze§ti de mai sus ; tipul unguresc cret mangalita" § a. PanA la exproprierea pAmantului multe gospociArii mari cre§teau pe o scara IntinsA porci pur sange pentru ingrA§at 4).

1) Literatura de care s'a folostt autorul acestut articol. A. Zasciuc. Materiale pentru geografia qi statistica Ruslei. Regiunea Basarabeand. 1862. A. N. Egunov. Analele comitetului statistic al Basarabiei. 1868. Repartizarea judetelor in regiuni uniforme din punct de vedere economic. Editia sectiunii statistico-valorificative a Zemstvdor din Basarabia. N. K1 Mohileansclzi. Materiale pentru geografia l statistica Basarabiei. 1913. N. K. Mohileanschi. Producerea cerealelor in Basarabia. 1916. Din rezultatele recensAmdutului agricol din 1916. Editia sectiunii statistice a Zemstvelor din Basarabia. Prof. univ. V. V. Docuceaev. Stepele noastre inainte §i acum. Dr. Agr:cola Cardas. Aspecte din reform agrard basarabeand. 1924 Date statistice din 1918-1924 a sectiunii statistice centrale din Basarabia. Viticultura in jud. Tighina. Editia Comitetulul viliculturii §i vinificdrii al jud. Tighina. 1915. Descrierea Moldoviei. Operele Principelui Dimitrie Cantemir 1716. losif Baldalovschi §i Dr. V. Evstifeev. Viticultura in Basarabia. 1921.

Horticultura in Basarabla. Editia sectiunii Societätii impeiiale ruse de horticulturd din Chiindu. 1913.

www.dacoromanica.ro

COOPER ATIA IX BASARABIA DE VASIL.E GHENZUL.

Rezervdndu-mi-se un spatiu limitat pentru mi§carea cooperatistä basarabead, arn cdutat a trata in mod succint cele ce urmeazd. Intreaga problemä a cooperatiei s'a impartit itr cloud perioade distin:te : prima perioadd cuprinzAnd activitatea cooperatiei basarabene pand la unirea politica' din 1918 §i a doua perioadd activitatea ei dela unire incoace. Deoarece ordinea cronologicd aci nu se potrive§te cu starea de fapt (pe cand unirea politica s'a fäcut in 1918, cea cooperativd a inceput a se efectua abia in 1922 1923), pentru justificarea cercetärilor noastre ne vom folosi la prima perioadd de datele statistice ale cooperatiei basarabene independente dela 1 Ianuarie 1920, iar in ce prive§te perioada a doua, vom utiliza datele oficiale furnizate de cdtre Directiunea Regionala a Centralii Bäncilor Populare §i a Coope-

rativelor de Productie §i Consum din Basarabia. Istorieul Cooperatiei. Cooperatia propriu zisd dateazd in Basarabia dela 1874, cand s'a infiintat prima tovdrd§ie de credit §i Ostrare in comuna Md§cduti din judetul Orhei. Incercdrile insd de a organiza creditul popular incep Inca la 1803, când se elaboreazd legea ,BAncilor pentru co1oni§ti. Odald cu introducerea colonizdrilor in Basarabia au inceput a se infiinta §i aceste tipuri de band. 0 asemenea band, transformatd mai tarziu in Tovdrd§ie,,, vietue§te §i astazi in ora§ul Bolgrad din judetul Ismail. La 7 Martie 1840 apare Regulamentul Caselor de Ajutor §i de Economie a Taranilor, pa baza cdruia s'au infiintat cdte-va institutiuni de credit §i ajutorare, cum este cea din comuna Divizia, jUdetul Cetatea-Albd, infiintata in anul 1841 §i cea din Cdu§ani, judetul Tighina, infiintata in anul 1845. Nici ca numdr, nici ca operatiuni aceste institutiuni n'au jucat un rol insenmat in dezvoltarea economiei rurale. De§1 ca structurd ele nu pot fi considerate ca institutiuni cooperatiste in intelesul cuvaartului de astdzi, totu§ au fost ni§te organizatiuni pretnergátoare a cooperativelor de mai tarziu. Ideia cooperatiei a venit in Rusia de sus. Marele reforme sociale din anii 1860 1865, atrAgAnd in vieata ob§teascd un mare numdr de intelectuali ru§i, cari puneau interesul general mai presus decdt cel personal, duc Ja infiintarea unei asociatii denumita "Comitetul Tovdrd§iilor Agricole §i Industriale de Imprumut §i Economie care inch dela inceputul activitatii ei a imbra Nat ideia cooperatiei. Crezul acestei asociatii era cd numai solidaritatea §i respectarea principiilor cooperatiste vor putea salva situatia mizerabild a tdranilor §i muncitorilor ru§i. Acest comitet elaboreazd la 1870 un statut tip p mtru tovdrd§iile de credit www.dacoromanica.ro

BASARABIA

376

§i economie, care statut a servit mult timp ca ban' pentru infiintarea cooperativelor de credit. Prin activitatea Zemstvelor, institutii de ocArmuire ob§teasca, ideile cooperatiste ajung in paturile de jos, ducand la infiint trea primelor cooperative de credit, denumite rTovara§ii de imprumut §i economic.. Paralel cu activitatea initiativei particulare incepe a se dezvolta §i initiativa guvernamentald. Pela 1870 1872 Ministerul de Finante cercetand statutele prezentate de comitetul mentionar mai sus, elaboreaza un statut tip, recomandat ca moJel fondatorilor tovAra§iilor de Imprumut §i economic. Mai tarziu, la 1885, guvernul regulamenteaza infiintarea creditului popular. Prin aceasta guvernul extinie autoritatea istratiei comunale In conducerea §i controlul bAncilor rurale §1 limiteazd drepturile ob§tc§ti. Dupa parerea Consiliului Imperial aceste banci rurale erau chemate sd inchee lantul creditului din Ora. Banca de Emisiune, bancile comerciale, ipotecare §i cele rurale trebuiau sd satisfacA cerintele de credit in industrie, comert §i agricultura. "Totu§, gratie structurii lor, numdrul §i activitatea acestor bAnci rurale a fost foarte redus. Ceva mai bine se prezintau tovdra§iile, al cAror numAr la acea data era : In jucktul Chi§indu . . . 17 .

Orhei

a

fl

12

c

BdIti

7/

Soroca .

19

Cetatea-Alba

. .

.

.

.

.

8 3 1

Total in intreaga Basarabie . . 41 Neajunsurile acestei organizAri determind guvernul a veni cu legea din 1 lunie 1895 despre functionarea institutiilor de credit mdrunt cu introducerea noului tip de cooperative gird capital social format de membrii ei. Totu§ nici aceastd noutate nu aduce vreo imbundtatire simtitoare in vieata cooperatistä. Numai dupa 1904, in urma inviorArii vietii ob§te§ti, dupd ce in vieata sociald au inceput a se strecura ca element activ ideite democratice, iar Statul a organizat Institutul de control §i inclrumare (Inspectoratul Creditului Mdrunt pe langd Banca de Emisiune) s'a inceput o vieata noua ia cooperatia de credit. Si a fost suficient sä treacd 10 ani de zile pentru ca la 1914, intreaga Basarabie sa fie acoperita cu o retea intreaga de cooperative de crcdit, menite a satisface nevoile bane§ti ale populatiunii rurale. In astfel de conditiuni cooperatia basarabeanA lucreaza pand Ia izbucnirca revolutiei, cAnd guvernul provizoriu, prin legea dela 20 Martie 1917, at deplina libertate de actiune cooperativelor. Pe baza acestei legi cooperatia basarabeand lucreaza pana la 14 Martie 1923, data, cand a fost extinsA §1 asupra Blsarabiei legea din 23 Martie 1903, a Bancilor Populare din Vechiul Regat. www.dacoromanica.ro

COOPERATIA

377

De fapt insA, influenta acestei legi a inceput Inca din anii 1920 când activitatea Centralelor luase o atitudine mai pronuntat5.

1921

Nutnärul §i extinderea cooperativelor de credit. IncepAnd dela primek formaliuni numdrul cooperativelor de credit a progresat in modul urm5 tor : Tov5r6§ii de imprumut §i economie (Schultze Delitsch)

Anii

1877 1878

(Reilleisen)

1

1880

7

1881-1883 1884-1886

12

1889 1892

5

1887 1890

Tovar,50 de crcdit

1

1

1893-1895 1896

1898

1899 1901 1902-1904 1905 1907 1908 1910 1911-1913 1914 1916 1917--1919

Total .

.

3

1

43 47 25

62 84 74

10 7

41

155

291

1

21

Total general 446. Din acest tablou se poate veded influenta binefácaloare a legii din 1904, care a rezolvat deodatä §i problema organizArii croditului. Pe când pan5 la 1904, adicA in timp de 3 decenii, nurrairul total al cooperativelor din Basarabia a crescut abia la cifra de 31, dela 1905, adicA dela data aplicArii legii din 1904 §i ptInä la 1919, numArul lor spore§te dela 31 la 446.

Ca extindere de§i cooperativele basarabene sunt putine la numIr, tottq, sfera lor de influenta cuprindea majoritatea punctelor populate din Basarabia. Tabloul de mai jos aratà cre§terea numdrului de membri la cooperativele de credit : AniiNumArul tnernbrilor 1904 1903 1906 1907

1903 1909

13 803 14 716 14.448 17 521 51.185 93 311

And.

Numärul membrilor

1910 1916 1917 1918 1919 1920

136.282 318.940 313.149 308 871 293.935 300.99:

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

378

Avand in vedere ca In cooperative se inscriu ca membri de obiceiu numai capi de familii, ne putem cla seama de numärul adevarat al participantilor la mi§carea cooperatista daca din 21/2 milioane de populatie, cat numara Basarabia, 300.992 de capi de familie erau inscri§i la 1920 ca membri ai cooperativelor de credit. Dar acest lucru se vede §1 mai clar din tabloul urmator, care reprezinta numdrul gospoddriilor §i 0700/0 celor uniti lard de totalul gospodarilor existente : Numdrul membrilor

Judetele

Cetatea-Alba Tighina 13A1ti

Chi§inau Ismail Orheiu

Soroca Total

.

.

.

34.727 37 527 40 522 40 239 33 080 40 507 51 384 282 986

NumArid

gospoddridor 53.461 44.575 57.797 51 104

41.587 53.899 59.932 362 355

0/00/0

celor uniii

66,8 84,2 70,1

78,7 91,5 75,1 85 7 78

In acest tablou nu intra judetul Hotin, asupra caruia nu s'au putut obtine date statistice suficiente. Aà dar 78°o din totalul gospodarillor au luat parte a ctiva la mi§caren cooperativelor de credit. Este caracteristic de mentionat ca conducatorii mi§carei cooperatiste din Basarabia, bazandu-se pe principiul ca numai cooperativele marl §1 puternice pot adunâ mai multe economii §i intretine un personal executiv mai select §i deci a se bucura de mai multa incredere in popor, incurajau numai infiintarea cooperativelor marl. WA cum se explicä ca din cele 1.600 sate cate are Basarabia, aproape flil exista sat uncle vreo cooperativa de credit din cele 450 existente la 1920 sa nu fi avut sfera ci de activitate. Activitatea i mijloacele cooperativelor de credit. Am vazut mai sus ca incepand dela 1903 cooperatia, gase§te un mediu favorabil pentru extinderea mi§carei el.

Activitatea cooperativelor pusa dela inceput pe baze solide, pe creditul, larg al Mucci de Emisiune, mai tarziu §i al Zemstvei, inzestratl cu organe de conducere a tot ce avea mai bun satul, ca§tiga in scurt timp increderea masselor largi ale poporului de jos. Cu incredere au venit §i depuneri numeroase, cari au dat posibilitate acestor cooperative de a indeplini rolul de bancher permanent al taranului nevoia§. Abundenta de rnijloace a asigurat triumful ideii Reiffeisen, care consta in credinta ca cooperatia poate exista §i progresa Fara sa aitad capitaluri sociale

mari, foimate de ni-nbrii sal. Bilantul urmator ne arata cum au crescut mijloacele bane§ti ale cooperavitelo r, in sl)ecial capitilul ei propriu. www.dacoromanica.ro

ANII

A

T

C

V

I

--

00

DCO ca C

CO

0.. C.3

0

CL

Ca.

CO CO

C-

. CO

0CO

.0

0

OD

CLI

C-3 C6

E

= =,

1-

t-.1

m't

CL

e V)

E

0. a+

0 "0

E =

to,

= 1,4

C73

20

E

0 CD r0- -0

-70

c7c,

7,-

2,C

03

1.7.1

CID

7-

%c

J07

0

= 0

E

,c0 CIC

ra, .3 co

C7

Gc.

CO

" 0- -c.o

,23 70.

I

Toy. de credit Toy de cr. si pastr

2500 431 394704 72610

Toy. de credit de cr. si pastr

6500 431 340085 76805

Total

Toy. ctt to{

Total

6769

2876 327807

1000 102175

13111

1000 119467

327067

-

=

I

6342

483 45319

1886

22928

58671

32250

961121

Toy. de credit Toy. de cr. si pastr

51500 399907

Toy. de credit T oy. de cr. 9i pastr

136570 5808 53 160 86713

20000

191

122142

59 34: 85

4768 35516

261255 811918

126770 175554

210


263145 21826 32676 654682 99490 79246

579151

550409 384992

681

ii i

Toy. de credit Toy. de cr. si pastr Total

406842 32480 49705 1007914 1174674 8213485 115154 117577 1390533 685151

5496 25128 121195 1307 5704 143349

3

I

Toy. Toy.

533485 56900 67322 1601616 2542736 1038355 139985 183065 1986182 1470695

24506 4467 188376 3999 94458 169321

3


I `91

_{ 3

El

Total

Total

Total

de credit de cr si paatr

Total

Total

= 431 11401

52871

8553 840420

56268

9888 860702

415

4507

531

1707 98828

3394

791

2609 27017

7

984049

70433 440870

,o{

10260 946044

1998 174 86509 35463

9190'3

^

11108

9345 3159 58387

6288 12839

524 18595 1347 87470

12695 24941

1713 38249 1352 55075

2823447 67900 1712 2636486 37554 18600 3338605 110582 72696 3021733 8946 32610 6162048

1832 59389

154976 2815 1175040 102060 62571 1380016

33332 84075

569889 1763152 2333041

12181

531963

338

64182

62.68 1534535

11

19788 75161 569 57691 108285

1542734

24794 83544

11270 1451264 63510 2126595

2839

116 3721

In

1

142125 937755

10730 55304

2355017 3897751

--

691

5079408 169294 6193 4597714 73134 5084160 219142 75510 4556015 30230 10163568

i

I

62750 52485

1

=

6(4 91424

=

4925 165398 6390 144388

=

s

e

.

Toy. de credit Toy. de cr. si pa str..... T7Ial Toy. de credit Toy. de cr. si pastr Total

.

.

1366683 389397 348711 3971003 1500027 164300 395466 3875883

2022252 581486 701051 1620029 185467 478342

7147846 3488142

38675 16785 7086 23811

457200 276219

4537634 10298473 122602 276479 81295 4184307 3501752 2704 20749 199045

14186768 224794 9895241 211414 24082009

19283 13131697 222646 234055 61354 9182831 96972121716

3056 251277 13256 202177

18671212 389336 28554 1649541 371929 482953 342835 296097 10385138 415213 62255 9347955 9)715 162117 39121 261033 29056410

www.dacoromanica.ro

4471

10027 11729

VI1V113d000

ASIV

P

BASARABIA

380

La 1 lanuarie 1914 cooperativele de credit aveau : 12,5° Capitaluri proprii de re zerva speciale

PI

0

2,6% 4,010

Depuneri spre fructificare . . 30°A . Imprumuturi contractate . . . . 37,60/0 Pand la 1911/13 imprumuturile contractate det;neau cel mai mare procent din bilant, iar incepand din anii 1913/14 ',VA depunerile spre fructificare intree pe cele ale imprumuturilor contractate. Din cauza panicei produse la inceputul räsboiului mondial, procentul cle-

punerilor spre fructificare scade, atingand cifra cea mai mica la 1 lanuarie 1916 29,5°,'o. Dela 1916 potolindu-se spiritele, schimbandu-se valuta §1 marindu-se numarul imprumuturilor achitate, depunerile cresc repecle, ajungand la 1 lanuarie 1920 la 74,3%, dupa cum se vede din tabloul urmator : Sold la 1/1 No. tovA- Sold la 1/I No. tovA- Sold la 1/1 No tovA1916 rAOlor 1918 rA§iilor 1920 rAlidor

Suma totalä a de5 762.141 punerilor Media pentru o to.

16.510

vAra§ie

306

14.356.633

-

41.136

21.256.841

327

338

60.906

29,5%

74,5%

Cu astfel de mijloace cooperativele de credit au fost in stare sd sailsfan nevoile de credit ale populatiunei rurale. Imprumuturile se acordau pe termen lung §i termen scurt. Pe termen scurt, adicd [And la un an, cu scadentele SeptemvrieNoemvrie, se acordau imprumuturi pentru nevoile curente cultivarea solului, cumpararea de vite, seminte, unelte agricole rnici etc. Pe termen lung, adica pe 3-5 ani, se acordau imprumuturi pentru plantatiuni de vii, constructiuni de locuinte §i dependinte, cumparari de ma§ini agricole mari etc. DLr paralel cu acordarea de credite, aceste cooperative contribuesc §i la intensificarea culturei solului, la imbunatatirea calitativd §i cantitativa a produselor agricole prin iniiintarea de intreprinderi corespunzatoare, dupà cum se vede din datele de mai jos.

Astfel la 1 lanuarie 1914 cooperative1.2 posedau :

1. Puncte de curatirea granelor 2.

.

.

inchiriat m 1§ini agricole

3. Garnituri de treerat 4. Puncte de monta (reprodv.ere)

.

5. Vii demonstrative

www.dacoromanica.ro

.

.

.

.

.

.

4 100 19 3

COOPERATIA

___

381

In unele 1ouri cooperativele au inlesnit täranilor de a arenclA mo§ii pentru exploatare, livrAndu-le mijloace bAne§ti §1 uneltele agricole. Dar, cum am ardtat mai sus, declararea rdsboiului m*c§oreazd brusc acti-

vitatea rodnicd a acestor institutiuni. Pe lAngd cA depunerile incep a se retrage §i deci in mod fatal §i numArul creditelor acordate se mic§oreazA, iar majoritatea coniucdtorilor versati in domeniul cooperativ sunt mobilizati, fiind inlocuiti cu persoane tinere fArA experientd. Imprumuturile vcchi se incaseazd cu greu, iar situatia economicd generalA a Tarii devine din ce in ce mai gravd exportul cerealelor se interzice, importul articolelor de prima necesitat2 se ingreuiazd, iar productia nationala neputAnd acoperi singurd necesitAtile interne preturile mdrfurilor necesare agriculturii se urcd, pe child cele ale produselor agricole scad etc., etc. Toate acestea

duc la o crizA ce se accentueazd din ce in ce mai mit §i se sfArnte cu evenimentele bine cunoscute de toatd lumea. DAniu-§i seama de gravitatea imprejurdrilor, cooperativele de credit \fin in ajutorul gospoddriilor rurale, prin organizarea vAnzarilor in comun a produselor a gricole §1 aprovizionarea satelor cu articole de prima necesitate din mAini directe.

Tablourile de mai jos reprezintd numgrul §1 rulimentul mijlociu a unor asemenea tovdrA§ii, incepAnd dela 1 Iarmarie 1916 §i rand la 1 lanuarie 1920.

Cooperativele de aprovizionare: La 1/1 1916 La 1/1 1917

No. tovArd§iilor

.

.

La 1/1 1918

275

233

La 1/1 1919

293

281

La 1/1 1920

284

Sum generald intrebuintatd pentru operatiuni de marl. in lei ruble . . 2.134 762 4.142.154 4.986.985 3.968.303 Media pentru o tovdrA§ie in lei

7.762

14.740

17.020

13 972

Cooperativele de vanzare in comun (a cerealelor): Cereale furnizate

Pentru armatd in lei ruble. Pentru populatie in leiruble

In 1915-1917 .

In 1918-1919

23.876.410

.

969.521

Aceste cloud sume rept ezintd cantitativ circa 20.000 de vagoane de cereale.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

382

Din datele de mai sus rezultà ca pand la izbucnirea rdsboiutui mondial operatiunile de credit erau intinse, in tinipul rãsboiului ele se mic§oreazd in favoarea operatiunilor vanzdrilor in comun a produselor agricole §i aprovizionarea cu mArfuri a satelor (in special anii 1917 §i 1918). Oclata cu inceperea rasboiului cooperativele de credit au intrat intr'o criza acuta. Sub influenta greutatilor in care cazuse tovar4iile la prima posibilitate au inceput a se federaliza §i la 1920 in toate judetele basarabene existau federate (uniuni) judetene, federalizate §i ele intr'o Centrald a Uniunilor cu sediul in Chi§inau. latä ordinea cronologicä a infiintarii uniunilor pe judete : 1. Uniunea Basarabeana de Credit din Chi§inäu s'a infiintat in 1916 ; 2. Sud-Basarabeand din Ismail s'a infiintat in 1916 ; Cetatea-Alba din Cetatea-Alba s'a infiintat in 1917 ; 3. 4. Dunareand de Consurn din Ismail s'a infiintat in 1917 ; 13asarabeana de Consum din Chi§inau s'a infiintat In 1917 ; 5. 1918 ; 6. Centralä din Basarabia )1 7. de Consum Orhel din Orhei s'a infiintat in 1918 ; ,y Albina din Calka§i s'a infiintat in 1918 ; 8. 1) Soroca din Soroca s'a infiintat in 1919 ; 9. 10. Tighina din Tighina s'a infiintat in 1919 ; 11. Orhei din Orhei s'a infiintat in 1919 ; 12. Colaborarea din Ralti s'a infiintat in 1919 ; 13. Independenta din Balti s'a infiintat in 1919 ; )1 14. Nord-Basarabeand din Hotin s'a infiintat in 1920 ; 15. Plugarul din Cahul s'a infiintat in 1920 ; 16. Israelita din Chi§inAu s'a infiintat in 1920 ; Germand din Tarutino s'a infiintat in 1920. 17. In aceasta perioadd s'a udizolvat : 1. Uniunea Dunareand de Consum ; yp

11

3.1

2. 3.

Basarabeana de Consum ; Albina din Calära§i.

Infilntate intr'o perioadd de criza generall §i insarcinate, pe langä acordarea de credite, de a supraveghea §i coordona vanzarile in comun §1 aprovizionarea cu marfuri, apoi de a controla I indruma activitatea cooperativelor din regiunea lor, Uniunile, in lipsd de rezerve financiare §i personal technic suficient, Inca dela inceput s'au gasit in imposibilitate de a-§i indeplini misiunea lor.

Totu§ s'au depus sfortari uria§e pentru a restabili aparatul cooperativ §i cu mijloacele pe care le-au avut la dispozitie, in imprejurari atat de grele, au facut mai mult decat au putut. Tablourile de mai jos ne aratä desvoltarea §i activitatea Uniunilor dela 1917 pana la 1920 inclusiv : www.dacoromanica.ro

COOPERATIA

333

Desvoltarea Uniunilor in cifre BILANTURILE COMPARATIVE ALE UNIUNILOR 1NTOCMITE

DEAUMIREA WM N110.1

IANUARIE CO

BasarabeartA de credit Sud-BasarabeanA . Cetatea-Alba .

1919

1920

1921

602678

6728110

3322123

4483663

359 3367

83

1206539

4715690

3569046

2440575

4254127

54

2793201

461750

5170299

80199S6 120

103101

98228

452407

41

1852367

2978658

57

435789

2515458

40

2758102 10069849

93

.

Soroca

Tighina Orhei

.

E

1918

1917

Orhei de consum .

U4

.

z 316

Bàlti Colahorarea"

.

2488854

1786256

37

BäIi Independenta

.

291887

1644418

58

1315330

47

1031633

16

9032010

18

Nord-BasarabeanA Cahul IzraelitA

.....

Germaná . . . . Centrala Uniunilor

.

.

.

.

. .

La 1/V111 1921

.

2063427

.

6176050 20633757

La 1/19 1921

Activitatca comercialà a Uniunilor grupate in jurul Centralei in cifre. TOTAIUL MARFURILOR

TOTALUL 1I1X1IFUR. PROCURATE

CUMPARATE

NUN CENTRALA

DENLMIREA UNIUNI1OR

Basarabeana de credit

.

Sud-BasarabeanA . . . Uniunea Cetatea-Alba Uniunea din Soroca . Uniunea din T ghina . Uniunea din Orhei . . Uniunea Colaborareak

. .

.

1920

4555160

2601328

5334853

350187

1047019

803599

1817851

3170282

3416142

2i941

90341

226649

8002162

7921448

7881005

91374

534(.57

914216

.

45:,2131

329083

486896

1328967

5.6878i

de.

date

114274

655905

3643443

534359

1174006

. .

.

.

.

13Alti

Uniunea lndependenta Baiti

.

1919

111,

LipsA

I

1918

1920

1918

1919

630756

6789613

www.dacoromanica.ro

510888

813309

BASARABIA

384

Activitatea culturalä si de inspectie a Uniunilor iii cifre NUMARUL AN

I

S'A

I

F

U7

c

A

1

InslructoN or

infunilor

Revizil

Vizite

Partie pat la

Participat a

Acli.n. Gen

etnsfltuiri

1917

1

1

10

22

11

1918

5

18

278

430

140

38

1919

7

26

377

317

331

40

1920

9

31

471

834

433

51

C.rsuri

2

2

In darea de seamä pe anti( 1920 se prevede qi actitznea Instructorilor Uniunel NordBasarabene, ce nu a aderat la Centralä.

In:d pe timpul rdzboiului obiectul prin2ipa1 al discutiunilor, adundrilor §i consfdtuirilor cooperativelor ii formau cooperativele de credit. In special dupd organizarea Uniunilor grija pentru a e§i la drumul normal, era preocuparea de cdpetenie a conducdtorilor ei. Si in 1920, cand se proununtd clar nevoile de credit la Ord, Cand comertul intrand in vechiul sätt fdga§ redus:e la zero activitatea cooperativelor de aprovizionare, se formeazd o atmosferd prielnica pentru revenirea la vechile operatiuni de credit. Se incearcd restabilirea activitatii cooperativelor de credit din trecut, majorarea capitalurilor sociale, infiintarea de noui institutiuni de credit, insd toate sfortarile initiatorilor se loves:: de lipsa de credit larg §i eftin, pe care oclinioard cooperativele le aflau la Banca de Emisiune §i Zemstvd. 1921 gdsesc cooperatia de credit in situatiunea, cand Si astfel, anii 1920 ea, pästranduli toate institutiunile din trecut, federalizate pe judete §i regiuni, cautd e§ire din starea dificild, in care a fost adusä de imprejurdri, pentru a-§i reincepe activitatea sa din trecut *).

Dezvoltarea, activitatea §i mijloacele cooperatiei de consum. Prima cooperativd de cons= s'a infiintat in Basarabia in anul 1897, in comuna Lihtental, juietul Cetatea-Albd. Abia dela 1917 aceste cooperative incep a tuft o ckzvoltare mai insemnatd, dupd cum S2 vede din urmdtorul tablou : 30 In 1913 numdrul cooperativelor de consurn era . . 1915 1917

.

0

.

.

.

.

46 352

*) Es,irea insa era cu atat mai grea cii cat basarabenii susjineau ideia autonomiei complecte a misarii pe cand centralele, avand elle tradAtil, elle vedert princlpiale insistan la adoptarea regimului in N goa r e din Vechiul Regal. In 1923, cum se arata mai jos, a fost Introdus regimul din Vechitil Reg4t i cooperalia noasträ adop. Gina acest regim a pornit 0 pagina noua din istoria sa.

www.dacoromanica.ro

385

COOPER A 'VIA

In 1919 numarul cooperativelor de consum era

.

1921 1922

,, ,,

.

11

91

.

.

.

.

387 906

.

.

1.082

Deci la inceputul rdzboiului mondial Basarabia avea abi5 46 cooperative de consum.

Criza de productie din anii 1916 1919 inireaptd multimea spre cooperativele de consum, singurele in mdsurd a le procurd marfa trebuincioasd In conditiuni mai avantajoase. In consecinta in interval de cati-va ani apar peste 1.000 de cooperative noui. Mai tarziu imbundtátindu-se productiunea §i restabilinclu-se echilibrul ce-

rerii §i a ofertii, aceste cooperative nde razboia §i-au pierdut rostul lor §i au intrat in laza lichidärii. Totu§ institutiunile crciate pand la izbucnirea razboiului avand caracterul adevärat cooperatist, trecând prin criza din 1916 1919, continua a exista fiind in plind activitate. Tabloul de mai jos ne prezintd raportul intre numarul membrilor in cooperativAe de consum §i totalul gospoddriilor, care este de 18,9 0/0. Judete

membrilor

NumArul

NumArul gospodArillor

0/0 gospodA-

7 955 12.809 11 756 4 503 10 283 10 882 9 406

56.370 53.461 44.575 57.797 41 587 53.899 59.932

14,0 23,9 26,3 7,7 24,7 20,18

67.594

367.621

18,9

Chi§indu

Cetatea-Albd Tighina BdIti. Ismail

Orhei Soroca

Total

rillor unite

15,6

De fapt procentul de 18,9 este mult mai mare, cad cooperativele de consum distribuiau marfuri §i pentru populatia neinscrisd ca membri. Cu toate acestea procentul este inferior celor de credit care atinge dupa cum am vazut cif ra de 78 010.

Bilantul general al tuturor cooperativelor la 1 Ianuarie 1920 este de lei 10 943.432; repartizat pe conturi ne dd urmatoarea schema : Capitalul social reprezintd 14,3 9, din totalul general, Taxa de inscriere 1,5 010 8,9 olo Capitalul propriu Fond de rezerva 4 010 Diferite fonduri 2,7 90 11

11

11

11

1.1

t1

31,4 010 B. 215.

25

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

386

Depuneri spre fructificare 26 Imprumuturi

010 din totalul general,

14,7 0:0

)1

40,7 6110

Profit Diferite conturi

11,6 010

11

"

16,3 0;0

27,9

1.1

71

l'13

Interesant de retinut ca mijloacele proprii reprezintä circa o treime din bilant, iar depunerile spre fructificare 26 010 (a nu se confunda cu procentul depunerilor spre fructificare dela cooperativele de credit aratate de noi mai sus ; aci e vorba numai de cooperativele de consum). Cercetand operatiunile cooperativelor de consum, constatam ca de§i asortimentul märfurilor a fost foarte variat, totu§ rulimentul mediu al unei cooperative era de 81.440 lei (suma maxima atinsä de unele cooperative a ajuns la 500.000 lei).

In ce prive§te locurile de uncle s'au cumparat märfurile, tabloul de mai jos ne arata ea furnizorii principali ai cooperativelor de consum au fost particularii, dupa cari vin Uniunile.

UNDE S'A CUMPARAT MARFURI

Particulari JUDETELE

Cetatea-Allià Tighina Balti Izmail Soroca

.

Orhei.

1918

Uniunile cooperativelor

1919

P

1919

1918

Suma

g;

Suma

in lei

c,

in lei

4029620

41

7071002

50

3560785

44

2668144

33

3899420

44

344032

552275

15

615287

30

436657

2605744

32

3702737

35

578954

169513

4

1351468

16

4034974

58

1002167

=

2

:51

=8

Suma

Suma

g

in lei

6

3079244

48

181

302975

33

181

1055361

36

31

380657

37

4045

2

49270

3

e00804

32

674759

51

in lei

:5,1

c:,

=

1

I

TOTAL

11018463 154 20674888 233 I

5561689 145

5542266 208 1

Reese deci cä pe cand in 1918 cooperativele de consum au cumparat prin Uniuni 32,8 010 din totalul marfurilor, in 1919 procentul scade la 21 010. Trecancl la istratia acestor cooperative vedem din tabloul de mai jos, ca la 1 lanuarie 1920 un procent de 77 010 din consilieri sunt tarani, lipsiti www.dacoromanica.ro

COOPERATIA

337

de experientä §i pregatirea ,necesarg. Aci nu trebue uitat ca unui conducator al cooperativei de consult], pe langa cuno§tintele de ordin general, i se mai cer urmatoarele cuno§tinte tehnice : a cunoa§te marfa, a §ti a o conserva. §i a o desface, calitati ce lipseau conducatorilor acestor institutiuni. lath" cauza principald a insuccesului dezvoltärii cooperativelor de consum. DURATA MANDATUei ml CONPUNEBEA D1RECTIUNEI

-.

Invatatori Preoti Cantareti Tarani Profesiuni libere Agronomi Negustori Meseria§i

1 an 2 ani 3 ani 4 ani 20 6

13

12

11

26

9 196 21

9 2 104 9

1

1

1

14 3

2 3

5

428 .

.

20 4

Proprietari de pamant

50 33

2

1

19

27 2

46 14

801 72

1

4 39

1 1

1

.

.

2 2

.

.

519

.

7

4

2 _____,

_

1

2

275 145

total

7

1

5

.

Notari

Negustori de yin . . Adrninistratori rurali Total .

-

de- 4 ani

Nurniirul

11

5 2 2 11

35

75

1.049

Cu toate lipsurile constatate de noi cooperatia de consum a jucat totu§ un rol insemnat in viata econornica de atunci. Avand deviza de a procura populatiunei articole de prima necesitate in conditiuni cat mai 1 avorabile, ele au devenit prin aceasta regulatorul preturilor depe piata §i acolo unde ii desfaceau produsele lor, toll comerciantii particulari din localitate erau fortati a mentine preturile de marfuri la acela§ nivel. 5i era suficient ca la o cooperativa sá lipseasca un articol oarecare pentru ca imediat pretul acelui articol sä se urce in pravaliile particulare. Specula devenea §1 mai neomenoas5, dacd cooperativa, din diferite motive,

trebuià sà se lichideze intr'o localitate. In asemenea cazuri ace§ti speculanti deveneau prin excelenta cei mai buni propovaduitori ai ideii cooperatiste, caci fapta lor dadea posibilitate populatiunei de a face comparatie intre o cooperativa cu scopuri umane §i pràvälii particulare cu scopuri speculative.

Cooperative pentru exploatari agricole. Din cauza ca atributiunile cooperativelor pentru exploatäri agricole §i vanzdri in comun, cum am vazut mai sus, le indeplineau aci in Basarabia cooperativele de credit, numarul lor era foarte neinsemnat. In 1914 atingea abià cifra de 20. Din aceste 20, majoritatea au fost societati pentru raspandirea cuno§tintelor agricole. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

338

Putine din ele aveau intreprinderi comerciale. Abid in 1918 sub influenta Casei Noastre" §i a Corpului Agronomilor incep a se organith §i in Basarabia cooperative pentru exploatdri a gricole de sine stAtAtoare.

Cooperatia Basarabeanä dela unificare incoace. In prima parte a acestui studiu am ardtat activitatea cooperatiei basarabene dtla inceputul ei pand la unificarea din 1922 1923. Am vázut cd anii 1922-1923 gdsesc cooperatia basarabeand in cdutarea mijloacelor de a e0 din impasul creiat. Drept este cd Inca in toamna anului 1921 era proectatd calea de urrnat. In luna Octomvrie a acelui an, in urma consfAtuirei Uniunilor judetene la Centrala Uniunilor Cooperative din Chi§indu s'a stabilit cd pentru intensificarea activitätii tovärd§iilor de credit §i a Uniunilor este necesar ca Centrala adncilor Populare sd le acorde credite largi §i eftine In anul urmdtor Centrala Bäncilor Populare incepe finantarea Uniunilor Judetene, insä intr'o mäsurd neinsemnatä. In 1923 insd, cand se extinde §i asupra Basarabiei legea bdncilor populare din vechiul regat, in baza cdreia Uniunile Judetene s'au transformat in Federale, iar tovdrd§iile de credit s'au organizat dupd statutul tip indicat de noua autoritate, finantarea cooperatiei basarabene se face intr'o mdsurd mai largd. Acest lucru se poate constata din datele oficiale ale bilantului de mai jos,

care ne aratd situatiunea bdncilor populare §i a federalelor la 31 Decemvrie 1922 §i 31 Decemvrie 1924.

31 Decemvrie 1922: PASIV

ACTIV Lei 3.578.572 Casa 864.871 Capital la Federald . Depuneri la Federald 3.181.013 Centrala 7.069 div. Societ. . 1.171.453 Imprumuturi acordate : La Soc. diverse . . . . Lei 979.582 locuitori 36.856.066 Efecte publice §i actiuni 1.029.736 PP

.

!mobil

Mobilier

Dobanzi datorate . Diverse conturi . . Pierderi

Total activ

.

. .

. .

3.770.622 2.140.599 1.352.447 11.935.966 2.485.114

. Lei 69.353.110

Capital social vdrsat . Lei 2.702.695 Depuneri spre fructificare

23.238.493

Efecte de platä : Centrala B. P.. . . Lei 2.237.525 20.804.016 Federale . . . . . . . 3.139.665 Div. institutii ff 1.501 248 Fond de rezervd . . cultural 27.564 678.606 . pr. amort. mobile IP

PI

IP

imobile

PP

PP

1 314.884

dobAnzi dato-

rate Diverse conturi Profit net . . .

.

Total pasiv

www.dacoromanica.ro

.

.

1 350.005 11.770.673 587.736

.

.

. Lei 69.353.110

,, ,,

.

COOPER ATIA

389

Numarul bancilor 373 membrilor 219.503 Acela§ bilant la 31 Decemvrie 1924 se prezinta in felul urmAtor : 31 Decemvrie 1924 PASIV ACTIV Casa

Lei

Capital la Federate . Depuneri la C. B. P. diverse ins. .

79

4.226.785 2.917.723 1.338.492 741

.

titutiuni . . . . 1.075.762 Imprumuturi acordate :

Capital social varsat . 14.456.021 Depuneri spre fructif.. 27.686.768 Efecte de plata : Centrala Banc. Popul. Lei 12.815.000 Federala. 58.657.018 . . . . 3.065.336 Diverse institutiuni . 112.712 Conturi curente. . 2.497.581 Fond de rezervd . .

.

.

.

La diferite societati. La locuitori

Lei .

Efecte publice §i actiuni

,,

Imobil

Mobilier

,,

668.228 94.870.194 732.133 8.400.879 4.305.506

Creante dubioase : Imprumuturi . . Lei 589.069 Dobanzi datorate. . . 2.863.012 Diverse conturi. . . . 29.571.483 Pierderi . . . . . . 2.270.676 Lei 153 830.683 Total activ

. cultural 141.182 2.811.754 amortizari mobile imobile 6.714.511 pt. credite dubioase 2.254.062 Diverse conturi . 21.353.019 . )9

.

Profit net

.

.

.

1.265.719

.

.

.

.

Total pasiv

Lei 153.830.683

.

Numarul bAncilor 453 membrilor 72.297

Simpla comparare a acestor cloud bilanturi ne aratd progresele realizate. Pentru complectarea datelor noastre dam mai jos §i bilantul tuturor federalelor judetene pe ziva de 31 Decemvrie 1924. Bilanful Federalelor la 31 Decenwrie 1924

ACTIV

Casa

2.065.178,75

.

Lei

Rezerve statutare

Banca Moldova Diver§i Lei Efecte publice nominate Societari . . . . .

.

26.539,71 189.696,21 182.751,33 67.965.568,37

Diverse operatiuni de cereale

Capital social subscris va rsat

Depozite :

Diverse plasamente.

PASIV

.

13.837.333,98

Diverse . Imobil Mobilier

.

.

.

.

3.343.633,97 411.553,60 1 250.476,79

19

.

Fond cultural Diver§i

.

.

.

.

.

.

.

.

1.983.352,45 78.502,18 3.255.279.33

Centrala Bancilor Populare Ct. ipoteca . 71.429.397,48

www.dacoromanica.ro

BASARASTA

390

Märfuri generale

n

7.261.744,96 3.405.316,47

Imobil

,,

5.182.728,

Mobilier

I)

.

.

.

,,

in consemnatie

Uniuni si alte institutiuni Ct. cereale ,, 36.520.439,02 Deponenti de marfuri in consemnatle. Diverse conturi .

2.017.398,50 n Diverse participari 552.888,09 Diverse conturi . . 30.509.529,48 Predarea din anul 1924 2.328.114.77 Conturi de ordine 114.844.025,45

Total activ

.

Profit net Conturi de ordine

Total pasiv

. Lei 250.368.812,59

.

.

.

.

1.548.311,62 15.692.193,34 5.647,36 >, 114.844.025,45

. Lei 250.368 812,59

.

Banci populare federale 357 158 Cooperative Vedem ea in ultimii trei ani cooperatia de credit a luat o dezvoltare multumitoare. Milioanele date satelor au inviorat din nou activitatea bancilor populare. Pentru mentinerea acestei activitäti a asigurarii progresului real cooperatia noastra de credit, atat de greu incercatä in anii din urma, are nevoe de o

consolidare temeinica prin credite sporite §i personal tehnic bine pregatit §1 bine initiat. Pentru complectarea datelor noastre la acest capitol redam mai jos situatittnea numerica a institutiunilor cooperatiste de credit la 1 August 1925 : Federale

1. MIL .

. . -

2. Cahul .

.

.

3. Cetatea-Alba. 4. Chi§inau . . 5. Hotin . . .

6. Ismail . 7. Orhei . 8. Soroca . 9. Tighina . Total .

1

.

1 1

1

.

136nci populare Infiintate Intrate in Total lege din nou 24

36

60

17

14

31

9

64

29 25 12

37 14 43

23

42 38 47

73 66 39 55 65 48 63

335

500

.

.

1

.

.

1

10 16

.

.

9

165

Tovirhii neintrate in lege

9 5 16 6 3

_ 8 3 6

56

Cooperativele de consum. Mai grea a fost situatia cooperativelor de productie §1 consum, care §1 astazi nu se prezinta destul de multumitor. Cauza principala este ca aceste cooperative stint mai complicate decat bancile populare §i pentru desvoltarea lor se cere, afara de ajutorul banesc, un personal tehnic pregatit local §i cunoa§terea pietei de desfacere. $i aci trebue sa recunostem ca am fost lipsiti de conditiuni de desvoltare favorabile, iar ajutorul Centralei Cooperativelor a fost ocazional, facut la intamplare, fall a urmari un program bine stabilit §1 bine definit. www.dacoromanica.ro

COOPERATIA

391

S'd simtit lipsa §i in organizarea controlului, fiindca federalele nu-I puteau executà din lipsa de mijloace, iar Centrala Cooperativelor din lipsa de personal. lath care a fost situatia cooperativelor de productie §i consum la 31 Decemvrie 1921. PASIV Capital social varsat . Lei 2.772.541 235.836 Dividende pe 1920 21 ,, 3.394.834 Efecte de platA . . . 8.041.450 Diver§i creditori . . . Fond de rezervA . . . . 2.451.783 cultural §i special. 155.573 . 730.329 , pt. amortizare . propriu 56.769 Prime de consum . . . 917.357

ACTIV

Casa Lei 2.896.928 15.579 Garantii . 567.593 Depuneri spre fructif..

Maud generale . . . . . 14.354 879 Parta§ii la Uniunii . . . 52.854 Efecte de primit §i diver§i debitori Lei 1.480.609 Mobilier Instalatiuni §i ma§ini Imobil

Chirii §i impozite . Contul vanzator . . Diverse conturi . . Total

.

. .

.

.

.

3.

1.152.635 66.538 7.164 25.998 196.691 1.788.625

Indemnizatii consil. §i cenLei 32.148 zorilor Diverse conturi . . . . ,, 3.017.473 Total

Lei 21.806.093

Lei 21.806.093

Numarul cooperativelor. membrilor. .

Marfuri vandute .

. .

.

468 61.533 . Lei 67.161.600 .

lar bilantul pe ziva de 30 Iunie 1925 este urmatorul : ACTIV

Casa MArfuri generale.

. .

Mobilier §i eclecuri .

.

. .

Lei 2.992.419 . 29.577.880 2.788.047

Capital Centralei Cooperativelor Lei 209.500 Diversi debitori . . . . . 4.821.725 Diverse conturi . . 12.768.414 .

Total

.

.

Lei 53.157.985

PASIV Capital social vArsat . Lei 4.580.299 Fond de rezervd . . . . . 2.323.255 Diverse fonduri . . . . 9.899.128 Fond pt. amorizare . 73.252

Centrala Cooperativelor Sate§ti . . . . . .

Diver§i asociati . . . Marfuri in comision . Diver§i creditori . Profit §i pierdere. Total

Numarul cooperativelor . membrilor

.

.

.

.

. .

.

.

. .

.

.

3.863.640 7.506.480 503.112 18.377.404 6.031.415

Lei 53.157.985

394 32 324

Cu toate ca bilantul s'a märit de dotiA ori §i jumatate fata de anul 1921, insa aceastä märire se datore§te mai mult fluctuatiunilor valutare decat pro gresului real al cooperativelor. www.dacoromanica.ro

13ASARABIA

392

ScAderea lor numericd, mic§orarea cu 503/4 a-membrilor, ne dovede§te toc-

mai regresul in aceastd ramurd a cooperatiei. Avem insa multe cooperative (circa 150), cari sunt organizatii vechi cu un trecut de zeci de ani, cari incontinuu §i-au desvoltat operatiunile lor §i au ajuns astazi la o stare infloriloare (de ex. cooperativele Lihtenthal, Sarata, Ndclejdia, etc.).

0 muncA mare, bine chibzuitd, un ajutor bAnesc §i moral fdcut dupa un plan bine ganclit, ar puteh restabili starea materiala de odinioard a multor cooperative, astAzi in lancezire.

Cooperative le agricole. Ce sunt cooperativele agricole ? Un conducAtor al cooperatiei agricole le considerA ca ni§te asociatiuni cooperative, fdcute de agricultori spre a se ajuta intre ei la intensificarea §i valorificarea productiunei lor. In trecut o bund parte din atributiunile acestor cooperative le indeplineau Ia noi cooperativele de credit. Dupd rdsboi §i votarea reformei agrare stabilindu-se Ca i in cooperatie

se cere divizarea =noel' mai aprofunlate, se porne§te o propaganda vie pentru infiintarea cooperativelor agricole ca institutiuni independente.

Ca rezultat al acestei propagande, venite de sus, a fost organizarca in Basarabia a unui numar insemnat de cooperative agricole. La 1 lanuarie 1925 situatia cooperativelor agricole a fost urmdtoarea : Judetul

1. Chi§inau . . . 2. Cahul . . . . 3. Tighina .. . . 4. Cetatea-AlbA. 5. Ismail . .. . . 6. Hotin 7. Orhei 8. Soroca . . . .

9. MO

No. cooper.

No. tnernbrilor

Capital värsat

11

780 872 922 935 1.408

26.645. 68.345 244.726 119.225 457.392 134.035 212.912 414.604 410.000

14 15 18

28 30 35 37 45

1.721

1.819 1.461

2.400

Total . . . 233 12.368 1.887.884 La inceput aceste cooperative arAtase o activitate meritorie, insa din cauzd

cA Inca nu s'a definit bine cercul de activitate a diferitelor forme de cooperatie, desvoltarea lor este stAnjenitd. Incontestabil cA nevoile ob§te§ti vor rezolvA cu timpul §i chestiunea cooperativelor agricole, iar uncle chiar depe acuma reclama urgenta. Trebue §tiut cd in ce prive§te productiunea agricolA scopul ce i§i propun aceste cooperative corespuncle perfect de bine cu necesitdtile economiei noastre nationale.

www.dacoromanica.ro

COOPtRATIA

393

WA de ce in rezolvarea favorabild a acestei chestiuni vedem un inceput de imbunatatire in domeniul nostru agricol. Meritt a fi relevate cooperativele pentru cumpärarea de pärnant, a§a. zisele ob§tiile de cumparare,,, cari la 1 Ianuarie 1925 au avut : No. obOilor

No. membrilor

Suprafata cum-

parata in ha.

moOlor in lei

. .

10

. . .

8 6

543 432 242

1.115 863 534

12.495.000 9.000.000 6.991.000

.

24

1.217

2 412

28.486.000

Judetul

1. Chi§inau

2. Balti 3. Orhei

. .

. . .

Total .

.

Valoarea

A§A se prezinta partea materiala a cooperatiei basarabene. In ceeace prive§te partea intelectuala §1 culturala a cooperatiei, Basarabia i§i are traditiile §i obiceiurile ei proprii, cu un trecut frumos §i glorios, pe care cooperatorii inainta§i cauta a-I 'Astra §i rectã generatiilor urmatoare, bineinteles cu adaptarile cuvenite, impuse atat de unificarea cooperatiei, cat §i de unirea politica. Spatiul restrans al acestei lucrari nu ne permite a desvoltà partea culturalä a cooperativelor, icoana de astazi §i de maine a vrednicilor ei luptatori, dar totu§ tinem a mentiona in aceste cate-va randuri, ca Centrala Uniunilor Cooperative, in scurtul ei timp de activitate, a editat o serie intreaga de studii §i bro§uri de specialitate §1 propaganda din domeniul cooperativ pentru massele largi ale poporului. Meritä a fi relevata revista cooperativä ,Furnica, care, de§i cu mijloace restrinse, apare regulat de 8 ani de zile. Toate aceste lucrari puse alaturi de literatura cooperatistä din vechiul regat, in frunte cu vechea revista Curierul Bancilor Populare" de acum 18 ani, care astazi apare sub titlul Curierul Cooperatiei Säte§ti,,, constituesc cel mai bogat material de indrumäri cooperatiste. Apoi nu trebuie sã uitam §i §coala de contabilitate §i educatie cooperatista, organizatà de catre Centrala Bancilor Populare §i Centrala Cooperativelor de productie §i consum din Bucure§ti. Grija de capetenie a conducatorilor no§tri fiind pregatirea profesionala a personalului cooperatist, s'a dat o atenliune deosebita §coalelor de contabilitate §i educatie cooperatista. In astfel de irnprejurdri ia ir§tere legea din 1920, potrivit careia Comi siunea §coalelor cooperatiste infiinteaza, a fard de cele 10 §coli din vechiul regat, Inca 2 §coli in Ardeal §i una in Basarabia. Ultima i§i are sediul la Chi§inau, in localul fostei Band de Stat ruse (actualmente proprietatea Casei Centrale a Bancilor Populare din Bucure§ti) functionand dela 1 Noemvrie 1923. www.dacoromanica.ro

13ASARA131A

394

Cursurile acestei §coli dureazd 19 luni, din care 9 luni cursuri teoretice la §coald, 6 luni practica la o institutiune cooperatista §i 4 luni de complectare din nou la §coald, dupa care elevii dau examenul de capacitate pentru diploma de contabil la orice cooperativd. In cei doi ani de functionare §coala a dat mi§carei cooperatiste din Basarabia 110 lucratori pregatiti, din cari 51 contabili cu diploma §i 59 practicanti, ce urmeaza a se prezentà la cursurile de complectare. Gratie cuno§tintelor §i educatiei capatate, ace§ti tineri pioneri inapoindu-se in satele din care au plecat, aduc cu ei cuno§tinte noui pentru consolidarea §i Indrumarea institutiunilor cooperatiste, factorii indispensabili ai economiei noastre nationale.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA ECONOMICA DE CONST. I. LUNGU *1 T. AL. STIRBIJ. OCHIRE ISTORICA.iNAINTE si ACUM. COMERTUL si INDUSTRIA. MUNCA. IMPOZITELE si LEGATURILE cu STATUL. CE COMUNICATE. CREDITUL.

CAILE

CONCLUZIUNI ASUPRA VIITORULU1

Trecutul economic al Basarabiei. Ne simtim datori ca inainte de a cristaliza faptele §i a§ezdrile actuale importante din viata economica a Basarabiei, sd purcedem la o incursiune istorica in trecutul cel mai indepartat chiar, §i, inarmati cu märturisirile cronicarilor impartiali, sá urmärim fazele de seamd din viata popoarelor, cari au locuit odinioard pe mdnosul nostru pamant strdmo§esc.

Si avem aceastd obligatiune cu atat mai mull, cu cat, din cele ce vor urma, se va face constatarea integrald cä, pdmanturile moldovene dintre Carpati

§1 Nistru, au format, Inca din timpurile cele mai vechi, un tot, un singuf trup, care traià §i respira prin acela§ plaman economic. Schimbul, legaturile comerciale cu Nord-Vestul Europei, cu SudulMarea Neagrd §i Marea Mediterand, cdile de comunicatie §i dirijarea produselor solului, toate, s'au efectuat astfel ca sä dovedeascd pe deplin CA, Inca din timpurl milenare, a fost sortit ca Moldova sd formeze tinutul integral, a§a cum este inchegat astdzi. Stim cd Inca cu 4.000 de ani inainte de Hristos a existat un schimb de mdrfuri in natura intre diferitele popoare §1 desigur cä acest schimb s'a exercitat §i iii tinuturile Basarabiei de astdzi. Leaganul comertului fiind Orientul, baza civilizatiei de pe atunci, era natural ca primele relatiuni comerciale sä inceapd acolo, pentru ca mai tarziu comertul sd se räspandeascd treptat aici §1 in restul continentului.

Prium etapei a acestui proces economic o formeaza influenta poporului fenician, a cdrui expansiune comerciald s'a intins pand prin tinuturile basa rabene.

Dupd Herodot, celebrul cronicar grec din antichitate, Fenicienii sunt aceia, cari au stabilit primele legdturi comerciale cu Callipizii, Alazonii §i Nevrii, popoare despre care sd zice cä locuiau pdmantul Basarabiei de astazi Inca cu 1.500 ani inainte de Hristos. www.dacoromanica.ro

A8ARASIA

396

Fenicienii detineau pe atunci intregul comert al antichitatii §i, pand la venirea Grecilor, au intemeiat in sudul Basarabiei chiar cateva ora§e, dintre cari cel mai important este Ofiuza, denumit mai tarziu de Greci Tyras, actual mente Cetatea-Alba, situat la estuarul fluviului Tyras, Nistrul de astdzi. A doua etapd o formeazd influenta comerciald a Grecilor. In urma incursiunei militare a regelui Dariu in Tara Scitilor, care coprindea §i Basarabia de astdzi, multi Greci din armata lui, apreciind bogdtiile acestei

provincii, s'au stabilit in ea §i au inceput se faca Fenicienilor o concurentd comerciala pe cale pa§nica. Cu toate ca Fenicienii erau neintrecuti in arta comertului, totu§i Grecii, deveniti cu timpul mai numero§i §i mai puternici, izgonesc in veacul al X-lea inainte de Hristos pe Fenicienii din aceste locuri §i, neintalnind nici o rezistentd, i§i extinct influenta lor economica in intregul bazin al ,,Pontului Euxin" (Marea Neagra). Organizandu-se in colonii, Grecii, pentru a domina popoarele din Pont", au infiintat un insemnat numar de cetati militare, dintre cari cele mai irnportante erau Panticapeia §i Phanagoria, a§ezate de o parte §1 de alta a stramtorii Kerciu. Apoi Olbia a Mesisienilor (Chersonul de astazi), Theodosia, pe ruinele careia se intemeiazd mai tarziu Kaffa, Tomis (Constanta de astazi), Peutis (Tulcea), Auxiopolys (Cernavocla), Patoda (Ndmoloasa din Covurlui), Epolium (Ismail), Kallatys (Mangalia), Dionysopolis (Balcic), Tyras (CetateaAlba), Arpis (Chilia) §i Tanais, pe ruinele careia se intemeiaza mai tarziu Tana, actualmente Azov, situatä la gurile fluviului Don. Viata economica din Tara Scitilor, care la inceput era redusä la schimbul de mdrfuri dintre ei §i triburile subjugate, odatá cu colonizarea Grecilor devine mai activa. Prin organizarea de targuri §i iarmaroace periodice, Grecii recurgeau la toate mijloacele ca sa atragd populatiunea bd§tina§5, cari sa-§i aduca produsele in acele centre pentru a face schimb cu marfurile irnportate din Ellada. Dela cetatea Tyras, principalul port comercial al Grecilor pe atunci, care servea pentru scurgerea §i depozitarea tuturor mdrfurilor adunate din Tara

Scitilor, pentru ca de ad sa fie exportate in Ellada, Grecii intretineau legdturile comerciale cu punctele populate mai importante, fixate de ei dealungul fluviului Tyras (Nistru) cu ajutorul unei flote comerciale, destul de bine orga-. nizata.

Ca au existat in adevdr intinse legaturi comerciale intre popoarele din tara Scitilor §i Greci, ne dovedesc atat ruinele din imprejurimile ora§elor Hotin, Atachi, Soroca §i Tighina, situate pe malul Nistrului, cat §i marturisirile lui Herodot. Marfurile, cari se exportau de Greci din Tara Scitilor, erau : cereale, sare, pe§te, vite cornute, cai, oi, piei brute, bldnuri, mere, ceara, yin, aur, precum www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

2,97

§1 sclavi de ambele sexe. In schimb Grecii importau aci : smochine, masline, articole de lux §i diverse fabricate din Ellada. Cu toate cd Scitii se ocupau mai mult cu pastoritul §i agricultura, totu§i industria nu lipsea din indeletnicirile lor. Astfel, industria ceramica era bine desvoltata, in special se fabricau oale, farfurii, card, gavanoase, ingrijit lucrate §i frumos pictate, apoi industria casnica : obiecte de piele, lemn, metal §1 canepa, pentru necesitätile tor proprii irnbracaminte, Malian-Ante §1 mobilier. Nu lipsea de asemenea nici industria pentru fabricarea uneltelor necesare agriculturii §i arrnamentului. Ei i§i construiau casele din nuele impletite astfel ca sä poata fi demontate in orice moment §i transportate cu carele. Prin secolul al IV-lea I. de Hr, , Filip al II-lea, iar mai tarziu Alexandru

cel Mare al Macedoniei, trecand Dunarea, invinge pe Sciti, cari erau foarte obositi de incursiunile neincetate ale Sarmatilor. Fiind nevoiti a paräsi Basarabia, Scitii trec Nistru §i se apaza. intre Vistula §i Volga, iar in locul lor yin Getii §1 Dacii, cari pana atunci locuiau pe malul drept al Dunarei. Din cauza acestei nestabilitati, evident, cá nu se puteà intemeià o activitate economica serioasa, aceste popoare fiind exploatate de dibdcia cornerciala a Grecilor. A treia etapd a desvoltarei economice a acestor tinuturi o formeaza tatemeierea statului Dac. La inceputul primului secol i. de Hr. Boerebista reu§e§te sä injghebeze un puternic stat, sub denumirea de Dacia, care coprindea actuala Basarabie, Moldova, Muntenia, Oltenia, Ardealul, Banatul, Maramure§ul §i Bucovina. Cu toate schimbarile politice produse, coloniile grece§ti din bazinul Pontului i§i continua comertul Ion.

In ce prive§te pe Dad, ei nu se rnultumeau a face numai comertul local, adica de a vinde Grecilo r produsele tarii lor : cereale, vite cornute, oi, cai, piei, blänuri, miere, ceara, aur, produse lemnoase brute §1 prelucrate, dar §i de a pleca singuri in tan vecine, acolo unde influenta greacd Inca nu patrunsese, cumparand In special plumbul i chihlibarul, atat de mult cautate in Bizant §i la Roma, pentru a fi revandute apoi Grecilor cu profite apreciabile. In schimbul acestor produse exportate, Dacii importau : matasuri, tesaturi de lank obiecte de aur, argint, arme §i diferite fabricate de utilitate casnica. Detinand gurile Dunarei, acest fluviu international; Dacii, printr'o politica prudent condusa, reu§esc a tine sub controlul lor aproape intreg comertul international dintre Asia Centrala, pe de o parte, §1 Europa Occidentala §1 basinul Marei Baltice, pe de and parte. Afard de agricultura, cre§terea vitelor §i yang, Dacii se ingrijiau §i de valorificarea bogatiilor subsolului. Urmele exploatarilor miniere se \fad Inca §i astazi in adancimile muntilor Carpati. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

398

Gratie comertului intens, gratie agriculturii §i industriei desvoltate, starea materiald §i intelectuald a locuitorilor s'a ridicat simtitor. Tara a fost inzestrata cu un insemnat numAr de ora§e, cetäti §1 edificii publice, bine organizate §i bine dotate, fiind construite de architectii §i inginerii s.i. Pentru apdrarea Wei s'a infiintat o armatd regulata, condusd de ofiteri bine initiati in

arta militard, cu care au avut atat de mult de luptat legiunile romane pe la sfar§itul secolului prim §i cel urmAtor dupa Christos. A urmat apoi contopirea celor dou popoare, Getii §1 Dacii, cu coloni§tii

romani stabiliti in Dacia §i s'a format poporul roman. A patra etapd o formeazd ocupatia romand, colonizarea Dacia cu Romani §i influenta culturei latine asupra vietei economice a Dacilor. In anul 106 dupd Hristos, sub regele Decebal, Dacia fiind cuceritd de Impdratul Traian al Romei, intreaga directivd politicd §1 economicd a ei se schimbd.

Substituirea Romanilor zice d-1 N. lorga in plind expansiune militard §i culturald in locul regilor daci, are o mare insemndtate economica. De unde pand acum cultura venea din afard, depe tarm, prin colonii de comert cdtre interior, acuma avem de aface cu o putere continentald, mo§tenitoare atraditiilor §i intereselor iliro-traciee, care din lduntru, depe continent, rdzbate spre tdrm. Astfel, in mod treptat, activitätei comerciale eline dela Nistru, Prut §i Du

nare, i se substitue ordo romanos, randuiala neinduplecatd a Romei. Regiunile acestea i§i piei durd pentru intaia§i data* caracterul lor local §i individual pentru a intra in vasta mi§care .comerciald a lumei eu ropene, organizatd de Romani.

A cinc:a etapd o formeazd ndvdfirile barbare, cari au avut o influentA covar§itoare asupra vietii economice a Daciei. Navalirile barbarilor celor noui, de rasa tracicd, cum au fost Castobocii §i Carpii liberi dela gurile Dundrei, §i Germanii, una din semintiile Gotilor, au schimbat cu totul viata economicA §i socialia de ad. Pe la sfar§itul secolului al III-lea dupd Hristos, dupd fungi §i grele lupte, Dacia se scuturA de jugul Romanilor, cari itand pe Goti ea fcederati (aliati militari) nu au flcut decat sd sdrAceascd §i sä contribue la iremediabila decadenta a ormelor, intemeiate de Traian. Starea de lucruri creaiata nu tinu insd mult. Ea fu inlAturatd de mi§carea de neamuri, produsa prin inaintarea Hunilor dupd anul 370. Negotul in pdrtile Nistriene se mai invioreazd, iar cumpärdtorii de obiecte necesare §i de stofe de lux §i arme scumpe, erau nu numai Avarii, cu hanii §i §elii lor in frunte, dar chiar §i Slavii, supu§ii lor. Pe la mijlocul veacului al V-lea, Basarabia trece sub stdpanirea lui Inah, www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

399

unul din fiii lui Atilla, iar 200 de ani mai tdrziu ea cade sub stApdnirea Anti lor, de gintd slavd, apoi sub Avari §i in urmd sub Cozari. Acest popor turanic dovedise cd este nu numai in stare de a intemeid o impArAtie, care tinu cloud secole, dar §i de a relud traditiile culturale §i comerciale, cari fuseserd atdta vreme pArAsite. Urma§ii Cozarilor in aceste locuri full Ru§ii cari purtau numele de

Varegi. Ei curnpdrau dela hordele de Pecenegi turanici oi, boi 0 cai, iar dela Chersoneni mdrfuri orientale aduse de negustori arabi. Mai tdrziu Pecenegii nAvAlind in sudul Basarabiei, rAstoarnd a§ezdrile de

ordine ale Cozarilor §i introduc traditiile lor de jaf §i piraterie. Duca peirea Pecenegilor urmard fratii lor buni : Cumanii. Si poate CA dominatia unora, ca §i a celorlalti, a avut pentru RomAni oarecari foloase economice, deoarece din stepa ruseascd pdnd la noi, se intindeA o aceia§i putere politicd unitd, care la hotarul ei rdsdritean atinged sfera de activitate economicA a Avarilor. Pe la jumatatea secolului al XII-lea ImpAratul Bizantin Manuii Comnenul izgone§te pe Cumani din partea locului. Dna rAscoala fratilor Petru §i Asan ai Bulgariei contra ImpAratulni Bizantin (anul 1186), care a stdnjenit mult timp intreg comertul basarabean cu Grecii, vine anul 1241, când Orientul European suferd o noud invazie a barbarilor asiatici, de data aceasta ,, Tatarib, condu§i de §eful lor Batdi, care cu o hoardA de 500.000 de oameni, prin foc 0 sabie, cutreerd provinciile vechei Dacii, ingrozind prin mdcel populatiunea bA§tina§A. A qeasa etapd o formeazd intenielerea Principatelor Rom-eine, cari stabilesc legAturi comerciale cu ormele italiene §i germane. Pe la jumAtatea veacului al XIII-lea, dupd cronicarii evului mediu, incepe intemeierea la gurile Dundrei a descAlicArilor romãne : Muntenia §i Moldova, prima de cAtre Radu Negru, venit din Ungaria la 1241 §i secunda de dire Bogdan Drago§, venit din Maramure§ la 1352. Odatd cu intemeierea acestor cloud' Principate, decade §i comertul Grecilor din bazinul Mdrei Negre, care trece in mdinile Venetienilor. Aci trebue sa facem o micA revenire asupra trecutului §i sd ardtdm cd Venetienii Inca' dela inceputul secolului al XIII-lea au organizat o cruciadd lafind in Orientul European. Ei reqesc sd pund stApdnire pe Constantinopol §i sd. suie pe tronul bizantin pe Baldvin de Flandra omul lor, dela care obtin ulterior concesionarea strdmtorilor. Venetienii cumpArd apoi dela marchizul Monferato insula Candia, pe care o transformA in bazd navald §i ca centru principal pentru depozitarea mArfurilor, aduse de ei din Marea Neagrd. Fiind stApftni pe aceastd mare, Venetienii infiinteazd colonia Tana (Azo vul de mai tdrziu), pe ruinele vechei cetAti Tanais, situatd la gurile Donului,

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

400

de uncle incep legdturile comerciale, la inceput cu popoarele din Nordul §i Vestul Mdrei Negre, iar mai tarziu extinzanclu-se spre Est §i Sud, in special prin porturile Trapezonda i Sinope spre popoarele din Asia Mica. Dar dominatia Venetienilor din bazinul Mdrei Negre a fost de scurtd duratd, cdci pe la 1261 Genovezii obtinand dela Impdratul Bizantin Mihail Paleologul cartierul Galata, situat vis-a-vis de Constantinopol (Stambul), muffinteazd acolo o colonie, de uncle inarmati cu o flotd puternicd, trec in Marea Neagra si izgonesc pe Venetieni. Astfel Genovezii concentreazd in mainile lor intreg comertul §i se apazd in principalele centre comerciale din bazinul Wadi Negre. In Bulgaria ei se stabilesc la Kistritz i Messernoria, in Crimeia infiinteazd o colonie importantd Kaffa, pe ruinele vechei cetAti Teodosia, de unde, timp de cateva secole, dirijeazd toate afacerile comerciale din Levant. Cu ajutorul drumurilor maritime §1 fluviale Genovezii adunau la Kaffa toate mArfurile din bazinul Mdrei Negre, far in ce prive§te drumurile de uscat,

ei se foloseau de acelea, cad treceau prin Basarabia, pe unde se scurgeau spre Kaffa mdrfurile din tinuturi §i mai depdrtate, cum erau : Moldova de Nord, Ardealul, Galitia §i Polonia. Dupd datele istoricilor romani, prirnul drum terestru, denumit "Drumul TAtdresc sau al Levantului,,, (Dr. I. N. Anghelescu) incepea in Moldova dela Suceava §i se indreapta spre Boto§ani, de unde el urma valea Bahluiului, prin Harlau §i prin Cotnari, pand la Iasi. Ceva mai jos de Ia§i acest drum trecea Prutul pe la Vadul Tutora §i continua astfel ruta prin Basarabia pand la Tighina.

Aci era capdtul drumului, care traversa Moldova, cad dela Tighina el se indrepta spre Rdsdrit, prin tinuturile tdtdre§ti, pentru a ajunge la Kaffa genovezd.

Cang Moldova dobande§te Chilia §i mai ales Cetatea-Albd, la inceputul secolului al XV-Iea, dupd cum vom vedea mai jos, drumul tAtdresc i§i schimbd directiunea. In loc sa treacd Prutul pe la Vadul Tutorei, pentru a merge la Tighina, drumul se lasa, in jos prin Moldova spre Vaslui. De aci, el se bifurcrt

si, sau se indreaptd. spre Barlad pentru a merge pe valea Siretului pand la Galati, sau trece Prutul pe la FAlciu §i-§i continua traseul pand la Chilia §i Cetatea-Albd.

Un alt drum important era acela, care venea din Galitia §1 Polonia, §i care strAbdtand vusta ruseascda, trecea deadreptul spre Hotin §i de aci continua pe valea Nistrului pand la Cetatea-Albd (N. lorga). Aceste drumuri au contribuit mult la desvoltarea economicd a ora§elor prin cari treceau, iar legdtura lor cu Apusul §i Rdsdritul a contribuit mult la consolidarea §i inflorirea vielei economice romane§ti.

Dar starea infloritoare a oraplui Kaffa decade brusc in a doua jumdtate a secolului al XV-lea, and ocuparea Constantinopolului de cdtre turd anihileazd orice activitate in Mearea NeagrA. www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

491

Turcii, Inca dela venirea lor In Europa, afland de bogdtiile imense ale ora§ului Kaffa, cautd prilej de a pune maim pe el §i de aceea cand Wadi, in urma unui incident cu Genovezii, s'au adresat la Turci pentru interventie, Mahomet

al lI-lea trimete la 1475 o puternicd flotä de rdsboi contra ora§ului Kaffa, cucerindu-1 §i jefuindu-l.

Gäsim cd este necesar ca sd ludm in deaproape cercetare activitatea economicd a Basarabiei din aceste vremuri. Un fapt important este cd, Inzd dela inceputul secolului al XIV-Iea, cad sub influenta Genovezilor cele cloud porturi principale române§ti dela gurile

41

0

illi6itleg46^74AVA:M-

:

..

F,

'

0 moarA de apa pe Cogalnic.

Dunärd §i Nistrului §1 anume : Chele (vechiul Arpis), denumit de Genovezi Licostomo, Chilia de mai tarziu, §i Maurocastron (vechiul Tyras), denumit de Genovezi Moncastro, Cetatea-Albd de astäzi. Prin aceste cloud porturi basarabene intrau §i e§iau marfuri, nu numai pentru Principatele Române, dar §i pentru ora§ele ardelene §i poloneze.

Tot prin aceste porturi, denumite cu drept cuvant de d-1 N. lorga pldmdnii economici ai Moldovei, se exporta aproape intreaga productiune a Moldovei §i se importau märfurile,Levantului. Starea infloritoare comerciald a acestor cloud ora§e a contribuit mult la B. 215.

'26

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

402

bogdtia §i puterea Domnitorilor Rom Atli, iar prin ei s'au intArit §i s'au desvoltat statele romane§ti. Cu ajutorul fluviilor Nistru §i Dundrea, Genovezii ajungeau panA prin Galitia, Po Ionia §i Ungaria, infiintand, pe ruinele vechilor celAti grece§ti, ora§e comerciale, ale cdror ruine se vad §i astAzi dealungul Nistrului §i la jonctiunea Prutului cu Dundrea, cum sunt : Cetatea-Albd, Tighina, Soroca (vechiul Olchion), Palanca, Chilia, Ismail, etc. Din interiorul tdrii se indreptau spre aceste puncte caravane cu märfuri, incdrcate cu : miere, ceard, yin, cereale ; apoi turme de oi, vite cornute, herghelii de cai, sclavi de ambele sexe, iar in schimb se importau articole de lux, ca : mdtdsuri, covoare, obiecte de aur, argint §i diverse coloniale. Gratie situatiunii geografice favorabile, aceste porturi moldovene§ti devcnind in comertul mondial, intermediarii dintra Europa Centrald §i Occidentald, pe de o parte, §i tdrile Caumziene, Egipt, Tibet, India, China §1 Turche-

stan, pe de altd parte. Stdpdnirea economicd a Genovezilor asupra celor cloud' porturi principale Chilia §i Cetatea-Albd, este insd de scurtd duratd. Chilia in anul 1403 este cuceritA de Mircea cel BdtrAn al Munteniei, iar dupd Oliva ani cade sub stdpAnirea lui Alexandru cel Bun al Moldovei. Dar, pe la jumAtatea veacului al XV-lea, Moldovenii sunt siliti de Hunyady sa o cedeze Ungurilor, pentru ca ace§tia, la rdndul lor, sa o retrocedeze Muntenilor. Vine insa Stefan cel Mare, care o recucere§te §i o pastreazA pana ce cade definitiv sub Turci. cetatea-Atba,

Iuatd dela Mari de cAtre Genovezi, in a doua jumdtate a

secolului XIV-lea, trece pe la inceputul secolului al XV-Iea sub stApanirea lui Alexandru cel Bun, rdmanand molcloveneascA pana ce este rdpita de cAtre Turci, ()data cu Chilia, cu toate sfortarile fdcute de Stefan cel Mare, in diferite randuri, pentru a le pdstra. (1484). $i astfel, dupd trei secole de straduinte pentru a-§i restabili §i mentine activitatea economicd de odinioarA, comertul basarabean, intrAnd sub influenta Turcilor, decade iara§i intr'o amortire indelungatd. Cu toate ca necesitdtile strategice impun Turcilor refacerea ormelor Cetatea-Alba, Chilia, Tighina §i Soroca, ruinate de ei, pe la sfAr§itul secolubui al XV-lea comertul basarabean se gäse§te in imposibilitate de a-§i restabili splendoarea din trecut. In afard de evenimentele politice ocupatia drumurilor comerciale de cdtre la decaderea comertului cu Levantul, prin Marea Neagrä, au mai conTurci tribuit mult §i descoperirile geografice din secolul al XV-lea. Descoperirea Americii §i drumul maritim direct spre India, gratie superioritAtii incdraturilor pe apd, fatd de cele terestre (prin caravane §i transborddri), gratie mic§ordrii duratei transportului, precum §i a costului, vechtle drumuri au fost abandonate in favoarea celui nou. www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

403

Marea Neagra devenind un lac turcesc (Dr. I. N. Angelescu), negustorii internationali pArasesc centrele comerciale din Basarabia, locul lor fiind ocupat de cAtre Turci, cari limitau acest comert numai la adunarea produselor alimentare, in special oi §i cereale, pentru imensa populatiune a Constantinopolului. Nu trebuie sa omitem de a mentionA ad, cA din cercetarea desvoltdrii comertului basarabean cu popoarele dela Nord §i din Apus, observam ea', Inca din secolul al XIV-lea, in Estul §i Sur; lul basarabean, incepuse a se stabili relatiuni comerciale cu unele ora§e germane. Aceste centre apusene trimeteau märfuri fabricate, in special postavuri, §i importau din Basarabia materii prime, in special produse animale §i vegetate. Aceste relatiuni comerciale cu Apusul au servit de bazd, mai tdrziu, pentru politica de colonizare a Basarabiei, urmeirita de ru# dupã actul de rapire dela 1812, cad Germanii, cunosdind, pe cale de relatiuni comerciale, meleagurile meinoase ale Basarabiei, s'au expatriat uor §i au format bine cunoscutele colonii din Sudul ei. A eaptea etapa a vietii economice din Basarabia o formeaza comertul cu Ruda, Lituania, Galitia qi Ungaria, care §1 are inceputul in secolul al XV-lea, fait insa sa se paraseasca legaturile comerciale cu ora§ele italiene §i cele germane.

Ne istorise§te calatorul z Guillebart de Lamoy, care in anul 1421 a venit pe la Chilia, ca a vazut acolo Mari in turbane cu barbile pAna mai jos de genunchi", ospatandu-se de trei ori pe zi, cu ,,voevodul" lor in frunte, c'a mai vazut soli dela oraple ccle mari de negot din Rusia rasáriteanA, Pscov §i Nijnii-Novgorod, ceeace arata ca existau legaturi comerciale moldovene§ti §i cu aceste centre ale comertului Hansei in Est (N. lorga).

La sfar§itul veacului al XVI-lea un geograf italian, bine informat, da o lista de marfurile exportate din Basarabia, care se potrive§te §i pentru toata epoca noastra : grane, vinuri, cari se duc in Rusia §i Polonia, piei de bou, ceara, rniere, butelii de radacini de tei, pretuite pentru frumusetea vinelor, carne uscata de vaca, legume, unt pentru Constantinopol, MIA a mai pomeni de muscatelul §i malvazia de Candia, care trec catre Polonia §i Germania si dela care Dornnitorul" are un mare venit, iar locuitorii folosul de capetenie al cArAgiei. In ceeace prive§te oile, Banduri citeaza boeri, cari aveau §i panA la 24.000

de oi de specie aleasà, foarte cautate, cu coada grasä, §i el adaoga ca : in fiecare an se scot atatea de aci pentru masa imparatului turcesc §i a pa§alelor, incat, vazandu-le, ai crede cä n'a mai ramas ceva in Moldova". Urmeaza apoi pe§tii, cari sunt a§a de multi, incat mai multe mii de care E e due in fiecare an in Podolia, Rusia, Ucraina §i Ardeal (N. lorga). Este de remarcat ca boii moldovene§ti, exportati in Polonia, se trimiteau pana la Dantig, iar de acolo ajungeau in Europa Apuseana, ba chiar §i in Anglia. Faima lor a determinat pe multi straini ca sa viziteze bogatiile Moldovei.

Astfel Gratiani, vorbind de imensele campii ale Moldovei, spune : Din Moldova se scoate acel mare numar de boi, cu carnea cArora se hranesc in www.dacoromanica.ro

BASARABIA

104

mare parte, nu numai neamurile Ungariei §i Rusiei, ci §i Polonii, Germanii §i chiar ltalienii, in sp2cia1 Venetienii". In anul 1627 spune d-1 N. lorga starostele de Jitornir (Ucraina), care atrasese negustori turci §i moldoveni" la iarmarocul din Iaslowetk, oprea dela

ciobani" 600 de boi, al cdror pret fusese rupt la 39 de zloti bucata. Era deci pe langd marele negot cu caravane, Lemberg (Lwow) Constantinopol, §i unul mai modest, intre ora§ele si campiile Moldovei de o parte, §i partile vecine ale Poloniei, de alta parte. Multe era u lucrurile, pe cari Curtea Domneasca a Moldovei nu §i le furniza dela sasii din Ardeal (Bra§ov, Bistrita, Sibiu), ci dela acestialalti vecini,

spre cari se indrepta §i noua directiune politica. La 1605 Eremia i§i aducea din Lemberg hartie de scris §i cart!, cerandu-le dela Fratia Ortodoxa de acolo, in schimbul cedärei unor anumite venituri domne§ti. Romanii, Armenii din Moldova §i Ucrainienii din Podolia se ocupau cu aceasta ramura a comertului polono-moldovenesc. Un comert mai departe, decat Polonia, se mai facea in acest Orient Cre§tin cu Moscova. Legáturile comerciale cu acest centru erau destul de stranse. Intaietatea o avea desigur traditia negustorilor domne§ti de blanuri §i dinti de pc§te. Vedem §i pe 'Mari aducand in 1672 la Iasi, pentru Sultanul Mahomet al IV-lea blänuri de samur §i de vulpi negre. In schimbul acestora figura, ca articole de desfacere in aceste parti, vinul moldovenesc i fructele uscate. Romanii ajungeau dupd afaceri pand la Nejna" la iarmarocul cel mare din Nijnii-Novgorod.

In ce prive§te omele comerciale mai importante din Basarabia de pe la sfAr§itul secolului al XVII-lea, d--1 N. lorga observa ca in Sud a incetat de mult orice activitate comerciala a cetatii Ciubdrciul, care pe atunci numard circa 200 de locuitori §1 in care Domnitorii din veacul al XVI-lea i§i tineau parcalabii, in locul acelora izgoniti ae Turci din Cetatea-Albä. Tot acelas rost II aveau §i alie trei centre, acum turcesti, cari odinioard statd in calea desvoltarei economice a Galatilor. Fara a mai vorbi de Cetatea-Albd, a carei insemnatate este acum curat militara, se eviclentiaza Cizilia, tot ca o cetate de hotar, cu vre-o 500-600 de locuitori. vechiul Epolium, milul Moldovenesc de pe vremuri, cucerit de crestini la 1595, §i apoi perdut iarài in mainile Turcilor, numärä pand la

12.000 de locuitori Romani §i Bulgari, sub un bei turcesc pus in fruntea lor. Reni, vechea Tomalova, socotita ca o cetate Inca dela 1550, pierduse in veacul al XVII-lea orice insemnatate fata de Galati, cari se folosea de toatä libertatea crestinä. Hotinul i§i (Astra rolul sau de vame§ §1 un timp insemnatatea lui nu scazu, cu toate imprejurarile rdsboinice, ce se desfa§urau in preajrna lui §i vicisitudinele, ce decurgeau pentru dansul. Dar, ori cum, aceasta alegere a cetatei, ca tel al expeditiilor turce§ti, era inerent ca sa-i strice dela o vreme. www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

405

Acest fapt a avut de consecintd cd, in prima jumdtate a veacului al XVII-lea, sd se ridice Cerndutii, pe uncle se mergea atat in jos prin Iasi spre Galati, cat §i spre Räsdrit, prin Stefdne§ti la Soroca (N. Iorga). Chi Valli, dupd datele d-lui Stefan Ciobanu, Ora la 1812, indeplinea rolul de intermediar intre Cdu§eni, capitala ratarilor din Bugeac, Tighina §i regiunea tätäreasca dintre Bug §i Nistru, pe de o parte, §i ora§ele din Nordul Moldovei : Suceava §i Ia§ul, pe de altä parte. Cu anexarea Basarabiei de cdtre Ru§i, raporturile dintre aceste regiuni se schimbd ; oraple molclovene§ti de dincolo de Prut au fost izolate de Basarabia, iar Cdu§enii §i Tighina decad. 5i aceasta se resimte §i in viata comerciald a Chi§indului, care in primele clecenii dupd anexare merge spre decädere §i, numai masurile artificiale ale guvernului rus, §i privilegiile acordate comerciantilor, Ii mentin viata de ora§. Cre§terea portului Odesa §i construirea cdiei ferate Chi§induOdesa dä un imbold puternic desvoltdrii comerciale a capitalei Basarabiei. Sistemele monetare din Basarabia pe aceste vremuri au fost : ca monedd curentd a Moldovei era gross-ul, o simpld imitatie a groschenilor germani, cari nu erau altceva deck o ultimA subimpdrtire a marcei, imitate ponderald germand, corespunzand puncl-ului carlovingian, mo§tenit §i el dela livra romand.

Marca aceasta se impäftea in patru sferturi, numite Fertun-i. Fertun-ul se impdrtea in Cate patru scot-4 iar scot-ul in cite doi gross-i. Dar, nici marca, nici fertun-ul, nici scot-ul, nu existau ca monede, numai gross-ul exista §i circula, §1 un object, care costa doi gro§§-i, spre exemplu, se zicea cd costa un scot. Pentru unitatea monetard ideald, se mai intrebuinta in Moldova Inca o nutlike, grivna.

Grivna era unitatea monetard ruseascd, corespunzMoare livrei romane, imprumutate prin intermediul Bizantinilor. Se mai intrebuintau florinii Florentei, ducatii Venetiei (moldovenii le ziceau ughi), lira genovezd (secolul al XIV-lea), moldovenii le mai ziceau ruble §tia, zloti tätdre§ti (secolul al XV-lea), tater (secolul al XVI-lea), asprul bizantin §i galbenul turcesc (secolul XVI XVII). (Dr. I. N. Angelescu).

A opta etapei a stdrilor economice din Basarabia o formeazd influenta Domniei Fanariolilor, precum i ocuparea ei de cdtre Riqi, care au urmarit o tied economica speciald, a cdrei consecinte le vom vedea.

Veacul al XVIII-Iea deschizand in Principatele Romane acea epocd, zisd a Fanariotilor, care a dat na§tere la lupte personale pentru domnie, influenteazd covar§itor asupra starei economice a ambelor Principate. Totu§i, vieata cornerciala, de§i cu greu, i§i urmeazd calea ej mai departe. Comertul interior §1 legdturile de afaceri intre Principate, se intretin de vechii negustori de origind sdseascd, ungureascd, armeand §1 polond, cari prin activitatea lor utiI, deveniserd adevarati negustori nationali. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

406

In ce prive§te comertul exterior, el se exercitd de negustorii internationali §i se fAced in acelea§i conditiuni §i cu acelea§i state, ca §i in veacul XVII-Iea. Seco lul al XIX aduce mari schimbäri in vie* politicä i economicd a Basarabiei, care la 1812, prin tratatul dela Bucure§ti, este trecutd sub stdpânirea Rusiei, ceea ce a avut de consecintd intreruperea vechilor ei legdturi cornerciale cu tàrile vecine. Pe aceste vrenturi Basarabia numArà 41.160 de familii, adicd circa 240.000 de locuitori. Aceastd populatiune insd, curând a inceput sd fie sporità cu ajutorul colonizdrilor cu neamuri sträine, organizate §t favorizate de guvernul rusesc. Astfel, chiar din anul 1814 se apazd in Sudul Basarabiei, in judetul Cetatea-Albd, 1443 de familii germane, venite din Var§ovia §i Wiirtenberg, iar peste 10 ani, vre-o 28 de coloni§ti elvetieni infiinteazd pe malul mdrei Negre din judetul Cetatea-Albd, comuna Saba. Din datele statistice, rämase de pe atunci, reese cd in anul 1818, Basarabia ajunse sd numere 389 000 de locuitori. La 1829 Rusia obtine pe cale diplomaticd (tratatul dela Adrianopol) si gurile Dundrei, afard de canalul Sf. Gheorghe, care rämdne sub seipdnirea turceascd. Astfel fiind, Rusia devine suverand pe intreg comertul dela Dundrea de Jos. Nu e vorbd, cà mult cd§tig din acest comert ru§ii nu au putut s realizeze,

deoarece produsele lor agricole aveau alte cdi de scurgere cdtre porturile ei maritime din marea Neagrà spre Mediterana. In ce priveste produsele industriate, ele erau de mica importanta pe acea vreme. Interesul ru§ilor era ---;pune d-1 Dr. 1. N. Angelescu ca sd impiadice mai degrabd un trafic intens pe Dundre, spre a-1 stramuta iii porturile de pe Marea Neagrd. De aceea ru§ii itnpotmolesc sau lasd sd se potmoleascd bratele

Dunarei. Tendinta aceasta a fost una din cauzele rdzboiului din Crimeia 1855), care s'a terminat cu alcAtuirea Comisiunei Europene a Dundrei, cu misiunea de a despotrnoli bratele Dundrei §i de a regulamenta navigatiunea pe acest fluviu. Incercdrile industria§ilor basarabeni de a-si creiã o industrie proprie puternicd, sunt izbite de interesele industria§ilor rusi din tinuturile dela Nord. Ace§ti industria§i nu puteau privi cu ochi buni desvoltarea unei inclustrii concurente intr'o provincie abia cuceritd. Dupd datele d-lui Colonel Cornilovici, in anu11819, in Basarabia se aflau numai cdteva fabrici pentru boirea pAnzei si a postavului, trei uzini pentrit fabricarea cdrdmizai, o singurd fabricd de var §i cdteva fabrici de lumandri. In ce priveste populatiunea, ea ajunge in anul 1830 la cifra de 469.783 de suflete, iar in anul 1845 la cifra de 785.175 de locuitori. In anul 1848, dupd datele culese de d-I Zamfir Arbore, Basirabia posedd 297 de fabrici, cari produceau marfd pentru suma 99.184 ruble pa an, iar in anii urmätori, dupd statistica data de Criucov, in Basarabia erau : (1854

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

407

In 1850 -295 fabrici (probabil cd in 'acest numdr intrau §i ateliere) cu o productiune in val. 508.366 ruble anual. In 1851 293 fabrici cu o productiune in val. 493.298 ruble anual ; If )) e n 1852-294 e e " 467.101 e ,f 1856 519 " 1.128.521 , 7,

S1

In acest din urmd an (1856) populatia totald a Basarabiei se ridicase la 990.274 locuitori.

Dupd datele lui A. Za§ciuc, ofiter de stat major rus, §1 membru al Sociefatii Imperiale de Geografie ruse, 2/3 din populatiunea basarabeand la 1860 era formatä din români. Afard de ei mai erau ru§i mari (velicoro§i), fugiti din

Artik'

41145"

.

.

:p!

-

, 1111 j .)- I"

III

e

a

n

II .

.

.

nnr.

r Pe DunAre.

Rusia de grozdviile tarului loan cel Groaznlc (veacul al XV-1e0, apoi rusini, maloro§i (ucrainieni), polonezi, greci, bulgari, sarbi, gdgduzi, arnauti, evrei, armeni §i tigani originari din India. Dupd o dare de seamd ruseascd, numdrul fabricilor §i atelierelor din Basarabia in anul 1881 era de 175, cu o productiune anuald in valoare de 5.623.000 ruble, iar in 1892 numdrul lor se ridicd la 222 cu o productie totald in valoare de 6.105.000 ruble. Comerful basarabean sub ruV dela 1812 incoace, este impdrtit de d-1 Zamfir Arbore in trei parti distincte I. Cel din interiorul Orli, care se concentreazd in cele 8 ora§e §i cdte-va targu§oare basarabene ;

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

408

2. Cel exterior, care se subdivizeaza in : a) comertul cu Rusia §1 b) comertul cu Europa, care se facea prin porturile de pe Dunare, pe Prut la Ungheni (actualmente Vasile Lupu), Noua Sulita §i apoi prin Odesa ; 3. Comertul de tranzit, care cuprinde mivarea märfurilor pe Nistru §i legatura de cale ferata dintre Odesa §i la§i. Marfurile, cari faceau obiectul comertului basarabean, se pot impar(i §i ele in patru grupuri mari : 1. Marfurile produse in Basarabia sau aduse din Rusia pentru a fi exportate in Austria. 2. MArfurile cari formau traficul Basarabiei cu Romania ; 3. Marfurile importate pentru trebuintele Basarabiei, atM din Rusia, cat §i din Austria §i 4. Marfurile de tranzit, cari treceau din Europa Occidentala in Rusia, via Basarabia. Obiectele de trafic cu Austria se compuneau parte din rnarfa ruseasca, ca fier, miere, pielarie §i parte din produse ale Basarabiei, ca grane, grasime, lana. pe§te, piei §i ca obiect principal cai, vite, oi §i capre. In Romania se exporta : cai, vite, pe§te sarat, fringhii, Yana, iar ca marfa de tranzit : olarie fina, lucruri de arama, fel-Ade, marfa de cauciuc, pielarie, bumbacarie, panzeturi, ceai §1 blänuri. Cifra tranzitului acestor marfuri formeaza 3/4 din totalul exportului, ce se facea spre Romania. Pe la sfar§itul veacului al XIX-lea §i la inceputul celui urafator, productele pescAriilor ruse§ti §i-au gasit un mare debu§eu in Romania. In ceeace prive§te importul marfurilor in Basarabia, primul loc apartine Austriei, dupa care vine Romania. Din Austria se importa in special lemn bucovinean de constructie. La inceputul secolului al XX-lea Romania reu§e§te sa ofere pietei basarabene marfurile de cherestea in conditiuni mai avantajoase, astfel ea dela aceasta data, importul lemnelor din Austria este in continua scadere, cedand locul in favoarea celui romanesc. Se mai importà din Romania : sare, nuci, pietre de moard, piei de miei §i facia vopsita. Aceste mArfuri nu se consumau in Basarabia, ci treceau mai departe in Rusia.

Punctele varnale, prin care intrau in Basarabia produsele de importatiune, erau : Noua-Sulita, Lipcani, Sculeni, Ungheni, Reni, Ismail §i alta data §i Leova,

Exportul produselor ruse§ti de tranzit spre Austria se facea prin NouaSulita ; pe acolo treceau marfurile, ce veneau dinspre Moghilev. Mai tarziu Noua-Sulita decade, din cauza construirei celor doua mari retele de cale feratd : a) Lemberg-Cernauti-Ia§i-Ungheni-Chi§inAu-Odesa §i b)Lemberg-Podvolocisc.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

409

Punctele principale comerciale din Basarahia, la inceputul secolului al XX-lea, erau : Hotin, Soroca, Balti, Machi, Chi§indu, Orhei, Tighina, CetateaAlba, Chilia, Reni, Ismail, Bolgrad, Cahul, Leova, Cdu§ani, Criuleni, Cubei, ftance§ti §i Caldra§i. Industria basarabeand sub Ruqi se gdsea Ia inceputul veacului al XX-lea, dupd o statistica dela 1 lanuarie 1901, intr'o situatiune inferioard celei din trecut, §i numard urmatoarele intreprinderi principale : 7 fabrici de tutun, 1 fabrica de paste fdinoase, 6 fabrici de prelucrat ceara, 10 fabrici de lemn, 1 fabricd de zahdr, 1 fabrica de butoae, 15 fabrici de lumandri, 2 fabrici de topit sdu, 8 tdbdcdrii, 12 fabrici de sdpun, 1 sand, 15 intreprinderi pescicole, 7 fabrici de coniac §i licheururi, 22 fabrici de ulei, 2 turnätorii, 4 fabrici de here, 3 vapsitorii chimice, 1 fabricd de spalat land, 42 caramidarii, 4 fabrici de fringhii, 1.296 diverse ateliere §i intreprinderi 2 fabrici de tigle, §. a. mici, etc. etc.

In total au fost 1.462 de intreprinderi industriale

fabrici §i ateliere

cu

o productiune totala iii valoare de abia 3.000.000 ruble, ocupand nurnai tin numär de 5.983 de lucrAtori. Privind aceste cifre, constatdm cu u§urintil cat de inapoiatd era situatiunea industriald din Basarabia la inceputul veacului nostru Trecand la cercetarea populatiunei, constatdm ca, dupd o statistied dela 1 lanuarie 1914, Basarabia numärd 2.245 553 de locuitori, dintre cari 1.131.828 barbati §i 1.113.725 femei.

A noud etapd din vieata economicd a Basarabiei a fost rázbaial mondial, declarat in 1914. Nouile evenimente, survenite din cauza marelui razboi, modified complectamente conditiunile economice din Basarabia. Marile operatiuni militare din Carpati §1 din Galitia (1914-1915) fac ca Basarabia, prin situatiunea sa geogralied, sà devie bazd de aprovizionare a armatelor Suclice §1 Sud-Vestice ruse§ti. Intrarea Romaniei in razboi contra Puterild Centrale aduce schimbari §i mai mari, deoarece transformd Basarabia in zond de rdzboi. Se creiazd aci un important numär de depozite militare de munitiuni, echiparnente, alimente pentru aprovizionarea armatelor combative §i a populatiunei civile. Ora§ele §i comunele sunt invadate cu tot felul de unitati, cari formeazd grosul armatelor de operatiuni. Intreprinderile industriale sunt mobilizate pentru necesitatile militare §i desigur, cd in astfel de imprejurdri, nu poate fi vorba de o activitate economica normala. Productiunea industriei basarabene a fost intreruptd. Comertul exterior www.dacoromanica.ro

BASARABIA

410

s'a redus la zero, iar cel interior s'a transformat in simple contingentari, rechizitii §1 sechestre pentru necesitatile militare §i civile. Singurile institutiuni economice, cari au profitat de aceste imprejurari exceptionale, au fost cooperativele din Basarabia, cari in cursul razboiului au luat un mare avant. Incliferenta de mai Inainte a guvernelor ruse§ti, In ce prive§te Cooperatia, s'a transformat in cursul rdzboiului inteo binevoitoare atentiune, acordandu-i credite largi In vederea aprovizionarii armatelor, prin intensificarea productiunei. Necesitatile de razboi au silit guvernele autocrate ruse§ti sa stabileasca legaturi mai stranse cu poporul de jos, in care ideia de cooperatie era incoltita deja de mult.

Pentru a ilustra cat de mult a contribuit Basarabia la operatiunile de a provizionare din timpul razboiului, dam mai jos cateva bilanturi de lichidare ale principalelor organizatiuni, cari erau imputernicite cu adunarea §i distribuirea produselor din Basarabia.

Bilantul de lichidare al sectiunei pregAtirilor pe ziva de 1 Octomvrie 1921. PASIV

ACT1V

Ministerul de Razboi Rus . . . Rub. 19.253.829,58 Zarzavat ci fructe Carrie §i untura . Furaje

.

e e

Vin Vite

5,

5.037.389,04 380.736,04 4.894 851,84 3.234.482,33 6.210.253,16

Cheltueli suplimen3.255.358,16 tare Diverse conturi . e 1.024.290,39 Total . . . Rub. 43.291.190,54

Uprava Guberniala de Aprov. a Basarabiei . . . Rub. 18.001.106,38 Sectia carne §i vite Avansuri . . . Diverse conturi .

Total

.

.

.

e

.

e

.

22.321.643,65 2.965.590,51 2 850,

. Rub. 43.291.190,54

Bilantul de lichidare al sectiei pAinei pentru armatd pe ziva de 1 Octomvrie 1921. PASIV

ACT1V

Ministerul de Razboi Rus . . . Rub. 42.657.208,79 1.980.774,72 Statul Roman . . If Sectia carne §i vite

.

11

33 946.008,27 18.259.879,81 61.944.192,01 4.455.300,69

Sectia pregatirilor . Produse . . . . P Diverci debitori . Cheltueli suplimen14.834.367,39 tare 13.576.047,45 Diverse conturi . . Total . . . Rub. 191.653.779,13 91

Delegatul Minis. Agriculturii Rus Rub. Ministerul Agric. . Aproviz. ff Diverse conturi . e

Total

www.dacoromanica.ro

.

.

20.963.382,96

29.259.895, 118.530.000, 22.900.501,17

. Rub. 191.653.779,13

ECONOMICA

411

Bilanful Comisiunei de lichidare a Upravei Regionale de Aprovizionare din Basarabia incheiat pe ziva de 1 Octomvrie 1921. PASIV

ACTIV

Upravele judetene . Rub. 1.099.061,56 Cumpdrdri de vite §1 unturd Debitori .

.

.

.

.

.

.

.

122.979,95 205.797,60

Uprava Guberniald de a provizionare Rub. 33.952.768,26 Diverse conturi . . 1.080.483,74

Sectia preetirilor a Upravei

Guber-

niale de Aprovizionare . . . . ,, 25.555.641,18 Ministerul de rdsboi a 5.321.180,66 Diverse conturi . a 2.728.591,05 Total . . . Rub. 35.033.252,

Total

.

.

.

Rub. 35.033.252,

Bilanful de lichidare al sectiei imputernicitului Ministerului de Agriculturà, C. A. Mimi, incheiat pe ziva de 1 Decemvrie 1921. ACTIV

Produse . . . . Rub. 18.750.582,63 3.636.079,95 Furnizori . . . . Uprava Guberniald de aproviz. . . a 24.005.851,04 Departamentul militar a 29.127.013,24 * 15.576.787,65 Diverse conturi. Total . . . Rub. 91.096.314,51

PASIV Delegatul 0-1 al Ministerului Agriculturii . . . . Rub. 77.294.202,61 11.772.395,69 Produse mdcinate .

Diverse conturi.

Total

.

.

.

2.029.716,21

. Rub. 91.096.314,51

A zecea etapei, a viefei economice basarabene, o formeazd revolufa din 1917, declararea Republicei Moldoveneqti §1 octal Unirei din 27 Martie 1918.

Greutätile §i oboselile rdsboiului, precum §i politica ultra nationalised §i nesincerd a conducdtorilor poporului rus, provocand din ce in ce nemultumiri interne, tot mai violente, era fatal ca toate acestea sä se termine cu o revolutiune, care s'a §i declarat in Fevruarie 1917. Aparatul istrativ §i militar al imensului lmperiu Rus intrd in descompunere, armata de operatiune este inundatd de spioni strdini transformati iii propagandi§ti revolutionari ; ea se dezorganizeazd §i soldatii §i ofiterii in rnassä incep a pdräsi frontul. Intreg Imperiul este cuprins de frdrndntdri interne, a cdror consecinta este rede§teptarea nationalitdtilor subjugate. Rand pe rand se declar state independente toate acele provincii ruse§ti populate de nationalitati straine, cucerite prin forta dealungul veacurilor de cdtre impràii ru§i. Dupd Finlanda, Polonia, Estonia, Lituania, Ucraina, Georgia, Armenia, vine www.dacoromanica.ro

BASARABIA

412

§i Basarabia, care la inceput apare ca Republicd Autonomd in Federatiunea Rusd, iar mai tdrziu devine Republica Moldoveneascd Indepenclentd.

Poporul basarabean nu a pierdut cea dintdi ocaziune, ce s'a ivit, §1, prin

glasul ale§ilor sdi, a facut apel la armata romând ca sd treacd Prutul §i sd a pere pdmantul strdvechiu românesc.

Faptul sa indeplinit la 13 lanuarie 1918, cdnd armata romând, pe temeiul drepturilor imprescriptibile asupra regiunilor moldovene§ti dintre Prut §1 Nistru, §i-a Malt intrarea triumfald in inima Basarabiei, la Chi§indu. Consecintele economice ale acestui mare fapt istoric au fost incalculabile pentru Basarabia. Actul Unirei dela 27 Martie 1918 nu a avut numai insemndtatea unui evenirnent national, ci §i a unei grandioase opere de ordine §i civilizatie.

Dad actul Unirei a readus Basarabia la Patria-Mamd, tot acest act a readus-o la massa sociald cu intregul ei aport economic. Reaua stare economicd, mo§tenit d. cu ocaziunea alipirei Basarabiei la Patria-Mamd, i§i are sorgintea nu numai in evenimentele recente, card puhoiul revolutionar, alimentat de unitdtile militare ruse bol§evizate, se retrAgea in dezordine depe frontul romanesc, trecând sub jaf §1 nimicire tot ce IntdIned in calea sa, ci §1 in programul politic, pe care guvernele ruse I-au avut tot timpul dela anexare, ca sd nu lase ca Basarabia sd devind o fortd economicd cu caracter independent. Am ardtat mai sus cum, de exemplu, la Petrograd nu se prived cu ochi buni o desvoltare importantd a industriei basarabene. Am ardtat de asemenea politica de anihilare a activitatii comerciale §i in special neglijenta culpabild, in care erau ldsate gurile Dundrei, färd sd mai vorbim de dezastrul economic, produs prin lipsa aproape complectd a cdilor de comunicatie.

Dacd nu ar fi fost cele cloud retele importante, cari legau Chi§indul, una cu Odesa §i alta cu Kievul, precum §i un oarecare progres in desvoltarea a cdtorva ora§e, am puted spune, cd Basarabia ne-a fost retrocedatd in aceea§ stare, cum se afld cu 106 ani inainte de Unire. Trebue sd mai mentiongm, cd pagubele pricinuite de armatele ruse in retragere, intrec cifra de lei 800.000.000 (valuta 1917), numai in ce prive§te proprieRitile rurale, forta de productiune a Basarabiei. In afard de aceasta, basa-

rabenii au mai fost pdgubiti prin rechizitii, acute de armatele ruse, cari au dat bonuri in valoare de lei 1.005.837 bani 32, card sd le fi pthtit. La acestea se mai adaugd rechizitille, fdcute tot de armatele ruse, pentru cari s'au emis 128 de bonuri mute, WA* valoare, indicdndu-se numai cantitatea ridicatd, care se urcd la circa 14.200 puduri cereale, furaje, porumb §i zarzavat. S'au mai rechizitionat de asemenea gra platd §i fdrd bonuri circa 63.500 puduri diferite produse ale solului, precum §i 2.301 capete de vite cornute, cai §i oi. In aceste conditiuni economice a fost realipitd Basarabia in anul 1918. www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

413

Comerful §i industria in Basarabia dela Unire Menace. Aceste doud importante ramuri de activitate economicd au intrat in angrenajul nouilor stdri politico-sociale in conditiuni cu totul precare. Am arAtat mai sus, atat cauzele vechi, cat §1 cele recente, cari au concurat la stanjenirea avantului comercial §i industrial in Basarabia. Activitatea comercialit in primii ani dupa Unire, a avut in aparentei o mi§care destul de importantd. Firmele comerciale locale, atat cele vechi, cat §i cele improvizate de rdzboi §1 de dupd rdzboi, au avut ocaziunea sd facd afaceri a§A de frumoase, incat ele au tentat §1 alte case comerciale de seamd din vechiul regat, ca sd infiinteze in Basarabia filiale §i reprezentante, contribuind aci la satisfacerea nevoilor economice, atat de mult resimlite dupd. rdzboi §i revolutie. In epoca blagoslovitd dintre anii 1918 1923 comerciantii erau In plind multumire.

Marile cerinte de refacere, alirnentate din ce in ce mai larg prin progresul constant al inflatiei monetare, culminat prin schimbul tardiv al rublelor din anii 1920 §i 1921, au fAcut pe comercianti sA'§i facd iluzii cd aceastA aparentd inflorire a negotului va fi de lungd duratd. Comerciantii, in majoritatea lor, au inceput sd-§i plaseze o build parte din capitalurile acumulate cu atatd u§urintd, in imobile urbane §i rurale, lard sd se gandeasca la terenul §ubred pe care se desfd§ura dansul transactiunilor comerciale din acest timp. Intr'adevdr, dacd analizAm indeaproape fondul economic al imprejurdrilor din aceasth epoca, constatAm cä structura lui era formatA, in majoritate covar§itoare, din cerinte de consirnatiune §i numai inteo prea mica. parte in cerinte de productinne.

Da, erau in ace§ti ani prea multi consumatori §i prea putini producAtori. Proprietarii expropriati, goniti de revolutie de pe pamanturile lor, s'au ingrAmAdit §i s'au fixat la ora§e intro stare de deprimare §i rezervA, contribuind la marirea numdrului acelora cari duceau o viatd improductivd. Cei mai multi dintre ei au trAit ani dearandul din vanzarea imobilelor urbane, a mobilelor, a bldnurilor §i a bijuteriilor, cumpdrate de negustori §1 de imbogAtitii de rAzboi.

La Ord, lumea era Inca sub efectul produs de surescitarea revolutionard, sustinutd de pleava demagogicd creatd de imprejurdri. MAsurile de ordine §i legalitate, luate prin nouile a§ezAri, precurn §i marea reformd agrard, au rezolvit repede problema sociald, dar nu au putut rezolvi imediat §i pe cea economicd. Productiunea s'a mic§orat enorm in cantitate §i in calitate, astfel cd comertul nu putea sa'si Ned acel punct de reazdm sdnAtos §1 durabil, care sd'I sustind §i sA'l apere de vremuri grele. Iatd. pentru ce am spus mai sus cd mi§carea comerciald din primii 5 ani dela Unire erd numai aparentd. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

414

Fiind bazatä numai pe operatiunile cari satislAceau aproape exclusiv cererile de consumatiune, erd fatal ca prima crizd, sau mai bine zis ordinea financiard ce a urmat, sd fie funestd pentru majoritatea comerciantilor §i Ifi special pentru aceia cari au fdcut imobilizdri. Activitatea comerciald dela 1923 Incoace intrd intr'o nota fazd.

Toti aceia cari se mai uitau cu coada ochiului peste Nistru, s'au convins in sfdr§it cd a§ezdrile noastre in Basarabia sunt sfinte §i definitive, §i cd flU mai pot rAmdne in starea de pasivitate §i rezervd ce pästrau pand acum. lnteun cuvAnt toald lumea a ineeput sd lucreze. Proprietarii au luat drumul catre cotcle ce Ii s'au rezervat prin expropriere, nouii improprietäriti, ajutati prin BAncile Populare §i Ob§tii, prin Casele de Imprumut pe Gaj, prin Casele de Credit a Agricultorilor, au inceput sa'§i cultive mai intens pdmânturile, iar comertul se in ireaptà cMre afaceri cu caracter productiv ferdrie, cherestea, ma§ini agricole §1 industriale, exportul fructelor, vinurilor, cerealelor, etc. Anii seceto§i ce au urmat au produs criza economicd, iar stoparea inflatiunei §i absorbirea unei pdrti din capitalurile disponibile de cdtre ramurile de productiune, au fAcut ca comertul in general, §i cel de consum in special, sd sufere.

latd cum se explicd disparitiunea celor mai multor intreprinderi de consumatiune §i zilele grele pe cari le trde§te comertul de manufacturd §i de lux in ultirnul tirnp.

Acum 4-5 ani Portdreii Tribunalului Läpu§na aveau zile cAnd nu protestau nici un efect comercial, astAzi insd nurnärul protestelor s'a ridicat pdnd

la 2-300 pe zi. Examinand listele acestor proteste, constatdm cd procentul cel mai mare ii dau intreprinclerile comerciale cu caracter improductiv, circa 701/4.

In aceasta a doua fa zd a comertului basarabean, dela 1923 incoace, s'au fAcut toate incercdrile pentru echilibrarea unei balante economice a Basarabiei, cdutAndu-se a se stabili legdturi directe cu tanile vecine, in care scop s'a infiintat §1 Vama Chiqindu.

LegAturi comerciale s'au putut stabili cu Polonia §1 Cehoslovacia, ca state mai apropiate de Basarabia, facandu-se toate sfortdrile pentru exportul in aceste tdri a vinului, a fructelor verzi qi uscate, uleiu vegetal, cereale, vite §i piei crude. Abid infiintatd, Vama Chi§indu a avut urmdtoarea mi§care in cursul anului 1924 :

1) Import 320 vagoane mdrfuri, asupra cdrora s'a incasat : Taxe vamale Lei 11.675.373,95 Comisioane

,,

2.068.644,70

,, 2.477.574,80 Lei 16.221.593,45 Diverse taxe 2) Export 340 vagoane mArfuri, asupra cArora

s'a incasat taxe de

www.dacoromanica.ro

Lei

6.191.397,30

ECONOMICA

415

Camera de Comert qi Industrie a fost infiintata in Chi§inau Inca dela 1 lulie 1919, cu un numar foarte restrans de membri inscri§i, avand ca circornscriptie intreaga Basarabie. Astazi numarul lor s'a ridicat la 3 580 membri ale gatori, conform listelor electorate, §i numai pentru circumscriptia actuald (care cuprinde judetele Lapupa, Orhei §i Tighina), fata de 11.337 firme comerciale inscrise. Pe ziva de 14 Decemvrie 1922 judetele Ismail §i Cetatea-Alba au e§it din circomscriptia Camerei de Comert din Chi§indu, infiintandu-se Camere de Comert independente.

Deasemenea judetul Cahul a lost repartizat, pc aceea§i data, la circornscriptia Camerei de Comert din Ballad, La 1 Ianuarie 1924 judetele Balti §i Soroca au fost ata§ate Camerei de Comert din la§i, iar la 1 lulie 1925, in baza nouei legi de reorganizare a Camerilor de Comert, judetul Hotin a fost trecut in circomscriptia Camerei de Comert din Boto§ani. I3ursa de Cereale qi de Mdrfuri, a card infiintare s'a decretat in 1923, a inceput sä functioneze la 1 Aprilie 1924, avand 2 sectiuni : una pentru cereale §1 marfuri §i alta speciala pentru agricultura §i viticultura. Corporatittnea Bursei numard 104 membri, din cari 68 cerealicti §1 36 a grieultori §i viticultori. Camera Arbitrald a fost infiintata odata cu Bursa §i are pentru prima sectie 20 arbitri, iar pentru secunda 10 arbitri. Sfatul negustoresc este o organizatiune particulara, recunoscutd ca persoana morala, §i numara 700-800 membri numai in Chicinau, avand filiale in toata Basarabia. Extinderea aplicarii codului de comert in Basarabia a avut ca urmare inscrierea firmelor comerciale. Astfel, in circumscriptia Camerei de Comert din Chi§inau, pana la 12 lulie 1925, totalul firmelor comerciale era :

J UDETE

Finne individuale

Läpu§na Orhei Tighina

5.543 2.970 2.459

Total

.

.

10.972

Firme sociale

216 76 73 365

Tot a i

5.759 3.046 2.532 11.337

Inchiderea granitei dinspre Rusia §i imposibilitatile de utilizare a unci importante ape navigabile, cum este Nistrul, reprezinta o mare paguba economieä pentru Basarabia. Legdturile comerciale dinainte de rdsboi, cu pietele din interiorul Rusici, asigurau producatorilor basarabeni debuceurile cele mal favorabile, iar n.gustorilor o continuitate in transactiuni §i un volum de afaceri, care le asigura existenta §i progresul. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

416

In nouile orientdri comerciale interne, negustorii §i-au indreptat privirile cAtre celelalte provincii alipite §i Vechiul Regat, stabilind relatiuni comerc'ale, atat cu centrele de productiune industrialA, cat §i cu centrale de consumatiune, pe cari au inceput sd le cunoascA §i sd le aprecieze. Expozitiunea Genera Id §i Targul de Mostre din AugustSeptemvrie 1925 a contribuit mult la cunoa§terea tuturor pietelor romane§ti din restul TArii, iar in ce prive§te Basarabia, de ce anume avutii §i produse este capabild. Activitatea industrialà de dupd Unire s'a desfa§urat in linie paraleld cu negotul.

1 'fte,

, '''n?

iot4.460'

.

ifts/k ;.,

.

d!

"0.

:

Expozitia generala din ChiOn5u. 1925.

Portalul principal.

Repunerea in functiune a tabricilor, cari au fost inchise sau devastate de rAsboi §i revolutie, a mers greu, fie din cauza lipsei de capitaluri prea mari ce necesitau refacerea lor, fie oin lipsa de combustibil. Singurd industria mordritului, care a functionat mai tot timpul, a avut posibilitati sd se sustina §i sa realizeze chiar §1 progrese. Fabricile de spirt de asemenea s'au sustinut prin mentinerea monopolului §1 preluarea de cAtre Stat a produselor acestei industrii. Basarabia fiind lipsitd de institutiuni de credit cu caracter local, odatd cu inchiderea granitelor dinspre Rusia, a stopat §i finantarea industriei, care depindea de bAncile ruse§ti, cari au inceput sd'§i retraga capitalurile din sucursalele de aci, Inca din timpul rAsboiului chiar. BAncile mari romane§ti au venit imediat sä corecteze lipsurile de credit, www.dacoromanica.ro

EC ONOMICA

417

ele insä nu puteau sd facd de cat o finantare evolutivä §1 in limitele satisfacerii tuturor nevoilor. Combustibilul de asemenea era procurat mai inainte din bazinul carbonifer al Donului, acuma insd industria§ii incep sd-1 caute aiurea, fit in tara, fie in strainatate, dar dificultätile de transport sunt o mare piedicd pentru o deplind functionare a industriilor lor. Bazele §ubrede ale industriei basarabene se mai datoreazd §1 faptului cd o bund parte din intreprinderile industriale de aci functiond in mod dependent, ca un fd de anexe ale marilor uzine de peste Nistru, cu menirea de a prelucra anumite materii brute in semifabricate in scop de a fi transportate in metropolele industriale pentru o fabricatie definitivd. 1#"-trl 4041 .

;stk

rr

St

='

,./213

; I

I

'!; .

.

o

r

L

e

vU, ...?" , .

..

...i .

X'

i

r ..

A

L

Ia Plitt

Expozitia generala din Chi§inau,

1925.

Pavilionul Regiei Moho!). Statului.

Prin inchiderea granitei soarta acestor industrii a fost pusd in grea cumpänd.

0 era noud in vieata industriei basarabene se deschide prin infiintarea in anul 1923 a Societatii Nationale de Credit Industrial, care a inceput opera de finantare efectivd, directd §i in mare, acordand mai Midi credite importante marei industrii, jar. din anul 1925 s'a inceput ajutorarea micii industrii §i a atelierelor prin intermediul institutiunilor de credit locale, dar cu procente limitate la maximum 10% anual. Dupd aceste consideratiuni de ordin general sã trecem la cercetarea situatiunei industriei basarabene dupd specialitate, capacitate, valoare etc. In acest scop am intocmit alaturatele trei tablouri, cari formeazd anexele No. 1, 2 §i 3, reprezentând numarul §i productiunea totald a intreprinderilor (mici §i mari), luate din diferite surse. E. 215.

www.dacoromanica.ro

27

A nexa No. 1.

Situatia generald a Intreprinderilor industriale din Basarabia pe anul 1923, dui:4 datele oficiale ale Directiunei Regionale a Statisticei din Chi§indu. SPECIALITA TEA

n

a n

CC

< I-

Z 111

apd

.

vánt

, cai

Rural

Total

.

53

599

652

1

.

5

409

414

1

1.206

1.218

.

12

-I

<

i

I

Aura la

Totald

duti cantitativ

Productiunn disponibild cantitativ

.

451.400 kgr. 2.126.832 kg. 2.578.232 kgr. 16.975.599 kgr.

2.814.421 kgr.

j

.

.

11

11

.

.

220

220

Fabr. de ulei .

.

34

105

139 I

. .

2

2

4.600 kgr.

4.600 kgr.

48.000 kgr.

.

10

10

1.076 kgr.

1.076 kgr.

35.564 kgr.

1.318 kgr.

Fabr. de ape gazoase . . . .

31

11

42

477 kgr.

37 kgr. 514 kgr. si 653 deca si 1.215 deca

49.200 kgr. si 72.902 deca

10.020 kgr.

.

9

10

19

.

10

3

13

Oloinite

.

.

Fabr. de paste fainoase

.

Fabr. de bornboane

.

.

.

2

_

Urbana

Irban

PrOdUCtillnea On-

1

29.620 kgr.

si 12 deca

si 562 deca

Fabr. de spirt si rachiu

.

.

Fabr. de bere

.

Fabr. de mezeluri

Fabr. de zahdr. .

7

7 1

1

46.289 kgr.

si 315 daca

75.909 kgr.

si 227 deca

3.296.854 kgr.

si 1.082 deca

190.922 kgr.

si 123 deca

si 562 deca

si 653 theca si 1.215 deca

7.315.8510 si 474 005 deca

19.585 deca

3.234 deca

4.463 deca

7.699 deca

2.272.885 deca

26.535 deca

384 kgr.

44.080 kgr.

48.000 kgr.

1.760.000 kgr.

800 0

50.00 )0

384 kgr. 48.000 kgr:

www.dacoromanica.ro

50.800 0

YIEWIVSVE

Mori cu aburi )4

PRODUCTIUNEA PE i ZI

NUMARUL

Fe lul

intrep.

LLD

..s ...

-

oo ...4

= r,

Fabrici de sdpun

/MEGRAFICE

Diverse

3.779 kgr.

10.643 m. 3

12.071 m. 3

109.497 m.3

33.607 buc.

39.507 buc.

667.314 buc.

558.380 kgr.

73.200 kgr.

34

.

10

6

16

.

2

47

49

Fabr.decArdmiclà

2

11

13

6.100

.

10.640

.

16.740

.

212.000

.

156.000

Fabr. de oale .

.

2

8

10

40

.

2.150

.

2.190

,,

205. 00

.

83.000

Fabr. de postav

3

12

15

15 mtr.

766 mtr.

781 mtr.

4

42

46

146 kgr.

1.712 kgr.

1.858 kgr.

1

16

1.716

7

-

Fabrici de cherestea

.

.

.

Fabr. de tiglä

§i scarm. ldnd

GICA

1.403 kgr.

14

Fabr. de spAlat

METALUR-

2.374 kgr.

20

TAbdcarii

.

.

15

TurnAtorii

. . .

7

Uzini electrice Tipografii

.

.

.

3

. .

24

Manufact.R.M.S. Alte fabrici . .

TOTAL . .

1

3

-

6

24

1

10

15

25

27

2.734

3.012

1.428 m. 3

900 buc.

.

1.200 kw.

-

16

.

93 kw

1.732

1.293 kw.

_

.

20.790 mtr.

181.760 kgr.

311.114 kw.

-

_

Var 64.000 kgr. Var 960 kgr. Var 64.960 kgr. Var 123.000 kgr. Sara 3.200 . Unsori 256 . Unsori 256 . Unsori 52 800 . Malt 1 600 . Malt 1 600 . Malt 19.200 n

Sare 3.200 .

-

-

www.dacoromanica.ro

-

-

51.660 m. 3

73.900 buc.

. .

2.500 mtr. 160 kgr. 37.888

-

.

ypIwomooa

CHIMICX

Anexa ND. 2.

Situatia Intreprinderilor industriale (industria mare) din Regiunea VI Industrialä, cuprinzAnd judetele: Chisinau, Orhei, Tighina, Cahul, Balti, Hotin i Soroca, pe anul 1924 SPECIALITA.TEA

Fabrici de ulel

.

.

No. H. P.

65

1.146

.

21

4.015

.

3

. .

Capitalul investit Lei aur

Materia prima

2.145.000 37.000 tone

Mori comerciale cu mai

mult de 4 valturi .

Paste fainoase Bere

.

.

.

.

60.000

7

.

Malt

4

3.675.000 35.000

'

90

590.000

20

96.000

110

Valoarea ei

220.000.000

.

250.000.000

,,

1.200.000

800 tone orz

4.800.000

Product!a

Valoarea ei

7.525 tone ulei,

320.000.000

36.700 tone Ulna

357.000.000

11.755 turte oleagenoase

104 tone

1.500.000

29.170 Hltr.

20.000.000

635 tone

5.600.000

Alcool

16

260

2.300.000

50.000.000 906.000 Hltr.

85.000.000

Zahar

1

782

1.690.000 21.000 tone

20.000.000

2.650 tone

73.500.000

1

20

92.000

32 tone

450.000

30 tone

500 000

1

25

86.720

200

-

2.600 000

165

.

3.800.000

15

500

6.100.000

350

.

7.000.000

320

,,

12.000.000

Mobile

4

215

115.000

1.700 m2

2.400 000

Cherestea

6

280

300.000

9.000

Cuie si sarma

.

.

. .

Lacatie Ateliere

mecanice

turnatorii.

.

,

si .

.

.

3.600.000

14.000 000 12.000 m3 cheres-

stea, 20.000 bur.

doage, 25.000 buc.

lazi

www.dacoromanica.ro

17.000.000

vIavvsva

Fe lul

industriei

at

VatA pentru confectiuni

3

Postav

1

12

Tricotaje

1

1

10.000

TAbAcArie

9

220

600.000

6

140

350.000

Ghips

1

47

68.000

130.000

Tipografii *i litografii .

7

56

800.000

4.500 000

Uzini electrice

7

4 300

1.500 000

1

169

231.000

12.45

21.188.720

. w

N'a lucrat

. .

.

.

1

18

50.000

SApun de toaletA .

.

.

2

29

90.000 15 tone unt cocos,

150

24 tone sau

Tigle §i cArArnizi .

.

.

6.300 000 110.000 kgr.

8.400.000

20.000 kgr.

2 006.000

800.000

250.000

40.000 3 tone Yana

l-

I.

N'a produs

2.000 kgr. lanA 200 kgr.mAtasd

162.000 1.000.000

1.500 tnetri

400.000

4.500 bucAti

1.400.000

50.000 000

35.000.000

1.500.000

450 tone

250.000

tu

tu .0 '1'-:.4

8.500 000

to

Diverse

R. M. S

.

.

.

.

.

Total .

.

. .

183

6.320.000 kw. ore

787 tone tutur,

.

www.dacoromanica.ro

258.414.800 bucati tigAri

620.342.000

971 950.000

youNON003

Chimicd

Acid tartric.

Anexa No. 3.

Situatiunea intreprinderilor industriale din judetele Cetatea-Albä §i Ismail pe anul 1923 dupä datele d-lui Ing. Const. Petrovici No.

= ..

introprinderilor

FELIIL INTREPRINDEREI

C.

1

2 3 4 5 6

7 8 9 10

Mori mecanice

168 65

Fabrici de ulei . , postav

17

bere 0 n ma§ini agricole . . . . , A reliere mecanice Vopsitorii §i fabrici de bitut abaua FabricA de hdrtie Uzini electrice 0

n

Fabrici de spirt §i coniac

. . .

.

2 3 7 15 1

3 3

11

0

. cherestea

10

12

,,

0

conserve

3

13

,,

0

sdpun

5

Capital investit in lei 67.185.000 3.756.000 4.341.000 3.000.000

H. P.

NJ.

luctltorilor

5.119 242

1.037

209 40 39

140

2.500.000 1.260 000 2.210.000 1.500.000 6.250.000 3.000.000 8.600.000 1.500.000

191

24

37

62 75

96

30

629

42

28 224 112

19

370.000 85.000

14

Tabdcdrii

5

15

Fabrici de apd gazoasd Fabricd de mezeluri . . Fabrici de cArdmidd §i tigle de

5

191.000

18

9

1

200.000

4

3

4

1.000.000

10

60

317

108 948 000

6.884

2.160

16 17

ciment

TOTAL

719.000 kgr. Mind. 8.600 kgr. ulei.

615 m. postav. 9.000 I. bere.

91

148

253 40

Puterea de productiune in 24 de ore

7.000 kgr. hArtie de impachetat. 1.910 Kw.

12.000 gr. spirt.

185 m. c. lemn fasonat. 7.400 c. de 1/2 kgr. cons. pe§te L200 kgr. bulion §i 3.000 c.

cons. pe§te. 3.960 kgr. sdpun.

13

,

www.dacoromanica.ro

1.500 sifoane. 3.500 kgr. mezeluri. 28.000 cArdmizi §1 3.000 tigle.

visvIwsva

-

-a'

ECONOMICA

423

Nu am avut posibilitäi ca sä intocmim un singur tablou pentru intreprin-

derile din intreaga Basarabie (anexa No. 2 ci No. 3), pe care sä-1 putem comparà cu cel general intocmit de Directiunea Regionald a Statisticei din Chicindu (anexa No. 1), deoarece, atAt pri n calculele, cM §i prin alcdtuirea lor, diferd unul de altul. Astfel pe când Inspectoratul Industrial a calculat capitalul investit in lei aur, d-1 inginer Petrovici, in studiul sdu, probabil cd a socotit valoarea contabild a intreprinderei, adicd a adunat la un loc lei aur cu lei hârtie, netinand cont de deprecierile valutare. Altfel nici nu ne putem explicd cum, fata de suma de 3.675.000 lei aur, care reprezintä capitalul investit in morile comerciale mari, din cele 7 judete ce cad in circumscriptia Inspectorablui Industrial din Chicindu, ar putea. tigurd 67.185.000 lei aur, drept capital investit in morile mecanice, numai din cloud judete stalice ale Basarabiei, sau invers. In ce priveVe alcAtuirea tablourilor de mai sus, vedem CA, pe când Inspectoratul Industrial ne dä materia prima ci productia ei rear& d-1 inginer Petrovici, in studiul sdu, ne aratd numai cantitatea ce ar puted eventual produce intreprinderea in timp de 24 ore. Examinând valoarea produsefor disponibile ci aceea a produselor vândute, in cursul anului 1923, constat5m urmätoarele : Soldul märfurilor rdmase disponibile la sfarOul anului 1922 a fost de . . . . Lei 31.339.461 Soldul märfurilor rilmase disponibile la sfdrcitul anului . . . . 1923 a fost de . . 62.967.555 . . Diferenta intre aceste cloud solduri este de . . . . . . Lei 31.628.094 care reprezintd o parte din productiunea anului 1923.

. .....

.

. .........

La aceastä cifrd addogam valoarea marfurilor vandute in cur-.

sul anului 1923 de

.

.

.

.

.

.

Lei 242.084.949

Total . . Lei 273.713.043 care reprezintd valoarea productiunei industriale din anul 1923. Tinem sà mentiondm cä evaludrile diferitilor cercetätori in acest domeniu sunt foarte variate dela Unire incoace. Aca de pita, pe când d-1 inginer Racovita evalueazd productiunea industriei basarabene din 1919 la lei 976.000.000, in care sumd inträ ci productiunea morilor mici ci mari §i a altor intreprinderi minsemnate, d-1 E. Giurgea o evalueazd pe cea din 1920- numai cu lei 188.000.000 (in aceastd sumä neintrdnd productiunea morilor), Directiunea Regionald a Statisticei din Chicinau soco-

tecte pe cea din 1923, dupd cum am vdzut mai sus, la circa lei 275.000.000, iar Inspectoratul Industrial din Chicindu evalueaza productiunea din 1924, numai a industriei mari din regiunea sa, adicd din cele 7 judete, la lei 971.950.000. Dacd la aceastä din urnid sumd am addoga ci productia Manufacturei de www.dacoromanica.ro

BASARABIA

424

Tutun din Chi§indu, precum §1 a uzinelor electrice, care n'a fost socotità de cMre Inspectoratul Industrial in suma de mai sus, constatam ca productiunea totalei industriald, din cele 7 judete basarabene, este de circa lei 1.125.000.000. Dupa cum se vede, di ferentele dela an la an sunt a§a de marl, incat cu greu se poate forma o medie. A ite cà productiunea intr'un singur an s'a mic§orat dela lei 976.000.000 la lei 188.000.000 (exclusiv productiunea morilor), sau cà peste un an a sältat dela lei 275.000.000, cat era in 1923 pentru intreaga Basarabie, la lei 1.125.000.000 (numai pentru industria mare din cele 7 judete din 1924) este cu neputinta. A§a fiind cauzele acestor nepotriviri trebuesc cautate nu numai In fluctuatiunile valutare, ci §1 in sistemele Intrebuintate de manuitorii cifrelor §i datelor statistice. In aceastä ordine de idei este probabil ca atat d-1 inginer Racovita, cat §i Inspectoratul Industrial din Chi§indu, in calculul fäcut, au luat drept baza capacitatea fiecarei intreprinderi In parte, facand mai mull cercetari la fata locului, pe cand d-1 E. Giurgea §i Directiuna Regionalâ a Statisticei din Chi§inau s'au bazat in mare parte pe datele oficiale ce Ii s'a trimis. Caryl este vorba insä de a raspunde la intrebari oficiale, intreprinzatOrii, In majoritatea cazurilor, de teama cä aceste date vor ajunge la cuno§tinta fiscului, cauta sA subevalueze productiunea intreprinderilor lor. i aceste temeri, la unele intreprinderi au mers atat de departe, Incat valoarea materiilor prime

s'a trecut cu o suma mai mare decat valoarea produselor fabricate. Cu alti cuvinte, ar urma s. credem cä aceste intreprinderi au lucrat in paguba, pe caml in realitate ele au realizat din contra beneficii. De aceea inclinam mai mult spre datele d-lui ing. Racovita §1 a Ispectoratului Industrial §i credem cä valoarea productiunei industriale totale din Basarabia, din anul 1924, a fost de cel putin 1.500.000.000 lei monedd curentä. In ceeace prive§te veniturile acestor intreprinderi, conform anexei No. 1, au fost in 1923 de lei 335.906.634 din care cele urbane (ei 161.219.787 §i rurale lei 194.686.847, iar cheltuelile anuale, la aceia§ data, au fost de lei 270.419.488.

Rezulta prin urmare un benificiu de lei 85.487.146 I). Urbane

Valoarea clddirilor rna§lnilor

Total general

.

. .

Rurale

Total

81.324.474 110.428.870

lei 138.111.208 s 215.209.815

lei 219.435.682 ,, 325.638.685

lei 191.753.344

lei 353.321.023

lel 545.074.367 2)

lei

. . .

lt Pe cand valoarea mOrfurilor vAndute, impreunO cu disponibilul rOmas in 1923,a fost de lei 273.713.043,

venitul total al intreprinderilor din Basarabia, in aceias an, a fost de lei 355.906.634. nezulta deci un plus tI veniturt, peste valoarea produselor fabricate, de lei 82.193 598, provenit probabil din alte surse ce au intreprinderile industriale din Basarabla.

2) Desigur Ca aceasta suma reprezinta o vaioare contabila, eaci in realitate valoarea adevaratii a intreprinderilor Industriale Imici si marl) din Basarabia trece peste 2.500.000.000 lei moned5 curenta.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

425

Foria motrice: motoare urbane rurale cu o forla totala de Lucrátori: urbani . rurali . . Total General

.

. .

.

169

696 = 865 19 660 H. P.

Barba ti 1.907

. 3.870 . 5.777

Femei 104

Total 2.011

38

3.908

,142

5.919

Combustibil intrebuintat in kgr.: Urbane 311.306 4.382.466 28.905.588 95.960 3.803 3.252.430

Rurale 1.360.916 3.400.374 83.044.493 564.732 46:074.420 9.533.061

Total 1.672.222 7.782.840 111.950.081 660.692 46.078.223 12.785.491

Total General 36.951.553

143.977.996

180.929.549

Benzina . Motorina Lemne

.

. .

. . .

Pacura Pae

Alte materii. .

Valoarea combustibilului intrebuintot:

Urbane Rurale

Lei 0

24.975 889 58.278.142

Total . . . Lei 83.254.031 &nude cu cart stint asigurate intreprinderile industrlale: Urbane Rurale

Lei 129.563.665 e 100.412.030

Total . . . Lei 229 975.695 Datoriile intreprinderilor industriale la band qi particulari: Urbane Lei 62.155.998 Rurale

12.081.705

Total . . . Lei 74.237.703 Suprafata ocupatã cu instalatiuni industriale : Urbane Ha. 80,3 626,4

Rurale

Total Nationalitatea intreprinzatorilor : Moldoveni Ru§i

Hit. 706,7 Urbane 36 24

Rurale 967 207

www.dacoromanica.ro

Total 1.003 231

BASARABIA

426

Polonezi Neamti zi Bulgari Turci Evrei Greci Alte nationalitAti

.

Urbane Rurale 4 24 96 2 5 430 3 2 202 291 2 5 3 174

Total General.

.

280

2.199

Total 28 98 2

435 5

493 7 177

2.479

So lul fertil al Basarabiei permite desvoltarea in conditiuni destul de avantajoase a industriei alimentare, iar din produsele su6solului singurd industria

ceramicd 41 poate asigurd un progres important. Din industria alimentarA poate luà o mare extindere morAritul, fabricatiunea uleiului vegetal, industria alcoolului, a pastelor fAinoase, a zaharului, iar din cea ceramicA fabricarea tiglei, oalelor, cArAmizilor §1 a materialului cubic, denumit , Klinker", excelent pentru constructia §oselelor. In ce prive§te desvoltarea celorlalte industrii, cum sunt : metalurgia, chimica, lemnoase etc., ele neposedAnd, nici combustibil, nici materia prima suficientA, instalarea §i functionarea lor necesitA capitaluri prea marl, iar produsele realizate ar fi u§or concurate cu acelea ale provinciilor, a cAror conditiuni naturale le pun intr'o situatie mai favorabilA. Dacd la industria alimentard lipsa de combustibil, capital §i mana de lucru specializatA se poate inlAturd prin intrebuintarea cArbunelui alb sau a energiei electrice, prin acordarea de credite eftine §i pe termen lung, prin Infiintarea de §coli technice pentru creiare a lucrAtorilor speciali§ti, la celelalte industrii, cum este de pildA cea metalurgicA, sau chiar chimicA, lipsa materiel prime este de neinvins.

Nu se poate ca inteo regiune unde, pe langA combustibil §1 mânä de lucru, mai lipse§te §i materia primA, sA se infiinteze intreprinderi numai din ambitia de a avea acolo o industrie proprie §i variatA.

Aâ fiind, ochii atelora cari sunt chemati sA supravegheze deaproape soarta industriei basarabene, trebue sa sugereze in primul rand o desvoltare

cat mai mare ce se poate dá industrializArii produselor a gricole, anirnale

§1

ceramice.

Industria minierA. Deoarece aceastA industrie formeazA o productiune cu totul specialA in Basarabia, pentru simplificarea cercetArilor noastre, am crezut de cuviinta sA o tratAm separat. Fata de alte provincii romAne§ti, Basarabia este sAracA in zAcaminte miniere. PrinA in prezent aceste exploatAri se reduc la tderi de piatrA, scoateri de argilA, lut, fosforite §i ghips.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

427

Cercetarile geologice, facute in Basarabia, au descoperit existenta §i a altor zgcaminte, in special a carbunelui de piatra, in regiunea Bolgradului, din judetul Ismail, §i a lignitului pe malul lacului lalpug, din acelea§i parti. Aceste descoperiri au determinat pe un consortiu roman, compus din Banca Sindicatului Agricol Ialomita, Banca Cereali§tilor §i Banca Comerciala Romana din Bucure§ti, de a infiinta o societate anonimg sub denumirea "Industria Basarabiei cu un capital de lei 10.000.000, cu scopul de a exploata zacamintele miniere din Basarabia.

<11.2*

p

: 9.

4

1

7

Expozitia generalà dln Chisinau, 1925.

Pavilionul Industrial.

Insg primele exploatgri fAcute au dovedit cä stratul zacamintelor de carbuni este prea subtire, iar majoritatea cdrbunelui extras, din cauza marelui procent de pamant ce posedg, este de o calitate inferioara §i nu poate fi intrebuintat pentru scopuri industriale. Astazi acest combustibil este folosit de catre populatiunea bg§tina§a pentru satisfacerea nevoilor ei curente. Tot in Basarabia de Sud, in vecinatatea judetului Ismail, s'au facut de catre diferiti intreprinzatori mai curajo§i exploardri pentru descoperirea de isvoare petrolifere, cari de§i n'au adus Inca nici o surpriza, totu§i au dat oarecari sperante §i cercetarile vor continua. Pentru a ne face o ideie de gradul de desvoltare a industriei miniere in Basarabia am intocmit doua tablouri, cari formeaza anexele No. 4 §i 5. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

428

ECONOMICA

Numärul §i productiunea carierelor in exploatare dela

1 lanuarie 1922 pinä 1a 1 lunie 1925, dupl datele

Subinspectoratului PIATRA CIOPLITA

LUT

PIATRA

7-

PROPRIET/t TEA

'V

-.= .. .a.- -

CARIEREI

=

---i

Chl1inh

De Stat . , Particulate . De Stat

Orhel

.

.

Particulare .

100

2

90

41

7.877

I

376

4

8.786

50 1.675

17

3

5.085 530

9

2.280

.

.

.

1

Particulate .

.

.

1

. . .

.

Tigillna

_ .0

e

-°

It 2 ..

Cahul

.

De Stat . Particulare

. .

.

.

.

De Stat . Particulate .

. .

De Stat . . Particulate .

.

.

.

.

1

-

340

-

- 3

1

35

425

200

- -

16

4.440

1

150

.

.

.

2

700

TOTAL .

.

36

13.526

1

22

-

"5

-- --

---

300

- -

1

1

1 1

1.500 2 279

3

920

2.396

2

1.700

4

.

1.373

.6

2

-1

'i,-7,-s

- - - - -- -- - - - - - - -

8 2

.

De Stat . Particulate

4

2

1.524

4

- - - - -

- - - - - -- --

.

m. e.

1

De Stat

.

-: 2-'

9.144 4.059

.

Particulate .

tn. c.

22 8

.

De Stat

.'2

1.342 1.582

.

-..

Cantitatea

6 5

Particulate .

._

.

a

h-

1.017

:

.

`cg

Cantltatea

2.935

De Stat

Balti

In. c.

7 6

2 6

. . .

a

-`.`;'.

141

1

....

.

-in-

<,- -

Can titatea

437

. . .

.

3.420

-

1

-

.

m. c.

-:L=

2

.

.

Cantitataa

2

3 6

160

4.527

1

1

629

1

830

7

3 402

1

144

Minier din Chi§inau

NI SIP

PIETRIS

BRUT A

100 750

1

1.000

52.957

4

5 079

1

20

429

ARGILA

Cantitatta t--: t m. e.

a

4-'-7.1

Cantitatea m. c.

E

'

FOSFORITE

t

Cantitatea

-E, t,

Cantitatea

Et

Cantitatea

'E, :.-

kgr.

'-'-.77-

kgr.

°-7.---

kgr.

: 7-

----

--

-:;--.7

a

-- -- - - - --- -- -- --- - - - - - - - -- -- -- -- -- -- - - - 200 m. c. - - - - - - - - -- -- -- -1

850

400

150

"48.000

1

1.575

1

880

- -655

-

2

1.500

-

-

578

-

2

160

5.898

1

164.583

-

329.583

2

MINIM EXPLOATATE ..,

a

---

1

145.000

2 48.000 kr. 200 m. c.

- -- -1

145.000

1

t,:., ,..,....,-. 1,1 .......4.-.«.-. A. Ci...4 ..... iar cele 80 ,, particulate Sau impreuna 234 cariere au dat in total

.4 -.c.

t.. Ii

,

n

1,-.4.-.1

38.184

, .

AA 00 .... .

.

.

... I..

. .

§i 329.583 kgr. de produse miniere

,,

n

83.037 m. c.

493.000

n

n

§i 822.583 kgr. de produse miniere. www.dacoromanica.ro

i kgr.

6.496

31

11.676 6 668

18

46 6 1

25 6 11

1

10

2 4

2 20

- -

Cantitatea ni. c.

10 7

5

_

_

165.000

4

GHIPS

-- -- - - -

- - - - - - - -850

IOTALUL PRODUSELOR

NAMOL

10

2

1.961

8.767 9.312 48.000 kgr. 8.635 4.484

2.680 955 445.000 kgr. 3.276 1.700 655 164.583 kgr.

6319 1.408 165.000 kgg

11

4.935

3 3

1.260 1.450

228 6

83 037 m.c. 822.583 kgr.

A nexa No. 4.

BASARABIA

430

ECONOMICA

431

A nexo.

Situatiunea carierelor In Basarabia in anul 191upa date1E Subinspectortu1u mitiler din Chi§indit

iCl

m. C.

'

M. C.

g

Cantitati

"

M. C.

6

2,

Cantitatea

r"

M. C.

g

De Stat CHISINAU

Particulare .

.

.

SOROCA

BALTI

HOTIN

TIGHINA

ISMAIL

CET.-ALBA

Particulare .

I

2

1.057

1

.

.

5

1.017

Particulare .

.

1

1

376

- -

De Stat Particulare .

.

De Stat.

.

-

.

Particulare .

.

.

.

Particulate .

.

.

4

- - 2

De Stat

5

1.675

35

1

-

-

- -

-

De Stat Particulare .

16

.

4.440

1

- - -

De Stat Particulare . .

.

.

6

-

. .

Particulare . Tota1

,

.

.

2

.

.

36

1.373

1

- 700

11 413

18

6

1.090

437

9

4.209

480

13

3.655

1.532

8

4.069

30

20

2.817

4

8.786

11

1.455

1

50(

3

530

1

2.27C

5

1.040

3

920

5

820

2

1.700

220

M. C.

150

2,

.

1

150

3

400

120

2

200

1.500

I

100

1

140

100

1

750

3.165 100

37.072

1

3

1.000

3.779

particulare n n n Sau impreuna' 176 de cariere au dat in total a

220

1

1

86

2

629

4.402

..

1

12

2

1

11

160

2.890

1

150

3

48.000kgr.

_

200 m. c,

1

-

164.583

-

115.000

- - -

-

1

48.000 kgr.

1

200 m. G.

15.743 in. c. i 279.583 kgr. de produse miniere, a 42.926 em c. iI 493.000 a 58.669 m. c. 41 872.583 kgr. de produse minerale.

www.dacoromanica.ro

_

_

- 1

-

-

1

w `s

-

c.:.

kgr.

- - - - - - - - - -

- - _ - - - -

279,583

Cantitatea

-

-

TOTALUL

produselor miniere exploatate

o

g

7.c

1

I

,

"-1.

.

.

150

Cantitatea

'

kgr.

-

2 2

S

Cantitatea

g

1

2

6

160

_o

-

1

D'n care 90 carere de Stat au dat in tota iar

Cantitatea

.2.,

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

-

106

1

4

-

De Stat

De Stat. CAHUL

740

- -

De Stat ORHEI

I

2 g

,

g

Cantitatea

24

2

F

GHIPS No. carierelor

Cantitatea

i _

o... s

FOSFORITE

NAMOL No. carierelor

m. c.

2

2

ARGILA No. carierekir

Cantitatea

..

6

2

55

NIS1P No. carierelor

MEM

2

PIETRIS

PIATRA BRUTA

No. carierelor

6 .-S.

PROPRIETATEA

No. carierelor

JUDETUL

I PIATPA CIOPLITA

No. cartel elor

, LUT

445.000

-

"

Cantitatea

6 8

1.936

12

5.703

18

4.285

18

6.668

m. c.

1

3.067 9.312 48.000 kgr.

19

2.575 m. c.

23 6

6

4.484

1

1.240 955 445.000 k fir.

6

940 m. c.

6 4

2

1.700

2 2 20

200 164.583 kgr.

2 1

240 115.000 kgr.

13

5.935 rn. G.

6.719 m. G.

3

1.260

3

1.450

-

445.000 176

58.669 rn. C'

772.583 kgr.

No. 5.

BASARABIA

432

Num Arul mare de cariere, fata de productiunea totald realizatd, se datore§te faptului cd, la compunerea acestui tablou, pentru simplificarea §1 u§urarea calculelor, am considerat fiecare exploatare dintr'o carierA, care posedd mai multe minerale, drept carierd separatd pentru fiecare mineral in parte. De exemplu, carierele din cari se exploatau deodatA §i piatrd bruld §1 piatra cioplitA, le-am considerat ca doud cariere, adicA fiecare exploatare separat. latA pentru ce in anexa No. 4 figureafd cantitAti atAt de minimale, ca

35 m. c. prooductiune la o lutnitA, sau 90 m. c. la doud cariere de piatrd. De fapt aceste exploatAri sunt rii pe lAngd exploatarea principald a carierei, In realitate numdrul total al carierilor din Basarabia, din punct de vedere istrativ, nu trece de 170. Desigur cä la o productiune de 83.037 m. c. §i 8221 /2 tone de produse miniere, realizate in timp de 31/2 ani, chiar acest numär de 170 cariere . este destul de mare. Aci insä, trebue sa avem in vedere cd astAzi, aceste cariere in Basarabia sunt in plinä reorganizare, in urma Legei Minelor, introdusa abid in anul 1924. PAnA la introducerea acestei legi, carierele, sau erau in pArdsire, sau se exploatau de cdtre pariiculari nesupArati de nimeni, cad nu existà nici o legiferare rusä in aceastä privinta. Si pentru a ilustrà acest fapt am intocmit §i anexa No. 5, care reprezirità exploatärile miniere numai pe anul 1924, adicd primul an de aplicare a nouei legi a minelor in Basarabia.

Din anexa No. 5 reese cA, numai in primul an de aplicare a Legei Minelor, productiunea aproape s'a dublat, cad, pe cAnd in 31/2 ani totalul productiunei este de 83.037 ni. c. §1 8221/2 tone, numai intr'un singur an, 1924, s'a exploatat 58.669 m. c. §1 7721/2 tone. Dar acest lucru se poate vedea. §i din tabloul de mai jos, care reprezintd

veniturile Statului obtinute din exploatarea bimurilor miniere din Basarabia dela 1919 panA la 1 lunie 1925 : Anti in cart s'au exploatat bunurile. 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925

. .

Venitui obtinut.

Lei 49.080, >,

.

),

82.033,80 26.745,45

46.450, $ 281.251,25 .

.

.

.

523.764,,

(5 lurn) . . 241.108, De§i Legea Minelor, menitd a pune o reguld in istrarea §1 exploa-

tarea rationald a bogAtiilor subsolului nostru, este abiA in al doilea an de aplicare, totu§i s'a constatat cd ea contine unele lacune, cari sperdm cd prin noul Regulament Minier se vor inläturd. Dacd industria minierd din Basarabia este la inceputurile ei de organizare, iar produsele rezultate din exploatarea ei nu prezintd pentru moment o importanta mai mare. totu§i, din ceeace este cunoscut cd posedá subsolul basarabean, se va puta ajunge, printr'o bund organizare §i istrare a exploatdrilor, www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

433

atat la realizarea unor frumoase venituri pentru Stat, cat §i la opera de inzestrare a Basarabiei cu chile de comunicatiune, atat de necesare. Munca in Basarabia. Dim, in cele ce urmeaza, situatiunea muncii din Basarabia, folosindu-ne 'de datele si explicatiunile Inspectoratului Regional al Muncii din Chi§inau.

Dupd Unirea politicd din 1918, desfiintandu-se vechea institutiune Remeslenaia Uprava", s'a infiintat si in Basarabia Serviciul Muncii pe langa Directoratul Industriei i Comertului, care a preluat sarcina da a lichicla vechea institutiune ruseasca §i de a introduce legislatia muncitoreasca din vechiul regat. Mai tarziu, prin Martie 1920, creindu-se un minister special, care prin reorganizarile ulterioare devine ,,Ministerul Muncii, Cooperatiei si Asigurdrilor Sociale" de astazi, se infiinteaza si in Basarabia organul respectiv sub denumirea de Inspectoratul Regional al Muncii", menit ca sã organizeze §i sd indrumeze chestiunea muncitoreasca.

Conflictele colective de rnuncsa. Cu promulgarea legii pentru reglementarea conflictelor colective de munca din 5 Septemvrie 1920, Inspectoratul Regional al Muncei din Basarabia i§i deschide calea indatoririlor sale legate, prin intervenirea in neintelegerile ivite dintre patroni si salariati. Mentionam ca, potrivit statutului rus asupra muncii industriale, la intreprinderile socotite mari, adica acele cari aveau cel putin 20 salariati p rmanenti §i un motor, sau cel putin 30 salariati permanenti, atributiuni'e mentionate mai sus cadeau in sarcina inspectorilor de fabrici. Dam in cele ce urmeaza o scurta situatie a conflictelor colective de munch' in Basarabia ivite intre 1 lunie 1920 si 1 lulie 1925 si tra tate in conformitate cu legea respectiva din 5 Septemvrie 1920 : 1. Inainte de greva generald s'au declarat 7 conflicte cu 255 grevisti din 351, cat este totalul salariatilor acelor intreprinderi (72%) ; 2. In timpul grevei generale din Octomvrie 1920 s'au declarat 7 conflicte cu 548 grevisti din totalul de 682 de salariati, cat aveau acele intreprinderi (80,35%). 3. Intre Noemvrie 1920

Iulie 1925 s'au de,larat 49 de conflicte cu 3.517 grevisti din totalul de 5.676 de salariati, cati aveau acele intreprinderi (61,95%). Toate aceste conflicte au trecut prin filiera organelor Ministerului Muncii, majoritatea lor aplanandu-se prin intervenirea acestor organe.

Oficiile de plasare. La 30 Septemvrie 1921 a fost promulgatd legea pentru organizarea plasdrilor in Romania una din primele legi a§teptatä in materie de legislatie muncitoreascd gratie cdreia, pe tot teritoriul regatului, au luat fiinta Oficii Publice §i gratuite de mijlocire in cautarea de lucru §i de lucrAtori p- ntru toate domeniile de ocupatie. La promulgarea acestei legi Basarabia nu aved, in aceasta directiune, aproape nimic constituit. Existau doar, in unele centre urbane, ni§te biurouri particulare, numite B. 215

28

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

434

Kontora", cari inlesneau cdutarea personalului de serviciu gospoddresc obi§nuit, concurand u§or cu diferiti intermediari factori §1 factorite", cari, §i ei cu plata, fAceau diferite plasamente cam de acela§ fel. Aceste biurouri au fost inchise de cdtre Inspectorat, iar intermediarilor, cari, la controlul organelor in drept, au fost gdsiti continuand practicarea acestei profesiuni, Ii s'au dresat acte, starpindu-se, pe cat a fost cu putintä, mijlocirea plätita. clandestind.

In Basarabia, dupd nevoile constatate, s'au creiat 5 Oficii de Plasare, cari inregistreazd gratuit toate cererile de lucru §1 toate ofertele de locuri ce li se adreseazd, cdutând prin relatiuni periodice, ce intretin cu celelalte Oficii din tart, sd satisfacd toate solicitArile ce li se adreseazd, acordand ca avantai, in caz de deplasare a lucrdtorilor, o reducere de jumätate de pret pe C. F. R. §1 N. F. R.

Pentru a ne face o idee despre activitatea Oficiilor de Plasare in Basarabia, vom examind, pe luni, numdrul ofertelor, cererilor §i plasdrilor, din ultimii doi ani, in cinci judete pendinte de circumscriptiunea Inspectoratului Muncii din Chi§indu, §i, anume : Ldpu§na, Cetatea-Albd, Tighina, BdIti §1 Hotin. lanuarie Fevruarie Martie . Aprilie Mai lunie

.

In anul 1924: oferte 612, cereri

.

.

.

.

.

.

.

.

895,

/1

.

1468 . ,

,, ,, ,,

.

1.686, 1.772, 1.215, 1.045, 1.133, 1.240. 1.300, 1.241, 880,

,,

Julie

,.

August . . Septemvrie. Octomvrie . Noemvrie . Decemvrie .

.

" 1/

.

,,

.

,,

Total

., ,, 79

If 7/

,, ,, )1

,,

,,

803, plasdri 1.229, 1.452, 1.323, 1.852, 1.565. 1.713, 1.823, 1.248, 1.156, 1.580, 1.298,

If

,, ,,

,, )9

If

., ,,

331

508 767 873 1.033 706 766 863 825 762 860 652

. oferte 14.487, cereri 17.042, plasdri 8.946

In anul 1925: lanuarie Fevruarie Martie . Aprilie . Mai lunie lulie August

oferte

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

,f )

,, If

.

/f .

.

.

. .

.

.

/f

"

934, cereri 1.248, plasdri 992, 1.392, 1.343, 1.339, 1.139, 1.309, 1.451,

If

. ff

,, )7

1.402, 1.697, 1.438, 1.679, 1.775, 1.643, 1.674,

www.dacoromanica.ro

645 741

,,

,, )1

,, )7

938 820 790 834 882 1.107

ECONOMICA

435

Septemvrie. Octomvrie . Noerrivrie .

.

.

.

.

Deceit-wile

.

.

oferte 2.496, cereri 2.080, plasdri 1.470

.

,/

.

99

1.991, 1.445, 1.096,

2.266, 1.549, 1.125,

1.581

882 575

It 2f

Total. . oferte 16.927, cereri 19.576, plasAri 11.265 Dacd raportdm plaseirile" efectuate la media ofertelor" din ace§ti doi ani, constatdm cd, acestea din urmd, au fost satisfäcute in proportie de 64.28%.

RaportAndu-le insd la media cereritor" din acela§ timp, constatArn cä proportia de satisfacerea lor a fost numai de 55.14°10. Lucratorii straini i imigratiunile. In legAturd cu operatiunile de mijlocire intre patroni, cari ofer locuri §i lucrdtorii cari cer de lacru, trebue pusd numai deck §i chestiunea generaId a aflArii pietii muncii, in care a pdtruns, din cauza crizei economice, prin care trecem, problema §omajului, cu necesitatea revizuirei salariatilor strdini. In privinta revizuirei salariatilor strAini din Basarabia, dupd datele statistice obtinute in 1925, putem ardtd pe judete numArul salariatilor strAini, asupra cdrora comisiunea, care reprezintd interesele bratelor indigene §i ale

sigurantei Statului, trebue sd se pronunte. Aslfel in judetul Chi§indu avern 79

77

ft 11

12

11

91

19

)9

17

7)

n

11

11

MO

1 097 de lucrAtori strAini ; .

n

C.-Albd Ismail Orhei

,,

Tighina Hotin Soroca Cahul

,,

,,

,,

. . . . . . . . . .

.

.

n

" ,,

.

.

173 ,, 163 136 " 87 ,, 65 . 58 36 " 34 ,,

71

29

ff 11

91

PP

19

PI

,,

)0

In total . 1.849 de lucrAtori strAini In ce prive§te controlul asupra intreprinderilor §i agentiilor de migratiune §i transport, prevAzut de legea din 11 Aprilie 1925, serviciile Ministerului Muncii sunt in curs de organizare In Basarabia. .

.

Organizarea meseriilor. Pentru cunoa§terea, mdcar in mod succint, a chestiunei organizärii meseriilor din Basarabia, pAnd in luna Septemvrie a anului 1919, când s'au desfiintat vechiile institutiuni meseriale, vorn aruncd o scurtd ochire asupra trecutului. Potrivit statutului rus asupra industriei §i meseriilor, functionau in ora§ele mai importante din Basarabia, Inca din veacul trecut, ni§te institutiuni speciale, denumite "Remeslenaia Uprava". A§d burldoard, in Chi§indu toti meseria§ii erau grupati mai intdiu in bresle, avAnd fiecare o adunare generald §1 un organ de conclucere, care se numed ,,Uprava (primAria), compusd dintr'un staroste §i doi ajutori, cari aveau urmawww.dacoromanica.ro

BASARABJA

436

loarele atributiuni : cunoa§terea tuturor meseria§ilor din breasld, ajutorarea sriraci §i luarea primelor mdsuri pentru pAstrarea averii celor decedati, supravegherea uceniciei, examinarea candidatilor pentru titlul de calla §i maistru, controlul exercitiului meseriilor, incasarea diferitelor taxe meseriale etc. Aclunarea generald a unei bresle aved urmMoarele indatoriri : aleged sta-

cc lor

rostele

§1

ajutorii sM, propuneâ modul de taxare a meseria§ilor la intreaga

breasla, stabileá taxi anuald a membrilor, intocmed bugetul §i controld executarea lui. Deasupra breslelor, luate laolaltd, functiona pentru o istrare unitardi o PrimArie Generald Meseriald, care se compunea din toti starostii de breasld, sub conducerea unui ',cap. sau primar, ales dintre mai§trii renumiti ai breslelor, avand de cel putin 5 ani acest titlu. Alegerea se fAced de chtre o adunare speciald a tuturor starostilor, complectath cu cdte doi delegati, anume dela fiecare breaslA §i confirmat de guvernatorul provinciei. Atributiunile capului. PrimAriei generale meseriale erau : a consultd adunarea starostilor in diferite chestiuni, privind propA§irea meseriilor, a supraveghed functionarea breslelor §i a casieriilor lor, a se interesd de felul cum se exercitä §1 se invata meseriile, avAnd dreptul de a luà mAsuri, purtand in deosebi grijd de invAtarea meseri lor prin:re fiii de meseria§i. In anutnite cazuri judecau §i diferite fapte in leggturA cu : angajarea de cAtre un patron a unei calfe fArd aprobarea breslei din care fAcea parte, exercitarea de cAtre un maistru a unei alte meserii decdt aceea pentru care aveà atestat etc. Cu toatä extensiunea atributiunilor lor, aceste institutiuni meseriale degenerând, in urma intdmpindrilor fdcute de insu§i meseria§ii din Chi§inAu, au lost desfiintate in Septemvrie 1919, creindu-se in locul lor Serviciul Muncii depe langd Directoratul de Industrie §i Comert al Basarabiei. Pe Iângd acest Serviciu s'a format un Consiliu consultativ, constituit din reprezentantii breslelor desfiintate §i a sindicatelor aparute la acea datA. Serviciul Muncii, organ cu totul nou, n'a avut timpul §i posibilitatea de a desAvdr§i opera ce-i revenea. Dupd ce a izbutit sA pregAteascd erniterea unor ordonante obligatorii pentru angajirea, prestarea §i achitarea muncii, trece la Directiunea Muncii §i Cooperatiei din Basarabia, unde mai tdrziu a luat fiintd Serviciul de Inspectie. La 26 Mai 1921, a fost promulgatd legea asociatiunilor profesionale, menitA sd dea indicatiuni §1 inlesniri de constituire §i functionare a asociatiunilor de patroni sau de salariati, de orice fel de activitate, reglementând exercitiul dreptului de liberd asociere. In Basarabia, incA din 1917, se formaserA, in ora§ele mai principale, ni§te Sindicate, numite Soiuzuri", cari reprezentau solidarizAri vrcmelnice §1 incoherente a diferitelor elemente in vederea imbunAtatirei conditiunilor de mund. Controlul §i dispozitiunile organelor istrative, neincrederea mutuald a membrilor §i nepregAtirea elementelor conducAtoare, au sldbit multe din acele www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

437

injghebäri sindicale. La aplicarea legii respective, cAnd toate sindicatele profesionale din teritoriile alipite, creiate in baza legilor anterioare, trebuiau sd

indeplineascA anumite conditiuni de inregistrare, putine din ele au indreptdtit existenta lor. La 6 Fevruarie 1924, promulgAndu-se legea pentru dobAndirea personalitätii juridice, mi§carea asociativd muncitoreascä capdtä o altd indrumare §i este obligatd, lit ce prive§te formele generale de constituire, ca §1 celelalte asociatiuni, de a se inscrie la tribunalul sediului lor. In Basarabia, de§i gAsim un numär destul de mare de sindicate, numai 3-4 dintre ele au un sAmbure de vieatà, celelalte toate existd doar cu numele. Iatd situatia sindicatelor profesionale din Basarabia : 1. PAnd la 26 Mai 1921 au fost in total 8 sindicate patronale §1 33 muncitore§ti.

2. Dupd 26 Mai 1921, adicA dupd promulgarea legii asociatiunilor profesionale, erau :

In jud. §i or. Chi§indu lf

11

" "

Pf

ff

If

11

11

11

17 sindicate de salariati §i 9 sindicate patronale

.

Cetatea-AlbA Balti . . . Hotin Ismail . . .

2

.

9

.

3

.

,,

11

11

11

g 8 9

)1

/I

. nici un sindic. patron. 3. Dupd 6 Fevruarie 1924, in baza legii pentru dobandirea personalitAtii juridice, erau : In jud. §i or. Chi§indu . 14 sindicate de salariati, 5 patronale §i 1 mixt . II adlti 9 10 )) ))

If

71

)5

If

11

17

"

4

77

" "

f1

"

Hotin Cetatea-Albd Ismail .

.

.

.

.

11

7/

77

2

17

11

2

,,

3

0

)1

n

77

37

11

10

-

La 2 lunie 1923 a fost promulgatd legea pentru extinderea, cu oarecari modificdri, §i in Basarabia, a dispozitiunilor privitoare la exercitiul §i controlul meseriilor, cuprinse in legea organizdrei meseriilor, creditului §i asigurdrilor

muncitore§ri din 1912, din vechiul regat. Din aceastd lege, incA la 16 Aprilie 1921, fuseserd extinse §i in Basarabia dispozitiurffle privitoare la asigurAri, infiintandu-se 10 Case de Asigurdri, sub conducerea Casei Centrale a Asigurdrilor Sociale din Ministerul Muncii. Legea respectivA, prevAzAnd pentru orice meseria§ obligatiunea de a aveA cartea de capacitate profesionald, a instituit in toate capitalele de judele din Basarabia, pentru fiecare din cele 12 grupe de meserii, cdte o Comisiune de examinare, ajutatã in lucrArile ei de cAtre un Secretariat. LucrArile de aplicare a acestei legi fiind incA in curs, Om mai jos totalul operatiunilor de inregistrare, pentru toatd regiunea, pe ziva de 30 lunie 1925. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

438

TABLO UL meseriasilor Inscrisi in baza legii pentru extinderea organizarii meserillor In Basarabia, pana la 30 lunie 1925 LUCRATORI

UCENICII

TOTAL GENERAL

MAI*TRI

44

I

Metal

11

Lemn

.

.

.

E2

O

a.

Ora§

8

Judet

ce

A

Z'

70.

CM

V -e,

Ora§

lilESER11

Total

GRUPEI E DE

13prif

.V.:

O

73'

ff.

2.178

1.080

3.25

316

343

659

42

46

88

4.005

1 950

693

2.64

214

181

395

32

51

83

3.121

.

1.110

1.067

2.177

131

242

373

10

. .

1.240

1.054

2.29,

136

225

361

8

150

148

29:

41

81

122

169

397

566

29

318

347

1

16

17

930

135

323

45:

27

119

146

1

40

41

645

4

12

12

384

.

III

Imbracaminte

IV

Piele .

V

Piatra

VI

Alimente .

VII

Par

VIII

Palarii, mode .

94

236

33

6

36

IX

Culori

64

191

25

8

32

t

1

1

296

X

Carne

122

208

331

6

136

142

6

6

478

25

.

.

.

. .

2.734

174 18

77

85

2 740

420

...._

Xl

Arte grafice

.

35

177

21

4

62

6

X11

Gluvaergie, ceasotnicarie . .

31

128

159

1

14

15

XIII

Diverse meserii .

16

12

2,

4

1

5

7.294

5.711

.

TOTAL .

.

13.00S

923

1.790

2.713

_

2

8

303

182

33

94

456 550

16.271

colile de ucenici i ucenice. Pe tárâmul ridicArii culturale a tineretului muncitoresc Ministerul Muncii, la infiintarea organelor lui din Basarabia, www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

439

n'a gdsit nici o urmä din trecut, cu care sd lege un fir de continuitate in preocupdrile sale. Astfel fiind, lucrul trebuiA pornit dela inceput §i, date fiind imprejurdrile,

era nevoe de avant pentru a porni §i de sacrificii pentru a isbuti. Prima linie trasd in aceastd directiune a fost conferinta tuturor inspectorilor muncH din Romania, din luna Decemvrie 1920, cAnd organele respective din Basarabia au imbrdti§at cu toatd cdldura programul cultural, existent in vechiul regat §i au pornit la lucru cu multd insufletire. Greutatile intanapinate prin dezinteresarea, atat a patronilor cat §1 a lucrdtorilor §i ucenicilor, au fost inlAturate pe cAt posibil, instituindu-se un Consiliu Central pentru organizarea §i sprijinirea §coalelor de ucenici §1 ucenice din Basarabia, in urma apelului lansat la 2 lanuarie 1921.

Greutdtile au persistat ins6, astfel cd rezultatul imbucurdtor obtinut la inceput, a dat inapoi, intrucAt, dupd 2-3 ani, s'a mic§orat atAt numdrul §coalelor,

cat §i acela al elevilor. Iatd cAte-va date asupra cursurilor serale, organizate in Basarabia pentru ucenici §i ucenice : In anii 1920-1921 au functionat 7 §coli, avAnd 959 elevi inscri§i, din

cad 663 cu frecventa regulatd ; In anii 1921-1922 au functionat 8 §coli, avAnd 1.551 elevi inscri§i, din cari 893 cu frecventa regulatd ; In anii 1922-1923 au functionat 5 §coli, avand 964 elevi inscri§i, din cad 581 cu frecventa regulatd ; In anii 1923-1924 au functionat 4 §coli, avAnd 370 elevi inscri§i, din cari 176 cu frecventa regulatd. La 1 Martie 1925 clasele pentru adulti, cu un total de 521 elevi inscri§i, din cari 319 cu frecventa regulatd, au trecut la Ministerul Instructiunii Publice, rdmAnAnd §colilor numai clasele pentru absolventii cursului primar, cu un total de 202 elevi inscri§i, din cad 110 au frecventat regulat, dAnd 57 promovati. Depe urma legiferdrii invardmantului primar al Statului (din 26 lulie 1924) §i a clasificdrii situatiunii absolventilor §colilor de ucenici §i ucenice (28 Martie 1925), avem toatd increderea cd vor profitA serios §1 tinerele elemente muncitore§ti din centrele mai importante ale Basarabiei. Inspeetarea intreprinderilor. In privinta conditiunilor de angajare, prestare §i salarizare a muncii, itt Basarabia neexistând nici o regulamentare oficiald, acestea au rdmas sd fie conduse prin bundvointa celor interesati §i dupd obiceiul locului. VizitAndu-se in fiecare localitate, re§edinta de judet, §i ocazional §i in alte un numdr de 1.344 intreprinderi mici §1 mari, avand un total de 6.452 salariati, din cari 4.006. barbati, 435 femei, 1.592 bdeti §i 410 fete, aceasta intre Octomvrie 1924Iulie 1925, s'a constatat intre altele : lipsa generald a contractelor scrise, raritatea invoelilor colective, neuniformitatea orelor de lucru,

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

490

quantumul salariilor, modalialtile de plata', nestatornicia uceniciei §i mai cu seamd, totala absenta a sanctiunilor, etc. AO dar, iatd o serie intreag d. de circumstante triste, cdreia trebue§te adaugat procentul extrem de intins de salariati §i patroni analfabeti. Repausul duminical i Camerile de MuncA. Prin promulgarea legii vantru regulamentarea repausului duminical §i a sarbAtorilor legate, din 18 lunie 1925, regiunea dintre Prut §i Nistru a obtinut o randuire unitard cu vechiul regat, la respectarea cdreea au fost interesate, afard de organele politiene§ti §i istrative, atat proectatele Camere de Muncd, cat §i organele actuale de inspectie a muncii. In sesiunea parlamentard din Mai 1925, votandu-se proectul de lege pentru infiintarea §i organizarea Camerilor de Muncd §1 a Consiliului Superior al Muncii, Basarabia ca §i restul tdrii, se gase§te in ziva obtinerei unui mod de reprezentare §i apdrare a intereselor muncitore§ti, in care toate categoriile de salariati urmeazd sd ià o parte activä la a plicarea legiuirilor ce o privesc, fructificand controlul §i supravegherea istratiunilor de Stat. Rezumand intr'o expunere, cu totul succintä §i obiectivd, chipul in care au luat treptat fiinta organele muncii in Basarabia, am intentionat sã ardtdm felul in care, dupd timpurite critice din 1917 §i un interval scurt de dezorientare, 1917-1918, muncitorimea basarabeand, prin solicitudinea Statului Roman, a cdpdtat cea mai irnportantd conditiune de viatd : lini§tea cautarei intereselor. ei §1 un inceput de organe folositoare asigurdrii acestor interese, tinzand a ocupa locul ei distinct, aldturi de muncitorimea celorlalte provincii ale Romaniei Mari. CAILE DE COMUCATIE. Importanta cdilor de comunicatie, in vieata economicd a popoarelor, a fost recunoscutd in mod unanim, §1 Basarabia, in aceastd

privintä, a fost pusá inteo situatiune inferioard din cauza intereselor politice strdine, pe cari lc-am relevat deja in capitolele precedente ale acestei lucräri.

Cáile de apA sunt beneficiile naturale de seamd, pe cari le are Basarabia. Excelenta ei situatiune geograficd face ca sd fie, aproape in intregime, inconjuratd de ape curgaloare navigabile, mai in toatat lungirnea lor : Prutul, Dundrea §i Nistrul, iar la Sud, sd aibd §i o portiune deschisd la Marea Neagrd, care in trecutul indepartat o lega economice§te cu Fenicienii, Grecii, Genovezii, Venetienii §1 alte popoare comerciale. Dacd aceste incomparabile avantagii naturale ar fi complectate de mana omului cu o flotd comerciald suficientd, mai mult de junidtate din marea pro-

blema a transporturilor in Basarabia ar fi rezolvità. Câtä vreme insä legaturile politice cu Rdsdritul vor rdmane in stadiul actual, Nistrul §i Marea vor constitui pentru noi cloud ape nioarte §i de asemenea va ramane fArä vieata §i marele proect polonez de a lega Marea Balticd cu Marea

Neagra printr'un canal, prin utilizarea cursurilor de api: Vistula www.dacoromanica.ro

San Nistrul

4-tga

ECONOMICA

A nexa No. 6. CAILE DE COMUNICATIE.

II

tor,o4

totAt

CAstrzny

LEGF.NDA. .aseLe Mil &idea

ii

u

so Mu Irv*.

.5osete Jueeterw3 exutede.

r

115 G017511413.

atvaner, WomaN

SZP

Drumuri

i

osele.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

441a

A nexa No. 7. CALLE DE COMUNICATIE.

eloel

LEGENDA. C.Pnarmaij zums

.

Conshoe.

Drumuri de fer. www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

441

Calle de uscat formeaza punctul slab in economia Basarabiei §i insuficienta lor a atras atentiunea tuturor guvernelor dela Unire incoace. A. Dupa datele statistice culese dela organele C. F. R. din Chi§indu, reese cä Basarabia poseda in total abia 1.215 km. retea de cale feratd normald §i aceasta la o suprafatd de circa 44.000 km. patrati §i o populatiune de 2.600.000 locuitori cat poseda astAzi. lard cum este repartizata §i cum se exploateaza aceasta retea : 1. Linia normala Noua-Sulita Volcinet, avand o lungime de . . . . 172 km. 2. 3 4.

,,

a

a

.

;,

5.

If

6.

;

7. 8.

a

a

Vasile Lupu Ocnita a . . . 177 a ft ft Balti . 115 Mateuti n Vasile Lupu Tighina . . . 167 Tighina Basarabeasca Reni, avancl o lungime de 290 a ft " . 168 . Basarabeasca C.-Alba Bugaz 98 a largara Prut n n . . . 3,5 " Tighina Varnita, avand o lungime de .

Ultima linie se exploateazd astdzi numai pentru cari.ffe de balast. Inainte de Unire, la Varnita, care este un port pe Nistru, se Incarcau vagoane cu cereale aduse pe acest fluviu din judetele Hotin §i Soroca. Afard de aceste linii, in exploatare, mai sunt 1. Linia normald Larga Nistru, avAnd o intindere de 23 km. neredatd Inca exploatdrii ;

2. Linia normala Traian Val -- Debarcader, avand o intindere de cativa km., ducAnd la minele de cdrbuni din regiunea Bolgradului, §i 3. Linia ingusta, un metru latime, Bucovat Dobrina, spre Hu§i. Linia ingustd de 750 mm. !Mime Larga Hotin a fost dernontatd in anul 1921 §i transportatd la Bucure§ti, iar linia in constructie Artiz Ismail, al cArei terasament a fost facut de societatea particulard B. J. D. 0. I) se pare cd s'a renuntat de a se termina pe actualul traseu. Majoritatea liniilor ferate au fost construite de Statul rusesc, afard de Basarabeasca Cetatea-Alba §i Basarabeasca Prut, proprietatea carora este revendicatd de catre actualii detindtori a unei parti de actiuni a vechei societati particulare B. J. D. 0. Pand la rezolvirea acestui litigiu, liniile in chestiune se exploateaza de catre istratiunea C. F. R., prima dela 1 Mai 1919 §1 secunda dela 16 Octomvrie 1922. Trecand sub istratiunea Statului roman, prima grijd a conducAtorilor no§trii a fost normalizarea §i consolidarea primei Iinii, Basarabeasca CetateaAlba, iar in ce prive§te secunda Basarabeasca largara Prut, cu directia spre Zorleni Barlad, ea nici n'a fost terminatd de vechea societate particulard' B J. D. 0., constructiunea gdrilor §i consoliiarea liniei intregi, fdcandu-se de catre istratiunea C. F. R. Liniile ferate astAzi in exploatare sunt toate normalizate §i consolidate, la unele s'au schimbat podurile (de exemplu linia Vasile Lupu Balti Noua 9 Bessarabskoe Jelezno-Dorojnoe Obscestvo.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

442

Sulita), iar la celelalte s'a facut §i refactia de traverse §1 §ine, inclusiv §1 linia de mai sus. In total reteaua C. F. R. din Basarabia are 97 de gäri in functiune. Liniile existente sunt cu cale simplA, afarä de Vasile Lupu-Corne§ti, care are cale dublä, dar, din cauza lucrarilor de consolidare ce sä fac, cea de-a doua linie nu este redata Inca circulatiunii. Pe timpul ad-tiei ruse§ti, §i linia Noua-Sulita Volcinet era cu cale dublä, insà, luanclu-se in exploatare de catre C. F. R., una din linii s'a demontat, iar traversele au fost intrebuintate pentru intretinerea celei rdmase. Serviciul de legaturd intre statiunile C. F. R. sä efectuiaza prin 3.060 kilometri de fire telegrafice §i 3.050 kilometri de fire telefonice. Punctele de legdtura cu caile ferate ruse, astazi intrerupte, sunt : 1. Bugaz spre Odesa; 2. Tighina , Tiraspol Razdelnaia, cu ramificatii spre a) Odesa, b) Moscova Petrograd §1 c) Kiew ; 3. Mateuti . Olviopol ; 4. Volcinet .

Jmerinca

Cazatin

Kiew §1

5. Nistru , Camenita. Trecand la cercetarea activitätii retelei basarabene, constatám a zilnic

circulä pe ele 2 trenuri accelerate, 24 personale, 8 mixte §1 22 de marfa. Totalul vagoanelor de marfá inscrise §i incarcate in cursul anului 1924 a fost : 1. Dela 1 lanuarie 30 lunie 1924 s'au inscris §1 incdrcat 25.015 vagoane, acoperite §i descoperite, in intreaga Basarabie; 2. Dela 1 lulie 31 Decemvrie 1924 s'au inscris §i incarcat 17.251 vagoane, acoperite §i descoperite, numai in regiunea de exploatare din Chi§inäu. Vagoane sosite cu marfä §i descärcate in Basarabia au fost : 1. Dela 1 lanuarie 31 Mai 1924 un numar de 24.699 vagoane, acoperite §i descoperite, pentru intreaga Basarabia §i 2. Dela 1 lunie 31 Decemvrie 1924 un fulmar de 30.313 vagoane, acoperite §i descoperite, numai in regiunea de exploatare din Chi§indu. Din totalul de 42.266 de vagoane, incarcate in 1924 in Basarabia, 5.282 vagoane au fost destinate pentru export, 18.118 au fost incArcate pentru interiorul Basarabiei §i 18.866 pentru restul tarii. In ce prive§te numärul de vagoane bune, aflate pe teritoriul basarabean, pe ziva de 2 Fevruarie 1924, au circulat pe toate liniile exploatabile 2.268 de vagoane acoperite §i 271 descoperite, iar media locomotivelor bune in circulatie pe 1924 a fost de 123, in reparatie 35. Acest material rulant este deservit de 15 revizii de vagoane rAspandite in statiunile mai principale din Basarabia, cu un personal de circa 250 de oameni, cari, afara de curatirea §i revizuirea zilnica a tuturor trenurilor circulabile in Basarabia, au reparat in anul 1924 : 500 de vagoane având reparatii mijlocii §i 2.500

n

n

n

n

mici.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

943

Afard de aceste revizii de vagoane se mai gdse§te la Tighina un atelier principal pentru reparatia vagoanelor §1 locomotivelor. Tot acolo se face §1 normalizarea materialului rulant de pe linie larga. Dar liniile existente sunt cu totul insuficiente pentru satisfacerea nevoilor economice §i strategice ale Basarabiei. Deaceea guvernul roman, hied din primii ani de dupd Unire, a cdutat sd elaboreze un intreg plan pentru constructiunea noilor linii ferate, menite a lega, pe de o parte diferitele centre basarabene intre ele, iar pe de alta cu ceIe din Vechiul Regat i tinuturile alipite, plan care cere pentru aplicarea lui sume enorme §i timp indelungat. Cu toate dificultatile financiare, prin care trece tara, s'au luat totu§i mdsuri ca, mdcar in parte, sa se satisfacd, cat mai repede, nevoile imperioase ale Basarabiei. Astfel putem cita linia strategicd Chi§indu Zloti, sau mai bine zis Revaca-Sahaidac, care in 2-3 ani va fi complect terminatd §i pusd in circalatie, scurtand astfel drumul spre Galati cu circa 70 de km. §i trecand printr'o regiune mai indepartatd de Nistru. (Actuala retea, Chi§indu Tighina Galati, este vulnerabild, din punct de vedere militar, deoarece trece pe o distantd respectabild dealungul Nistrului). In stare de proect, cu toate studiile necesare fdcute, se afld constructiunea

marei linii BaltiOrheiChi§inau, care, cu ajutorul liniei precedente (Revaca Sahaidac) va lega Nordul §i Centrul Basarabiei cu Sudul ei §i va permite scurgerea produselor basarabene spre viitorul ei port de pe Marea Neagrd Cetatea-Albd. B. Trecand la examinarea qoselgor qi drumurilor, constatdm cd nici aceste

auxiliare pretioase ale editor ferate, nu sunt suficiente pentru nevoile mdnoasei provincii romane§ti dintre Prut §i Nistru. De asemenea mai constatdm cd nu numai Iocalitatile romane§ti sunt lipsite de legdturi, dar chiar §i unele centre rusificate, mai importante, n'au nici o §osea pietruitd. In adevdr, la declararea Unirei, Basarabia abid numdra 413 km. 136 m. de §osea construitd de vechile organizatiuni zemstvale 1). Dar nici ace§ti 413 km. nu reprezintd o adevdratd §osea, intrucat trebuesc scdzuti cei 114 km. pentru care s'a fdcut numai terasamentul pe unele drumuri naturale, dupd cum se vede din urmdtorul tablou : 188 km. 438 m. portiuni de §osele impietruite ; 110 509 r: portiuni de §osele pavate ; terasamente executate pe drumuri naturale. 114 rr 189 413 km. 136 m. in total, la care mai putem addoga §i 4 km. 261 m. reprezentAnd lungimea totald a 620 de poduri §i podete de ziddrii, de lemn §1 ,

9 Zemstvele au lost in Rusia niste institutiuni de ocarmuire obsteasca, cari indeplineau "functiunlle Conslliilor Judetene dela noi, insa erau autonome i aveau o sfera de activitate mai larga. Fiecare judet alegea membrii Zemstvei Judetene, iar toate Zemstvele dintr'o gubernie, alegeau Zemstva Guberniala. Basarabia era considerata ca 0 gubernie.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

444

mixte, cu diferite deschideri si lungimi 1). Pe acesti 413 km. §i 136 m. de sosca erau construite 25 de cantoane duble §i 13 cantoane simple. De fa pt lungim .Foselelor proprin zise, construite dupd toate regulele tehnice este de circa 150 km. Valoarea lucrdrilor de mai sus, executate, parte de Zemstva Guberniald, parte de Zemstvele Judetene, se urea' abid la suma de 3.360.642 ruble. Multiple sunt cauzele cari au Impiedicat facerea §oselelor in Basarabia, insd dupd cum arata si d-1 lug Inspector 0-al St. Christodulo, intr'un memoriu adresat organelor sale superioare, cele mai principale sunt 1. De ordin financiar, 2. De ordin politic si 3. De ordin tehnic. Cercetand prima cauzd, de ordin financiar, vedem cd In majoritatea buge telor Zemstvelor se inscriau sume atat de mici, 'Meat ele abid acopereau cheltuelile de plata personalului, cea mai mare parte a veniturilor Zemstvei fiind destinatä altor scopuri. Pentru a ilustrd cat de mici erau alocatiunile bugetare ale Zemstvelor pentru drumuri, d-I ing. St. Christodulo ne aratd cd, In anul 1914, contributiunile la drumuri a Zemstvei jud. Chisindu (Ldpusna) erau abid de 9.100 rub., Soroca 12.311,48 ruble §1 Hotin 7.560 ruble. *i aceasta cancl? Dupd anul 1912, cand veniturile averilor mandstiresti, trecand In folosul Zemstvelor, o parte din ele au fost repartizate pentru constructiuni de drumuri.

A doua cauza, si mai importanta, era cea de ordin politic, cad grija de capetenie a Guvernului Central Rus era de a Impiedica, pe orice cale, tendinta diferitelor nationalitati, ce compuneau vastul imperiu, de a-si mentine ne§tirbitd individualitatea lor de rasä, Iimbä, religie si obiceiuri. Aceasta a facut ca sd-§i formeze o astfel de istratie, care sub masca unor legi democratice, sd id toate mäsurile de desnationalizare. Se infiintau scoli cat mai multe, al cdror scop era rusificarea lentä, dar sigurd, iar prin impiedicarea desvoltarii cailor de comunicatie populatiunea dela

sate nu putea sä ailad un mai des cu populatia dela ora§e, unde ar fi putut sä se lumineze asupra starei de impilare, sord cu sclavia, la care era supusa. Boerimea, care era iii capul Zemstvelor, desi era stdpana pe vastele mosii, vii, pActuri, deci pe intregul izvor de bogatie al acestei bogate provincii, devenea cu usurinta instrumentul Guvernului Central §i ajuta. la rusificarea §i ldsarea In intuneric a populatiunei dela sate, atat din punct de vedere al conservarei

mai departe a privilegiilor de care se bucurd, cat si din punct de vedere al interesului ei material.

Desi lipsa de cdi de comunicatie provocd importante prejudicii marilor proprietari, prin fa ptul ca. erau siliti sa-§i facd transporturile procluselor depe l) Datele statistice au fost luate dela Dlrectiunea 6 de Poduri Si *osele din Basarabia.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

445

proprietätile lor numai in anumite epoci ale anului, cAnd circulatiunea pe drumurile naturale se putea face cu inlesnire, totu§, aceasta nu i-a impiedicat de a continua sA lase chestiunea drumurilor aproape cu totul in pArAsire, numai pentru a servi scopurile politice mai sus arAtate. Para acolo mergea conventia taci CA intre Guvern §i marii proprietari incat ace§tia din urmd primeau subventii dela Stat pentru sporul de cheltueli, ce trebuiau sä'l e din cauza dificultAtilor de transport, determinAndu-i astfel ca sa nu mai cearA constructii de §osele. A treia cauzA, de ordin tehnic, tot atat de importantA, a fost §i lipsa de personal §1 de organizatiuni de specialitate permanente pentru construclii de drumuri. D-1 ing. St. Christodulo, in ra portul sAu, constatä aproape inexistenta unui serviciu tehnic organizat, care sA se ocupe cu recrutarea personalului

bazat pe studii, specialitAti §i a ptitudini, neavand cine sA avizeze asupra nevoilor celui mai important factor al vietii economice, care este transportul. lath, dupA datele oficiale, numArul §i intinderea §oselelor din Basarabia, executate in trecut de cAtre : 1. Zemstva Guberniald :

a) *oseaua Chi§inA uCriuleni, in lungime de 40 km. 660 m. ,, Chi§inAuOrhei b) ,, n n 8 n 308 n ,, ,, c) Chi§inAuCostiugeni in n 6 n 225 n 2. Zemstva Judefului Hotin :

a) *oseaua BriceniVascAuti - Gara VAscauti, in lungime de 13 km. ; b) HotinCli§cauti, in lungime de 33 km., pietruitA numai pe o intindere de 3 km. 136 m. §i pavata pe o intindere de 9 km. 549 m. ; c) *oseaua Noua-Sulita-- Lipcani, in lungime de 46 km. 1,

3. Zemstva Judetutui Soroca :

a) *oseaua SorocaDumbrAveni Cubolta, in lungime de 38 km. 340 rn., din care este impietruitä 1 km. 044 m. §i pa vatA 3 km. 314 m, ; b) *oseaua Soroca RAduleni, in lungime de 28 km. 552 m., din care impietruitä 852 m. §i pavan 5 km. 964 m. ; c) Soseaua SorocaSobariPocrovcaCAlArd§eanca - Atachi, in lungime de 53 km. 250 m., din care 665 m. impietruitA §i 4 km. 771 m. pavatA. 4. Zemstva Judetului Balhi:

Are o singurà §osea, din ora§ul Balti pAnd la gara BAlti, in lungime de 4 km. 983 m. §i diferite portiuni mici in judet de 8 km. 900 m. 5. Zemstva Judefului Orhei :

a) *oseaua OrheiPeresecinaChi§inAu, pAnA la hotarul judetului Chi§inhu, are o lungime de 28 km. 384 m. ; www.dacoromanica.ro

BASARABIA

446

b) Soseaua OrheiRezeniRabnita, in lungime de 90 km., din care 426 m. impietruità §i 3 km. 678 m. pavatd ; c) Soseaua TuzoraRdciulaTibirica--Telene§ti, avand 2 km. 997 m. impietruiti §i 4 km. 094 m. pavati. 6. Zemstva Judetului C1z4inciu :

a) Soseaua Chi§inauHänce§ti, in lungime totala de 33 km., astazi prelungitä pand la Hu§i (intinderea ei actuald este de circa 85 km., Impietruitá pe intreaga distantd) ;

b) $oseaua Chi§induStra§eniBucovat, In lungime de 33 km., din care 3 km. 639 m. Impietruitä §1 2 km. 577 m. pavatd. 7. Zemstva Judetutui Tighina :

a) $oseaua Be§temaeCimi§liaGara Schinoasa, in lungime totald de 40 km. 470 m., din care 4 km. 385 m. pavatd ; 1)1 $oseaua Comrat Romanovca Basarabeasca, in lungime de 35 km., din care 247 m. impietruite §i 3 km. 028 m. pavatä. 8. Zemstva Judetului Cetatea-Albd:

a) $oseaua Cetatea-AlbaBairamcea-- Sarata Arciz, care din lungimea totala de 74 km. 550 m. are o portiune de 2 km. 706 m. Impietruire §1 8 km. 111 m. pavaj ;

oseaua Cetatea-AlbaIvanovcaCdu§eni, ca re are portiune impietruitd de 3 km. 250 ni. §1 pavata 3 km. 636 m. In rezumat, Mail de lucrarile executate de Zemstva Guberniald §1 Zem stvele judetelor Hotin, Orhei §i Chi§indu, cari prezinta o importanta mai deosebitä, avand impietruite §osele, fie pe intreaga lor lungime, fie pe portiuni ceva mai fungi, in toate celelalte judete, lucrdrile se reduc la Impietruiri sau pavaje, executate, fie la capetele podurilor, fie in portiunile joase supuse inundatiunilor, fie pe drumurile de acces la unele statiuni de cale ferata. Mara de cate-va §osele mai complecte, a caror lungime, dupä cum am vazut, este de circa 150 klm., restul sunt drumuri naturale. Pe ele s'au executat de cMre Zemstve mici imbunaatiri pentru u§urarea circulatiunei pe timpul uscat de yard, dar totu§i nu s'a reu§it a face ca aceste drumuri sd fie accesib)

bile in toate anotimpurile. Dela declararea rdsboiului mondial, din eauze de circumstantä, Intretinerea §oselelor propriu zise, adicd a celor 150 km. a fost suspendatä. Circulatiunea intensä §i cu vehicule din ce in ce mai grele, adusese aceste §osele intr'o stare atat de deplorabild, incat utilizarea lor numai era accesibild. Grosimea impietruirei, in cele mai multe portiuni, dispäruse, iar in altele se redusese simtitor. Majoritatea podurilor deveniserd impracticabile. Incepand cu cele din apropierea Chi§inaului, toate §oselele erau adevarate

In§aruiri de gropi §i, pe alocuri, drumurile se mai abateau prin margini de www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

----

447

ogoare. Utilizarea lor depindea de starea timpului, puterea §i directia vAntului, ldsdnd §oseaua la distantd §i aceste drumuri noui erau adeseaori mai practicabile decal §oselele existente. Dar impracticabilitatea §oselelor cauzeazd §1 alte pierderi importante economiei noastre rurale, cdci lärgindu-se §i inmultindu-se drumurile (adeseaori Idtimea lor ajunge de 30-40 de metri), se mic§oreazd suprafata terenului cultivabil. 5i credem cd nu exagerdm dad afirmArn ca anual in Basarabia se pierde circa 50.000 de hectare de pAmAnt arabil, din cauza marelui numAr a acestor noui drumuri laterale, creiate paralel cu cele existente, in timpurile ploioase, de necesitAtile comunicatiunei.

Pentru ca Basarabia sd-§i poatà valorificà bogdpile ei naturale se cere imperios ca centrele ei de productiune sA fie legate, atAt intre ele, cat §i cu restul tdrii, cu §osele bune §i suficiente. Dintr'un studiu fdcut de d-1 ing. N. Cerchez, reesd cd Basarabia are nevoe de urmdtoarele §osele 1. 0 §osea care s'd strAbatà inima Basarabiei, plecAnd dela Tighina §i sd lege Chi§indul, dealungul BAcului, prin Tuzora Caldra§l §1 Vasile Lupu, cu Ia§ul (165 km.); 2. 0 altd §osea care sd strdbatd tara in lung, plecAnd dela Hotin, prin Briceni §1 BAlti, sd incruckeze pe cea precedentd la Tuzora §i sd scoboare apoi dealungul Cogalnicului, pand aproape de Basarabeasca, de unde, trecAnd peste

dealuri, sa mearga la Bolgrad §i apoi bland spre sud, sd ajungd la Ismail (500 km.) ;

3. $i, in sfdr§it, o a treia care sa plece dela Cetatea-Albd, sä tread prin Tatarbunar §i, pe la capetele superioare ale lacurilor, sä fad. legAtura cu Bolgradul, pAnd Ia Reni §i Galati (225 km.). La retelele mai sus ardtate s'ar mai puteA addogA ramuri de aceea§ importantd, pentru legAtura ora§elor, capitate de judete, cu localitAtile mai insemnate §i cu §oselele existente peste Prut. Acestea sunt :

1. HotinMdmdligaDarabani . 2. LipcaniBriceni--SecureniAtachi 3. Rd§cani tefdne§ti 4. BaltiAtachi . . .

24 km.

.....

.

5. OrheiPrepelitaBalti 6. TighinaCdurni Cetatea-AlbA

88 35 85 46

.

.

.

.

7. Tiganca ComratTarmuscaia Saranca

.

.

.

.

8. Bolgrad Ca hul

9. TarmuscaiaCdu§eni 10. Tata rbunar JebrieniVAlcov 11. EnichioiChilia

....... .

www.dacoromanica.ro

115 140

40 60 50 35

.BASARABIA

443

Dar pentru cd constructia §i Intretinerea §oselelor necesitd sum .? enorme, nu poate- fi suficientd numai contributia Statului. Este absolutä nevoie de o contributie mai eficace a tuturor ramurilor de activitate, care profita de acest factoi important al circulatiunei avutiilor. Creditul. Din capitolul Cooperatiei se poate vedea ca primele institutiuni de credit:din Basarabia au fost ,Tovard§iile de Imprumut §i Pastrare,,, cari au inceput s se infiinteze aci Inca In prima jun-Mate a secolului trecut. Cu circa trei decenii mai tarziu, Incep a se Injgheba, ici-colo, §1 Vanci particulare, la inceput cu oarecare rezervd, fAcand mai mult operatiuni sub forma de Incercare, iar mai tarziu, vdzand terenul prielnic desvoltdrii lor, devin din ce in ce mai active §i Incep sd-§i märeasca atat sfera lor de activitate, cat §i volumul afacerilor. . Dupa datele d-lui W. Cyvinschi, primul insttut de credit local, s'a infiin-

tat la 18 Octomvrie 1871, sub denumirea de Banca Comerciala a Ora§ului Chi§indu, cu un capital social de 1.000.000 ruble. Operatiunile Acestei bänci au progresat din an in an, astfel cd, la 1 Ianuarie 1877, a ajuns sä alba urmdtorul bi!ant : PASIV Capital social §i rezerve Rub. 2.101.666

ACTIV

Cassa §i disponibil la Band

Rub.

196.182

Efecte scontate §i impru-

muturi acordate Efecte publice . !mobile

.

.

Diverse conturi Total .

.

.

2.076.246 141.915 9.862 1.313.355

.

.

Rub 3.737.560

.

.

a n

. .

a

Depuneri spre fructificare . . . . Efecte reescontate Diverse conturi . Beneficiu net .

Total

.

.

. .

a

. . . a

.

.

.

740.752 186.730 573.318 135.094

Rub. 3.737.560

Aceastä barred a existat aproape 25 de ani, cand a fuzionat cu Banca de scont din Odesa", devenind sucursala din Chi§indu, a acesteia din urmä banci.

Dui:4 1870 Incep a se extinde §i in Basarabia bäncile comunale ruse. Organizarea §i functionarea lor deosebindu-se mult de institutiunile de credit infiintate in baza codului nostru comercial, ne vom opri putin asupra istoricului §i activitdtii lor, scotand in evidenta §i particularitatile lor mai importante. Prima banca de acest fel a fost Infiintata in ora§ul Chi§indu la 1872 sub denumirea de Banca Comunald a Oraplui Ch4indu". Pe and la acea datd,. In ora§ele din Rusia, existau deja asemenea banci comunale, Basarabia era aproape lipsita de un credit bine organizat §i accesibil tuturor straturilor sociale. Din cauza aceasti populatia basarabeana, in special meseria§ii, targovetii §i micii agricultori, erau lasati in prada exploatatorilor §i camatarilor. Organizarea unui credit rational §1 eftin, stdvilirea camatdriei §i sprijinirea comertului §i industriei din localitate, au fost motivele principale cari au dewww.dacoromanica.ro

ECONOM1CA

449

terminat pe consilierii comunei Chi§ingu de a infiinta, in anul 1872, o asemenea banca aci. Fondul de care dispunea comuna la infiintarea ei, era de 37.120 ruble, compus din 15.000 ruble luate din excedentele bugetare ale Primdriei §1 22.120 ruble luate din capitalul de aprovizionare al breslei burghezilor ora§eni. Cum vedem, inceputurile acestei banci au fost mo leste, dar progresul constant realizat in timp de 53 ani, prin eapitalizarea beneficiilor, i-a asigurat

o situatiune infloritoare, ajungand sa aiba, la 31 Decemvrie 1924, un capital §i rezerve de lei 4.493.369 §i posedand un imobil monumental, care este trecut in acela § bilant cu modesta cifra de tel 2.385.036,25. Increderea §i popularitatea, de care se bucura aceastä institutiune, o dovede§te suma depozitelor spre fructificare importante, cari, in bilantul de mai sus, a atins cifra de tel 24.026.259,30. Gestiunea Bancii este incredintata unei Directiuni, compusa dintt'un director, 2 subdirectori §i 2 supleanti ai subdirectorilor, toti numiti de Consiliul Comunal pe termen de 4 ani. Personalul de executie este numit de Directiunea BAncii.

Sub regimul rus, Directiunea era obligata sä inainteze Ministerului de Finante orice informatiuni ce i s'ar fi cerut, cu privire la Bancd. Banca raspundea pentru obligatiunile sale, inclusiv depozitele facute, cu toate capitalurile §i bunurile ce-i apartineau. Imobilul 13ancii era afectat acestor obligatiuni §i Minibterul de Finante, in cazuri eventuate, puteà sa constitue interdictiune asupra lui. Dana prin hotarirea Consiliului Comunal fi cerut o revizuire din partea Statului, numirea acestei revizii depindea de Ministerul de Finante, in urma raportului autoritatii in drept. Principalele operatiuni ale Bancii sunt : 1. Primirea depozitelor la vedere cu termen §1 Ifl cont curent ; 2. Scontarea §i reescontarea cambiilor ; 3. Imprumuturi deschise §i acoperite ; 4. Imprumuturi ora§u1ui §i zemstvei ; 5. Serviciul de incasare §i de cupoane ; 6. Mandate §1 ordine de plata ; 7. Cumpararea §i vanzarea efectelor publice din ordinul clientilor, etc. Suma obligatiunilor Bartell nu poate fi mai mare cleat de 5 ori (in cazuri exceptionale §i cu aprobarea Consiliului Comunal pana la maximum de 10 ori), lata de capitalul ei propriu (fond plus rezerve). Desvoltarea operatiunilor Bancii se datore§te in mare parte sprijinului acordat de catre Banca de Stat Rush', prin creditele deschise, a poi §i increderei de care se bucura aceastä institutiune din partea populatiunei, intrucat Comuna, conform legii, era responsabild de gestiunea BOncii. E de notat cd, in tot timpul existentei sale, Banca Comunald a dat o atenB. 215.

29

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

450

thine deosebitd desvoltdrii operatiunilor de credit mdrunt, care era aproape inaccesibil pentru populatia nevoia§d. lard bilantul acestei bänci, incheiat la 31 Decenwrie 1924 : PASIV

ACTIV

Casa §i disponibil la Bdrici . . . Lei 850.171,80 Efecte publice . . . 445.669,41 Imprumuturi acordate 24.119.991,20 Imobile 2.385.036,25 Diverse conturi . . II 3.042.076,17 )7

Capital §i rezerve Lei 4.493.369, Depuneri spre fructificare . . . Diverse conturi . Beneficiul net . . Conturi de ordine

.

. 24.026.259,30

.

2.140.960,55 , 182.355,98 ,, 32.292.851,77

. .

,,

Conturi de ordine . 32.292.851,77 Total . . . Lei 63.135.796,60 Total . . . Lei 63.135.796,60 Din punct de vedere juridic, aceastd institutiune absenteazd dela prevederile coclului nostru comercial, din care mind nu poate sa'§i stabileascd legaturi cu marile bnci, §1 in special cu Banca Nationald a României, pentru promovarea operatiunilor sale. Tutela exclusivd a istratiunei Comunale o pdgube§te din toate punctele de vedere. De altfel nici nu este a dmisibil lucru ca anumite institutiuni, a cdror structurd a fost conceputä in spiritul unei organizatiuni de Stat sträine, sd'§i mentinä acea structurd sub regimul Statului roindn. Forma unei socierati anonime ar inviora mutt aceastä institutiune de credit. 7,

Sub auspiciile BAncii Comunale a Oraplui Chi§indu a luat fiin, prin anul 1899, Muntele de Pietate al Oraplui Chiqindu", care, avAnd un capital de tel 112.860, a acordat in 1923 imprumuturi pe gaj in valoare de tel 9.622.267, cu un credit de tel 8.198.166, acordat de Banca Comunald a Ora§ului Chi§indu. La 24 Fevruarie 1873 s'a infiintat in Chi§indu Societatea Ciliqinduand de Credit Reciproc", care desvoltându-se treptat ajunge ca, in anul 1914, sA aibd 1.621 de membri §i urmdtorul bilant : PASIV

ACTIV

Casa §i disponibil la Bänci

Ruble

Efecte publice . . . Efecte scontate §i imprumuturi acordate trilobite

.

Diverse conturi Total

9,

.

. .

. .

,,

35.028 107.370 1.423.400 67.029 19.053

Ruble 1.651.880

Capital social §i special Ruble 333.215 Depuneri spre fructificare §i conturi curente creditoare . . . . " 978.685 Efecte reescontate . . ,, 214.599 125.381 Diverse conturi . . . ,, Total . . Ruble 1.651.880

Moratoriul acordat debitorilor, Inca pe timpul rdzboiului, apoi restrângerea de credite de cdtre Banca de Stat Rusä §i bäncile particulare, au fortat aceastá institutiune de a-§i reduce activitatea. Astdzi este in lichidare. www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

451

La 28 Noemvrie 1900 se infiinteazd A doua Societate CItiVriduancr de Credit Reciproc", care la 1 Aprilie 1914, aved urmätorul bilant : PASIV

ACTIV

Casa §i disponibil la

Capital

aanci Ruble 34.526 Efecte scontate §i im,, prumuturi acordate . 519.985 ,, 54.775 Diverse conturl . . . Total . . . Ruble 609.286

Ruble 105.877 Depuneri spre fructificare §i conturi curente ,. 254 328 Efecte reescontate . . ,, 164.526

Diverse conturi Total

.

.

.

.

.

.

9,

84.555

Ruble 609.286

La 28 Aprilie 1909 se infiinteazd in Chi§indu Societatea Negustorilor Basarabeni de Credit Mutual", care, la 1 lanuarie 1920, a avut urmdtorul bilant : ACTIV

Casa

§i

PASIV

disponibil la

Band Ruble Efecte scontate §i im-

16.508

prumuturi acordate . 98.886 r Diverse conturi . . . 156.282 Total. . . Ruble 271.676

Capital social §1 rezerve Ruble 45.915 Depuneri spre fructifir 22.759 care 17.302 Efecte reescontate . r . 185.700 Diverse conturi . .

Total

.

.

.

Ruble 271.676

Creditul Agricol" s'a infiintat in Chi§indu la 1 lulie 1909, cu scopul de a finantà pe a gricultori. Bilantul la 1 lanuarie 1914 contined : ACTIV

Casa

§i

Banci

PASIV

Capital social

disponibil la Ruble 75.032

Efecte scontate §i imprumuturi acordate . 845.580 Diverse conturi . . . 446.372 Total Ruble 1.366.984

zervd

§i

de re.

.

Ruble 176.061 449.763

Efecte reescontate . . Depuneri spre fructific.

741.160 §1 conturi curente credit Ruble 1.366.984 Total

La 13 Decemvrie 1899 sd infiinteazd nSocietatea Comunalii de Credit a Oraplui Chi§irdw, (un fel de Credit Funciar Urban), cu scopul de a acordd imprumuturi ipotecare contribuabililor ormului Chi§indu. Aceastd societate se compuned din membrii cari ti ipotecau acolo imobilele lor, in schimbul unui imprumut, cu rdspunderea mutuald.

Pentru a puted incepe operatiunile sale, Primäria oraplui a irnprumutat societatea cu 50.000 ruble, percepAndu-i o dobändd anuald de 5)/0. Societatea acordà imprumuturi numai contra imobile cu venit permanent. Instalatiunile industriale §1 constructiunile neterminate nu se primeau ca garantie. Impruniutdtorul primed dela societate obligaliuni de 50.'0, care se amortizá in 17- 37 f 2 ani in rate semestriale. www.dacoromanica.ro

BASARABIA

452

Raspunderea mutualä consla in faptul cd in caz de neacoperire a imprumutului (ramas in suferinta), din vanzarea averii ipotecare a debitorului insolvabil, diferenta se complecta de catre membrii cari au fäcut evaluarea acelei averi, sau, daca vina nu provenea din cauza lor, atunci se WA din fondul de rezerva sau aceasta diferentä se repartiza asupra membrilor societatii. La 1 lanuarie 1918 societatea avea urmatoarea situatiune : PASIV

ACTIV

Casa

§i

disponibil la

band Ruble 137.537 . Imprumuturi ipotecare ,, 2.006.506 Diverse conturi . . v 222.633 Total Ruble 2.366.676 .

Obligatiuni emise Diverse conturi

.

.

Total

.

.

Ruble 1.760.600 v

606 076

Ruble 2.366.676

Astazi toate societatile de credit reciproc, enurnarate mai sus, sunt in 1ichidare.

Afara de acestea sociefati se mai ocupau cu acoldarea de imprumuturi §i anumite band, creiate in acest scop in marele ora§e din Rusia :

ipotecare

Petrograd, Odesa §1 Poltava, cari aveau sucursale §1 in Chi§inAu. Cu asemenea imprumuturi se ocupa. Banca Agrarei de Stat a Nobilimei" (Dvoreanschii Bank) din Petrograd, Sucursala Chi§indu, care aveâ de scop sustinerea marii proprietati nobiliare, prin acordarea de credite pe termene lungi, 67 ani §i cu o dobanda redusa. Soldul imprumuturilor acordate de de 11 aceastA band. la 1 lanuarie 1914 era de 55.359.100 ruble, garantate cu 713 mo§ii, avand o intindere totalä de 450.429 desetine, evaluate la 94.202.217 ruble, iar la 1 Ianuarie 1918 soldul acestor imprumuturi s'a ridicat la 62.178.978,71 ruble.

0 alta bancd importanta, care se ocupa cu acordarea de imprumuturi ipotecare, era Banca Teireineasca (Crestianschii Bank) din Petrograd, Sucursala Chi§indu, insa cu un scop diametral opus celui urmarit de Banca Nobilimei, §1 anume : Banca Taraneasca, pe care d 1 Dr. Victor Slavescu o compard cu Casa Rurald dela noi, cumpara mo§iile proprietarilor pentru a le vinde la tarani in parcele platibile in termen lung. La 1 lanuarie 1916 aceasta banca avea un sold de 36.653.899 ruble, iar 1 lanuarie 1918 de 39.078.393,48 ruble. Aceasta sued reprezenta datoriile la taranilor catre marii proprietari pentru mo§iile cumparate dela ei, prin intermediul bancii. Contravaloarea mo§iilor vandute taranilor, proprietarii o primeau in obligatiuni amortizabile intr'un numar de ani prin ratele anuale percepute dela tarani. Banca Zemstvei Kerson din Odesa", Sucursala Chi§inau, se compunea din membrii cu responsabilitatea reciproca a tuturor imprumutatilor bdncii. La 1 Septemvrie 1918 aceastA banca avea plasate in Basarabia 30.831.900 ruble, garantate cu 618 mo§ii, cu intindere totald de 454.458_desetine. www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

453

Dupd ultimele date soldul imprumuturilor acordate de cAtre aceasta bancA in Basarabia ar fi de circa 42.000.000 ruble, iar impreund cu dobAnzile in restantA de circa 48.000,000 ruble.

Banal Agrard din Basarabia i Taurida" S. A., Sediul Central Odesa, Sucursala Chi§inAu, pe langA alte operatiuni bancare, acorn §i imprumuturi ipotecare pe termen lung. Soldul acestor imprumuturi la declararea Unirei era de 12.000.000 ruble, garantate cu mo§ii §i 5.000.000 ruble garantate cu proprietAti urbane.

Banca Agrard Poltava", S. A., Sediul Central Poltava, Sucursala Chi§indu, acorda imprumuturi numai pe clAdiri. Soldul imprumuturilor, rAmase in restanta, este de 6.000.000 ruble. Banca de Stat a Rusiei", Sediul Central Petrograd, Sucursala Chi§inAti, in-

fiintata in 1864, se ocupà In special cu reescontarea portofoliului comercial a bAncilor particulare §i acorn credite directe agricultorilor, industria§ilor §i cotnerciantilor, garantate cu efecte publice sau cu proprietatile lor imobiliare urbane sau rurale. Dela 1904 a inceput a sustine cu credite importante §i cooperativele de credit din Basarabia. Aceastd bancA aved o singurà sucursald in intreaga Basarabie, la Chi§inAu, iar legAtura cu celelalte centre ale provinciei, o tined prirl istratiile financiare judetene.

Situatia conturilor la 1 lanuarie 1918 era urmAtoarea : ACTIV Ruble . Casa Efecte scontate v Conturi curente debitoare . . . Avans Statului pentru cumpd.

rani de mArfuri

v

408.750,98 474.976,61 5.785.077,27

120.045 752,08

Avans instituliuni-

nilor de credit nfa runt

.

.

Centrala .

.

.

.

PASIV Ruble 112.902.536,57

Depuneri spre fructificare §1 conturi curente creditoare . . istratiile financiare din Basarabia . . Diverse conturi

13.183.399,87

17.303.175,17 1.557.347,21

7.061.209.58

.

Avans agriculto2.452.447,36 rilor . . Diverse conturi 8.718 244,94 Total . Ruble 144.946.458,82 )1

Total

Ruble 144.946.458,82

Inà de pe la sfAr§itul veacului trecut, istratiile financiare din Basarabia au fost autorizate a face unele operatiuni banca re, sub directiunea §i controlul sucursalei adncii Statului din Chi§inAu. Operatiunile principale erau : primiri §I plAti in conturi curente, mandate §I ordine de platA, serviciul de ncasso, cumparAri de efecte publice pentru clienti §i conducerea operatiunil or www.dacoromanica.ro

BASARABIA

454

caselor de economii din raionul lor. Intreaga contabilitate a istratiilor

financiare din Cetatea-Allid (Akerman), Blti, Tighina (Bender), Ismail, Orhei, Soroca, Hotin §1 Chi§indu era concentratd la sucursala BAncii Statului din Chi§inAu.

Situatia generald a conturilor istratiilor financiare, la 1 Ianuarie 1916, era urmAtoarea PASIV

ACTIV

Ruble 1.195.644

Casa . . Polite spre incasare

c

434 841 77.932

c

4.455.875

Diverse

Sucursala Bancii Statului

. .

.

.

Depuneri spre fructificare §1 conturi curente creditoare . Ruble 2.212.024 Depozite §1 conturi n 3.784.686 speciale . . . . Diverse conturj . . c 167.582

Total . . Ruble 6.164.292

Total

.

Ruble 6.164.292

Casele de Economii, despre cari am vorbit cä functionau pe langA istratiile financiare, printr'un sistem bine organizat, au reu§it sd adune micile

economii din massa poporului §i credem util a ne opri pe scurt asupra organizArii §i activitAtii lor.

Ele au fost creiate in Rusia de cdtre Stat, §i au luat forma definitivd intre anii 1860-1865, in epoca marelor reforme §i trasformAri sociale. In anul 1895, regulamentul acestor case a suferit modificdri fundamentale, lArgindu-li-se sfera de activitate §i in clasa läräneascd. Rezultatul acestei politici a fost cd numdrul caselor de economii s'a marit §i, ca un pdianjen uria§, au legat periferiile imensului imperiu cu centrul, ajungand ca totalul depunerilor, la declararea fasboiului (1914), sd atingd cifra (Ie 1.500.000.003 ruble, adicA aproape 1/2 din totalul bugetului rus depe atunci. In ceeace prive§te organizaraa lor internO, ea era urmAtoarea

Directiunea generald a caselor de economii era la Petrograd pe langd istratiunea Centrald a Bartell Statului Rus, iar in fiecare gubernie (8 9 judete impreunate) functiona, pe langd fiecare agentie a RAncii Statului, Cate o casd centrald de econornie, ca sectiune aparte, dar sub directa supraveghere §i conducere a bAncii.

In ceeace prive§te rdspandirea agentiilor din gubernii, ele se prezintau in modul urmdtor :

1) Pe langd fiecare istratie financiard a juietului functiona o cash* (Ie economie ;

2) Asemenea case functionau §i pe langd oficiile po§tale urbane §i rurale, precum §i in statiunile editor ferate ruse mai importante ; 3) In fiecare mare fabricA sau uzina, fie de Stat sau particulara. Prin propaganda intensivA dusA in randurile lucrOtorilor, in fiecare Sam-

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

455

bätä, la primirea salariului, ei renuntau la o cola, care se depunea, din oficiu, la aceste case de economie, in mod regulat. Odata cu introducerea monopolului pe rachiu, in intregul imperiu, s'a luat dispozitiunea ca §i depozitele de desfacere a rachiului Statului sa participe la adunarea economiilor mici, prin vanzarea de timbre mobile ce se lipeau in carnete speciale. Astfel pe langa fiecare depozit urban §1 rural functiona Cate o agentie a casei de economie, care se ocupa cu vanzarea acestor timbre. Cand valoarea timbrelor lipite ajungea la 1 (una) rubla, carnetul cu timbrele lipite se depunea la o casä de economie, unde suma era transformata in bani §i trecuta in eontul titularului, facandu-se operatiunea §i hi livretul lui personal. Asemenea agentii existau §1 pe langa §coalele primare, unde propaganda dusä de invatatori printre elevi, le infiltra spiritul de economie. Fiindca toate aceste institutiuni erau prompte in efectuarea operatiunilor de primire §i de plata, populatia Ii depunea economiile cu toatä increderea. Din legislatia caselor de economii este de retinut ca depunerile se primeau in numerar §i timbre (lipite pe carnete speciale). Statul bonificd pentrii sumele depuse spre fructificare o dobandä fixa de 3,601/0 stabilita prin lege. Depunerile particulare nu puteau trece de. 1.000, sau a institutiunilor de 3.000 ruble. In caz ca economiile depa§iau aceste sume, atunci depunatorii pierdeau dreptul la dobanda pentru sumele ce treceau aceasta limita §i atunci erau fortati a cumpara rente .de Stat sau efecte garantate de Stat, aceasta pentru a nu lasa capitalul neproductiv. Daca aceasta cumpärare nu se faced clupa cererea depunMorilor, atunci ea se indeplined din oficiu. Aceasta politica a caselor de economii a adus §1 o nemultumire in massa poporului, care acuza Statul ca favorizeaza pe marii capitali§ti, in deosebi .marea industrie. (In Rusia majoritatea actiunilor marelor societati industriale erau garantate de Stat). Se spunea ca. Statul cu banul adunat dela poporul de jos sustined numai interesele celor bogati. Lupta dusà de partidele politice democratice a determinat guvernul de a schimba intrucatva aceastä politica §i, prin legea dela 19 Iulie 1910, o parte din sumele caselor de econornii au fost destinate pentru marirea capitalului de rulement a cooperativelor de credit. Depunerile se primeau la vedere (simple) §i conventionale. 0 persoand putea avea un singur livret de depuneri §i un livret de rente de Stat sau garantate de Stat.

Aruncand o privire generala asupra celor spuse mai sus, ajungem la concluziunea ca aceste case de economii au atins doua scopuri : 1) a dat pasibilitatea poporului de a face economii cat de mi.* färä a face mari deplasari, cad agentiile caselor erau raspandite in toate colturile tarii §i 2) s'a u§urat §i perfectionat scurgerea lor spre centrele mari comerciale §i industriale. Trecand la cercetarea activitatii marilor band comerciale ruse, cari aveau sucursale in Basarabia, vedem cä ele s'au infiinat aci abia in prima decada a www.dacoromanica.ro

BASARABIA

456

secolului nostru. Exceptie face sucursala Bäncii de Scont din Odesa, care fuzionând cu Banca Comerciala a Oraplui Chi§inau, §i- a inceput activitatea in ultima decada a veacului trecut. Inceputul a fost facut de Casa de Bawd' Brodschi, mai tarziu Banca Nordului, transformata apoi in Banca Ruso-Aziatica. Aceia§i soarta a avut §1 Banca Indastriel Ruse de Sad", care s'a transformat mai tarziu in Ban :a Unirei".

Treplat s'au deschis sucursalele Bancii Comerciale qi Industriale" la Tighina (Bender), Ba lti §i Bolgrad. Aceasta din urma s'a lichidat in 1916. In Cetatea-Alba (Ackerman) s'a deschis sucursala Bauch Comerciale Siberiene", iar la 1909 in Chi§inau sucursala Bancii Comerciale Internationale' din Petrograd §1 a Bancii Ruse pentru Comertul Strain". Aceasta din urma a mai deschis ulterior sucursale la Cetatea-Alba, BA Ili §1 o agentie la Leova (inchisa in 1915).

Sucursalele acestor Banci au contribuit mult la desvoltarea comertului, in special a celui exterior din Basarabia. Din operatiunile de export ramaneà anual un disponibil de circa 50.000.000 ruble, care insä nu se plasd in Basarabia, ci, se trimitea centralelor acestor banci pentru a fi utilizat in alte provincii ale imperiului.

Cum vedem, aceasta canalizare a disponibilitatilor pagubea malt Basarabia, cad excedentul balantei sale economice tut era Intrebuintat pentru desvoltarea unel industrii proprii, a cailor de comunicatie, a instructiutzei publice, a cultelor, etc. Necesitatile §i nesiguranta creata de rasboi, ingreuierea circulatiei produselor agricole pe caile de comunicatie, in special pe cele ferate, precum §ilegiferarea moratoriului pentru debitorii in restanta, au provocat o retragere generalâ a depunerilor spre fructificare din band. Pe de alta parte insu§i centralele acestor sucursale mic§orau creditele in Basarabia. In urma evenimentelor din 28 Octomvrie 1917, istratiunea Centrala a Bancii Statului Rus, trecand sub autoritatea guvernului sovietic, alimentarea cu numerar a sucursalei ei din Chi§inau a fost suspenclatä. Prin vrmare s'au inchis §1 creditele pe cari aceastä sucursalä le acordase bancilor din Basarabia. Acest fapt a determinat pe depunatori ca sa grabeasca retragerea economiilor din band §i desigur ca acest lucru ar fi provocat falimentul lor, dad'

Sfatul Tarii" nu intervenea de urgentä, limitand retragerea de sume la maximum 1 000 de ruble in 2 saptamani, dintr'un singur cont. In 1918 sucursalele din Basarabia mai primeau cantiti mici de numerar din Odesa ci Kiew (Ucraina era pe atunci sud istratia Hatrnanului Scoropadschi, Hind ocupata de trupele austro-germane), insä, inchizaniu se delinitiv frontiera Nistrului, §i aceasta alimentare cu numerar a fost suprimata cu desavarcire.

Din ultimul bilant general al acestor sucursale, astazi, unele lichidate, www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

457

altele in lichictare, reese ea' totalul depunerilor spre fructificare, ce au de primit

basarabenii dela centralele lor, se urea la circa 34 milioane ruble, In valuta sfar§itul anului 1917, adica circa trei miliarde lei in monedd curenta. Fiindcä centralele acestor band sunt ocupate de autoritatile sovietice, reprezentantii sucursalelor lor din Basarabia au intervenit pe langa Ministerul Finantelor din Romania, ca sä le aibd in vedere la eventualele tratative financiare ruso-romane, pentru apdrarea intereselor depunatorilor basarabeni. In prezent 10 din aceste sucursale §i-au suspendat functionarea, neputandu-§i lichidà complect gestiunile din cauza intreruperei relatiunilor cu centralele din Rusia, uncle au fo t trimise spre incasare mare parte din portofoBile lor comerciale.

Bilantul acestor sucursale, la toarele posturi :

1

lanuarie 1921, se compuned din urmdPASIV

ACTIV

Casa §i disponibil

la band

.

.

Imprumuturi §i efecte scontate Efecte publice §i . . trate Corespondenti Imobile

.

.

91

If 7)

Datoriile contoarelor la sucursale . Diverse conturi

Total

Ruble

.

n

551.587 7.195.116

528.343 2.171.768 209.824

Depuneri spre fructificare §i con. Ruble 34.038.737 turi curente Efecte reescontate n 930.537 Datoriile sucursale-

lor catre centrald Corespondenti Diverse conturi

.

.

8.558.808 4.040.467 7.787.045

.

Ruble 55.355.594

.

40.227.196 4.471.760

Ruble 55.355.594

Total

NIná la razboi bilantul acestor sucursale ajunged WA la 80 milioane ruble. Inainte de anul 1883 operatiunile de finantare a exportului basarabean se indeplineau de catre negustorii §i agentii catorva hänci din Odesa.

Dupd aceasta data, in afara de sucursalele marilor band ruse§ti §i cooperativele de credit locale, au inceput sd se infiinteze diferite societati de credit mutual, al caror numar ajunsese mai tarziu la circa cincizeci. Prima societate de credit reciproc s'a infiintat chiar in anul 1883, la Cetatea-Albd. Celelalte au luat viata in prima decada a secolului actual. Ele au functonat pand la rdsboiul mondial, cand retragandu-li-se creditele acordate, iar mai tarziu, taindu-li-se §1 legaturile financiare ce aveau cu diferite centre din Rusia, in special cu Odesa, au fost nevoite sa lichideze. Dam mai jos institutiunile de credit ce existau in jucletele basarabene Wand la Mike 1. A. Cetatea-Albli, ora§; a) Societatea de Credit Reciproc a Orapilui Ackerman, infiintatä la 1883 ; www.dacoromanica.ro

BASARABIA

453

b) Banca Comunala a Oraplui Ackerman, Infiintatä In 1908 ; c) Societatea Ackermaneana Agricola de Credit Reciproc. B. Cetatea-Alba, judet. Dela 1906 pan5. la 1912 s'au infiintat In urmätoarele localitgli societati de credit reciproe: Mansburg, Paris, Arciz, Volontirovca, Tarutino ;i Tatarbunar. Totalul activului (or, ora; # judef, era de 6.000.000 ruble. 2. A. Tighina-ora;. a) "Baum Comerciala a Oraplui Bender", infiintata la 23 lanuarie 1892; b) Societatea de Credit Reciproc a Oraqului Bender., infiintatä la 1899 ; c) ,, Societatea Agricola de Credit Reciproc a Ora;ului Bender., infiintatala 1908; d) A cloua Societate de Credit Reciproc a Ora;ului Bender., infiintatà la 1911. B. Tiglzina-jude(.

a) Societatea de Credit Reciproc din Cimi;lia,,, infiintatä in 1913 ; b) Societatea de Credit Reciproc din Comrat,,, infiintala in 1913. Totalul activului (or, ora; qi judef, era de 2.683.994 ruble. 3. A. Soroca-ora;. "Societatea de Credit Reciproc a Oraqului Soroca,,, infiintatA in 1902. B. Soroca-judef. p Societatea de Credit Reciproc din Briceni., infintata la 1 Mai 1914. Totalul activului lor, ora; qi *lets era de 866.987 ruble. 4. A. Balli-ora;. a) ,, Societatea de Credit Reciproc din Ora;u1 Balfi,,, infiintatà in 1914 ; .

b) p Socletatea de Credit Agricol Reciproc din Oraqul Rolfia, infiintatA In 1907. B. Bal(i-jude(. a) ,, Societatea de Credit Reciproc din Fclleqtb,, Infiintata in 1911 ; ,, ,, p b) ,, Parlifa.

Totalul activului (or, org i Jude!, era de 1.480.671 ruble. 5 A. Ismail-ora;. Societatea de Credit Reciproc din Oravil Ismail. B. Ismail-judef. a) ,, Societatea de Credit Reciproc din Chilia.; p ,, ,, p p Leovaa, infiintatä in 1909 ; b) r r r r r Romanovca,,, infiintatä in 1913 ; c) ,, ,, ,, ,, d) ,, Bolgrad,,,infiintatà in 1914 ; ,, ,, ,, p ,, Cahill., infiintatà In 1914. e) NotAm Ca in anul 1914 actualul judet Cahul apartineà judetului Ismail. Totalul activului lor, oraq qi jude(, era de 2.211.505 ruble. 6. A. Orhei-ora;. a) p Societatea de Credit Reciproc din Oraqul Orhei., infiintata in 1909 ; b) ,, Societatea Comerciala de Credit Reciproc din Orhei., infiintatA in 1911. B. Orhei-jude(. a) . Societatea de Credit Reciproc din Teleneqtb, ;

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

459

Societatea de Credit Recipoc din Ceileircqta ; " Rezina,, ; d) Comercialei de Credit Reciproc din Caleimiu. Totalul activului (or, oraq qi judef, era de 1.713.694 ruble. 1))

c)

79

11

79

7. A. Hotin-orq. Societalea de Credit Reciproc din Oraqul Hotin". B. Hotin-judef.

a) Societatea de Credit Reciproc. Noua-Sulifa, infiintatd in 1910 ; Lipcani, infiintatd in 1910 ; b) Edineti., infiintatd in 1910. c) Totalul activului for, ora i judef, era de 1.227.224 ruble. Din cele expuse mai sus constatAm cd totalul bAncilor in Basarabia, pAnd la aparitia celor române§ti a fost in numär de 65 cu un activ total de 11

55

,1

99

Yfr

454.405..081 ruble.

Si dacd la aceastä sumA socotim §i activul celor 430 de cooperative de credit, obtinem un total de 514.387.399 ruble. Cum insd majoritatea bilanturilor, din care am extras aceastd sumd, s'a incheiat in anii 1917 1918, cAnd activitatea bAncilor a fost restrAnsd, pentru a face media unui an normal, trebuie ca suma de mai sus sA fie majoratd cu circa 15 20 Oto. In acest caz obtinem un activ de circa 600.000.000 ruble, adicA lei 1.600.000.000, avAnd in vedere cA cursul rublei de pe atunci era de 2,66 lei. CercetAnd activitatea bAncilor romAne§ti dela 27 Martie 1918, observdm cA la inceput s'au infiintat ad sucursalele marilor bAnci comerciale din Ia§i §i Bucure§ti §i abià peste 2 ani au inceput a se intemeia cu incetul §i bAnci locale. Una dintre primele instituliuni financiare romAne§ti, venitA in Basarabia, a fost Banca Nationalä a României, care filed la 15 lanuarie 1919 infiinteazd o agentie la Chi§indu, iar mai tarziu la Ismail (1 lulie 1923), Balti (19 Noemvrie 1923) §1 Cetatea-Albd (11 Noemvrie 1924). Stabilinduli agentiile in Basarabia, aceastd bancA incepe a finanta intreprinderile romAne§ti, stimulAnclu-le spre noua orientare economicA. Creditele de scont acordate de cdtre aceastd barred, nurnai prin agentia ei din Chi§inAtt, au progresat astfel : In anul 1920 Lei 1 000.000 e )7

17

e

1921 . .

.

1922 1923

.

.

.

1924.

.

.

.

1925

.

.

.

.

. .

e

.

n

.

. .

.

.

. .

,,

26.000.000 49.000.000 76.000.000 102.500.000 137.100.000

Migarea efectelor scontate de Banca Nationald a RomAniei, in intreaga Basarabie, a fost : www.dacoromanica.ro

BASARABIA

460

In anul 1921 prin agentia Chi§inAu Lei 62.120.368, iar cu cele scontate di-

11

If

/9

"

,1

1922

1923

rect de cAtre Centrala 13'Ancii Nationale (provenite din Basarabia) suma se urcA la Lei 92.656.556,59. Chi§inAu Lei 131.279.087, iar cu cele scontate di-

n

rect de cgtre Centrala Bäncii Nationale (provenite din Basarabia) suma se urea la Lei 291.183.266,47. Chi§inAu §i celelalte noui deschise in Basarabia Lei 227.513.076,75, iar cu ale scontate direct de cAtre Centrala aäncii Nationale (provenite din Basarabia) suma se urch" la Lei 483.446.302,85. detto din Basarabia Lei 633 209.631,75, iar cu cele scontate direct de cAtre Centrala Bäncii Nationale

e

detto

1924

(provenite din Basarabia) suma se urea. la

Lei

867.716.528,45.

detto din Basarabia Lei 669.616.992,50, iar cu cele scontate direct de dare Centrala Bdncii Nationale (provenite din Basarabia) suma se urcA la

1925

Lei 1.012.443.347,15.

Migarea Casei acestei institutiunii financiare, pAnd la 1922 numai la agen tia Chi§inAu, iar dela 1923 ImpreunA §i cu celelalte sedii noui din Basarabia, a fost : Lei 32 978.546,39 In anul 1919 71

n 71

e 9,

e

1920 1921 1922 1923 1924 1925

e .

.

.

.

11

. e 1)

.

.

.

11

609.573.285,47 875.812.033,19 604.775.200,20 1.036.615.721,61 1.957.289.419,35 3.131.867.755,65

ObservAm csa, in 1920 §i 1921, volumul mi§cArii casei a fost mArit §i prin

operatiunea exceptionara a schimbului rublelor. Numai la primul schimb s'a plätit in Basarabia lei 574.291.523 din totalul de lei 1.001.842.785, achitat in intreaga tarA, cel de al doilea schimb fiind aproape tot atata. Societatea Nationalei de Credit industrial, una din fiicele BAncii Nationale a României, §i-a intins activitatea de functionare a inclustriei basarabene acordAnd credite importante, din cari, in anul 1924 s'a realizat lei 28.235.443,95, iar in anul 1925, aceastA cifrd s'a ridicat la lei 52.205.104. Suma totald a cererilor facute de industria basarabeanä, parià la 31 Decembrie 1925, este de lei 313.710.000. din care s'au aprobat pentru suma de lei 69.700.000.

In cursul acestui din urrnA an, marele institut de credit industrtal a hotärit finantarea §i a micei industrii §i atelierelor, destinand, pentru inceput, cate-va rniliaone, care se vor distribui prin intermediul bAncilor de aci, dar cu nu procent, care sA nu treacd de lei 9-1001° anual.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

461

Casa de Inzprunut pe gaj a agricultorilor, altA fiicä bud a 13Ancii tionale a Romaniei, §i-a inceput activitatea in lanuarie 1922, in care an, sediul din Chi§indu, a acordat credite la peste 1.300 gospodari tarane§ti, dela Hotin pAnä la Cetatea-AlbA.

Treptat cu infiintarea agentiilor Bancii Nationale din BAlti, Ismai( §i Cetatea-AlbA s'a infiintat pe Iângá ele Case independente, descongestionand activitatea sediului din Chi§inAu, cAruia i-a rAmas numai judetele LApu§na, Cahul, Orhei §i Tighina, iar Soroca §i Hotin trecând la BAlti. .Creditele deschise Caselor de Imprumut p Gaj a Agricultorilor din Basa-

rabia ating cifra de lei 21.500 000. iar rulajul itnprumuturilor, acordate la 4.000 gospoddrii agricole, trece de suma de lei 60.000.000. Prima societate civild de credit funciar rural, finantata tot de Banca Nationalà a RomAniei, §i-a inceput activitatea aci in anul 1924, acordAnd pe deoparte credite directe fo§tilor marl proprietari, iar pe de alt5. parte stimulAnd infiintarea unor institutiunii, cu caracter local, numite Cascle de Credit a Agricultorilor. cari sA MCA legAturd cu marele institut de credit agricol din Bucure§ti.

Portofoliile acestor .Cqse sunt scontate la agentiile Báncii Nationale a Rornaniei §i la Centrala ei din Bucure§ti, iar suma lor oscileazI, pentru inceput, intre lei 25-30.000.000. AtAt Casele de Imprumut pe Gaj, cat §i Casele de Credit a Agricultorilor, sunt un corectiv §i un compliment al bAncilor populare, a 'cAror activitate se intinde pe cale evolutivA §i nu au putinta, 'deocarnclatA, sA satisfacA in intregime grelele nevoi de credit tArAnesc isvorite din marea reformA agrarA.

In afard de aceasta, anul de secetà dezastruoasA din 1925, a determinat Banca Nationald a Rometniei sl acorde un credit extraordinar de lei 200.000.000, pentru aprovizionarea sAtenilor-basarabeni cu cereale de samanta §i de hranA, care sA se distribue prin Centrala BAncilor Populare, Sectiunn pentru Basarabia. Nii trebue iard§ sa omitem de a arAtà cA, Banca Nationala a României a mai acordat credite in Basarabia proprietarilor expropriati, contra bonuri de expropriere, zemstvelor pentru constructii de Foli, societatibor culturale etc. credite, a cdror mi§care in cursul anului 1925 a atins cifra de lei 75.359.800. Cadrul restrAns al acestei lucrAri nu ne permite sa ne oprim asupra activitAtii tuturor institutiunilor române§ti, venite in Basarabia ca sà-i invioreze viala economicA. Le vom enumerA §i cercetá cAt mai concis : 1) In ora§ul Chi§inAu, prima institutiune romAneascA care a descAlicat aci a fost Banca lalitor" din Ia§i, incepAncl operatiunile la 1 lulie 1918. ErA indicat ca sora Moldovei de peste Prut sä-§i cA§tige meritul de a fi trimes aci primul pion financiar. 2) In ace1a§i an la 1 Decemvrie, ii deschide ghiptele marele institut financiar Banal Romdneascd" care, in mod treptat, i§i intinde activitatea in intreaga www.dacoromanica.ro

BASARABIA

462

Basarabie, infiintand sucursale Ia BA Iti (1 Septembrie 1920), la Ismail (1 Octom-

brie 1920), la Tighina (15 lulie 1921), la Cetatea-Albä (15 Fevruarie 1923) §i Soroca (1 Aprilie 1923). Totalul plasamentelor acestei institutiuni, in cursul anului 1925, se ridica la Lei 230.000.000 repartizat astfel : a) Regionala Chi§indu Lei 100.000.000. Sucursala Balti 25.000.000.

. If

.

Tighina C.-Alba Ismail Soroca

.

25.000.000. 25.000.000. 40.000.000. 15.000.000.

-,-- Lei 230.000 000.

b) Pentru intreprinderi comerciale 50/0, industriale 250/a §1 agricole, viticole 2501

Urmeaza apoi urmätoarele banci :

3. ',Baum Moldova din lqi, avand sedii la : Chi§ingu, Orhei, BIti, Tighina, C.-Alba, Reni, Tarutino §i Leova. 4. ',Banal Uniunea Rornernd din Iasi., cu sedii la : Chi§inau §1 Balti. 5. Banca Comerciala Romani" din Bucureqtb, cu un singur sediu la Chi§inau.

6. ',Banal Viticold a Romdniei din BucureA detto, detto. 7. Banca Dacia din la,Fia detto, detto. 8. ',Banal Marmorosch, Blank .51 Co. din Bucuregi 1) cu sedii la : Chi§inau, Ismail, Balti §1 Reni. 9. Banca Comerciala Italiand qi Romdnd din Bucuregii cu un singur sediu la Chi§inau. 10. ',Baum' Moldoua de jos din Bdrlad" cu o agentie la Cahul.

Totalul creditelor acordate, in cursul anului 1925, de catre sediile acestor banci in Basarabia, a fost : a) La Chi§inau circa lei 350.000.000.

g)

Balti Ismail C.-Alba Tighina Orhei Soroca

1.9

Ca hul

b) c)

n

d)

n

e)

n

f)

....

..... ..... .. .

Report

a

"

.

,

.

65.000.000. 65.000.000. 35.000.000. 35.000.000. 10.000.000. 15.000.000. 2.000.000.

lei 577.000.000.

I) Acosta institutiune astazi sl-a lichidat catesi patru sediile din Basarabla. In schimb insa a participat la constltuirea ,Bancll Creditului Easarabean,, cu caracter local, cu capital lei 50.000.000 deplin varsat §i

cu sediul central in Chisinau si o sucursala la Balhi.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

463

Report

i) La Reni

j)

.

lei 577.000.000.

circa

12.000.000.

Chilia, Leova §i

Tarutino

8.000.000.

n

.

Total

.

lei 597.000.000.

In ce prive§te bdncile locale din Basarabia, in fruntea lor stA Banco Basarabiei cu Sediul Central in Chi§inAu, infiintatA in lunie 1920, din initiativa unui grup de financiari basarabeni §i cu concursul BAncii Generale a Tarn Române§ti din Bucure§ti. Capitalul social initial a fost de tel 10 000 000, sporit ulterior succesiv pAnd la lei 30.000.000. Primul bilant inchLiat la 31 Deccmvrie 1920, adicA dupd 6 Juni de existenta a lost urmAtorul : PASIV . Lei 10.000.000,

ACTIV

Actionari

.

. .

,

Lei 6.941.900,

.

Diver§i

.

.

p

.

.

. .

.

n

.

Conturi de ordine

Total .

n

.

.

Conturi cor. §i de p. spre fructif.

4.412.800,

Diver§i

8.639.940,93 7.041.323,05 9.163.131,50

Beneficiu net

. Lei 37.847.602,63

.

.

1.648.507,15

Casa §i disponibil la . banci Efecte comerciale Conturi curente .

Capital

.

.

.

11

.

17

Conturi de ordine Total

.

9.956.973,40 8.337.079,85 390 417,88 9.163.131,50

Lei 37.847.602,63

.

Operatiunile acestei bAnci s'au desvoltat a§A de repede, incAt, dela 4 sucursale cAt aveA la 31 Decemvrie 1920, numArtil lor, cu cinci ani mai tArziu, a crescut la 12, §1 anume : BAlti, Bolgracl, C.-AlbA, CAlAra§i, Comrat, Ismail, Othei,

Reni, Soroca, Tighina, Tarutino §i TAthre§ti (Tatar-Bunar), toate in plinA activitate, iar bilantul general al acestei bAnci la 31 Decemvrie 1925 se prezintA astfel : PASIV Lei 35.395.406,73

ACTIV

Casa . . Efecte scontate Conturi curente

.

Diver§i

.

.

.

.

Conturi de ordine

Total

Lei

8.672.958,53

52.784.398. 88.127.703,86 n 1.667.776,20 n 287.475.476,86 n

Lei 438.728.313,45

Capital §i rezerve

Conturi cor. §i dep. . spre fructif.

. 62.408.996,36 38 931 647. Angaj. p. ef. rees :ont Diver§i . . . . . 6.411.388,62 Beneficiu net . . . r 8 105.397,88 287.475.476,86 Conturi de ordine .

Total

www.dacoromanica.ro

.

.

Lei 438 728.313,45

BASARABIA

464

Situatiunea altor banci locale mai importante, din Chi§indu, la 31 Decemvrie 1924, a fost urmatoarea Conturi cu-

Capital §i tante credi- Conturi cu- Portofoliul toare si clepu- rente dentrezerve neri spre fruccotnercial toare

DENUMIREA BANCII

6

Z 1

tificare

Banca jud. Chi§inäu cu suc. la Nisporeni §1 Hance§ti

.

2

Banca Cterului Ortodox .

.

3

Banca Centrala din Basarabia

.

cu suc. la Hotin ......

5.434.000, 1.598.010,34 4.809.950,08 2.234.400, 2.000.000, 9.382.711,51

2.199.107,(i1

4.930.254,10

5.012.760,06

1.410.046,30

771.795,03

2.352.350,

4

Banca Sfatul Negustorese .

2.574.528,33

2.313.449,34

2.976.179,80

2.547.071,

5

Banca de Comert §i Industriei a Basarabkl 3 006 935,

1 242.598,04

2.317.659,30

1.696.385,

6

.

Banca Creditul Comercial LivOt & C-o

1 400 000, 3137.772,60 2.734 855,34 1.568.289,

Alte bAnci locale din Chi§indu, unele sub firma sociala, altele sub firma individualä, sunt Banca Basarabia-Palestina, Banca de Comert a Orientului, Banca Evreeascd de Emigrare, cu agenttii in diferite ora§e §i targuri din B isarabia, Banca Orient-Express, Banca T. Barba§ & Co, Banca Cligman, §. a. la restul Basarabiei sunt urmMoarele banci locale mai importante : 1) Banca Soroca din Soroca cu capital de . . . . . . Lei 1.000.000 2) 3) 4)

,,

5)

.

. .

Orheiului din Orheiu 0 Cahul Ca hul

,,

0

.

0

0

.

. . . . Dundrii de jos din Ismail cu capital de cu sucursale la Chilia Noua, Bolgrad §i Tarutino.

1.000.000 . 2.000.000 0 3.000.000 0

de Agricultura, Comert §i Industrie din Cetatea-Alba . . . . . . Lei 1.000.000 cu un capital de . . de Agricultura, Iadustrie, Comert §i Ipoteca din . 1.000.000 Mandsburg, jud. Cetatea-Alba. . 500 000 Agricola din Fale§ti, judetul Balti . . . . Manos & Co. din Tighina . 2.000.000 Imas & Co. din Reni . 3.000.000 .

6)

0

7) 8) 9)

. .

..... .

10) Casa de Credit Marunt Gh. lvdmq din Telene§ti, judetul Orhei cu un capital de Lei 3.500.000

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

465

Totalul creditelor acordate, in cursul anului 1925, de cAtre toate bAncile locale, in intreaga Basarabie, au fost : a) La Chi§indu circa Lei 165.000.000 Report . . Lei 273.000.000 Balti C. AlbA

"

d) g Tighina

"

,,

"

,,

b)

,,

c) .

))

)3

e) . Ismail f) . Soroca

.

,,

"

,,

Orhei

,,

"

h) . Cahul

"

,,

Hotin

If

))

g) i)

,,

Report

.

.

18.000.000 19.000.000 15.000.000 14.000.000 12.000.000 23.000.000 5.009.000 2.000.000

Lei 273.000.000

cric a D La Reni k) n Bolgrad

.

1)

.

1)

.

IP

I)

CA1Ara§i

m)

Tarutino . Chilia N., HAnce§ti, Nisporeni

tz)

§i TAtAre§ti circa

Total

4.000.000

Lei 297.000.000

.

.

,,

8.000.000 6.000.000 3.000.000 3.000.000

Recapitulatiune generald. Totalul creditelor utilizate, in anul 1925, pentru activarea vietii economice a Basarabiei, a fost : 1. Prin Banca Nationala a RomAniei circa Lei 193.000.000 Societ. NationalA de Cred. Industrial circa . . . . 2. " n 52.000.000 Prima Societ. CivilA de Credit Funciar Rural circa . n 30.000.000 3. Casele de Imprumut pe Gal a Agricultorilor circa 21.500.000 4. " 5. ,, Sucursalele marilor bAnci din Bucure§ti §i Ia§i circa . 597.000.000 .

.

)1

6. 7.

,,

BAncile locale circa

n

297.000.000

Lei 1.190.500.000 Total . Centrala BAncilor Populare, credit extraordinar acordat n 200.000.000 de Banca Nationala pentru cereale de samanta §i de hranA, ,, Total general . . Lei 1.390.500.000 .

Acest total este susceptibil de 3 diferente in plus §i in minus :

a) Nu se cuprind in el creditele acordate de institutiunile cooperative, cari in aceastA lucrare, fac obiectul unui articol special, credite, a cAror sumA la 31 Decemvrie 1925 au atins cifra de circa . . Lei 254.000.000 . . . . . . . . b) Nu se coprinde valoarea efectelor de provenientä basarabeanA scontate direct de Centrala BAncii Nationale a RomAniei, in sumA aproximativA de

,,

125.000.000

Total . . Lei 1.769,500.000 c) Trebue de scAzut acea parte din creditele acordate de Banca NationalA a RomAniei bAncilor din Basarabia, in plasamentele cdrora s'au socotit deja aceste credite de circa . . 150.000.000 Rest .

.

.

Lei 1.619.500.000

care reprezintei totalut creditelor utilizate in anal 1925 in Basarabia. 30

B. 2.14.

www.dacoromanica.ro

BASAR.A.EiIA

466

Nu vrem sA spunem cA aceastA cifrA este suticientA pentru a pune in mi§care aparatul economic basarabean, dar nici nu ne putem reline de a observd, CA anul 1925 s'a incheiat cu un Mit pas de progres pentru satisfacerea nevoilor de credit local.

Socieeatile de asigurare. Odatä cu stabilirea institutiunilor financiare, societAtile mari de asigurare §i-au infiintat §i ele agentii, cari functioneaza parte separat, parte ata§ate pe langd marile band, de al cáror sprijin se folosesc. Principalele SocietAti de asigurare, in functiune la sfar§itul anului 1925, sunt :

1. Dacia Romania" ; 2. Generala" ; 3. Nationala" ; 4. Agricola" ; 5. Prevederea" ; 6. Asigurarea RomâneascA" ;

7. Urania" ; 8. Fonciera" ; 9. Dacia" ; 10. Loidul National Roman" ; 11. Ancora" ; 12. Vulturul".

Impozite. Sistemul de stabilire §i percepere al impozitelor, sub regimul rusesc, era foarte complicat §1 lipsit de coordonare, pentru cA nu exista un singur aparat unitar, care sA canalizeze §1 sä concentreze veniturile Statului. Diferitele institutiuni de Stat, judet (zemstve), comunä, asociatiuni profesionale, recunoscute ca persoane juridice (Remeslenaia Uprava, Mesceanscaia

Uprava, etc.), aveau fie care cate o organizatiune specialA de percepere a impozitelor. Statul 1§i ImpArtea sistemul de percepere al impozitelor in cloud categorii :

a) la ora$ prin functionari speciali pendinti de Ministerul de Finante (Podatnoi Inspector) ; b) la fard prin delegatii satelor (Sborscici), cari faceau numai legAtura cu istratiile Financiare, in schimbul unei remize asupra sumelor i ncasate.

Zemstvele, comunele §i celelalte asociatiuni profesionale, aveau fiecare aparatul lor de percepere. Dupd Unire, toate aceste organe de percepere au fost desfiintate, introducAndu-se sistemul de impunere §i percepere din Vechiul Regat.

Evenimentele sociale §i politice din anii 1917 §1 1918 au facut ca, in primii ani dela realipire, sA se intampine mari dificultAti cu perceperea impozitelor, care, la tara, aproape a fost suspendatA. Mai farziu insa, treptat cu introducerea §1 norm alizarea vietei de Stat aci, contribuabilii basarabeni §i-au achitat §1 obligatiunile din urmA, astfel cA, dupd datele ce poseclAm dela Inspectoratul General al Finantelor din Basarabia, veniturile" §i cheltuelile" Statultd, in provincia noastrA, au decurs, dela 1918 panA la 1924 inclusiv, in mod progresiv, a§a dupd cum se constatä din anexele No. 8 §1 9, alcAtuite atat pe cele 9 judete basarabene, cat §1 pe cei 7 ani mai sus mentionati. www.dacoromanica.ro

Situatiunea veniturilor" incasate dela 1 Decemvrie 1918

X 3E

I

Ft

7r

I

I

JUDETELE

1919

1918

1920

1922

1921

0

0

31 Decemvrie 1924 31._.

yDIIAIONO0a

Anexa No. 8.

TOTALUL

9 LUNI DIN ANUL

general

1923

al veniturilor

1924

I 1

Chi Onau ." 71.212 549

13 276.128.102 91 217.321.409 0 321.486.863 32 1

BäIti .

.

.

Soroca .

.

373.841.511 96

I

408.639.253 124 63.435.558 88 2.362.065.248148

I

10.752.620 57 63.082.189 09 42.332.395 5

73.133.319 0

111.478.608 40

165.775.148 81

216.153.024 80 682.707.306 20

51.158.734 9

68.031.389 2

95.284.199 22

117.507.275 08

181.880.511 69

572.786.290 79

113.132.175 95

155.864.193 96

195.808 180 40

633.269.847 73

61

119.203.352 09

153.168 265 84

492 001.894 41

81 176.775 99

91.463.067 20

135.994.048 94

932.884.145 69

125.819.402 86

254.026.939 06

7.573.373 48 51.350.807 0

1

C.-Alba.

.

10.810.103 68 35 293 584 3 l 55.271.987 89 67.089.621 55

Tighina.

.

10.765.008 81 29.002.031 04 37.957.136 39 55.622.253 63

86.283346 1

Orhei .

.

.

4.684.510 09 37.775.964 01 30.560.573 73 51.224.185 73

Ismail

.

.

7.534.569 72 31.683.673 79 133.749.634 33 88.097.152

91

310 979.973 93 951 891.346 60

1

Cahul.

.

.

5.897.746 85 19.018.754 04 23 734.401 15 26.516.104 90

48 285.888 7

Hotin .

.

.

2.722.874 53 31 342.951 64 41.785.720 69 66.347.553 33

10fr647.571 31 I

Total g-1 131.953.356 86 574.678.057 83633.871.993 72 817.548.443 71

1.135.949.981

86.079.324 32 128.083.874 0

79.689.484 51

289.221.704 47

233.622.380 94 604.552.926 52 i

1.526 647.447 8 2.200.731.429 93 7.021.380.710 89 .AC7+

-4

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 9.

Situatiunea cheltuelilor" efectuate dela 1 Decemvrie 1918

R.

X_

C

I

T I i

440-3 CC

31 Decemvrie 1924.

L. TOTAL

JIMMIE

1918

1919

1920

1921

1922

1923

1924

GENERAL

1

Chi§in Au

.

60.119.450 48 243.695.845 41 221.868.106134 320.833.317 82

389.858.774 18

706.771.735 03 2.346.778.380 34

403.631 151 08

1 1

Haiti

.

. .

Soroca .

7.165.714 04 63.588.102 49 39.474.962 42 73.832.824 9:

1

104.262.044 46 1

1

.

4.967.389 54 49.429.765 99 45.956,271 99 65.058.294 8

1

93.577.073 91

153.647.475 52

232.247.656 19

674.218.780 10

189.829.846 70

557.522.993 37

197.742.487 51

619.353.550 64

161.651.370 40

483.817.045 51

154.345.673 22

424.506 215 12

280 398.712 63

771 986.347 85

90.545.099 04

287.972.643 66

209.835.289 97

569.124.494 42

1

108.704.350 41 1

1 1 1

7.460 980 64 36.600.917 71 51.170.415 27 63.680.232 91

C.-AlbA

112.194.280 69

150.504.235 91 t 1

1

Tighina

.

6.5 7.985 87 27.985.042 80 35 459 157 85 53.167.240 65

80.428.241 10

116.608 006 84,

1 1

1

11

1

Orhti .

. .

4.560.678 32 33 151.411 10 27.166 662 03 48.860.061 90

Ismail

.

5.129.709 83 28.491 399 39 122.554.640 35 78.901.675 27

76.193.088 08

80.228 640 47

1 1

109.419.825 93 1

Cahu I

.

.

5.304 778 16 19.476.500 74 21.363.214 07 24.355.835 88

Ho tin .

.

.

2.207.645 28 30.169.379 78 39.014.660 76 62.024.874 97

1

44.030.313 71

1

I

1

1

103.650.514 90

147.090.384 40 1

1 11

82.896.902 06 1 11

122.222.128 76

1

I 1

Total g-1 103.434.332 21 532.588.365

41 604.028.091 08 792.714.359 21

1.113.614 156 96 1.365.533.275 45 2 223.367.870 69 6 735.280.451 01

1

www.dacoromanica.ro

dMvUysvEl

.

Ca Jouirid alunpaja ap andu.iplulLupy

aollip,se3u1 nP7'-v

I

an131181.11L4

NM ()ono mos

09L Foto

mow

L

1_1

"lanco

'01\1

0361

I..

636V.

7

B16 6161.

0551 f361 636f

fda

466{

'16

66

066 166f

661

E36{

lag

'16I

0.6i. 130

.

60,1 i361

916

6 6 0661

MEI

55.000

099 octo

00014 -AV

111.1111111111l

' i

" .".

00000170

MEM= =Elm

=111111.11111111111MINIIIIIMI

..111 1111111111:::::91:

I

000 goo

oaC

+moon

moo

EMI it mms " MENNE

:..1111.111°"°°13°9; MAME

100'000034

00000000 1001M

00000.00i

imoiREN

mum

REIMMI000000M ; 09 001)00 .

'

'1

' ° ' '0' 11111112111111

°Qom oo'

EMMEN

.

1111111111°"°.". I,

0! 000 000

0 0 00

BENNER

" ° ""° ° MEM

mil 1111:060

60:

0000 so,

DW" coo

. Mai.

W miiviimmui.

AMEN

.-.e

1

-

'-'.. ./All .

AVM

pri ,

o

1=r7

1111115111111

oaf 000 oao

11111111111W

IIIIIIIIIIIIIIII MINIIINIIII

I

rf

WI

immi000

'

461 33bl E361,

immuoo

1m!

I-

-NET

EMI)

a too f

V

TV

ulp vgre.resue ad :Hut, ielap i a!imua3aci W-8161 apAtua3aa fZ6l 6161

all

log Mow

'NT

-Nor

,

.

11111MW 41111111111r11111111=1111

;aVAI

-grevib tK'

www.dacoromanica.ro

p

INTIONIIIIIINIFf i

/-

iC'61

CONOMICA.

469

Pentru a cunoa§te cum se repartizeaza provenienta veniturilor §i destinatiunea cheltuelilor, pe tot timpul dela 1 Decemvrie 1918 pand la 31 Decemvrie 1924, vom cerceta. Irt detaliu functiunile diferitelor bugete, cari compun exercitiul financiar general al Basarabiei, pe primii §apte ani dela Unire. No.

cor.

INSTITCTIUNILE

VENITURILE

1

StatulTotal bugetar

2

StatulGperatiuni de Trezorerie

.

3

Zemstvele judefene .

,

4

Camerile de Comert

5

Comitetele Scolare

6

Casa de Depuneri, Consemnatiuni 9

.

.

.

Economie

Total

.

.

.

.

CHELTUELILE

Lei

3408.447.106 17

3.167.962.188 05

.

77

1.549.605.739 02

1.570.686.937 78

.

i,

463.813.748 70

443829.205 92

11.625.848 27

10.684.552 85

e

14 088.213 56

10.846.427 58

e

1.568.800.054 17

1.531.271.138 83

Lei

7.921.380.710 89

6.735.280.451 01

.

Examinand tabloul de mai sus, constaram un excedent ' general, pe limp de §apte ani, in suma de lei 286.100.250,88. Excedentul acesta insd este numai aparent, intrucat in realitate toate exercitiile bugetare a finantelor din Basarabia sunt deficitare.. Inteadevar, trebue sä tinem socoteald ca, in tabloul sus aratat, la punctul No. 2, in ooperatiunile de trezorerie" se coprind §i sumele primite de istratiunile Financiare din Basarabia dela Banca Nationala a Romaniei, dela Tezaurul Central din Bucure§ti §i dela istratiunile Financiare din restul Lath, surne cari, in cei §apte ani, ating cifra de lei un miliard dourt sute de rn ilioane.

Diagrama alaturata la aceasta lucrare, in anex.. No. 10, oglindc§te mersul operatiunilor Statului pentru veniturile §i cheltuelile sale din Basarabia, cari, prin Legea de unificare a contributiunilor directe, au luat o infMi§are de tendinta spre normal. Aceastd constatare ne dovede§te Inca odata de ce forta economica este capabila provincia noastrA, care a §tiut sa infranga actiunea dezastruoasä a secelei ce-a bantuit-o ani dearandul, farä sä mai socotim acele multiple circumstante nefavorabile de ordin politic, economic §i social, cari ii tin in loc avanturile spre mai bine.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

470

CONCLUZIUNI ASUPRA VIITORULUI ECONOMIC AL BASARABIEL Cand am inceput lucrarea noastra cu istoricul faptelor economice, petrecute pe meleagurile basarabene cu aproape cloud mii de ani inainte de Christos, am avut In vedere cl, la sfarlitul ei, vom fi nevoiti sä tragem §i concluziuni prevestitoare de ceeace poate fi in viitor. Cad, dacd razele luminoase ale trecutului cad pe luciul oglinzii prezentului, ele reflecteazd in ochiul cercetAtorului toate invatAturile, toate expetientele §i mai cu seama toate acele fericite inspiratiuni cari duc pe orn la progres §i civilizatiune.

,

Drumul pe care Basarabia §i-1 croe§te pentru viitor este bine pietruit §i duce drept cdtre indeplinirea idealurilor sale economice. Productiunea, aceastd prima fazd a procesului economic a provinciei noastre, merge cu pa§i fermi, nu numai pentru readucerea ei la ceeace a fost, dar §i la promovarea tuturor ramurilor de activitate, menite sa-i asigure o bund stare economick garantie ineluctabild a unei bune stall sociale. Majorarea progresivd §i grAbitA a creditelor, acordate aci in ultimul timp, este simptomul eclatant cd o erd noud de activitate se deschide, cad, precum

acolo unde se munce§te mult se cer mereu credite tot mai mari, tot a§a §i acestea se scurg singure catre centrele unde munca productivd std la baza acorddrii lor. Circulatiunea §i distribufiunea produselor basarabene am vazut cà formeazd problema cea mai grea a vietei ei economice. Dar, deslegarea acestei probleme se va realizA intr'un viitor apropiat, intrucAt ant constatat, la capitolul CAilor de Comunicatie" CAVA muncd §i Cate

sacrificii se depun pentru a se repard lipsurile lásate de vitregia unei stApAniri strAine.

Prutul §i Nistrul, ape navigabile, cari leagd Nordul, Vestul §i Estul Basarabiei cu Sudul ei pand la Dundre §i Marea-Neagrd, legAturile de cale feratd fdcute cu Vechiul Regat §i Bucovina prin nor malizarea liniilor vechi, nouile linii ferate, nouile tuneluri, nouile drumuri i osele, in proect §i in constructiune,

cari vor strAbate Basarabia longitudinal §i transversal, toate acestea sunt garantii fidele cd actuala congestiune a produselor ei va incetd, prin scurgerea lor u§oarA §i rapidd cdtre centrele de consumatiune externe dela Nord, dela Suct §i sd sperdm cd §i dela Est. lath' cum vechile drumuri primitive ale Fenicienilor, Grecilor, Genovezilor §i Venetienilor, vor fi transformate in curdnd in adevarate pompe aspiratoare respingdtoare a avutiilor nemAsurate de care este capabild provincia noastra. Optimismul nostru asupra viitorului economic al Basarabiei se bazeazd numai pe realitati netAgdduite. Intradevar, cum am puteA noi oare sd avem altd pArere despre viitorul acestei provincii, care timp de una sutd §ase ani a stat sub jug strain, care a www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

471

§tiut sä infrunte lipsurile rasboiului §1 chinurile revolutiei, care in mod perma-

nent este amenintata de Duhul Rau dela Räsarit, care ani dearandul a fost bantuitä de o seceta näprasnica §1 care, totu§, dupa 7 ani de muncd §i de ordine, apare mandra §i biruitoare de griji §i de nevoi, flini capabild ca, in cel mai lipsit an din vieata ei, sä realizeze cea mai frumoasa Expozitie din Tara, dela räsboi incoace ? Dar, dna viitorul economic al Basarabiei se bazeaza lye imensele ei bogatii naturale, pe extraordinara ei fertilitate a solului §i pe excelenta ei conditiune geografica, stralucirea acestui viitor mai are o temelie: ea este poporul basa-

rabean, este sufletul moldovenesc, rupt din suflet românesc, este Ateanul muncitor, cinstit §i bland. lar, in ce prive§te pe acei putini, cari, punând mina cozoroc de-asupra ochilor, privese cu jind spre RAsfirit, aceia vor sfftql prin a zice : UBI BENE, 1BI PATRIA". CONSTANTIN I. LUNGU i

www.dacoromanica.ro

T. AL. STIRBU.

BIBLIOGRAFIE I. Istoria Basarabiei din timpurile cele mai vechi de Alexe Nacco. Nicolae lorga. 2. Comertul Romanesc pand la 1700 Dr. I. N. Angelescu. 3. Istoria Comertului Universal .. .. Dr. I. N. Angelescu. 4. Istoria Comertului Romftnesc Nicolae lorga. 5. Chilia §i Cetatea-Alba Zamfir Arbore. 6. Basarabia in secolul XIX-lea . Dr. 1. Nistor. . 7. Istoria Basarabiei . WI. Cywinski. 8. Desvoltarea operatiunilor bancare in Basarabia . .

11

---*-4.

ERATA 1. La pag. No. 395 la subtitlu, a se citi Comunicatie" in loc de "C'omunicafe".

No. 400 rândul al 11-lea, a se citi "Coed" in loc de Ceing".

2. 3.

4.

"

No. 400 rândul al 27-lea, a se citi Messembria"

in loc de Messemoria". No. 415 rândul al 39-lea, a se citi .mai" In loc de mal".

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATII Pag.

. . 1. Valea Ichelului . . 2. Valea Rautului In chei . . 3. Gura Rautului . . . 4. Lunca Prutului . 5. Valea Nistrului la Criuleni 6. Un sat raze§esc din Basarabia . . . 7. In Delta Dunärii 8. 0 fantana din regiunea Co.

.

drului .

.

Pag.

3

6 8 12 14

9. Un podet din regiunea Codrului

.

10. 0 Troita in judetul Balti

11. Valea Rautului 12. In preajma Sorocii . . . 13. Din judetul Soroca 14. Intre Tighina §1 manastirea Noul-Neamt . . . 15. Nistru de langa Tighina .

.

.

33 36 38 39 41

43 45

16. 0 casa tardneasca din mahalaua Chi§inaului Sf. Vineri

49

17. 0 cask veche In stil moldovenesc

50

.

18. 0 casa in stil moldovenesc din ora§ul vechi (Chi§inau) 19. Spre Criuleni . . 20. 0 mahala a Chi§inaului 21. Valea Culei . . . . 22. In judetul Orhei . . . 23. La gura Ichelului 24. Cladirea Primariei vechi pe str. Alexandru-cel-Bun din .

Chi§inau

.

.

25. Spre Chi§inau

.

. .

.

. .

52 53 54 62 63 76 78 80

.

27. Liceul No. 3, In care s'a votat Unirea Basarabiei cu Romania .

.

.

.

.

81

83 85

Mazarachi pe la anii 1870 .

.

.

86

.

31. Isvorul Sf. Joan cel nou (Cetatea-Alba) . . . .

32. 0 strada din Tighina 33 Portul Ismail . 34. 0 strada din Balti . 35. Soroca . . .

.

. .

. . .

.

.

.

.

36. Biserica Sf.Nicolae din Chilia-Notia 37. Portul Reni . . 38. In regiunea Codrului . 39. Impäratul Traian . . . . . . 40. Alexandru-cel-Bun . 41. Stefan-cel-Mare 42. Mihai Viteazul 43. Vasile Lupu 44. Cetatea Hotin . . . 45. Dimitrie Cantemir . . . . 46. Regele Carol I . . . 47. Regina Maria §i Regele Ferdinand . . . . . -

.

51

26. Strada Gavriil BanulescuBodoni

.

29. Catedrala oraplui . 30. Ci§melele de sub biserica 1880

19 21 31

.

28. Strada Alexandru- cel- Bun din Chi§inau . . . . .

88 90 91

94 95 98 99 103 107 117 120 127 130 133 134 150 152

. . . 178 48. Suta de movile 49. Vedere generalä asupra ce-

rata de pämant de langd

. . . cat. Gorodca 50. Valul §i §antul cetatii de . . langa cat. Gorodca . 51. Planul Cetatii Albe . . . 52. Cetatea de piatra (a doua) .

181

182 185

Cetatea- Alba . 187 53. Citadela cetatii Tighina . . 191 54. Santul cetatii Tighina . . 193 55. Vedere generala asupra cetatii Soroca 194

www.dacoromanica.ro

II Pag.

Pag.

85. Cavalerul Constantin Sta-

195 56. Cetatea Soroca . 57. Cetatea Hotin 196 58. Cetatea Hotin ; vedere generald . 198

mati

.

din cetatea Ismail, transformatä dintr'o geamie 202 62. Biserica Mazarachii din Chi-

.

lima

63. Poarta la intrare In biserica lui Rd§canu

204

rica sf. Ilie din Chisindu

205 .

-

.

.

.

§irlau

.

.

.

.

.

.

Mazarachi

.

315

Iângd biserica Sf. Ilie . 317 94. Ieromonahul Inochentie . 332 95. Biserica catolicd din Chi-

209 211

214 219 220 222

§indu

.

.

.

.

.

96. Biserica luterand din Chi§indu

334 335

.

97. Biserica armeneascd din Chi§indu

a veacului al XIX-lea .

235 74. Mândstirea Condrita . . . 238 75. Mândstirea Caldrä§duca . . 243 76. Mândstirea Dobrup . . 246 77. Mdndstirea Suruceni . . 249

78. 0 tablä lancasteriand din

a nul 1822 . . 257 79. Crestomatia moldoveneascd

a lui lacob Hancu 259 80. Manualul de limba romând a lui I. Doncev . 265 81. Revista Cuvânt moldove-. .

nesc" . . . 269 82. Alexandru Russo . . . . 273 83. Bogdan Petriceicu Hasdeu . 275 84. Alexanclru Hajdeu . . . . 282

.

.

.

,

98. In Bugeac 99. In judetul L'apu§na . 100. In judetul Orhei 101. In vremea secerkului 102. La fantand . . . 103. Culesul viei

72. Inchisoarea din Chi§indu . 230 73. Un boer moldovean din Basarabia din primele decenii

.

.

93. Un monument funerar de

227

.

308

91. Casa Eparhiald . 312 92. Mahalaua din jurul b:sericii

64. 0 piaträ mormantald Bise65. Poarta mandstirii Rugi (jud. . . Soroca) . 66. Mândstirea Cdpriana . 67. Mdndstirea Noul-Neamt . . 98. Mândstirea Hdrjauca 69. Manastirea Saharna . . . 70. Mandstirea Japca . 71. Primaria municipiului Chi-

285 292

scu-Bodoni . 307 90. Arhiepiscopul Dimitrie Su-.

203

.

.

.

bisericii Mazaracki 297 88. Mitropolitul Gavriil BAnulescu-Bodoni 304 89. Re§edinta arhiepiscopului ridicatä de Gavriil Wanule-

.

.

.

.

87. Poarta de intrare in curtea

59. Santul cetàti Chilia . . 200 201 60. Cetatea Ismail 61. Biserica Inàltárii Sf. Cruci

§indu

.

86. Preotul Al. Mateevici

.

.

104. Pentru iernatul vitelor

.

.

1

.

.

. .

.

.

105. 0 moard de apd pe Cogdlnic

.

.

. .

.

106. Pe Dundre . . 107. Expozitia generald din Chi§indu, 1925. Portalul prin. cipal 108. Expozitia generald din Chi§indu, 1925. Pavilionul Regiei Monopolurilor Statului 109. Expozitia generald din Chi§indu, 1925. Pavilionul In_ dustrial . . . . . .

www.dacoromanica.ro

.

.

337 340 342 346 355 356

364 371

401

407

416 417 427

TABLA DE MATERIE Pag._ PREFATA

Jil

I. GEOGRAFIA MICA A BASARABIEI de Gh. M. Ra$cu 1. Suprafata, forma, a§ezarea §i hotarele 2. SchitA morfologicd 3. 4. 5. 6.

n

agro-geologicA orograficA climatologicA

N

hidrografica

o

n

1- 16 1

2 4 6 8 11

11. BASARABIA PITOREASCA de N. Dundreanu

17-

1. Gura Prutului. Reni 2. Cetatea -Ismailul -Chi lia

42 17

20 25

3. Chilia-Nouà VAlcovul 4. BucovAt, Vorniceni, Nisporeni, Nemteni, Valea Prutului 5. ChI§InAu, Vasile Lupu, BA Iti, F1ore0, Soroca, CosAuti 6. Tighina - NidnAstirea Chitcani 7. Bulboaca 8. Cetatea

31

35 42 43 45 46

9. Borisovca - Chitcani- MAnAstirea III. POPULATIA de L. T. Boga 1. Nordul Basarabiei n 2. Sudul 3. Statistica

49-

IV. ORASELE de $7. Ciobanu

76-100

1. Chi§inAul

75

52

63 67

78 85 87 89 90 92 93

.

2. Orheiul 3. Cetatea-AlbA 4. Tighina 5. Ismailul 6. Hotinul 7. BA Iti

8. Soroca 9. Cahulul §i Bolgradul 10. Chilia-Noua, 11. Reni

12, Leova

96 97 99 100

www.dacoromanica.ro

IV

Pag V. ISTORIA de I. Zaborovschi 1. Conspect geografic istoric 2. s 3. Creiarea Moldovei

101

101

102 104 114 140

4. Basarabia ca parte intregitoare din Tara Moldovei 5. n anexata imperiului rus. Unirea cu RomAnia VI. ANEXAREA BASARABIEI de Paul Gore VII. MONUMENTELE ISTORICE de

.

t. Ciobanu .

. . .

......

VIII. MANASTIRILE de $t. Gr. Berechet I. MatastIrea VArzäre§ti 2. 3. 4.

n

CApriana

s

Noului Neamt

s

Flatten

5. Manastirile Dobrup §1 Harbovatul 6. Mfindstirea Harjauca 7. n Saharna 8.

Japca

v

-153

154-176 .

.

177-206

207-224 210 211 214 217 218 219 220 221

IX. LEGISLATIA de C. Georgescu-Vrancea

225-233

X. BASARABIA PRIVITA DE STRAIN! de loan I. Macovei

234-251

Xl. CULTURA

I *COALA de Livia Marian

252-271

XII. FIGURI CULTURALE de Ion Negrescu 1. Teodor Vfirnav 2. loan Sirbu 3. Alexandru P. Hajdeu 4. Cavalerul Constantin Stamati 5. Alexandru Donici 6. Al. Mateevici

272 -295

XIII. CULTELE de Nicolae M. Enea I. Zeii i credinteIe religioase a popoarelor vechi din Basarabia 2. RAspfindirea cre§tnismului in Basarabia

296-339

3. Biserica basarabeana sub stapanirea ruseascA 4. Sectele in Basarabia 5. Catolicii 6. Luteranil 7. Armenii-Gregorieni 8. Evreii XIV. AGRICULTURA de H. Celebidachi 1. Schita. istorica

2. Proprietatea fonciera 3. Regiunile agricole

4. Agricultura propriu zisa 5. Viticultura 6. Horticultura . . . 7. Zootehnia

www.dacoromanica.ro

277 279 281 284

288 291

297 299 303 324 334 335 336 338

340-374 340 347 354 357 363 366 368

V

Pag. 373-394

XV. COOPERATI A IN BASARABIA de Vasite Glzenzal

I. Istoricul cooperatiei .......

.

.

.

.

.

.

XVI. BASARABIA ECONOMICA de Const. I. Lunga si 7'. Al.

1. Trecutul economic al Basarabiei ........

375 377 378

.

2. Numdrul §1 extinderea cooperativelor de credit 3. Activitatea §i mijloacele 4. Cooperativele de aprovizionare si vdnzare in comun 5. Desvoltarea, activitatea i mijloacele cooperativelor de consum . . . . . . 6. Cooperative oentru exploatdri agricole . . 7. Cooperatia Basarabeand dela unificare incoace 8. Cooperativele de consum 9. agricole tirbu .

.

381 .

.

...

.

2. Comertul si industrla in Basarabia dela Unire incoace 3. Activitatea industriald 4. Industria minierd 5. Munca in Basarabia. Conflictele colective de muncd. Oficiile de plasare . 6. Lucrátorii strAini i imigratiuni/e. Organizarea meseriilor 7. Scolile de ucenici i ucenice 8. Repausul duminical si Camerele de muned 9. Cdfle de comunicatie 10. Creditul 11. Casele de economii 12. Activitatea Uncilor românesti dupa Unire 13. Societätile de asigurare 14. Impozitele 15. Bibliografie

384 387 388 390 33'2

399 472 395 413 416 426 433 435 438 440 490 448 454 459 466 466 472

I 11 III V

ILUSTRATII

TABLA DE MATERIE

www.dacoromanica.ro

Basarabia Monografie f6g4s

Overview 5o1f4z

More details 6z3438

Related Documents c2h70

Basarabia Monografie f6g4s

Monografie Raiffeisen 4v5j72

Monografie Contabila Vanzare Haine Second.doc 1p4k4f

Monografie - Decontari Prin Efecte Comerciale 5g172b

Regionalisme Si Expresii Din Basarabia 5h3d48

Monografie 20 P-47 Vol 2 5v2e61

More Documents from "crisscoles" 6h4w61

Basarabia Monografie f6g4s