Tulburările De Auz Fonematic - O Cauză 5d6r54

T Tulburările ulburările de de auz auz fonematic fonematic –– oo cauză cauză aa dislexiei dislexiei -- disgrafiei disgrafiei Cerc pedagogic pe capitală

DEFINIŢIE

• Auzul fonematic este o modalitate a percepţiei şi pronunţiei limbajului caracterizat prin diferenţierea şi identificarea fonemelor • Auzul fonematic se structurează în raport cu structura sonoră a limbii materne • Auzul fonematic ca element important al aparatului de emisie este implicat atât în vorbirea sonoră, cât şi în limbajul interior

CAUZE ALE DEFICITULUI DE AUZ FONEMATIC • Lipsa de maturizare şi exersare a laturii expresive a limbajului verbal • Leziuni în aria temporo-parietală • Leziuni în ariile de asociaţie care, deşi permit perceperea şi diferenţierea lor, nu permit însă şi interpretarea semnificaţiei lor complexe

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL - I • 1. deficit de auz fonematic – deficit de auz frust ( hipoacuzie nucleară ) – acesta din urmă este un deficit de sinteză superioară implicat în dislalia receptiv-senzorială de natură centrală • 2.deficit de auz fonematic – disacuzie ( aceasta apare ca urmare a icterului nuclear în celulele nucleilor cohleari şi duce la o percepţie auditivă congenitală precară ( simptome : neînţelegerea limbajului, memorie auditivă precară, incapacitate de evocare a cuvintelor)

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL - II • 3. deficit de auz fonematic – dislalie consecutivă hipoacuziei ( “universul copilului surd este redus la ceea ce vede şi ceea ce face” – Ilie Stănică) • 4. deficit de auz fonematic şi întârziere în apariţia şi dezvoltarea vorbirii ( în cel din urmă caz efortul de recuperare este de lungă durată)

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL - III • 5. deficit de auz fonematic – alalie (lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii – afazie congenitală ; disfuncţie a zonelor corticale ale vorbirii) • 6. deficit de auz fonematic – dislalia (funcţională,de cuvinte )

PREZENTARE CAZURI – I -2008- 2009 •

•

•

N.A ( fată, preşcolar gr.mare preg) – dislalie de evoluţie rezistentă la terapie logopedică, un IQ liminar – pusă în situaţia să coloreze pe fişe cuvinte care conţineau sunete asemănătoare ( t-d, p-b, s-z, s-ş..) făcea multiple confuzii – prognosticul pentru clasa I : candidată la dislexiedisgrafie E.F ( băiat, preşcolar gr. mare preg) – iniţial a avut diagnosticul întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului ( primul an de terapie- 4-5 ani), apoi, diagnosticul de dislalie polimorfă şi deficit de auz fonematic ( 5-6 ani)- un IQ liminar – va merge în clasa I şi va fi candidat la dislexie-disgrafie O.L ( băiat, cls.I) – în primul an de terapie a prezentat un rotacism şi o întârziere în dezvoltarea vorbirii ( mergea la o grădiniţă săptămânală ) – un IQ în limite normale ; în al doilea an a continuat terapia logopedică în ideea pregătirii pentru şcoală şi a consolidării stimei de sine scăzute (“ Nu pot să fac asta”, “ Nu sunt în stare”) ; ajuns în clasa I, apar dificultăţi în recunoaşterea literei de mână, în citirea silabei şi în diferenţierea fonemelor

PREZENTARE CAZURI – II- 2008-2009 • S.A ( băiat- clasa I) – al doilea an de terapie, un IQ înalt, dislalie polimorfă şi deficit de auz fonematic • - când era în grădiniţă refuza sarcinile contra cronometru ( foarte lent) • Şi-a însuşit foarte greu cifrele • Spirit creativ • În clasa I devin evidente în scris tulburările de auz fonematic • Repeta cuvintele cu voce tare ca să se audă ( “babură” sau ”papură” ?) • La finalul clasei I dispar ( prin multe exerciţii) aceste tulburări de auz fonematic

CONCLUZII • Modificările cantitative şi calitative în însuşirea limbajului depind de maturaţie, învăţare şi dezvoltare ( C. Păunescu) • Vorbirea se învaţă, nu se moşteneşte ( în primii ani se învaţă prin imitaţie, apoi la nivel “ academic”, când se învaţă gramatica) • Deficitul de auz fonematic are efecte şi în plan motor ( care asigură actul grafic) – E. Verza • Între auzul fonematic şi înţelegere sunt relaţii necesare • Auzul fonematic are funcţie de semnalizare acustică • Deficitul de auz fonematic este regresiv

Cum putem recupera deficitul de auz fonematic • 1. educarea autocontrolului auditiv • 2. sinteză şi analiză fonetică • 3. asocierea grafemelor şi fonemelor de mână şi de tipar • 4. exerciţiul cu paronimele • 5. scrierea literelor asemănătoare vizual sau acustic folosind culori diferite ( b cu roşu, d- cu verde)

Referent • Cioacă Beti-Ana profesor logoped • • Centrul Logopedic Interşcolar Nr.4 sector 3 •