Almanah Argus 1925 2l4l10
This document was ed by and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this report form. Report 2z6p3t
Overview 5o1f4z
& View Almanah Argus 1925 as PDF for free.
More details 6z3438
- Words: 101,768
- Pages: 314
www.dacoromanica.ro
ALMANRCH ,ARGUS
SOC1ETATE
000
CAPITAL LEI SEDIUL CENTRAL
BUCURE$TI.
STR. UPSCANI, 17 0
TARA
IN STREINATATE
4NT 1,
4ILA,
C
TANTINOP OLE,
J, 0
0
BANCI AFILIATE
I S, Chrissoveloni & Montaigne
,
58 Avenue
VI EN A, Chrissoveloni Bisteghi & Co 5 Canovagasse
Face once pubhce
-
fmanciare
de
Vânzän de efecte
actium - Comptun corente,
Emisium de Cecun pentru
de Credit stremátate
I www.dacoromanica.ro
RRGLS
2
BANCA CAPITAL SOCIAL LEI
000,-
REZERVE LEI
260,46
SEDIUL CENTRAL
BUCUREVI.
- Str. SMÂRDAN, 3
SUCUR SALE
BRAILA, BAZARGIC, CONSTANTA, CRAIOYA
i
ISTRATIE. BRÂNCOVEANU
CAMILLE BLONDEL D-nh P M P CHEYSSON, J N CHRISSOVELONI, JEAN R HALFON, A MoCSONI, S MORUSZI, AL OTTULESCU, P I VASSALOPULO, RENE VILLARS ED WIENEtt FACE TOT FELUL DE OPERATIUNI DE BANCA ADRESA TELEGRAFICA
COMRO
www.dacoromanica.ro
3
u
I
66 ECONOMII, S A
DE CREDIT
TIMI*OARA
FONDATA IN ANUL 1885
\
IL
TIMI$OARA
2
CAPITAL SOCIAL AT FOND de
000 Lei
CAPITAL
Lez
000 000 Lei
DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE
peste
h
130.000 000
Lei
Str General Dragalina No 3 Bulevardul Berthelot No 21 No 3
SUCURSALE IN
iBuzias, Detta, bolia, Periam IN PROVINCIE Vinga, Sannicolaul Mare Banca Granitei S ,
de Ecode Credit
Banca
Economn,
AFILIATE
Banca Berzava S A, Banca de Credit Comercial& Romana, Fäget Soc Comercial& Pallas',
s p a,
SA
de
a
icotage INTREPRINDERI
a a
, 7
7
B
7
a
ciald
1"
de
AFILIATE
a
1,
7
a Laploatai ea
FACE TOATE OPERATIUNILE DE STRXINÁTATEA SECTIUNE
RELATIUNI CU PENTRU AMERICA D
de
General
OPREA
Dr AUREL COSMA Menistru)
a
510 18
0
www.dacoromanica.ro
Comer'
511, 18
18
depo-
,RRGUS'
4
Capital deplin värsat : Lire Sterline : 300.000.00 SEDIUL PRINCIPAL LONDRA E C 3 16, Gracechurch Street
SUCURS LA BUCURETI Victoriei, 11
--,
COM1TETUL CENTRAL Sir H. A. Lawrence,
General the
E. W. H.
Esq.
Lord Oranmore and Browne, K. P., P C
Lieut.-Col. Sir
B
C.
de CERJAT, Esq
Stern K. B. E.,
M. G.
BANCHERI LONDRA
BANK
ENGLAND, Glyn, Mills & Co
DIRECTOR GENERAL D-nul HERBERT LOCKE DIRECTORI LA BUCURE*TI D-nul ALEX LUCASIEWICZ, Director H R. SALTMARSH M FRANKEL, Directori adt D-nii AL FRIEDMANN E 39G
www.dacoromanica.ro
ARGUS
5
ROMÄNÁ de
PRIMA
i MOTOARE
SOCIETATE ANONIMA
DIRECTIUNEA Adresa telegraficá
Adresa
VAGONASTRA"
Str Lascdr Catargiu, 11 Uzine
VAGONASTRe
D
o A VAGOANE
de vagoane de persoane, de
Ori-ce
D
O
.
de lux, vagoane cisterne de spirt, vechicule industriale, forestiere agricole, constructiuni de fier, i nituite, piese de ma5ini stâlpi poduri, piese sdrobitori de de fier, burlane de de metal
sondaj, cazane, rezervoare pentru spirt, petrol
de once
marime Piese de vagoane cisterne normale
pentru vagoane
SECTIA MOTOARE tone Autobuze, camioane cisterne, automobile, 350 litri
capacitate, automobile cu de in cendiu, automobile stropitoare, strunguri de
de 1 000, 1 200
1 600
ma5ini de de 15 35 , motoare cu benzina, locomobile, ferestrae cu motor de DEI
L
CERERE
www.dacoromanica.ro
O
,
prese cu excentric, grupuri electrogene,
OFERTE
o
o
6
L NACHT IN NUME
BUCUREVTI B
U
:
Str
:
Str. L A B I R N T, 80
26
C A. ROSETTI, 7
2929
20
Regele Ferdinand, 22 Str
P
35
Str Memorandului, 2 Bulevardul Carol, 4 Strada Dogariei, 43 Schelhnggasse, 6 Rue du Temple
TELEGRAM METALNACHT
METALE, FERARIE EN GROS
www.dacoromanica.ro
7
BANCA ROMANEASCÁ SOCIETATE
CAPITAL
IN ANUL 1911 FOND DE REZERVA 395 000 000
SEDIUL CENTRALEI
SUCURSALE
Bazargic, Brasov, CetateaChisin5u, Club Constanta, Craiova, Galati, Ismail, Oradia-Mare, Satu-Mare, Sibiu, Tighma, Tulcea Soroca,
Arad,
AFILIATE Banca Almajului, Banca Bacäului, Campulungul Moldove-I ung in t) Banca de Credit & Industrie, Banca Comercialá & dustrialá \ -
Banca Corvineank I Banca Creditul Dobrogei,
Banca Creditul Prahovei,
Banca Economului, Banca IasiIor, Banca Maramuresank mahei
Banca Mehedinfului,
I
-
Banca Petrodava, P Banca
Banca Rädäutdor, Banca Banca natului, I Banca
a Baa
rientului, Banca Sebesank
Banca
Banca Durostorului, St!
Banca
tefan-ceI-Mare,
Banca Suceveana,
FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA sCRVICIU SPECIAL PENTRU RELATIUNI cu 593
www.dacoromanica.ro
8
CREDITUL EXTERN Capital 60.000 000 Lei. Prima einisiune
000 Lei
COMPLECT
Str C A
p 41116
37
I
EXECUTA ORICE OPERATIUNI DE BANCA :
Furnizeaza din depozitele sale ce reprezinta Materiale de cale
dela fabri
normale
Mate-
nale pentru atelierele de de locomotive vagoane Fier de beton armat Traverse I, Fier rotund supenoare Meta le de once format dimensiuni Ma$ini scule pentru ateliere mecanice Ma$ini pentru industna lat,
complecte
ma$ini pentru fabncarea
mizilor Explosibile capse fitil pentru industrille Komnick" Aparate pentru miniere
apei sistem Neckar" Aparate telefonice, centrale telefonice automate Instalatii de laboratoare Produse dentisticd chimice Instrumente pentru
-----.....-.....--ab..--.
DL
LLI
PRODUSFLE
I
'LA
IF
VINDE CEREALE POSEDA
de I
de
INTREPOZITE
,
de
MAGAZINE PUBLICE
GARA DEALUL
- TELEFON 41 79 -
www.dacoromanica.ro
OC KS
BUCUREVI
000
LEI
CAPITAL SOCIAL REZERVE LEI
67 BANCANAT
ADRESA
MEMBRII CONSILIULUI GENERAL D nul M Oromolu, Guvernator
T. Cäpaanovici, Vice Guvernator
CI »
»
Director
Oscar Kmacescu, » Stroescu, Saligny, Pre5ed Consil de Cenzori
N. Bllänescu,
Cenzor
C
G Georgescu, Leon Sculy
Gr. A Eremie, Zeuceanu,
»
Cenzor Cenzor »
D Gheorghlu, Secretar General
provizorm Comisar al Guvernulm
Cs SUCURSALE
CRAIOVA, GALATI, IA$I
Bazargic, Botosani, Brasov, Caracal, Focsani, Constants, Ismail, Giurgiu, Husi, Lugoj, Mare, Platra-Neamt, R R Roman, Satu-Mare, Sibiu, Silistra, Sighisoara, Slatma, govite, Tg -Jiu, Tg -Mures, Tecuci, Timisoara, Tulcea, TurnuMdgurele, Turnu-Severin, Arad, Cetatea
15063
www.dacoromanica.ro
RLMANRCH
o
ASTRA
SOCI ETATE ANONI MA
CAPITAL LEI 450000.000
LAMPANT, ULEIURI MINERALE DE PRIMA CALITATE a se adresa
Pentru comenzi in interioruI
SOCIETATII ANONIME PEN TRU
DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLEULUI BUCUREVI, GENERAL BUDIVEANU, 11 bis
Pentru
destinate exportului
a se adresa :
SOCIETATE
ONIMA
BUCURETI, Strada PARIS No.10
www.dacoromanica.ro
ALMRNRCH ,RRGUS
11
0000( 000000
COMERTUL
8 8
SOCIETATE IN NUME COLECTIV PROPRIETARI
B SONNENTHAL & OFICIUL ECONOMIC AL ROMANIEI
BUCURESTI - BULEVARDUL CAROL No 7 MARE DEPOZIT DE
MASINI, UNELTE
SCULE
REPREZENTANTA GENERALÁ a URMÄTOARELOR CASE Sachsische Werkzeu maschinenfabrik Strungun de precizie Chemnitz Ma*ini de rabotat
BERNHARD
AKO
ER
de
VerkaufsgememschaSlat
Auerbachwerke in Dresda
AUG MEISSELBACH BISCHOF
Wurtembergen
ca
Maschinen-
fabrik in
Strungun revolver Masmi de frezat Masini de Filiere universale
Mawi de speciale
WILHELM SCHWERTFEGER
automate
Werkzeugmaschinenfabnk, Wiesbaden
8
IOHAN KRALL Apparate, Wien
electr
Ma*ini electnce de gäurit
BOLEY &
Ma*ini pentru me-
JOH. BURGSTALLER
Ventilatoare, Forje, etc
M. H.
Macarale, Vinciun, etc
finä
Maschinenfabnk, Esslingen Maschmenfabrik, Wien
Gm bH Hebezeugfabnk, Hannover
de filetat mici, Berliner Prâcisions Werkzeug frezere,alezoare,bur& Maschinenfabr Berlin-Charlottenburg ghiuri p ghevint, etc Schmirgelwerk Pietre de polizor KARL HINNE htz Ehrenberg
FLECK & Co &
Messwerkzeugfabr Aschaffenburg a M
Instrumente de mäsurat
www.dacoromanica.ro
8
LMRNRCH
12
GENERALA" GENERALE
SOCIETATE ROMÂNÄ CAPITAL SOCIAL DEPLIN VÄRSAT LEI
000
0
-
la finele anului 1923 de la Societln Daune plätde In 1923 Asigurän asupra vigoare la de
Daune
53 31
-
102 1923
44
591
0 BUCUREETI -
SEDIUL
UNIVERSITATII
REPREZENTANTA REPREZENTANTA
in toate
Pentru
Nicolae
TELEF
12
23
IN BUCURESTI
No 4 - Telef 5 13
IN BUCURESTI
No 31 -Telef 54 56
din vechml BIROUL TECHNIC IN CLUJ
No 3
Proprie)
Transport
contra daunelor de
Fluvial Mantim
Terestru AsigurNrile de transport In mod special de cutre Central Transport" din Bráda, Str Traian No 8, Palatul Generales de Sucursala Central
Str Paris No
de dupá combmatiumle cele mai avantajoase
bonificare de 3% asupra primelor de caz de moarte mixte st.utirea de plata primelor caz de invaliditate Astgur8ri de Rente etc Pentru folosirea largi a muncitormui Generala" a trodus Populare, exammarea medicalä de accidente Asigur5n
Individuate restituirea primelor, , pentru de de pentru industriale de obiecte proprietatea automobile, precurn contra contra stricaciundor accidentale ale automobilelor a exploziei includerea furtului, incendiului
de furt gospodgru, casse de contra jefutru
La
(curlers), etc
Asigurân de geamun Vitrine,
firme
Prospecte
pe
etc
once
www.dacoromanica.ro
la cerere
13
IN COMANDITÄ ::.:.:
FERERIE, MAINI,
: ARTICOLE TECHNICE
EN GROS
:
EN DETAIL 88
Telefon
IROCO
Acir
- STR
No
141 527
30000000000000000000000000000000 0000000C
www.dacoromanica.ro
14
SOCIETATE SEDIUL IN
BUCURE
Strada PARIS No 4
I
Adresa telegrafica BLANKBANCA"
CAPITAL SOCIAL DEPLIN
LEI 125 000 000
REZERVE LEI
000
LEI
SUCURSALE IN PARIS Place
IN I, 42,
Sf Anton (Gura Oborulut)
NEW
ARAD,
CERNAU
GALA
CONS Ismail, Mare,
TA,
20
COIVSTANTINOPOL, Han, Stambul
K, Broadway,
No 33 WIENA
ALBERT BLANK 6,
Nr 6
Co
Mure
OPERATIUNI DE BANCA C URI
SCRISORI DE CREDIT COMERCIANT1LOR SI SAFE, etc 592
www.dacoromanica.ro
41
A
,f ' -4
.7
A
'! aw www.dacoromanica.ro
A
.
%
,ARGUS
16
CAPITAL LEI INSTITUT DE ARTE DIDACTICE
ROMANE
000 STRAIIVE, REGISTRE
FURNITURI DE BIROU, LITOGRAFIE, TURNATORIE DE LITERE CARTONAGE DE
Atehere speciale pentru fotografie DEPARTAMENTUL GALANTERIEI Arhcole de vomj Truse,
de piele pentru Doamne, Bronzun,
Statuete Cnstalun Portelanun SECTIE DE
DIRECTIUNEA
Edgar
BUCURESTI
4
INSTITUTE TIPO-LITOGRAFICE ARTE GRAFICE CONFECTIUN1 DE
Soseaua Bonaparte, 68-72 BUCURESTI
I
CL UJ
BUCURESTI
TIMISOARA
Bulevardul Strada Paris, 16, Calea Mo
3-5
2-
(Sfetea) No 14 16
Strada Tepes-Vodá No 2 DE DESFACERE Bulevardul 3- 5 Calea MosiIor, 62-64 12 (Libr Joanitiu) Strada
No 7 Strada Eugen de Savoya No 7 SOCIETATI AFILIATE din VALEA
REPREZENTANTE 38S
. www.dacoromanica.ro
,ARGUS
17
9
VEDE
TOT
TOT CONTROL-PATRUNDERE-CLARITATE
COMERT
INFORMATIUNI
INDUSTRIE
ANTE
STATISTICI ANCHETE
TUDII
AGRIFULTURA
SINGURUL ZIAR ECONOMIC DIN TARA
ARGUS"
ARGUS" EDITIA ZA
APARE ZILNIC
ORGAN ECONOMIC ROMAN
IN 6, 8
PAGINI
CU ARTICOLE SEMNATE FINANCIARI SI ECONOMIST! ROMANI
APARE
FIECARE
DE CEI MAI
ZILNIC rezul
CEA MAI
DOCUMENTARE
CELE MAI EXACTE INFORMATIUNI
Poli
de a
probate
Cesium
Ga
DARI DE
COMPLECTE
PRECISE ASUP RA ECONOMIC E
Acte de Acte dotale
popriri comanda mente
REDACTATA DE CEI MAI DISTINSI
Firme
AI ROMA
strate
E MATERIALUL U UI INFORMATIV AL DISPUNAND
Arenddri
A R G U S"
etc
ratorn
etc REZULTATE
CONVOCARI
EDITIA ZA A R G U S"
$1 CONSILII
DE
BURSELE STRAINE 51 DIN TAR A
ESTE
COMERCIANT 51 INDUSTRIAS DIN
STRAINATATE CU INTERESE
TARGUL EFECTELOR
ROMANIA
AL DEVIZELOR
A RGUS"
DE
APROAPE V I AT A
$1
ULTIMELE EVEN IMENTE INTERNE $1 EXTERNE
CIAN INDUSTRIALS ROMAN CU
ORICARUI
INTERESE
STRAINATATE
2
www.dacoromanica.ro
18
IN care strälucesc deasupra capelelor asemenea unor fulgi de
Nebuloasele ce, siderale,
projunzimile
apar
ce su lummos sunt desffoara pe cer, pe care ochiul omenesc nu se poate stura s le ire
Dar dincolo de
cer
dele färä
ale
In
fnc alte
stele
ca
Nebuloaseie - Calea laptelui - Meteorn
-
Nebuloasele noptile foaite seruhe vedern pe cer, ici fulgi de ce a noun fondul mai bia se luneta fulgi avem unoi multicolore, pietie cele mai teem unele smule par marele br al
tea sunt Nebul9asele Ce era hunt ele ca sora lea laptelul, compuse
ele
e, Ca
de stele at it de tiimet decat o slaba
ne
Sau dupi in formatie9 T sunt lumi nu a fost
Calea
a ului, toate tirnpuille
menuloi zeiloi ,
la palatul
pe
genda de
Acolo
stele at inc it ni se p
mea76 o Soarele nostiu, cu tot
-
sunt
e
putin le conduce parri tea matemiale
51,
la 400 km
aceste fugitive o
de
toi-
a,
ul
e
mi-
de
sunt son
e sti ibat
de mii de
a De unde
inz indu-
pot parcui
i o
una -
nar ice
cam
stelele
ito
lumiloi apuse
cometelor sunt a- osemmte ale
www.dacoromanica.ro
-
un
re colt al ce unnersului actral9
rule
compun Calea laptelai apioape in planul al al
tel tic
a-
,
asteroin
(le
it un im-
decadenta,
de topa7
din ne
lunimo
pi
spatiul sa ca
Milmane de nostru t tile supuse m pentru
ti
dintie
ne
ale Sf Laugiatioase , ent nu sunt stele lucesc deasupia capetelot noastic,
Le
La e
stia,
de pi
E lupta contia fugului ce cupiunde tot
L legea
condu
cea mai
nebuloase,
pel ceptibil
oa
laptele incepu
din
-- mica ca msectele- nu e
m
nu
e t Junona laptand pe le, copilul a muycat
in
ca regele colo ca o
e9
miste-
ele sunt acum in
Drum ui
clecedati
UN MUSAFIR AL SPATIULUI Apropierea planetei Marte de a fost, 1924, pentru un mare palpitant eveniment Din milioanele de astre, care populeaza imensitatea infinita, nu se prezinta, slabilor mai bune pentru a fi observat, lumea
ca roiatica planetä
zeu
pämântul
Marte Planeta Marte
globun ale
Mute
de
Oibita
altul a o
000 km -
de dL mimai
ne
tai e
este
e
diumunle se de acuste
jmul
de attactie, distanta
icelmasi fost ele
descne o
constantd
sunt eliptsce
suntem
de
A fost un 1800,
Wute
-
pentru
ast nu
fusese
de
de
h 2000 obsene studieze de h o mica aceastá a spade al no$tii tiulm care, Soarelm
h 228 000 000 km limp de un 321 de zde,
iproape
la 149 500 000 km
an, se
exact
Mute,
cea
mântul
-
lume avem
-
ele
a
nusterul, savanat
observatmul de
a lor
lume
isy, de cmcizeci de am,
Somele,
Totut
de
lime
Mute
e
e
Somele)
- se
Despie
euuWnite decât
in lime
zice
ese
de
Conjunctie Cand Pámantul,
- se
avizi
a
se zice Soarele) gäsesc,
Când,
copul se mtea
o
semne lunnneazd fhelinle observato vede contmen
, canale cea mai aproma- te, polaie tenoase Aceasta s'a albe, tonun rosntice, manifestAn h 23 August tiecut, www.dacoromanica.ro
captivante ale unet vieti
de secunda
auolo, o
Se
lume a
41 secunde Ast-
Tot 50 de ant,
atea 94 Pe
succestunea e apioape aceea5,
anti a
avea
fel
de
lungi deck pe
37 minute, 23
zile, 23 o
686 30
Anotimputile
24
se
ce nu
este
cu a
la 15
65
sau Pentin toate ceste fapte obselvate sunt
Nu e o viatä totul alta
fund ile Pámantulm,
totul
lin
de cele pe
ceastä
ce fel de funte
astionomi spun
pe
la starea viata se
de
ge du
Puna,
nostru un apioape
de
lapte
ute e
un mediu e de cand viata supenoate cul atotpu-
credem me
de
-
nu s'au apioape fixe,
acestea,
su-
e solidg, nu li-
este,
Acete fapte,
se, la
planeter,
de altä
- pete
de
ca cule
sau
o
facultate de adaptaie
mc
douä calote
fu tatiunile a u indu se
au
pe
e
mântulm ghiata
100
Este un medm nesufent
multe tunecoase s
sä
tempe-
tiebuie sä
putm a dispälut,
Ce trebue ca
a
cuit aceste s'ar
se sub
poate, la 120
nu
sunt foatte
totul atmga
de acolo
ide centi nitat
e
Diferenta
de centuate
vie-
du-se sub
15-20
aueasta
tule
fizice
sä le
pentru ghiata sau
se
depozitele de ale planetate ea intense Aceastä viatä, uu fi ea,
a Cole- piteltucc
ca
www.dacoromanica.ro
atmosfete slabä sunt ne-at poate
21
sborul
Imaginatia h deslegmea acestei
Rdzbolul
sionante emgme
de
curiontlte ne
ce se
pe acest glob
destal de
atat de
1
astrul
nu le
ne dea rezultatele observa- perm ea sale, imaginatm, schimb, un multe a pus pe seama ales eu P planete, aplopieln de este peditie
e cunt se pie-
au ajuns
olutia
stint tot atat de se te,
de
a fi
sa
la daca
de
pun
o
de idee, sa vedem sema asteptat un moment gust ce
1101,
ne
dele
duc
iazele In des-
dep
se
lode funte
noastia atat
nmlta
ne mtugheze, dai difent sä ne o pioba de vanetatea a pioduselor
de
te
El a
semne
de mdioane do ei o comumcale telegi optul, un-
23 Au
sa
sa ne
f Id
sau pun alt meste-
sau
de noi
de
Incercdri neisbutite sa
pentiu spatmlm mita
eu
acestoi ce
tot din
F,
din
sau
Aceste
pun
o vie
muntelut
puteinice
puse le
au
Cand
situa Iungfiqu,
o coast
De
plini
spre
lume de
Mmpi de
e
se
totul
o
ce
tiebumu facnte
favoiabil sunt
ar
unul de altul
90
de
puteie Un
crescut
de
www.dacoromanica.ro
globul nos
ALMRNRCH ,RRGUS'
22
a Mai tiem
Cate' a
Apoi, de male
ful
M
plim-
pe se
inghet
de e
nt
e
se banunsea
S'a depärtat
n'a spus mmic
Cu
te
de
pe
\
itat lemezulta o planeta tin (le
u
lui Mutt
ue
ap
ice ista cue kilometiu
e
ut
putm pe
23 August A
un
o dust
u
km
sa
t
f
de
osi
200
lu
a obseii
P
inetii de
-
t
e tie a fiumoase depaisa a
de
fi
Doi prooroci, - doi satehti lun
inul 1877
Lui op
man
(
cat
e
&cat
maint
dlept,
pl tinte Ce
lanete mull in
fo
Cu infei
omeg
a
in
M
Deimos
mi
km
p
pc
Plecand
15
60 51
meta un
leghe
planet M
u 6000 km lun daca ne gandim
km E
stiabatut
20 0110
din
toute
000
tnt doua
(1(
"11(1111
itt
otet
sci u ele
et
la L
\ El
ift
,
ea sa
o
te
mult
1720
a
te
www.dacoromanica.ro
(le
ROMANII AMERICA cinci am
America
egii ea neamulm,
fie tot mai mutt se dea locul
d
nu numat cä mn Canada, au pe
a
ca
alta paite
Statele Liute
din
in
La
De%tul
ea
a
Unite, dode
ce
Tara dolarilor" La noi exista cred nta ca imigrantul roman castiga cea mai mare mari bogatii penare ferictrea t' u a trat tara dolarilor calegenda a te-va romaneti a decamagit
pe cu
au mari
tiona'a in in mile de Romani-Americani
sa mearga la vata mu te
despre tara
Cei teptat
spre numarul ctimeloi gasesc
a fi departe de a intimida unora Pentru ca sa poata castiga un
generatiuni obhgati
de stat
ei in-
aproape
-
un gi up
fosti
ajuns sa dispuna de
e
de
de mare se romani care
frucastigate diferite intreprinderi comere de roman trebue munceasca schimb de voiaj marchidanie din greu noapte fie in valvoarea brutaril, restaurante dogoritoare a de fier msa etc Putini favorizati ori in acesta de soarta impreait
cal mai feria t caz o automata Moartea it pandeste la tot multi sunt carora le-a fost deajuns o miscare ta a sau ispasi cu viata
Românii din Canada In Canada nunarul Romanulor mare, in spesingur moment de nebagare-de seama stariti e comparatrv
Tarana pamant
depaite
cial printre obtina
cet
- =time
care
noroc regiunile Do-
provincille manoase ate schimbul care au fost colocestor murci istovitoare primesc nitre minion Brutanic nizate abia inceputut secolului pre23 si 35 dolari pe saptamana cruri
privattuni - De ca din
sa se
sa se bpseasca
lu- zent
sa tralasca trunita
acestia
ar mai putea de in sa se repatrieze Dar
greu
cand
pierduti ca cetajutoare fami'iei de acasa sa mai tent loi tot romani caute sa-si agoniseasca pentru a-si lasate urma dar au ramas bogatasu care au Desi o anumita peste 50 de din le oferea ocupatiunt bine cuunoscute
merica Cu bann acestor muncitori se numarul intretin azi mai buie de 15 scoli mai se Statele manesti in curs de Unite Explicatiunea acestui fapt e desbare In tul de sunpla cand gandim ca ;acantetor li se preda de Ro- proape expatrierea grantului era temporara penparinteasca, i tru a gast de lucru de pe urma Numai pe aceasta se poate constunta na- sa-51 poatä intretine familia, plat da man
www.dacoromanica.ro
economist o suma care ca numarul mare de inighebeze o gospodarie grant sä se statele Ori in acest scop Statele- dustriale din Rasaritul Unite oase republici Enumärand statele condituni in ordinea numeromanesti, gasim ca cifre - Asttel, dupa unele rice a il ocupa statut statistici urmeaza in Canada ar gieco-ortogási cam 15 de Romani 80 000 care se gasesc 9 doxe 7 greco-catolice in de orase Cleveland, oungstown (Evrei, Ruteni, Austriaci ), cand Canton, Akron, Cincinati DayUnite nurnarul Romanilor ar ridica la pas- ton, Lorain Newark te 000 celorlalte mai sunt Mansfield, Toledo din Romania la 93,000 (in ordinea In apol
impremrimile 5 orasa se gaimportantet Evrei, Unguri, Sasi un numar de ferma lucrate de ) Deocamdata nu sesc Svabi Ruteni,
e putinta sa se care exacte Romani In statul Pennsylvania au din cauza cum s au facut biserici ortodoxe 4 gr in censamintele cum datorita a, colonolor din gresite ale din apartinand innoritatilor port, Scalplevel Emigraiti se mai gasese in Pittsburgh, nilor din Canada, dupa curn am menimportante tonat sus, se ocupa agricultu- alte localitati mai In Ah-hugan exista o colome mare ra cre5terea Aproape
-
Detroit matate din ei sunt stabilit pro- in vincia Mai mult de trei Hugh/and Park Majoritatea lucreaza Ford cum mil se in Ontario, ma- in in alte de aitomobite al cáror yoritatea sunt lucrätori in mine centru e acea regiune Michigan Colonist stapanesc
moase ferme
in provine
- prima la
cea din urma la
douä ortodoxe, in Alberta sunt colonie importanta e in olar Detroit Saskatche- rasul Chvago din statul
Romani' din statut
$coala - In toata Ca-
nada se gasesc numat
diana au 6 biserici in localitatile Harbor, East Terre Haute GruChicago, Gary puri mai sta-
romanest 7 Ortodoxe 2 Baptiste Sambotearia fost cladite o sunt intretnute de care tele New-York ffallo coloiii in platesc pe preot nu au
mai multe nu e atat datorita
sinteresarei credinciosilor ci prin insasi ocupatiunea tu la
chester
ca
in
Middlewton,
o biserica
Paul, in New-Jersey,
in
orasul cu
o
St bise-
rica in Trenton colonu in cauza neputan- Perth Amboy Jersey City Hoboken, Newark o bidu-se aduna la stint serbari , et n ai sa for- serica in Ohania Centre Los San Francisco, meze intretine n societat de (toate tret in Ca'ifornia) Balsau cultura au facut frati timore (Maryland), t (Condin Statele-Umte
mari Din
Boston (Massachussetts), Portland (Oregon) (Montana), (Florida) St Louis (MisIn de pribe- Jacksonville souri) Richmond in gie din Statele Unite n au avut de Emigrant romani se tämpinat la mceput greu- (Virginia) de sesc in foarte multe ora)e localidesi acolo din Statele Unite in numar care au reusit sä la o situapentru a se putea zice ca tune frumoasa e redusa formeaza o colonie
din Statele-Unite
necticut),
curand dupa debarcare au gasit de
intreprinderile industriale ra- Evren-Români cred ca e loin acetas ocupatiune pe tot cut a amint ca in Statele-Unite se peste 50 000 de acolo E firesc deci gasesc
www.dacoromanica.ro
ARGUS din Romania Meseriasi ocupandu-secu s au stabibt in tre americarie ni special orasul numar de a New-York, unde sunt proape 30 000 e interesant cu prime la acesti romani e faptul
propnetatea unora din aceste scc etati In asemenea localun tin confennte maca dansun nationale plese romanesti manifestan care au
treze pentru Romania - tara de uncle
societati romanestt toate din Statele Unite Nu voi ziarele care au aparut pentru tulip oare-care in acea tara ele pot ft clasate drept simple incercan insa apare zilnic la Cletelaqd ce al 19-lea an de existenta iar
comertul
facut ca mci chiar deveniti cetateni americam sa nu se instrailar colodesi aproape toti se naturahzeaza neze de continua a la un cetäteni
au plecat - cele
Mai mult inca publicarea frumose senti- jina
se bucura de frumente Multi din moase situatiuni ca de exemplu doc-
profeson farmacisti avccati functionan, functiuni politice artisti mai dintre totusi etc
Romani s au ndicat in America prode seama odata pe saptamana a , Romanul de ajutor de amtor Ca societati de binefacere rand a aeste in scopul juta
membrit
farnilule
in
Dar a vorbi de Romanii din Stacum curand dupa incetarea tele-Unite fara a organizatiu rasborului, aceste orgalizatium romade ajutor cultura ar nile au rezistat vremunlor vederea cea mai semna a prin care emiimportanta manifestare nationala a granti munsera in Statele Unite Plugarul nostru imigrant a avut plahrea constiincioa,a a marelm nudisciplina necesara de a for- mar de beneficii ce se acumulasera nergia departate fara ma in wele sleise fondunle societatilor deci t jutorul nimanul, cea mai puternica
ale ,Uniunei
si-au indeplinat
pe
Odata
acest
ganizatiune de peste hotare trecut pentru a preintamp na o Cultura din tire , Uniunea s a incorporat Societatilor de ce o form legilor americane azi desi za peste de soctetati fondate mai unele societati functionand functionand toate colonule roma- in mod e de asteptat ca din Statele Unite socie- nu vor intarzia de a adera la au fost Injghebate atat pentru a aceasta puternica tememica orgalumina pe emigrait mentine nizatie lui flacara conshintei nationale On-cat de imperfecta ar descne cat scopul de ajutora pe el, rea de fata aceste putine informatiuni sau sa de acasa in caz de din tor ca vor convinge pe cident moarte majontate se poate spune ca in adevar ele dela tara desi muncind din prisosinta
mic au dat totusi
de
sentimente frumoase atatea calitati fundca putme sunt chiar societatfe patnotice Romanismul se asociatiumle din Tara care sa unele prisable incapatoa poate cladinle frumoase, re cuibunle de lectura ce constituie vinte - lua pilda
". A
www.dacoromanica.ro
11,
,ARGUS
REFORMATORII sau
o
etc e un
cand revoluponarul o reformaton considerap ca
din
pe a lui
a pune o considerabile
luponari
se
distrugtor prin
de revoluponarul
aduc
REFORMATORII RELIGIILOR Cea mai
ele pe
pe
u pet sana
mai
ele
cet call
ultul
lc
sa sa
le
Judusmul
a
Tot
se
Ro_
qtiumului
adapta toate cul luand pe Moloch si e si thigulei Isis, is si Apis pe pastieze tes Gahm impodobind Puitheonul Zo
3
efoi oblig t
o
se
mat (
qceste
subsisti
de
aint atoll
platonicium pantheismul ingemos si au expli pe acela de h mitologia pret micn e mitologice o o le pe adoi Libanul f ula s sensul pi lu nului, west un la Moise si Mahomet, a efacu cultul o
anclui tonda edic toi m
cum
t
chiai din disci
pe
emonnle institui 1)1 00111
poln
fost
Astfel se
oduse e
mulm, p
pi in
la Isus din
moditic
net
Mitologia ne
is
ase
plofetului
si
sont at du osi de cutit toll,
du
filosofica fi
:: PAUL - GALATZ EXPORT CEREALE 528
www.dacoromanica.ro
mai
RRGUS
Prima Iunä
31 zile
15 lanuarie
1 lanuane
Rt Apu
7
Apu
oi
m
7
lb
NOTITE
PROTESTANT
Non
\
2
P
3
I)
t
d
Botezului L
(P
5 6
M7
Mort
S
Sf loan Botezitorul
Ito
8 I
iton
I
Dim I
dupa Botez
ti
1
el
P
D1
1
t
S
t
Ion
bot o it
ut
S 1'
I
L 17
I
Dumm
Ci ut
1
M 2( M 21
Epif D 2
2
10
S
I
I
t
Sf at
2
P
(
24
Sárbitoare
p
Dumuuca
1
Zacheu
M 27
D3
3
-f
26
up
vin
in
)
din nc
M
tot
n to
t
I
\
REFORMATORII OMENIRII RAM
dici at
ti
inuse
fin al
in
ii at is
XV
isnu
e
anti se
t
t
t
t
t
oil
t
s
inbil tie
ea
nata
in
I in
do
sgomol i
so
t
eni
lie
it
www.dacoromanica.ro
p
e coral ieligius
IANUARIE LUCRARILE AGRICOLE J
1
2 S
3
IANUARIE
-
Plug
4
Punci
01
u 01111
51
imp
C
-
I)
L
I
le 1111
M
7
J
8 0
10
I
it
[1110 ele
1111 1
vale L
12
M 13
le - Se In
de I
- Se
M
cite
p
17
D
CONT CURENT
18
L
VENITURI M 21 J
22
24
2
L 26 M 27
J 30 S
31
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
CHELTUELI
ALMANACH ARGUS
Februane
itul Apilsul
15 Februane
7 ore 19 m
oie 16
17
CATOLIC
1 - Dumuuca Hanamench
5 Sf 6 St I 7 Sf 1
t
Apolonia
S ta
fa Fulalia
12
13 Sf
into
Melehe tun
Sexagesuna
Sexagesima ma Gertruda
Teodoi
17
18 SL P 1 19 Sf 20 Sf P
Arhip
Rom
Muitilur
ta
Dum Läsatului de carne
23 Sf Mue 21
t
Sfat
,
Daini n Marlea T Miercur
Lp
ip St Io
uclueriu
tu leouot
eon
21 1) 22
risipitor
Duminica
sovei
St \
Sf
16 Sf
Septuagesima
Septuagesima
M
10 Sf Sf M
la
Dorotheia Agatha Ricard
Dorotheia ta
I
Duminica
8
D4 Blasiu
Polu
4
Gabriel
,
p
26
NOTITE
PROTESTANT
Dum 4
t
Intampinarea Doninului
ore 41
Apusul
m
e
OR 2 3
28 zile
FEBRUARIE
doua
la
la stint de ua stomacul
27 Sf
in
n
REFORMATORII a
A
Dupa ce
a opta muntele olnenne t
a
de a
insa de El
a
lui
despie
Corpul
a
nustic pentol
de e
o
p
ininat
p
la funta di'
r
se
t e
este
el atinge
g
a b
cultul
s
despre sufletul
e tuplu
sutlet 81
corpulut el cade la perfectiuno trebue intelepelunet trebue te
e
e
du
al
se
Pentru a
sa
a
don
in
n
www.dacoromanica.ro
e
de re in lupta
au a
FEBRUARIE LUGRARILE AGRICOLE
L
2
M
- Se rite - Se
M
pentru
din de
stint pie
grad
pamantul e
seman
- Se
de
solul nu e prea umed -
J
se
-de prim
6
p
bobului de
mai
graului
- Se- Se e5te
- In
de
se
- Pepinieristu
- Se
altoml
ianetele
-
si
ea,
aleg med
- Se
de legume -
'mete
'nil
piltiunjel
gr
ele
igele
mai
M 17
CONT CURENT
M
19
20
D
VENITURI
20 23
M
26 27 28
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
de
gulie - se seam t
L 16
J
u
- Se
CHELTUELI
ALMANACH
A treia
31 zile Martie
15 Martie
So
2m
ORTOJOX 1)
2 3 M
t
CATOLIC
de
1
asim
Luebiu
M
S
M
Ia
Reminiscere
J
in
t
P (
St Pat St
lo if
M din P lacov
2.1
Po t
Benedict
p
3 a Postulul "icon
D 22
ie c
t Ocuh
2 a Postului
V 20 S S 21
M
(
9 ta F S ta M
M
L 18 19
udeutiu
St Eulogio
Sf J 12 Sf
17
Reminiscere
S ta
M M 11
V 13 14
F
roma
7
8 T 9 S 10 bf Matt
Cunebund
Quatember
)
S
NOTITE
Ludo"
1
Sf
6 ore 33 m
18 ore
USU1
T
Lactare
Lactare
h
Sfat
24
J
26 27
Duna Veshre
u tu
Vestire t
M
Godson
ion
S 28
b
1
D 29
mai lumea,
m
t
4a u 'rut
L M 11 Sf M
metro
u
Lp
REFORMATORII OMENIRII
HERMES (Trimegist)
Egiptulni
tr
fost
Lgipt
le
Thot Orient
de le
care
tune
de
es
un
la
ea
du
au
to
marele
e
telm
lu p dotiulm ) dialog Trimegist
e a fi fo5t pal
pu
no
dogme
lupteloi teologiee
www.dacoromanica.ro
MARTIE LUCRARILE MARTIE L
2
Plugria -
J
7
8 9
M 10
natal de
12
-
Se gele
mete
Se pune L
- Se sapa
-
se
M 18
vinutele -
CONT CURENT
19
VENITURI
21
22
M 24 J
26 27
31
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
- Se
st se sea
continuA semanaturile
post
M 17
D
po
se
-
in iamduitti ilda se mai eti pe stratuil caldmele
16
20
- Se
- Se
legume - Se
GrAdina
13
S
intalala -
pacnnele se
butasi
11
J
eartofi
- Dezgropatul copenul - 1 epinietistul coil ea - Se fac plautatil ponn - Se pomn In
Via
L
rapita de
cele
Se gr oaele lele de
de
bob
canepa in a doua
M
seman
www.dacoromanica.ro
de
ALMANACH ARGUS
APRILIE
30 zile 15 Aprilie
Aprine So
5 ore 36 18 oie
6
18 ore 40
CATOLIC
ORTODOX Egipt Titu
M J
2
Par
3
ud
d) o
dun
D5 Sf Sf
t
Lp
I
Lpipte
M irt
Viderea (s
L
ternon
t
S 18 0 2
M2
)
uo
d ta
)
M Vinere (s
)
-
M Gheorghe
Sf
Sfat
( t u
Dominica
Misere fi
a
tabagismul,
Anastasiu
I
Ap
Robert
Mart d
J
Rudolf Quasimodo
Quammodo
t t t
I
Dumm
In
t
J 4
)
d
I
M
S ti
Maria Lbipt.
Joi
t M
Floriilor
t hodion,
S
J
de P
P
Ap
Sf
alerm
d)
(
NOTITE
PROTESTANT
ea
came de
SI
REFORMATORII OMENIRII de
ORPHEU doctrma eu
Grecia
se
a
la
este o
o
indulcire de pantheism pronuntutu
vntoaro de idole profesato doctrine uoarta apa
atunci in Tracia urmele
in Origma lumurilor Principit fundamentale ale uuirea case nuiced toate fliutele Ha I ranos cu o mofunzime nepatruns osul informa precum insemna
este
a
el
pentiu delietele parcurga alto destinate
este dar peutru paeatele
o
o
ticacti prin alte corpuri
lui
mod gradat
orbeyte
sus
3
www.dacoromanica.ro
ARGUS
APRI MEMENTO
LUCRARILE
M
J
2
3
APRILIE
- Se continud semanAturile
de primavar umb
D 6
M
7
M
8
10
D 12 13
M 1%
- Se
i
sapa mare dezvoltati plantele
omizi - Se
rile - Se
la vie lu
luna precedentd face stroueste solutie de cand bine In pepinierd se de tutorn
-
dati din ochn
de legume - Se aelisese
rhsadnitele calde caldicele straturile Se recolta a ridichilor salatei de Se lac liber So timpurie incepem
M
J
la
a
plivegte
prima
L
L
a a cartoful
conopida
d
mete
11 1
18
CONT CURENT
D
L
21
VENITURI
M 21 M
J 21
2
D 26 L 27 M 28 M
J
30
Numele
Numele
Adresa Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
31 zile
A
Maiu
Apusul
15
Soarelut
10
»
CATOLIC
ORTODOX 1
Profet ernia Ad M t Dominica
Filip Sf T Jubilate
M
S ta M M 5 S ta Mart 4
S ta
M6 8
0
S
t St Ap
Ev
Piolet
Sf
St
Marin
Sf P
c Mire
2 23 21
Mai tir
Sf P
Elena
M
t
S 30 D
Pancrilm
Regate
S
Donmul
Ai nold
Anastasio Domnului
t I
it
Sf Filip
Sf M Tetapont Eroilor t ta oodo
t
Marnert
Christian
t
M
28
Dietrich
Cantate
Numert
)
Constantin
Aflarea c M2
P Latta t
Venant (Rog )
u
Mart P
NOTITE
bi
Sf M
tS
33
Jubilate
t Rogate
M And
4 ore 52 m 19
lacov
S
T Dominica
21
PROTESTANT
Gag t Cantate
Mochte
tI
Apusul
m
t
ert
Ep
Edmond Weds
tre vegetate, ci
co se
se gasesc ho
I
REFORMATORII OMENIRII e fondatorul ieformatorul Patna ZOROASTRU epoca nasterei sale stint tot de necunobcute e once el apartine celei mal vechi antichit itt Este poate anterior biahmanismultu Poemele primitive de Zoroastru se in orginal Erau cea cunoscut4 Ele contineau tra ditiunl dogme liturgia institutule politice Ceeace a din aceste poeme deli amestecate da principalele ale acestes mutice ieligii a focului Cultul consista care se loroastru era din sa Despotismul era stabilit principiu dcspotul eia ernamuntului totdeauna upe de seprezenta cei astri ciclunlor primitive Legsle morale ca principale dispozitii irtutille domestice Casta era intelepteste oiganizatli aproape
www.dacoromanica.ro
MAIU MEMENTO
LUCRARILE AGRICOLE
1
MAIIJ
- Si
2
de et
3
L
4
M
5
M
6
J
7
-
niet e
- Seboabe
face
I
cilor
-
9 10
de
L
M 12 13
J
ceasta
14 15
p
tra
isos
cupru -
si
de legume t
a
sunt udatul pi
continua continua mete
16
cono etc Se
17
L
18
CONT CURENT
M 19
CHELTUELI
M 20 J
21
22
D
24
2a M
27 1
28
D 31
le
Numele
Adresa
Adresa
Teletonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
ila
in
se
be
rod
di
face
La
-
de Se
la puma lccoltea7a ra
- Se fac
8
1)
pi
porumbulut bemanat da
nei
fac porumb
ALMANACH ARGUS
17
IUNIE
eeasea
lume Apusul
re
m
ore
m
ORTODOX Pair
P
2
Martir
3
ohn
J 6
t t
t
Lunn
t
Quatember
Med
t
Va
Egtpt
tin"
t
Pr Amon
2d
t
2ad
ta M
M 30
t
Sfat
Pmlin
t N S' Ion Baez
Ion
sf
Fee
Pavel
Ap
color
tS
I
Ap P
tare,
it
de
4d
d
L
Tr
e
3d
M
P Sampson
2
2d
Sul'
ta lulu
Sf M 24
Tr
kilt ta
I)
Apostol lud
t
d
I
manuel,
Sf M
oltmot
Verde t
M
1)
M
Trenne
Treime
t
ee
NOTITE
I
T
M
lt
»
CATOLIC
1
M
30 zile
3d
Tr Pavel
Pav Ap
nor' os
shb este bun peutru du
REFORMATORII M AN U
din cele
legislator
leg,
cod o
Bi ahina
tat
gentilui
celebru cod de legi autor al hi care se cunosc Intitulat Manava Sastra
L
lui
in
LI eisul era cufundat durata disolutlel Brahma lume eu cele ale celelalte plincipil adica des keel pe poato hotbrand in gandul substanta diferite crea produce inns apele care eni un ou aurul sub forma lui Dupa ou an lui Brahma echivalcaia cu 110 400 000 000 prin pal paiti din cerul la cele opt si iezervorul permanent al apeloi In codul Mann e zeul rand creator al El
era
aceasta
La
isuu
www.dacoromanica.ro
it
turbut lui
El nu
MEMENTO M
2
M
3
LUCRARILE AGRICOLE
-
nu s a
J
Se
a culorlalte
umbului
i-
Se
5
a
D
7
coltea78. L
8
M
9
M
se
fanetele la
doulea
leag i
J
urea -
D
artiliciale
de lapita de
pomil -
al contra
do
i
a
La
- Se
dati din
poinli
12 13
a II a
orzulut
coasa la borceagul
fac
zarravat -
udatul pi continul I gsudirile din luna timpurn mu mtens
s
M 16 M 17 18
CONT CURENT
19 20
D
21
L
22
VENITURI
M
J 26
S
27
D
28
L
M 30
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
CH
al se
plivitul -
L
J
a
legu tofu
IULIE
A*eaptea lulie
ORTODOX Martir I mint I St Andrei Cretanul
Prof
Sf Maitu
M M
S
L M 21
M2
t
f St S
Tr a
C
6 a d Rusalii
t
i
6 d St Tr
Dum 7 d of
Ilse
ti loan
ta M Magd
ta Maria Magdalena
20 Sf
5d
Lp
I mil
t t
7 Fiaki
Pius Papa Bonaventura
M M
1
D
t
Ap
i
Luiza
Filip B 6d
Soborul Sf
S 18 Sf
L
d Rusalu
Dumuuca
J
I
ta Felicia
S ta
L1
4 d St Tr
5d
T
Torna din Mateo Lp
D
Ulrich
Numermn
4ad
6 S 8 9
NOTITE
PROTESTANT
Teobald Cornehu
2
t
m
CATOLIC
Cosma
M
J
4 oro 46 m
Ap
3m
20
D
15 lulie
Soarelu
4 or 36 m
Somolui
31 zile
i
Magd
Sfat
nariu ta
Adormirea S
7ad
Dum 8 d Pantelirnon
M
Ap
Chi Ana
i
Nicanor
Berthold
)
loi
cool de so
P
t
Ap Sil
d St Tr
astmatmi al ahmente iepede cafeaua
ta
Beatrice
1g de
(
REFORMATORII OMENIRII BUDRA-GAUTAMA sau SAKYAMUNI situl secoluluI VIII a Ch la India so vadA
e fiu do rogo S a
destin
care sfar Din copi
Cand
pa dormta de a atinge perfectiunea a duce o se rutrase in stagier de ascot a medita elabora doctrina sa Sakyamuni so bazeazA isE lumea esto intr o schimbare moartoa succedand viotol se In inlocuind moartea CS omul tot I etern al toate In trecand de elementare la cele poi Locul care omul ocupA vasta a funtelor depinde de actelor care le In lumea aceasta Sporanta care o aduce Sak3amuni e posibilitatea de a do legua transmigratiunilor El mopAvAdueste necesitatea de a libera de lume pentiu a duce la salvare In hurvana pontru i face intro lumen imaterialA undo se confunda
litul
Budha - ratiunea
www.dacoromanica.ro
IULIE LUCRARILE AGRICOLE M
J
2 3
I
- Se
-
cositul naturale
f
7
-
le
poiumbul artificialu
se
stransul f maim de
trifmul dan a II a coan lopata rapita
eeicalule
- La
M
patul undo nu s a teimiwit tr itamentul contia boalelor eriptogiunice La se
J 10
D
tre
mingtele - Se eon
Se M
-
ratul graulni
D
L
or
zului graului
12
L
M 11
lacomi
eel
triunuhmlui Se se pun e Iructe In de legume -
pomn nevoe
o paite
pra$este ei felul do legume spie vanzaiu -
-
16 17
18
CONT CURENT VENITURI
L M
21
S
L 27 M 28
M 29 J It
Numele
Telefonul
tot
din pl intele cultivate in
M
S
se
us
Telefonul
www.dacoromanica.ro
GHELTUELI
31 zile
A opta luná
15 August
1 August
3 4
M5
a
J
i 9
L
t
13 14
S
t
9ad
in
Schimb la I
D9d
Euin 10 d
Sf
I
t
17 S
Ad
10 a d Martin M
Ad M D 10
11 d
Sebald 20
Profet Samuel
21
Apostol Matto 11 a
22
t
loan'
S
t
12 d
L 24 Sf Mai
30
t t
C
I ersoanele
to In negru stint in cand e la o temporaturA
Coz
Ion
Cap 13 d
t
12 a d
L 31 Sr
Sfat
Ludo'
I
Pimen
27 28 SI
S
tolomeu
Tr
d
tolomeu
M trin Sf Mart
M M
J
Si Tr
atu len
S
M
S
Tr
S ta
Sf Pir
M
ui
Laurentie M
D it t L
t
Schimbar la
I
into I
Sf
M 12
Tr
d
D
Dominic
7 Tinoti M utir Schimbatea la
St.
M
J
Sf Sf
M
Ciprian d
Ci
M
NOTITE
CATOLIC
ORTODOX 2
a ore m 19 ore 22 m
2 ni
a
B
C
I
Tr
D 12 d
ori mat
de
it
r
REFORMATORII OMENIRII PYTHAGORA a Cietona in
institut moral
cipoli
animal amesteo
a do
au
polittc
o
s a n3scut lu. Babilonia noua
a font yth igola arata Dumnezeu
sa
em
sulletul tiece unni in al a lost pur in in toologico stint ita cultivan toate
chaldeian ale
un
o
sale
la moartea
stitntele sunetelor
Ch A calútorit
atribue patratul au
a
demonstrat in e
de
www.dacoromanica.ro
filo7of de
AUGUST AGRICOLE 1
D
2
L
3
M
4
-prim
calelor
eratul -
ce
-
tae
se usuca
porumbul
se
la murat - Se scot cartoln timpu a III a coasa la tri Se conditu dacai cultma e in
I
7
a face provisla de
tru
japita - Se pre
Se
8
017
Via
tul
de
grau
pomil -
- In fac
se
L
de cupru con
11
M 12 J
tre fa
in
se
- In
In gratlina de legume udatul pentiu
13
Se de
11
1,
D 16 L
17
CONT CURENT
M 18 11
19
CHELTUELI
20 21 22
D
L 24 M M
J
27
. 28 29
30
L
11
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
www.dacoromanica.ro
noua lun
30 zile
SEPTEMBRIE
15 Septembne
Septembne
5 ore 38
Apusul
18
a ore 56
18 ore 27
Apusul
m
PROTESTANT
NOTITE
oteu Mart
M
I ea
M
M
Mo so
ta
V
S
t
j Dumuuca 13 a d Rusald
14 d
Sf M t Nasterea
Doom
t ta M
t
M Teodha
S
t Dum
SI Cruel
ta M P Sf Lam
Sh
S D
t
loan ambeit
Ap
D 15 d
16 d
Cruce
Foca loan
Tr
M
Tech
D 16 d
17 d
P
Sfat
ard
Andochte
Eufrosma
t Duminna 16 a d 2
Crucd
(
Nicol"
F1
D 20 t Dununna 22
D 14 d St Tr
t Quatember
Sf
21
t
uido 15 d
Crum (post)
M
do
Pi
M
18
Tr
D 13 d
Tr
las Mihad
ence
M
su it
blonde
cop
JO
bru
I mtele este de
REFORMATORII OMENIRH Luiopa sub numele
KONG-FU-CEU Confucius b a Lu astázi Confucius avea grue o mofesa nu
era
mbit caie a cunoetintele Reloirna r politice ale gui
totul se
te pe tint
a Ch anul spunS o poseda tra Sunt care a pentru a apro coutine
trecut modelele
t
pe
sa n a coutiibuit pentru acestul de plecare al a este alta as! nu e speculatix nu origina n are un filozof in ea Confucius e un care biblia e pentru tutea
spintul
este
a
www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRIE I
i11
AGRICOLE
SEPTEMBRIE
M
2
J
3
S
4
gricol t autophigni
5
orz
e
de bine
de
recolteaii
L M
8
M
9
cile
ogoare
speiml a 11
12
Ia scoatem
trntnti co
de se
-
-
re
acem t
pentru
(le
de apa
not
-
de
e
I
- se sapa celele penttu
parech
emelge VIC timpuril In
le
att
a
znizavntul la
e nu mat
i ecolt
D
L
ile de
se de
Somanta
-E epoen care 1
Incepein
J
n
Se toamn i
vanhat plantule
ea
m in tie
S
-
t i
libere
praz
M
J
17
CONT CURENT CHELTUELI
20
L
21
M
M 23 J
24
D
27
M 29
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
A zecea
31 zile
OCTOMBRIE
15 Octombne
Octombne
Soarelu
m
17 oro 58 m
»
ORTODOX
I)
4
ul
Anton"
t
Tr
Pl
M6 7
ta M
8
Ap
9 11
D 17 d
Dum 18
17 a d
5
J
m
NOTITE
PROTESTANT
Apo" Auama
1 2
3
b
17 ore
Sergio ta
t
'cob
M
11
t
13
SI M
Páruiti
Sf
iduud
p
Paraschiva
M
D 18 d Sf Tr
Dum
ud
t
M
I
Sf M 17
I) lb
tote!
t
lui
20 d Rusalu D 19 d
19 a d
'pro,"
M 20
eel
1 or II u
21
I at
22
M M
Lr
ion
t Dominica 20 a d Rus
t
Cap' a
Cordula
fiat
Ap 23
Tr
d
19
Sfat D 20 d Sf Tr
Dum 21 d Autaudu
Dimitrie
La
40
omul atinge
u
sale Dola 60 scada
si ta
S 30
Lucamu
Lucaum
M
kp
REFORMATORH OMENIRII I
MENG-TSE
al Chinni dupa Confucius a
cutruerand
IV a I
de a de a
baue
se
Sin
A
spune el esto nunui un este un
ace'« a lut public a la muncei la sa
a nascut
If in dieptul
o oper este
ni
sub celebru
I
in
sa a
o
sa al
a
regilor Acela
At
mai
al
Bmile
lui
once economist pentru
www.dacoromanica.ro
de a
ele
fo
,ARGUS
CTOMBRIE AGRICOLE
O
- Se
2
de toamna de cereale - Se D
4
L M
6
M
7
J
8
porumbul Se se ca ogor pentin de Se scot sfeclele In cartofn se pae pamant la phstrare perite supravegheaza cerealule in dau la nu sunt La
51
-
aceasth
ou
L 12
tiebue ha fie - Crama supraveLheaia vasele in care - In de de pomi se pun in de - gropi Se se gunoesc pentru noile plantatii de legume - Se scoate vatul de morcovn
M 13
chile -
9
curate fieibe
estu in
afumate
-
D
M
J 16
S
17
D
18
patrunjelul
prazul ridi recolteazd varza conopida gulnle - Se pun uncle zar7avaturl se vor timpuriu arpa patiuniel Se gu noesc se parcelele libere at la boidee silozuri de
CONT CURENT
L
M 20
VENITURI
M 21 J
22 23
S
24
L
26
M 27 M
J 30
S
31
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
A 11-a
30
NOEMBRIE Noembrie b
ORTODOX
t M
V dela Luca P Matt. Galaction
4
Sf
Ap Filip (L P
M
Sf 21
tir olet
M2
Sf
2 D
L
t
Auda
t Dam 25 d
d
Sf Clement P
Sf at
Loth
S ta
25 d Rusalii
Tr
Clement
ta
col
M
Amos in
In
T
24 d
Tr
lisaveta
Sf Felix de V
Perm!
M
23 d
Ottomai
Elisabeta
S
Clement P ipa M Ecaterina
S 21
I
24 d
S
Ep
M
J
Lugemu
Edmond Clement
Grigone
S 21 t I &area
Cumbei t Loon
t
Apost. Matein
D
Claudtu
Sf
)
23 d
L
J
Aur
G
t
D
dm ii 22 d Sf Tr
23 d
Mai tin Papa Rene
Mina
S
Leonard
Leonard
P loan mi ostivul
Tr
Sidonu
Martin
M 1
21 d
Onisifor
Ap
M 11
f Duin 22
t
Gavril
t Arh
49 m
NO TITE
Hubert Sf Carol Boromeu
M
P Pavel 33 m din
S
7 ore 12 m
16
CATOLIC
M Achindin M 3 Sf Mart Achepsima J
15 Noembrie
R
m
3m
Papa Mauin Sosthene
Nu d dot cilor alcool il Iran smit, suga Alcoolul e noimala a cop
Coni ad
Seth
Dam Advent
t Dam
Andi ei
REFORMATORII scrntor
PHILON (Egipt) pe dintre care un tiatat despre cesti asupra
caractere e
evrcu de
sa
a Ch A
De
asupra
la Alexan multo opere
opificio La Philon adept al teorulor gre Ehndtrei
e
a orientate Philon so imparte ceeace gandeste el despre despre Stint lumuri sale e dualist ca Platon apoi pantheist acea umtatea univers line e adept al teormi emanatlei Philon a impreunat idem de Dum nezeu cu acea a mwarei el produce focul arde cum zapada inghiatä ca efect al sale lesnic In durat 711e creatiunea duplt cum do a Biblia Philon ea de totdeauna sa va continua in are credinta Dumnezeu nu numai in a creatiunei cauze generale nu ele dar prezent individ e o lume e decat o omul natura nu sau fac parte din nu se face din a sit ii toate au natuin e re alexandrine care a al unei de ant precedand preparandu i filozofia onsusindu
din
www.dacoromanica.ro
NOEMBRIE FHMEMENTO
LUCRARILE AGRICOLE
D
NOEMBRIE
L
2
M
3
-
pamantul nu a Inca do sfuululor a
J 6
la
D
b
-
-
-destundatul pentru
Se
In ce
Li
fie ce scad
9
M
tali! Su
M 12
J
atul legaud
it t
fructelu
opilor plan e JUL imprujurul g
du
ce
are
In gradina de legume L
continua
un stint splu a
D
L
mu
buruentle
lu
L
tatlalule unergic natu
f tuutule
p
S
o
peutru
elu
pot
se
Se aco fr
M 17
CONT CURENT
M
CHELTUELI
20
S
21
M M J 27
I) 30
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
A 12-a
15 Decembne
Decembrie
Rusaritul Apusul
16 ore 36 in
Sf
Sofonia
7
M8 M9
Cuvioasa Fdofteea
P Patapie
Parinte
D
T
L
sr
J 17 18
S
Profet Martir Sevasti in Sf M irtii Bonifacio
Lazar Gaetan Nomesiu Dam 4
St
L 21
Toma Honoratu ta Victoria
M
J 2
S 26
10
7
t
t
Archid
M din de
14
M
M 30
J
11
Eugenia
t Sob P C
28 10
Sf ta Martira ta
3 Adventul
Nicasiu usebin
Sf Elefterie Sf Profet
23
ICornelia
ta Camasin
t
Sf
20 T
2 Advent
2
t Conc. ta Leocadia
P Danul
11
Barbara
ta
Ambrosio
Sf Ana Muc Mina Cublcularul
S 12 M 15 M 16
t
Nicolae
J
Silvia Cassian
Francise ta Varvara
Varvaia
16 ore 35 m
»
PROTESTANT
5f
Naurn
6
Xpusul
CATOLIC
M 2 Sf Profet Avacum Sf
7 ore 46 m
m
ORTODOX
4
31 zile
DECEMBRIE
tt t
Delfina
dN ucisi Trolirn
ludita Waldemar pimachu 3 Advent
I utroptu lsraef )
ristoph
4 Advent Tonia Isaac Ignat
Sf at Fva
loan Evangh Copiu David
de
multe din prea ire
Cele
mán
sanatatea
Silvestru
Melani
REFORMATORII OMENIRII mai celebru dintre refor In moderni S a 1843 A nnsiunea religioasa nu ea 19 ani Doctrina numele sa foarte repede In Persia Belucistan In par a Arabia este 81 etern al aegilor cele conceptit ale divine este distanta ce psibologia religioasd a ra selor arlene de aceea a Pentru aceasta din Dumnezeu este o persoand energia cu totul totdeauna lumen pe care a o fund a "rut funded a babist nu poate conceput decat trdind funded el unitatea primitiva care rdspandese viata vreo sau o fractionare IndividualitAtile create aunt supuse la o loge a numerele 19 fund consider In doctrina ba se diferite nu a acem a puterei magme a creator Dumne zeul babist este filozofiet Chaldoene al un orientah, dun toate epocile
MIRZA-AL1-MOHAMED
este
Persia oarte tea
4
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH
50'
DECEMBRIE LUCRARILE AGRICOLE M M
2
J
3 4
S
5
D
6
L
7
M
8 9
J
10 11
S
12
D 13
DECEMBRIE
-
-
vremea e bund Se
fac lu anterioard se adund uneltele se curátá se se ung
- be pune
la
se pun la
- Se fac
gata in
Se inchee socotehle lantul
- Se
Via pentru vasele
grädina pomu de
de
se
a le
bi
se
desfundatul
ha supravegheaza de
gerul e tare
zarzavatul
pae Tot de pae frunze la la arpagic ca nu - Ingrihm sculele - Facem socotehle
16 17
18
CONT CURENT
19 20
VENITURI
L 21 22 M 24
s
26
D 27 L
de
In grAdina de legume - Veghem
nu
de
L
se
28
M 29
J
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
ARGUS'
51
ANUL ROMAN roman este par4 (Calendae), al Idolor (Idus) Nonelor retrogradare AstIel, 27 Martie era a 6-a zi zi a se Calendae lanuarle, August, Octombrie (31 zile) Decembrie (31 zile)
de biserica cu ajutorul de Calendele lui
4 5
VI
IV
V
III
Nonelor Ajunut Nonelor
1V
None
III
6 7
VIII VII VI
None VIII VII
8 9 10 11
V
IV
12 13
V
Idelor
Februarte
Calende
la VI
27 28 29 30
V
IV
Nonelos
Calendelot
None
VIII VII VI
VII VI V IV
Ajunul
Ide XVI
la
VI V IV
V IV
Calendelor
la
III
(In anti a
Calendelor
. -
I Nissin
26 hnuarie Lum 9 Febru 25 Februarie
Inceputul
Inceputul Lunei Postul Estherel Purim
9
10 Martin Martie 26 Martin
Mercuri
Susan Inceputul
8 Aprihe Pastile,
17-20
II-a III-a
I-a
21
9 Vineri Sambata
Aprihe Marti Mercuri o Aprilie Toi 16 Aprilie
1 Yjat
VIII-a Inceputul Lunei 26 Aprdie (Lag B'Omer) Marti 12 A 33-a zi a
4
Inceputul
5
Ajunul Rusalulor Rusahile (Savuot) Ruslhile, II-a
Pastile,
22
7
24
Jot 28 Vineri 29 Sambata 30 Maiu Marti 23 lume
Inceptitul Daramarea Ternplului Av 9
29
,
)
1925
(Pesach) 16
Sept
1
Hamisa . 44
de
doua
5685
4
de
XV
XIV
la
ANUL EVREESC 5686 5685 5686 I Anul Sambata
568o a inceput Dummica 20 Sept
5 eveth
Nonelor Nonelor
III
None
XVIII XVII
Ajunul Calendelor
31
IV
V
Idelor
Ido XIX XVIII XVII
XVII
la
29
III
Ajunul Ide
15 16
Inaintea Idelor
Puma
(28
Noem brie (30 zile) Calende
2 3
Romann Calendolor
se
Inceputul Lunei . Arderea Inceputul Lune
Nou .
9 22 Be Av)
30 lube
Vmeri 21 August Vmeri 18 Septemvrie
www.dacoromanica.ro
Urmeazd)
5686 (Bus
in t)
t
Anul Noti,
2
Dunumca 20 I
21
pac
/
s tu
(
28
\
2 Octonwrie
I
(
17-20
Octomvric 8
a-
i
rit
11-
(
( ustilor
arbato
it
tutu t a 3760
dt
S
10
\
18 12 18
t
8
t
de linstos
I din
200 (1
este
d
3
comuni
711e
t
,
revme
teem
epoca
se 386 dupa sol
pe
lum-solm de 711e o luna de
evreilor
inceputul
e
ANUL MUSULMAN 1343-1344
1343
1925 I inuarie
lot
Gemandi
N
)
men
20
I
amelor Profettilin profetnliti Lunet
Noapte
4
I
trie
I
26 I
22
e ruars
27
11 M
1)
este
16
12
postulut eel ni
1
4
26 Marbe Dununica
t
17
tut
27
No iptea
urimul
uramul 8
Moarte t t
21
24 Aprilu
eel mare (Curb
it
18
Aprils
S
ot-Puternu
10
mare,
2)
Ill-
26 Aprils 27
imbata 2 M
t Muntele (
12
24
I
Mire t 8 10
20
1nceputul I rat
nil
28 23
Dumnert
imul
,arbatoirea Pacu
2
Dominica 42 Miercun 15 Julie
www.dacoromanica.ro
1344
nut
t 22 Tr
inert 21 inert 18
lot
1n-el-
8
ir
Medina
\
12
1
inta
28
it.
Therrurt irte t
inceputul
I-
17
Gemadi el Aver
/ut
Marti (
\
Gemadr el Ahir
Anul comun do 1j4
17
I
2 tu incope
lea
Marti
so
192d
d ita
ANUL CIVIL NATIONALE
SARBATORILE RELIGIOASE
PENTRU SERVICIILE PUBLICE
(Stabilite prin
Consiliului de
No
471
1921)
17
I
lithe
twist
loan
7
ru
ea
fateI) (1dm
»
8
Domn ea
ph
23
n)
( onstanten
21
8
t 40
28 M
m
(lith
21
8
ea
at
)-27
r
batot
I
Mitt Ill
t
it
e
-
parada
t
t
pi
usti , istst t
a I
e
-
t
ea (1877 in
10
i rs
1881)
28
LEGA LE
I
it
bue sa
In afara de ire
toata urmato
t
botar
instututtuntle
p
I
oie (1
lanu 24
ea
f (23
28 M August) (26
mete
www.dacoromanica.ro
ANUL 1925 Are 365 zile, 52 INCEPUTUL SEZOANELOR Ilenusferul
Vara
la ore 12 ni Toamna la 22 ore m lama
21 21
Toamna
Sept la 13 ore 43
22 Dec la 8 ore 37
Durata Crepuscululut
Apusul
7ma Solara
ni
3°
8
ale
cele
Duran
it i
7° 44
ni
Vom avea douä eclipse de soare luna
/ma Solara
Crepusculului
I tasar
22
Vara
lungi ale Anului
cele
21
Ilemisferul
ECLIPSELE
80
s
douâ de
SOARE
In parte)
total
nu vor fi in Romania hr din eclipsele ei de luna va fi vinbila cea din noaptea deh 8 spre 9 Februarie hta in penumbra h 8 Intrarea h 20 b » » 8 Intrarea in umbra » 22 » 8 » 7 Cele doua eclipse de
Fsirea
echp (Fiza nnxima) » 8 » din umbra din penumbra »
»
23
»
» »
2
»
2
»
FEMNIFICATIA ZILELOR derma dela inseamna
Lunae dies = Mars sau Mai Vinen
htmeste Acest
dominica=
dies = 71 Domnului Lunei
=
dies =
Lst
tut
lui Marte Mercur
in it
in dela S ibbat-ul dies
lui Siturn
www.dacoromanica.ro
Jupiter lui emis numeau
=
55
DE REBUS MARIS
I
1STORIA NAUTICE. VAS PLUTITOR NAVIGATIA CU MERSUL CU AJUTORUL RAMELOR 1 NAVIOATIA CU VAPORI
de CONST C TONEGARU -Avocatta
Captlan
R
Arta teordle cele mat apropaate de in excentricitatea orbitei sistemul solar s a din de marmi nebuloasd cauza format dintr o fenornene, a avut
adevär,
o din soare,
a se
la suprafatä format diverse transformatiuni gazoase o solidä, s a concence trat spre centrul sau primelor isbucnin vulcanice avem sau plutonice compuse din roce cristaline, grand profir, roce hpsite de urmele Daapelor avem terenurde tare, suprapuse ca stratificate ca cand ar fi paginate dupa varsta
In weste roce s au gäsit urmele precursorului omulm, antropopitecul terenul quaternar pe scena superbalm teatru naturel omul face apantla eel mai important zis omul din epoca Madelame, in care s a gäsit fosila lui, sub a necesitatilor, se preqateste de a cale spre aceastä s au incrustate pe de pe coarne de ren, pe madreperle pe de silex difente desenun,
perfectiune
reprezentau scene din viata pri-
mitiva Din ren omoplate de mamut,
,
de unele
reprezintä instrumente de pescuit cat oameni in construitä din scobit cu foc
Or
cum
primitiv
lumea reala abstractiuni, aceste documente ne servesc la celui mai punct, de incepe se istona artel nautice la,
subiectele artistiee
In vremea potopulw
un document nu ne poate
viul
cauzat torentiale provenite din stagnau deacondensarea vaporilor, preciziune
de
supra regiundor malte blia ne descrie creatiunea toate
deliuviul
descris de ne pe
am putea
de
se construia contimporand
nostri
de
Cu
este nu
incredere, totusi
cAte-va din des platitar, cuum acea de oarece sa ca nava
ce spune Biblia aise lui Noe FA ti un chi-
vot din lernn de eu vet face vel lipt pre din pre din bitume Si-1 vet face lungimea clavotulm va fi de trei sute de Ferestrele luminoase vei
chivotului, de un d asupra, lar chivotului o vet pune in coaste U vet face de jos, la $1 al treilea CA iatä Eu vol aduce pre pämänt' etc IntorcAndu-ne partea vom vedea in timpul cataclismelor dela reconsolidarea cowl, martor ocular, refugiat terestre, pe solulul primeste cele dintai privire la de corpurile plutitoare cot,
de toTrunchiul arborelua gros de irarente fund subiectul de a tie, asigurat vasul
In epoca de tranzitle dela quatero nar la epoca pe care meste hiatus, se treste mai malt din aduce
o vana- frumoase epoca quaternard pac scobit in intensitatea radierei solare
foc
www.dacoromanica.ro
trunchiului de
ALMANACH ARGUS
56
omul face un rile de pe tarmunle barca cu prova mar in cele din nordul Europei s a pupa rotunpta mai gäsit margeanul particular adanc aparate auxi- Mediterane bare a fost metal, care Cel dintai instrument cel prin culoarea a atras mat a fost präuna sau can- atentia preistoric dontor In epoca
pas mare
gea, care sprinnita de fund sau de sionat Mersul
dadea vasului directiunea volta
cosi-
real tre-
se facea pe fierului care n a fost cunoscut acela la edec aproape pe ce era de decat in stare de minereu
un fund Aceasta a
nautica,
podoabe un inaintea.
tond serveau
primul
dreptelor de
malunle
at omului primitiv a sa se trudeasca pana cand impins de spintul de observatie a nascocit ramele carma, lar mai ndicand catara desfasurat vela de creerul trebuit mult
La
de
Omul din epoca neolitica,
rat de
care
ambitioneaza mcepe pornit pe aceasta pas pas
odata putem urman
lupte
La ideta cä fund izolat apa va la adapost de fiarele salbatice
sau de tribunle dusmane s a hotant cladeasca locuinta pe pan sanun de pe sau lacun Aceste locumte cunoscute sub denumirea de sate lacustre, corespunzana
fierul
se
cani
mainte de era afirfierul a fost descopent dupa cositor ca stramosu
problema 900 rand din prologul ma fata careia arama
cea
bronzul, iar
lui
Dupa era neolitica
primitiv sa instrumentele grosolane de lemn acelea de metal fasonat, sub de ciocan a
Intreaga epoca in care o desvoltare meta'elor a e cunoscuta sub denumirea de varsta a impartita in doua man epoci Cateva descopenn interesante apartinand fierului au fost facute in turbärule dela Slesvig studiata de Enghelhardt, custodele muzeului din Flensburg
Una dintre aceste descopenn e de
o mare
evolutia
ceeace vasulut
In 1862 s a gasit o corabie mare de 70 picioare hingirne 9 picioare adancime la de 3 s au s au Scaful a fost construit din scantimp de stejar imbucate una intralta vine in minte atat locuitorului legate intre ele prin cue de sarma acelora din nostru cat avand postun pentru 16 celelalte Avem de sate lacustre de atat Europa cat Australia rame Printre alte multe instrumente matenale de atretatura s au gäsit din aceiasi epoca topoare de fier difente carlige La noi s au gasit urme de preistonc incepänd a in Dobroqea pe malunle Dunaru de propnetatile metalelor mestesugul fasona treptat le a Dela aceasta epoca arta nautica in- de contra in a doua faza de perfectiune introdus acolo unde structiuunilor din se parea duprimitivá bioasa Avand un vas mal usor, precum miPoacele de a-1 transporta dupa omul, dela neolit ce, cepe a se aventura atat pe cat pe in scop de a face schimbun comercia1e In terenunle dimentare din Franta a gasit din
ZIARUL
ARGUS www.dacoromanica.ro
ORGAN ECONOMIC FINANTE
INDUSTRIE, AGRICULTURA STATISTICX JUDICIARE etc
57
Perfecfionarea muloacelor de Perfectiunea plutitor s a facut meet dar progresiv
cronologicd a propulsoralui,
in trei I
Un important document eqiptian e vase care reprezinta cele care principesa Hait-sho-pon
le a tnmes pe la anul nautice se poate imparti lui Tutmes 1800 golful Persic ca sa caute parcapitole insemnatate mai fumuri Mersul ramelor sunt basoreliefunle care reprezinta 9 Navigatia vele vase lungi, patru egiptiene
III Navigatia
care Ramzes
vapon motoare
IV Navigatia
in Marea Indiana la 2450 a
Herodot istonseste ca -
lacetatea Babilonului pe Eufrat Din cauza puternic nu mai scoborau din
se
ramelor sele
ma orculara
le-a sculp
tat in amintirea unei victorn reputata C
Basorehefunle de mormantul lui a Merab regelui Kefu, a IV-a sa
ajutorul trase de pe Va-
dinastie, care a XV a , reprezinta barci Nil
inzestrate
tot armamentut
erau construite in
vand coastele din sub elasticitatea
din
groasa
de rachita care intindeau p
ce le acoperea Nu se disUngea prova pupa Dupa ce asezau fund
din
incarcau marfa care consta phne vin facut ales din astfel incarcate
tul le ducea la vale fund oameni
stateau
picioare
cand unul tragea inauntru parul celaIn timpul Filopatar impingea afara Se (222-204 a C) sa construit o galera difente vase mai mai de 130 metn cinci etaje, cele mai erau de 5000 de taavand cate 40 de bancun lanti fiecare vas luau cate un ma- care ca o de 40 bangar viu, iar pe cele mat mat lixene povesteste, lunga de 120 metn larga multi cand in de 19 lar lungimea ramelor Babilonia dupa toata rea de 10 metri ca sa contrabalanmarfa, demontau barcile, asezand laba la e.xtremitatza manerului tele (crevaceele) in legatun, iar pietle sezepunea plumb sau alta greutate le intocmeau uncle peste altele le Vasele egiptiene erau construite pe magan porneau pe uscat la ele vedem la tar de acolo, dupa ce recon- o deosebita multe din instrupentru prima vasele ele mentele auxiliare ce s au permdat sedin nou uzul Din epoca rame au miscare a vaselor Punerea dela Egiptieni multe ramelor a tinut timp, cumente Pe monumentele sunt saobservandu-se influenta van pate difente tipun de barci, cu prova na cand asupra corpunlor au subtire pupa ceeace propanza la catarg iar nevoia i-a beaza ca constructia spriune catargul sartun nu era de aproape de invatat starea lui ca a trebuit sa Vasele cu pânze se fi timp primul vas ajutorul panzelor spre rudimentar lucrat din scorburi de sau din piei arcun de manevrarea carora nu se cerea atata incordare tru bate distante
datá de cand
aventura cu putem recunoaste inceputut zise
cat
pen-
sa putea straincep a se panzelor
Neavand alt moloc
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
58
cer mare, ce se intinde spre S W Liban atmosferice
onentare supus
un punct de reper in in
Carmel Oronte, se rau in Intreprinderi comerciale au ajuns Mediterestre
ale
rului
NE
ce au ocupat tot locul dimprewrul
nese, sub impulsuunea gruel de pune in a cautat cat
Mare
terane
au ajuns pana
fe-
susfin
Marea Bal-
egipfiene au tica cat despre numeroasele colonu un singur cornerciale ce au infuntat pe coasta un avem date precise catarg la de Nord a de bancun Sydonul centrele inuoc Paramele se confectionau din sau lar velele fire de lar Cartaginea Tripoli Prime le vase coverta
de de model
greu cursalele respective
Vase le pentru se
cuvine
cet bunt Rceasta
at
naval destul de intreprinzaton, au o
Fenicienui
de exemplu se care se trans- mare domnitoare, fost chemati un inceput care serveau
din portau olka se numeau materialelor grele, acele multe randuri de care aveau bireme, pobancun se Vase le de erau ulungi, astfel soare puteau manevrate agenme La inceput aveau acopente prova pupa iar restul, timpul a acopent inältandu-se chiar punti Daca deveniserä conei structon navali se creada
au
Primul
crevaceele dese, lar serintrebumfate, aveau
la care numin speciale, numeau bans
suirea (611 a )
mai mainte
tronul
pe
construi o marinan
de
o
popoarelor
de
Nekao II Egiptului Cu
sa pe tron, atace
coastele Eglptulum a fost de navele feniciene din serviciul Ramses Basoreliefunte dela Medipästreaza amintirea acestem lupte care unii e conca primul naval In
scop
onoare se mercial, egiptienii au descopent au dat faunos popor sulele Canare
care pe la 1300 a C a venit din gol- peste sa pe limba de repetite ful
www.dacoromanica.ro
ce au studlat prin
suflarea mussonilor
ARGUS In general soarta toate cordbule feniciene se cunosteau Inteuna din lungile expeditu au intre dansele dupa capul de parte 100 nave care tat lemn care se termina au plecat dela Misohrones tremitatea de port la Marea Rosie spre Toprobana din sculptura din de au ) Schancherile din Kugunpk (700 a proape de de reprezintd o asemenea vas de lupta In marina trecutului vedem de parfumurt natioase panze s a desvoltat treptat Nekao din a XVI-a In popoarele despärtite din Marea nastie, au de puternicul stavilar al lgnorantei, patrie pe comunicand dupa trei s au intors träsura de mire a comerciului fenician s au pus In legaHercul (Gibraltar) la coloanele Cand mcepea sezonul turi amicale sau in desacorduri razperiodice in
Indian
trageau vasele pe uscat
iar largul culegea recolta Gloria comerciald a fenacienilor
caricul bogat al
ce
au atatat la
timp,
Cam
feniclenii
coastele Egiptienit navele piratere$ti fenictenu la randul lung traversand Nilul corsari. dibaci hipelag a sa Elade Herodot istoriseste ca odatä brionul fund (in la uscat Danao a fost
s au asezat sa vänza märfurile dela cinci sau au vandut aproape tot ca sirea mare nurnar de la ca printre ele se afla fata pe care se numea Jo, care au dat green In timpul cand aceste alegeau din ce gustul aproape de marinam se aruncä la un se pe dat asupra
dintai care trecuse din Elada in
o nava de 100 metri, 1500 (a ) Lasand la oparte bogata lmaginatte Argonautilor, putem din retinem din aceasta frumoasa epopee multe date interesante Batranul rege Egipt in
Giasone de a lua pielea de aur, pe care Friso o sacrifiza lui lui
Zeus, protectorul fugarilor, atdrnand-o in sacrá din pe Cea mai mare parte din ele scaal Euxin, sub para fugind msä Jo, fu unui balaur destept rapitá impreuna t ce Giasone construi o imbarcard desfasurara nava de pini, al catarg de stese indreptard Egipt din padurea stejar o la Dodona, Cum se naviga d-o numele constructorului Ar Cinzeci navigau ziva soare noaptea s au imbarcat pe aceastä steaua polara gelut rut secret carma o tinea sfanta, a Intro cálätorie intreprinsd o pilota Orfeu cu cantecul Improspäta curaAfricei navigat avand soarele lira la pranz in partea dreaptä Orientanintreprinzatorilor amici du-se Ilcos ce au mersul aparent al soaau loLemnos, care yuns la mai de Lemniesele care toate equinoxurr direcdreptei ce trece steaua st-au omorat necredinciosn lar bär prin Helespont au la au trasat cele patru puncte carzico regele Dolintlar care vorbira le determinand mai departe furtuna Socoteau pämäntul a fi plan se
terneau de furtunile din apus, unde toarse la
credeau
e
lumei
Vasele fenlciene ereau armate
mateloti
sub conducerea
cazu
ce avea dreptul de moarte de viata sa asupra iar secundul dirija mane- au vra pänzelor de care, de multe ori o
nemat
dar regele Cizico De durere se de pädure pe care Din a au fost la Salmideseu
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS din Tracia, unde locuia ne-o care le dete
rinan ai Eladei navtgau asupra rotunde de cate 50 de rame
atat
din Tartesso cu drag cherna sa locutaa acolo
drumului ce mai aveau de urmat in special asupra trecatoarei Simplega-
unde stand fondara se se indreptard spre Occident includeau alternativ cu orasul Marsiha care a devenit incat ar putut in doua once Etruscilor Cartagi-
corabie, astfel ca o parte sa afara iar
de Dupa marina Eladei s a ndicat ne po- rina Romana care s a cele vesteste despre Eneea dela Troia (ce- trei razboaie punice tatea atacata incendiata la 3080 a In golfunle pline de ale C ) Scdpat de foc to- ninsulei sa de Eneea fugi ca- modelaj a o a armamentului latone pe mare ajunse la velaturei brului Catio care erea regele acestel ca culele matemahce determice se numea Latiu, prinu sosit pe dete de sotie pe fuca
expeditia
Lavinia
pe tot regatul La 200
Troiei au luat parte peste
vase dintre 50 puteau imbarca 120 de luptatori aveau de
pe Scion i pe Agamemnone Lacedemomenn pe nelau pe ce se linistira interne au fondat numeroase pe coastele vecine in peninsula Taranto ReBrindizi erau
nandu-se coeficientul suprafetei pan forta vantulut greutatea exercitn indelunggate castigandu-se practica manevre prin observatu dese aflandu-se secretul mecanicei universului marina
zelor in raport
trecutului intra intr o noua faza
Descopenrea proprietalu acului maginventia amenajarea ceasornic de une portoastrobalul apoi farunle, semafoarele desfaplane regulamente de drum inlesnind mersul pe mare, au accelerat desvoltarea artet nautice Corabule care au croit drumunle
le strabatem azi cu dispar una cate una fie inghitite de valun, fie scoase din pe cand in locul se ridica gigantice bastimente ma din ce in ce mai pe
mare siquranta ggio
iar in
Partenoppe erau Siracuza era au cei bravi ma-
www.dacoromanica.ro
ARGUS
61
TARIFUL VAMAL 1924 Taxele pe produsele de import dela 50 la lana 80 lana de 300 la suta de
cursul anulut 1924 tanful nostru can, sa fie radicale, au totust o apreciabila pnvesc atat import, cat pe cele
spalata 120
sta urcare pe consideratia ca de 1921 la 1924 productia industriala a mai spont se
40 let de , au 30 la 160 let pe kr
vamal a sufent
tenata 160 let sita 600 lei in
Mai greu a fost impusa lana la suta de kgr, tificialä 600
r
de 100 lei Taxele la tortunle de d ministru de a preau sponte dela 1000 lei la 1924 un lung zentat la 18 1200 51 dela 1800 la 3600 lei la rat consiliului de prin care de kgr, , schimbandu-se nomencla sponrea taxelor tura de import mo- Tesatunle de erau fi- puse dela 40 la 250 lei la kgr aceasta ocazie xate anul 1921 Palanile clopotele de imD muustru de finante motiva puse la taxe ce vanau dela export
25
impuse
la taxe ce vanaza, dupa calutate,
o
proteguire a industrillor noastre fata concurenta industrulor din strematate Consilml de mini$tri a aprobat d-lui ministru fmante, M S Regele a 19 decretul regal No 500 care au fost taxe
De asemenea a fost la 120 lei taxa pe kr, la articolele
30
par de
LA TEXTILELE VEGETALE DUSTRIILE DERIVATE Au rite mai accentuat pe
nepa cum
ca-
pe tortunle de canepa
de import, a caror percepere Taxele pe tortunle de bumbac au August 1924 fost mentinute can tanful din 1921 ci La arttcolele decret a franghene sa pretaxele astfel cum au fost fixate sa vazut o usoara sponre de taxe fie percepute lei aur rostmdu-se taxa de 15 lei Sa vremelmc ca unui leu aur e de kgr de sfoara de Manila in conde 30 lei sideratie ca produsul e necesar Noul tanf stabulut e considerat cultonlor minimal aphcabil tuturor marfunlor Cand e importata pentru alte provenind din marse percepe o usor funlor noastre tanful jorata Taxele pe panzetunle de cainceput la
tratamentul natinnei celei
nepa, in, bumbac au fost sporite dela 700 lei la suta de kgr pentru cele de pana la Pentru tänle nu aplica 6000 let la suta de kgr pentru cele noastre tanful minimal, de in 51 albite, fata de 550 alt de cdt al 4000 lei, cat erau dela 1921 celei mai favonzate, se aplica De asemenea au fost majorate maximal, care este de trei xele pe de bumbac imporurcat de cat Regimul de de taxe tate de lux se aplica 19 LA HARTIE Pe hartia de a ramas m vigoare impachetat taxa a fost dela ce constau moduficanle iar pe cea de 200 la troduse tariful vamal, pentru mar- dela 500 la 600 lei kgr futile de import, din Confectiunile de hartie au 19 1924 dela 400 la 1500 lei dela 1000 LA LANA, PAR LUCRARI la 4 000 lei, 1 la 5 000 lei La 15 la dela la 000 lei pe de de kgr de 10 La dupa felul calitatea zate
f Lyon-
www.dacoromanica.ro
62
LA PRODUSE MINIERE, METALE LACURI Au LA CULORI de taxe pentru Minereurile, fon- prevazute ta brutá din prima arama, mantunle colorate negru de cul, plumbul, ferul brut os, lacun, preparate in au fost lasate impuse tot la taxele din etc 1921, in consideratia sunt LA PRODUSE ANIMALE ALIprime ce se deajuns MENTE Conservele de carne au lost in
sau in
Ferul laminat
impuse la 800
400 lei suta de
la 1800 suta untul artificial la in de 1000 conservele de peste la 1500,
a fost =pus la 100 de kgr, de 40 lei Toate celelalte calatáti de fier au
kgr, , branzeturite
600 lei
fost supuse majorarei de taxe, afara LA PIELARIE, CURELARIE de ce nu se fabnca CALTAMINTE Pe produsele de
cart se urcate
60,
Taxele
au rämas
piede crude Au fost sponte
de felul
90,
120
300
schimb
la suta de kg
taxele au fost dela 1 500
intrebuintate la
lei pentru
cat erau in tanful dela 1921, la 200, curate, dela la 000 les 250, 280 500 la suta de kgr de vite mar' Depentru Lucránle de fer lammat lost au fost sponte taxele puse a 300 500 lei suta de kgr, articolele de e, ca dela 150
100 lei au sponte usor LA MATASURI taxele uneltele agncole tortunle de urmand tesaAu fost confectiumle de matase taxele taxele 90, 100 turtle 120 lei pe suta de kgr, , la 250 au fost mult sponte, ca De
750
500
tara
Pentru
lei pe ce pot
de mai
fabricate si
grele ce nu se pot
in
au fost mentutute ve-
500
pe suta de kgr, ,
cat mat mult productia na-
cat
importul sa redus mult posibil fost numat taxa
de de LA CEREALE, PASTE FAINOASE, agncole ce se LEGUME VEGETALE USCATE au fost impuse 250 fost sponte ales taxele pe pro-. 120 dusele patisene De-asmenea taxa a fost Pe masimle conservele de legume, credinta prevAzuta greutate, de'a 300industria respectivä not va a1000 lei la suta de exporte produsele de junge chiar LA FRUCTE, 100-200 ZAHARIfost usor LA VEHICULE CALE - Taxa cacao in boabe a taxa la vagoane (25 lei ve- fost suta de kgr } chea pe automobile motociclete, Cacao a la 1 800 let suta de kg 600 lei, mocolata la etc LA PRODUSE CHIMICE Taxele au 500 500 majorate 50 120 la La rafinat a
chile taxe
300
suta de kgr, de carbid, 60 la 400 lei la cloratul po-
250 lei
tasiu,
de
dela 120
taxa de 300 lei la suta de kg In schimb au fost kgr Taxele
taxele de 300 la 500 lei pentru suta halva au fost usor
De-asemenea la toate celelalte pro sponte, cele bomboane duse fost prevAzute sporun dublate Au mai sponte taxele de taxe, de fosfatele artificiale mobilele taptsate si netapisate, tar tala can taxele au fost reduse dela xele mment au urcate 35 la 60 lei 20 5 la de kgr suta de kgr4
Taxele pe produsele de export acum
-
aduse ta- blicat la 11 Ianuane au stabilite cursul anu- nom taxe vamale de export la urmátoarele de märfun regal No 101 25 000 sau 28 lire sterlinge la
vamal de export
1924
www.dacoromanica.ro
63
000 lei la bucata pentru vagoana famoasä, pesmeti, de calaton, turtá 20 let de kgr pantru piale brute 15 000 lei, sau 15 lire 16 sihng
vagonul de
la vagonul de
crude
5 lei suta de kr
30 lei pentru cele värate lei elemente galde kgr cele uscate, batern pentru lampi superroare 35 lei de kr pentru scobiton de acestea ca merinos, intrat vigoare la 14 Ianuane 25 lei de kgr - Prin lanun regal No 1204
blicat la
Fiprilie,
taxa de export noare ca
Toate aceste taxe au intrat a fost redusa Julie, iar respec000 lei vagon re la Taxa se percepe in engleze, cate tive au fost scutite de taxele de comision 28 de fiecare taxele No 1617 publi- - Cu mcepere dela 3
la fama de grau la
la
0000
cat la 30 Mai au fost stabilite toarele taxe vamale de export
de export pentru grau au fost majo-
rate la 45 000 lei de taxe se percep 1 500 lei pentru fiecare lire engleze, cate viu, 35 lire de de kgr grasimea de porc, regal No - Prin la 30 au mai fost fixate 15 lei de kgr pentru 25 kgr urmätoarele taxe de export pasanle 16 000 lei de cap pentru de rasa, 8 000 lei de cap pentru can de 25 lei de kgr pentru 1 000 lei de pentru carbunn 2 lei de kgr pentru de lemn (mangal) , Un leu de kgr pentru msectele articolele dicinale, parfumun ,pudrá, de pär, 5 lei suta de kgr esentä de celulord, miere de albine de de de ofet, 50 de kgr pentru apa da 1 000 lei de pentru materu kgr tot felul de izolatoare carton gudronat sau asfal tat zetun Un leu de kgr pentru Aceton de kgr laptele märfun au fost scutite de sat pulvenzat, 30 lei de kgr conservele de taxe de - La 29 Septemvne a fost dat un peste, de pestele Toate au ceste märfun supuse nouilor taxe va- ordin circular prin care incunostuntate taxa de export penmale de export au fost scutite de mierea de este de xele de comision la kilogram, lar la suta de kilodecretal reg No 2318 aim se comunicase la 30 cat la 10 au fost fixate now taxe grame, gust. de export la urmatoarele - Cu mcepere dela 15 Octomvne de au fost taxe de 50 la kgr pentru confectiunila export, in baza decretulur regal No din once fel covoare de 3384 din 11 Octombne alucrate tara, chiar Un leu de kgr pentru conservele care pe onentale, de legume lamele de ras, 10 lei de kgr 5 de kgr pentru stofele de agncole din lemn pen5 lei la de kgr pentru obiecte de lemn, de cmematograf aparatele electnce, 500 lei de de decimale, 200 lei de bascule bascule, 5 lei la suta de kgr pro-
-
lei de kgr
15
lucrän de
tane,
) cum
de tot felul
(hamun, geaman- cetat de plumb, alcool
pentru crupoane
acid
000
scrobeald,
de
pentru amidon pap
5 lei suta de kgr de
propilic
lactic,
clorhidrc, eloroform, colosulfat de sulfut
caprilic
10 let de kgr pentru curele de
misiune
de
minerale
de aluminium
potasiu
sulfat de cupru,
de zinc
30 lei de kgr pentru lana spanc merinos,
www.dacoromanica.ro
RRGUS
64
Toate aceste marfun a fost scutite de taxele de Taxele de export pe semintele de
25 de kgr ceste felun de
firele din a-
nata
floarea decorticite stint percate 63 lire firele din a- cepute de fiecare vagon
20 let de kgr
lana
de kgr ceste felun de 15
-
ordin s a mai rucat ca urma supenoare vamale au fost luate aste 15 de kgr pentru firele din Obiectele de impletitun ceasta lana 50 bani de kgr pentru hotaran de lana sau de bumbac fie taxate la uleiul extras din export, de par ca tesaturile de sau borhotul de taxi de 10 un kgr 1 000 lei de bucata paitru camioane bumbac 2) Obiectele os sa fie automobile autocisterne autobuze asemanate cele de celuloid 000 lei de vagon pentru 5 lei suta de kgr xate la export de floarea 3) Bomboanele, de once fel, sa fie Un leu de kgr pentru impuse i asimilate cu chocholada
20 lei de kgr pentru lana barsina
nata
de
5 lei la suta de kgr pen- export
3 la suta advalorem
la suta taxa de comision
casele de
2
MARE INVENTIE ROMÂNEASCA - DIRIJABILUL VAUGEAN AV 2 le pun in functiune in acest scop, Cercunle din Rpus interes rezultatul de aer, teapta produc un vid expenentelor intreprinse de anginerul relativ Pentru coborare, Vaugean inventatorul unui nou tip de piratoare, lucrand in sens contrar dinuab 1 Inginerul Vaugean originar compresoare, nucsoreaza viapel la aerul exterior din Romania, fost pe vremun profesor a in aparatul VauUtilizarea sprijmul guvernului z pentru rea- gean hangarele catarhzarea sale Spre deosebire gurile de atenzare, aceste greutati
universitar in tara
de dinjabilele cunoscute pana au constitmt obstacole serloase desaparatul Vaugean nu cuprinde gaze prin mf amabile motoarele functionean atenzat Aparatul Vaugean benzinä, tar forta de presoarele continua activitatea ulei in ascensiune ingramadirea obtinutä producandu-se inluntrul intre peretii un dinjabilul devme ce zid vanabil rainane pe voe In felul acesta in ce mai greu, aparatul are de mant hangar fara catargun diere o economie sensibilä la chelConstructia dirijiabilului Vaugean tuiehle de e, fabncarea este aproape terminata In curand, se hidrogenului este inca de cosh- va vedea intrucat node sperante legate de aceasta sunt pentru
ascensiune
aparatul zate in practicá pas na un aeronauticei
Vaugean procedeaza la rarefierea dintre peretii
va
in
CITITI ZIARUL COTITIAN APARE
8,10, 20,
ORGAN ECONOMIC COMERT, INDUSTR1E, JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
P161111
REUTATI
MASUR St Unite,
qrcli)
Ton=1016 ters 28
kgr -20
i
16
=85
(1/8
4
3
68
(p
1476 metri
kgr 802 gr =(siu pfund) gr 593
eight
32 lots = 409 gr 512 = 12 gr = 373 gr 242 lot = 3 = 31 gr 103 = 0, gr 044 =1 gr 55 40 Inre 16 kgr 380 = 1609 m 315=5280 fuss gr 349
once
mile= 1760
220 yards=201
Pole
164
5 ni
2
yard
829
vud=
305
= =
= 0 025 ni
acre
Rood=1210 rod 30
= =
=1011
= 25
252
=8
- 1149
1
St
Lill =
0, litri 568
133
g ill - 0 litri 142 = 42 = nod 1 855 km b
Pikul
=
51
candy = 20
Koku
10
arcchu
=
=
7
Siam
=1
4
6
50
=
56
ardeb
4
34 kgr
cantar = 56 oka = 1 283
=
drachme arschin
j)
pick -
564 gr 3 75
1
kuba = 1 02 litri
7
94 nl
= 37 kgr
20
1
83
= 180 4 3 75 hgr
1000 g)
biggah = 1347 66
Japonia = 3
10
45 cent
=
280
itties = 60,45 kg
100
abassi
Sicca (p
537
Tschang 10 tschi i 10 sching 10 110 = 10,31 litri
Bazar maund = 37 kg 1 251 33 kg cubit
=31
10 1/4
gill -
1
China
e)
785
pinte = 1
1
947
950 26 1 237
=
i
de Wincesier
3
edros = 491
= 104
i
7
35 litr 237 sack = 24 g Mons = 109 litri quarter (p 64 gil=290 1 -7 gallon Impen 1 543 St quart
711 044
crouchka = 230 Tcharka lit 123 (I' cereile) Tchetvert 209 litri 902
0,0929
gill = 290 1 = 163
63
78
305 25
109
= 12 litr 299 =
0,006
buschel (p
= = = 0,
134
1
=
Fathoms = 6m3 116
bard =
71
6775 293
8361
=
500 2
verchok = pic englez
914
Foot = inch =
=
29
unze
4
www.dacoromanica.ro
45 1
99
1919
000
3
2
52.9
000 1923
h
11
DOD
054 000
31
109
000 0 00 0 0 0
3
8130 000 000
I300
02.7-000000 21
7-11
ODODOD
000
3
000
3
»
6
7-50
1922..1923
1920
231
minim
57-
203 201
86
333
0
130
-
1921
2.59 ,,
5
1923
16
309
11 300
29 1650 1922.
1515
-
866
805
197-I
16'13
1959 462 n.
00 000 000
000 00
000
165 7-65 000 92.9
000
1
000
t 3
000
000
r
10 2.50 000 3 62.1 000
W%
-
3 000
2.
000
000 2
000
0
7-6
000
19
www.dacoromanica.ro
0
68
ANTREPRIZA DE 31
STR
EXECUTÁ ORI-CE
INDUSTRIALE, (beton armat),
URBANE CONSTRUCTIUNI IN
FUNDAMENTE DE MOTOARE,
TURNURI DE APA, etc, etc
---..--,,----
--ww---e
LUCRARI IN TOATA TARA 0
C
REFERINTE DE PRIMUL ORDIN 581
www.dacoromanica.ro
DREPTUL INTERNATIONAL MISIUNEA LUI
EXISTENTA
DE PROF N DA5COVICI
relahv tânärii, In comparatie celelalte jundice, dreplul international nu se de prea este vorba de marea multime ochu fie
ale credit
chiar avem In oarecare culturA dormci de a pncepe problemele vietu civihzatiei umane
credintet 51
din marea drept ternational apar prea complexe, cand sunt inteleseapar de Pentru principtile
normele
fara aplicatiune practaca
Osebit de aceasta ideea de in sensul rigid agresiv care nu ite clusivist control sau limitatiune din afaia de ordine
oameni cu ale
lumet
Cu asemenea formule simple, necesare pentru conducerea sugestionarea
n
decat un
foarte
eqte evident ca nu se poate impaca Dieptul international bind
pentru problema menea torn
de cara:ter intern
sau
tubue cea larga intunece intelesul dreptulut multima
tional
pacatiunea in aparenta
sa
sa-i faca a
exact voraseisle
concepe
im
interna-
-
pomen t
Din moment ce este totul scop prin el insusi voe air mat avea fiecare individ in parte multimea alcatuita din ceta-
tenu Stat lao'alta de un Drept international9 Ce nu-s presus de Statui sanctiunile Drepde puterea nemarginita nu exista nu poate nu trebue sa tulut nationa' ofente de Dincolo
pun autontatea exercitata
nimic
in conflictele ieciproca dintre ei la revoe chiar pun unor limitattunt pe care singur simplii Numat prin patrunderea tuturor ce- impune in despre etern Dovada cä raspunsul este afirmativ solut al poconceptit din litico-scciale poate fi puternic
scop suprem el insu5i Jar eetateanut respectiv a in ecestut Stat
sigur de
despre
fiinta
lui
teoria
pe
toate desvo'tarea
istrativ german potrivit carora
curenta regulamentele de pilda, nu constituese executive monoloage ale ameninta reobligatorn pentru ea, in raportunle particulan pentru
ca multimea nu poate ft stapanita decat prin formule s mple si definitive ca toate adevarunle terne supra-omenesti De formula
Deutschland
Deutschland uber alles din cantecul german nu era numat o sima national din cetatenilor germam adevar
ce trebuia impus la
in
dreptulut
cnze istonce
Dar ca sa nu ne
de
a sublectulut nostru lasam deoparte neintelegerea multilima
met spre a
la
nilor culti despre existenta absolut unea Dreptulut international rand, acestia contesta, cu In
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
70
argumente istorice foarte
mondial
putertuce, practica
once valoare de
Dreptului international
international se refera prin lipsa de Dar la din istona urmare Ineficacitatea Dreptului interca la conflictele armate de caracter national, a fost totdeauna subiect de locat spre a dove& ochu denegare totdeauna forta a rostit culti ca pentru vant raportunte Internationale, ca disciplind aceastá a facut desfacut totul, pe mondial oncat era de evident, s a la 1914 a insemnat lovitura decisivä cand mereu nesocoht
nesocotirea turegulmlor elementare de umanipana conti- tate ce päreau definitiv
Ce dovada mai stratucitä acestor triste afirmatium despre viata internationala decat
mia a unor State reahzand
forta arme-
anexium impotriva State
vecine
mai
care totusi aveau dreptul dreptatea de prelung dureros at slabe
atunci,
international
De pretutindem a rásunat atunci, 1914 ca n ana urmaton, strigaul s'a , Dreptut international oarece lui constructie ce apruse de impozanta, in special dupa cele doua ale paca Haga se dovedise ancapabila sa
un veac in cuprinsur Europei, ar condovada cea evidenta cunoscuta despre inexastenta sau ficacaatea unui Drept international sensm disciplinelor jundice sanetionate din Dreptulur intern al inläture Isbucnirea fiecanu Stat De
de fost tot
atatea elemente now care au mat neincrederea de totdeauna fata de
opnmate timp de peste
mar ales formidabila ma-
destructivd n general
rasboi
grozav Violenta ca Drep-
de
pana la gluma curenta
neinduplecarea pe puntre pe moarte dmtre cele doua decat pentul international mi dusmane n au facut decat profesoru respectivi nu rämane tabere intareasca multiplice strigatur
decat un pas care a fost
facut despre ca armele diplomatu Protestärile abilitatea cremt istona popoarelor pe care cramele cnmele
S a spus,
aparente de
Dreptul international o
Faptele fund odata
abilitatea diplomatica,
sarcina sa conso-
apere in lideze tului international ceeace Sau cu cuvinte d
Drep-
mdecata elemente
pentni
umanitatii, a-
pelunle la
justifica
forta
ambele
universala
la
au fost tot atatea
sponnd ecoul despre
p
Sema
a facut
supusilor
exceptionale
beligerant, mice de catre fapta, nesocotirea a stravechi pe urma dreptul, - acesta ar fi capareau definitiv consacrate, priproprlu vire persoanei Fara sa ne perdern in spieste private, intrucat a precedentet fata de o lupta dela Stat Stat, au drept - , forta argumentarea c2lor cart sa sa retmem chiar din mereu prabusirea de mai sus al Dreptului international dreptului pentru pastrarea consaaceasta de crarea faptutui a zäpacr prin sunt busirea normelor sa recunoasca al fundamentale pe care se a conservarea staralor de fapt creiate de ei dea amns la paroxism de ca nu isbucnirea poate acoper niciodata abuzul represalo nedreptatea fata poporuha ,rasbomlui de istonce care a german de
-
www.dacoromanica.ro
71
declararea rasboutlui de la opinua neutrilor Germant la constnnta unlversala, in numele sub-manne tocEra, international nu erau adevdr, emotionant pentru o despre necesitatea civalizatla omemrn momentul generale obligatoru pentru toate acesta cand se prabuseau timele metre din temeha edificrului Statele n
celor din stare de cand ele s ar afla proclamarea prabu5inorme de Drept international, acelea pnvitoare la dintre fortele international ca armate ale Statelor respectarea pentru populatlel civile a femeilor potrivd-i, constituiau tocmai afirmabaträni'or acum info- rea puternicd a nevoiet lui metarea prin comunitatea latin inter arma Potrivit ca o dovada despre exastenta leges, necesitatea nu mat s mismnea suprema a disnostea mci o lege, ciphne jundice pe deasupra Statelor proclamaIn scop de propaganda sera sub formá savantä teoreticiami beligerant necesar ternic apeleze la germani mat a spon, inlauntru se opreasc fata international tunan
-
unet de credinta luptatorilor respectivi in Totul parea permis pentru obtinerea dreptatea cauzei nationale - pe care n o mai sustine exisblruintel, tar formula national, cum, interzise cand nu duc direct la tenta apelul acesta armate in - distrugerea aprobarea inamice - era ca un anaprin ras- streine pentru cauza nedemn de sale ultra-modern a Protestän exagerate Stat se f totu§i, de de numele dreptului I ca de streinatate, de Dar aceste ipe emotionante spre a un tona omeninti pe care le-am trait scop el totii, fund de mutt trecute, putem juegoist, dominator deca, astazi faptele sange rece, toi crescut le putem aprecia la justa va- meor, inceta de a ce fusese loare totdeauna sau pärea ca fusese, pentru In despre a o simpla personalltate prabu5irea Dreptului international ra de guvernata era exagerat drept supreme ale
E destul sa ne gandun
momente se prábuseau d a
acele
popoare ale
national ce se totu5i
respectul tratatelor otremura din temeln insusi pentru a unediat de ce Dreptul international
pectat de
nechntit
res-
ca
dar care
in
omenint rdstignite
La ce se reduce ,violarea" rasbolulul
bele
al protestanlor,
de sco-
numele dreptulut
vedem la ce redue de puternica zgudx- national, rea ce rasturnase lumen in- in fond insäsi ,crimele impotriva
iase Era
cat
din creatiunile omene5h,
international nu putea
gilor rasbonalui in s ar reduce international, la
la
Dar la o parte aceste cum ele deratium, caracteconferinte dela Haga scopul dela Londra -la mai despre mci rea prefinde pentru umanitatil data de aceasta nu se disciplana n a mteles niciodata deosebire
dintr o parte ca
sä supnme din cea- g'ementeze, sa
www.dacoromanica.ro
sä-1
din el un duel
72
civilizat in luptei de salbateci de bine constatam gilor a fost
nu chiar inexistenta iar protestarile beligerantilor deseori exagerate cand nu pe deamtregul inventate violatiumle ce le serveau drept pre-
text
erau
se
saln prin interzicerea comertului ritim Germania - ceeace sa che-
mat mai tarziu rasboml de infome-
tare' de catre la care acestia au raspuns printr un rasboi necrutator de sub-marne vitios al legijor a crescut mereu s a agravat, represalii
incalcare contra-represalni,
fara ca violarea Dreptului international sa ne apara punct de de de categorica
a
uneori,
adesea chiar inexistente
vedere
Intr
S'a schimbat caracterul dmtre State
ise
Haga, in confermtele
1907, privitoare la reguhle rasboiului n au fost ratificate de participante asupra unora din puncte Franta Germania, Rusia sau faca,
rezerve
Dar
de
Dar atingerea persoanelor
bu-
Evident acestea sunt grave
le privim in mod abstract prin pnsma legilor clasice ale rasOsebit de aceasta , clauza solisa de trandarrtate care stabilise ca prmcipnle sformanle modern exprese
cuprinse in
conventli
Haga tiansformarea modern a armatelor ratificarea decat Intr adevär prin generalizarea serde toti beligeranta a care a armadin primul moment opera savarsita la tele de profesmne marde paoe mate cat prin multzplicitatea Declaralia Londia din 1909, trumentelor techruce necesare armain privuita desi a telor in modern mai euprins clauza de solidaritate Stat la Stat a o a fost de pe moarte dintre represalii respective trucat n au respectat-o toti behgerantti problema conform principmlui de reciprocitate przntre cauzele Intr adevar Germania a rikipit mine
nu se vor considera drept
evid2nt ca rasboiul modern nu plutitoare in Marea Nor- este mai poate considerat ca altadata, o simpla Stat la in care particularn nu joa^a rol In de front sta adevarata rezerva de eiergie reiar penbuiau sa fie astfei preparate incat sa tru a materia'amai morala lesne un nu mat exploadeze de ce nevoe de atingerea frontului pand legatura de fixare, deveniausim- este mine phittoare Este drept ca civil In cazul special al anfometarn era Germania facuse rezerve asupra ait 2 oare sigur ahmentele aduse pentru stabilind regula de mai sus, dar populatia germana n aveau fie recare acceptase ar putut tnmese mi o drept lege a chizitionate cum englez toata rasboiului maritim Ca sanct une, guenglez a din cauza aparenta lut excesiva apare prin calcarea din convenise intr adoua conferinta de Haga (1907) care permitea punerea de mine fixe, explozibile automatic la dar care tre-
germane, blocu,ul in complexul conditiumlor Nordului, la 4 Noembre 1914 modern' Germania a raspuns Cat despre atingerea persoanelor cu maritim al. bunuralor mamice prim exsa de suficiente forte navale ceptionale ale sechesa exercita un blocus real ele se Tustifica de care punctul de schimbat at luptei moderne vedere al legilor rásbomlui maribm dintre State, cat starea fie respectat de neutri trebue de care este a raspuns drept reprede atingen chiar pentru persoa-
www.dacoromanica.ro
73
bunurile nationalilor prin na la un niPreturile tind preset cuvantu- vet uniform in ciuda barierilor nutarea a dreptului de circulatie prin le artificiale pentru ca econochizitn, preturi maxima`e, nuca a intregi productia ca etc tind sa se desvolte sa supus inamic putand fi ele- se orgamzeze dupä legi naturale idenin vreme de rasbm, Principtul munce ament beligerant est2 perfect indrep- plicat de moderna tocsau de mat accentuue solidaritatea virtutea aparare recunoscut in terdependenta dintre diferitele State membre comunitatea guvernata de dreptul international, sa-si dreptul masurile ce le va crede necesare Tesatura complexa de traRasboiul fund o stare exceInternationale lentá d2 ca o tate infinita revolutie o epidemie grozava sau g'ementand o chestiuni fara consideratie la mare cutremur necesita masuri ceptionale pana la un punct, jusdintre State sau la nationalitatifica in requ- tea ne sta incä dinaintea dreptului sau interna mondial ca dovada inconcare sunt mistunea aproape numat testabila despre vederea normale drept international mai presus fiecarut Stat in parte Dreptul international vremurile deIndreptul materie de d p normale - Insuticienta dreptuluz reglementarea pe pentru raporturile - ca noastia Internationale - sau stramtori avand Cu
tea cea nostru
vazut
interesanta din este
la par- caracter - ca Bosforul totdeauna pe -sa iul unor de drept dommand impunand prin
sau dechiar in vederea lui a sta- prinsul curgand din dreptul local a1e bilirea unor dela Dar in viata moderna a omeniiii a fost mainte astazi, curentul a-esta starea de pace este regu a jar cea in materie de de exceptia Dreptul internatransit apare mai accentuat tional care s a preocupat de
hotararee se ocupa mai dintre popoare pace precum natio- rinte specia'e In acest cadru al
mentarea de relatiunile
generale de
celorlalte confe-
organe aparte crepe langa nale din fiecare Stat nu sunt in start. iate prin tatea sa sat toate necesitatile vietit In materie de ferate posta teacesta elementar nu telefon telegrafie fir o argumentare are nevoe de navigatie automoPe de alta parte solidaritatea circulatie monetara interdependenta Statelor se accentuia- prin cek scrisoarea de schimb etc za tot mat pa fiecare tot atatea forme variate de boml, care un moment paruse ca va municatie raporturi Internationale rupe toata tesatura legaturilor - avem conventit Internationale nationale pentru multa vrem2, n a fa- nerale nuimpunand cut decat sa sa dreptulut prin disnorme e nevola acestor dreptulut national lotrugerile de tot a caror remedierc cal din fiecare Stat nu mai este a fiecarui Stat prin lucru mijloacele lui nitare veterinare pentru ori la an rea ma adiilor la Omemrea un tot armonic male pentru interzucerea comertului de in cadrul sclavi carne vie pentru masuri Dar lasand deoparte greutati pentru apararea proprietatii interna- literare mediate a'e rasbomlui artustice a proprietatu tionala in genere desvolta de mult dustriale (marcule de fabrica) a awnca unut intreg solidar protectia counitar
precum
www.dacoromanica.ro
pentru reglementarea
4
sociale a indintre in formalitatile de pasapoarte sa de organe cu autoritate, capabile etc, etc - Pretutindent unde de a sanctiona infractiunile unora la privim, vanate nenumärate de caracter international menu activitate umana, inrea va avea sä e durerile mereu din ce in ce tot multe imense ale crize istonce de ordin international din 1914-1918 a fost una potrivit principulor de drept din aceste crize ate umane, tional se subordoneaza nor- tea mai mare cate a sau regulde de drept astazi dar din care netaenumera toate acordunle gaduit organizarea comurutätu tionale restabdite dupa gene- ternationate a esit cu un sau acum incheiate din nou ar progres fi prea obositor ne-ar lua prea Sa ne amintim mereu once prosa dovedim mai mu't gres cere progresul cat am vazut din fugara expunere ma, isbanda de nationahcuta tate ca cadrului uniDreptul international vom conchide de Societatea urmare ca exista n a incetat ganizata contractual avand niciodata de a exista - chiar tati in sanul et pentru difentele mentele cand vorbea despre , telegen eventuate - a busirea dar se protesta vehement ciente pentru ca rezultatul impotriva ,crimelor nesa fie destul de apreciabil socotirea legilor Internationale In acest sens vom termina In ce priveste misamea este tatarea dreptul international a exisvident ca dreptul international tat exista, tar ultimele rezulsa cadrul general de tate ale pacii generale a facut un armonicä, unitara solidara pentru mare pas spre intreaga omenire indiferent de gra- sale in nitele politice sau deosebirde de
-
In
acest cadru general omenirea
fiecare Stat
membru al
nitata Internationale va trebui sa
ROTHENBERG
comporte potrivit drepturdor
toridor uniform stabilite penhu tot , indiferent de puterea sau bogatia
cum in cuprinsul telor se hucura de existenta unui regim de egalitate sanepectivulm
MANUFACTURA
tionata, indiferent de origina sau Evident
la
ideal indepartat mai sunt multe sforde facut Evident ca in stadiul actual pur contrectual care ra-
o
o
o
FABRICELE DE
LEON EBNER STRADA COLONIALELOR No 5
FABRICA DE CONSERVE VICTORIA" GALATI, STRADA TRAIAN No 69
www.dacoromanica.ro
ARGUS
AVIATIUNEA ROMANA DE PROF ING ST N MIREA Revista anului Nu pot
sä arat cele mai mipoitante mente aNiatice
au avut
Italia, Fianta
loi aviatice
tala
de informatium
natate a A S
Carol
este acum Inspectorul general se vizita pe care A S R al Aeronauticei 51 caie o un vechiu Principele a o 'Wept al aviatiumi, a intaiit mai in
A S R PRINCIPELE CAROL dup
din zborurde 1924
www.dacoromanica.ro
76
care o pune piospentatea a Alteta Sa este chemati noastre, fie deopaite caminunloi de unul mijloace de ViLlta pe care ne a facut o nul aviatoi z, d iterizand aeropoitul langa seal in
de 24 Api
se poate
ca-
este un aveitisment de o Tara noasti Bäneasa,
do 110
aeioportul Le 3 on
instq cant mite
,
modune a fi apt oape de de
deasä a
insä ziva de
B tneqs
sy a atensat
a
de 2-3 milioane lei ca sä se aranteienul dandu-se scuigele, u t, apelm se
(depiestunea) tului, u acum 3 se Comunicatii-
e noi dul ca inca
loi
git,
e situat maie de nu e cand ne
desei
o
cele
par-
o
suma pentiu
ea
s
de mi5calea anul discieta
am
gast
se
cliestiunel este tiebuic
a
Cmd ne gandim
ecedat
sa, a doua sosi_ (a fie din cauza ie teienulut desfundat al aeloporlului putut nu pana 071, statului, suma
intocmise
Genetalul Valleanu
tianspoite ( la Bucumsti pe
a 100
sau
sub cornunicatnlor,
o
ordme de meis, (uplindea gieutatea a. 940
dela
poi
pi etentiunea de dieltueli
nu
pentiu
sa se
fie
civila Ciedem insa ca mici
on deseise pot f tieptat b Londra, e situat la o distanta anual Climitul nostiu e ingrat, tot de mate cand ne gandim ca in Suedia , au Praga socotim cä indepai tate od consti uit tiebuie lasat de 01 un tie ti ca o asne
ces
sustinem lime de cale lea B se Pelletier a ales aetopoitul neasa 2-3 de Baneasa, ca toemat cue ise ionul aeroport acuene tot d lui Doisy, din 2-3 de guet tip militai me aeropoit de pe de p in o asemenea a unei parti din fuselaj Condus luit din sigur c t la (le un motoi Loirame lunei se avionul 2,5 tone in in a d lui ectoi al opoi t
ca Bucui
W
S
,
m
(
la aerodiomul un sol
paPipeta, uscat pe distmsul
a
B
la uima
Vice m
o lime Pelletier Doisy
un colt
la Bucuie5ti
cu plinul cal e
www.dacoromanica.ro
t lege
de
a tie_
tienul a de a
prin ondi a cu Cal-
77
-Baneasa
principal
renul de aterisare 1
Aeroportal Böneasa
din ce in mat bune a tai a noasti in de navigatiune ne a ficut o Vice mare5alul anckei se pi ennta de o sub punctul ales capitala, vedeie al naNigatiuni aenene ternalionale Bucm eqn, prin situ sunt destinati nodul celoi mai man hnii cuta
de
faptul din subsolul
scoate
a
bennna
dan dand ast fel un debuseu dnect acestor produ se piecum faptul poitunle umantime, sau nei sunt, cum a spus o tar& mann pe ba7a celui mentar cd e o datoi
mat
sd
dela getiebuie a gestul
nelatiunea lie
de na
Pentru asta
care
Lug spie a da
o
Bomanie
caie sa
in
de
iene
caie e mai ca noi, a pus circulatiune tiate L ce
fiumos
stä
tai ulm
deschide
Fokkei care face
in Occident este aetobusul
c
de
al Comparnei convinge na a
Aeioclubul nostiu LI
Brancker
devie un latiunn
www.dacoromanica.ro
Mecena al md
78
Ammtesc, In fine, la acest capi_ vut meetingul de aviatiune dela succesul
1-a
caie a dovedit
cuci,
munca pe care o depun aenem sdracia dotatiei, iezultat cal a demonstrat
tie militare este, indltunea sa, pentru
calambur o
täni noastre au de ce
se
In fme,
poitant al anulu este maugurarea de aviatiune aela (are a avut
Aero
CiAciunului
Fabrica nationall românä de avioane Anul 1924
o Ai nediept lua istona noastre pe calea eel calcul o neataiului acest an au pietinde pe put studu mai serioase pentru rnsti- za acestel socoteh, o fabrica natio fabnci a constluctinnea aeroplanelor le motoale constitui o afaceie piointru Nu este, desigui, de a arata priu zis, nu vieau fimdca act repartizarea avica tea asernenea fabnci depmde nelor noastre fund de foarte multe consideiente in pievedenle pentru ul ma5imlor din aie aceasta o chestmne de ceeace tre_ care apartme, cum se do_ faptul ,secret, confidential Pu buie ietmut este ar statului totus, din nefericne, cate tru cat va lume ele vor financial sub bia zeului Marte, patronul cifia sumelor de care suntern lui toate tänle trebuie sa se g
de la loi ales tan la Lumen nu se astampard, efervescenta ese acestoi nu se poate ca Romania, ca faptul prin creiarea in tail e este de tän ce plivesc a am fabrici de ochn zbai succesele obtme emancipalea de noastie, nu se poate Roma unei aproviziondn continu se gandeascd a- nue, facilitate ma de tiansfoi-
in
multe sute de
reparatu
de
avioane militare de recunoasteie, a bombardament, Duatat de in cunoscuta un calcul numal in caz ,Aeronautzca in toata amploaiea
nul oficial al aeionauticei din asupra unei comande
1000 avioane executate In ai o economie de cel tate fatA de o comandi
luciu care se
exagei at al fabriciloi sport,
brevet,
ti an
tiansport pe apq,
tanta acelei nediept de asemenea, daca n societatea Astia din ea oiganizatd la de fiancezi Westinghouse din a astdzi e de are din un amplasament fund aproape de fiontiei A,
diverse, diferenta de cost la materiale, mana de luciu, mismni un utilaj msuficient fa nu este exclus ca acest brica de aie hard se odatä asupra mare bugetului an al pe care le a-
www.dacoromanica.ro
79
din nul concepe
le face pentru mstitunea unei de dnijeabile, dovedesc indeajuns utilitatea loi al soc Astra al e cietatu natibnale de Ci edit mdustnal pun avem al casei engleze Armstiong', ce conduc pe stalind, pe baza unui capital de 120 materie de aviatiune (avion aceastá duljabil scoatem conclu 5ov, asa fel ca fabrica trebuie sä ne o capacitate de 250 avioane pe an, M glipm din de unoi se specifice nationale de stat se vor constim fi tip metalic metalic de sau
public, se Intemeieze
iolul acestei
usoare)
tiebuie fie pm infoimativ, simt obhgat con tram punct de vedeie al
cat rnmeieul nu se
atat mai o
de
la baza o industne pledoaiie pentru avioanele de caie opeia tahce o gdsim va categoila acelor din 17 Oct 1024, de e au caie iepioduc pasagm dit totdeauna at it ,Este viata Astdzi inamárile navale au ste foarte sä untie tiei, patru sute oie de zbor mult tiebuie cand, din ne care spinteca la ieformi se impune Se mai avioanele nu se pot la a Ostia mult din re senozitatea sub actiunea aerului tauiul coaine, nu ne ui mosfeiic, masina chi la cbeltueli caie
Se in fine, puterile noastie, nu sunt aNioancle de lemn sunt cele mai sensibile u functinne decat noastrg lucru de impoitant se cele o la o eventual mobihzare nu ne putem De asemenea, repioducem tot du de stoc, adic pe a_ ziaiul Neamul Românese vioane pästate läzi a cai e con lit toate e de a_ tia capitalulm in vioane alu puma de mane sau intrebärn este a5a, iezistentd, ceeace au fgcut pentiu ce se meieu succes chiai In timpul avioane fapt ce a permis se cost este un bagatel, ce sensibil dmata de zboi insemneazd trei sau patiu sute strare a avioaneloi pe de o paite Geimani, lei cand e In nostri aliati au pe de altd pute sti va putea e avioane rnetalue cand, pe cale, Spun toate acestea no vita confhcte fericire, la noi fost multe asemenea conflicte la pentru auionul de lemn sub avioanelm avem materialul pentru ce paratiurnle se pot face mai asi intaizie mstitutiunea (are ne sub dommatiunea dun
avem in aviatiune multi un colaboratort peiseveiand mai cu gieseala ar face o din probleun de poduii 51 ma se face o ai mimai poduii anglo-roman pentru motne de unu, sau franco Dar a de altn ceie c'ne se ce construiesc tot Pepelea cui aviatiunea abaje Efmturile cui e sub formk
www.dacoromanica.ro
RRGUS
80
de apoit a 10-20 milioane lei unet de ea avioa(Casa Armstiong, N so md nevrand, impune sale de tiebuie re einul de , are deviza mtat unde lume un inesc geniu putea da
pun inginein
i
culoasa
at
de
de
spe-
Piecum se discutiunea e desNoui, putm, ne place Prima de avioane ta o pur romdneascd la
Asti a plane constuite
aero pioiectele morulut aviatoi Piotopopescu, mo sti Suva 180 Hp mai mult noastie phis, fabrica va o constiuit baloane sectiune
Aviatiun ea civslä In piogramul de
ma ie7ultateleobtinute, e sunt e a infiin- foarte imbucui destul Ministeiul de un accident de anul 1921 c'ne acum ton, luau ce Comunicatillol de StaMinistaului a pie- tanta subNentiune tul nostru acelei Companú a se pune in nationale de navigatiune Dar chestmnea aviatinnn civile care pentru vi andnoasti o tiebuiau dea maie Repioducem pasacum dat dau asta71 gil din No 7-8 al Bibliotecn de cale relativ la al care ma si le e Statul politica care ebuie o S a plecommt mai intai dnectiune tiunA
ea
e
Dela nu ne putem Bucuie5ti-Galatispunem, Cetatea In acest scop, Bucuiestu in special, pun situatlu tiunea aviatlel un nea lui este destmat blou foarte sugestiv pentru ieclama joace unul din cele ioacestm nou mod de transpoit lun una din nu s a pu_ Bucate une5te Pansul tut pune din motne se prin Calm fmanciaie a anul ta la Singaput, 1921, un te pas Compama Roma se pie fianco de navigatiune lunge5te pani la Peking, mai
a instalat un hangar
aeloportul delai ceput ea ga iena Constantmopol
-
avioane de
monomotoare
on
ateheie cate une5te Dantzigul a Bucuie5tml, se prelunge5te valea Nilului Aceasta Bue destmat lege dentul Europa Onentul Asia depärtate mai bogate
(Blenot) 51 plea-
Constantinopol Imbuaduse aelopoitulut ceeace mat cu pentru de cuisa noapte, se 1'aris-Bucuie5ti din spie
Cum am ft dont un al niet Franco do anul 1924 datele nu ne au sosit nu putem
gium ale Pentiu a un de rictivutate, este destul ne g la desvoltarea mare ne care a luat-o navigatiunea suntan la o pentru raspantie impoitanta lia aviatiuna mondiale, a se tese meteaua mteinationala fuele mnzibile se aenene, nu alt dium dec acela cale la piogi es, un pas ne-ar eni fatal ne pot lua gand tiaficul pe ele, mai ne im
www.dacoromanica.ro
,FIRGUS
81
rata fi plea am risca lui Jupitei Ce intate printie care Lea din fac9 Am dat a caexploatau s a mceput tora Tiebue de situatiune 14 Noernbne sub ausmcnle primmi
ial nu
urmg
aceasta, tiebue sa de
Dai
punern o
mare,
emisai
consi
ca un adevirat crez natloRomania trebue de placa a ae
ideea,
nene aibg
Franco-Romand de navi
care ca un adea dus Rusia
romane
9
Termin acest pasagm 1830 c au debutat xapoarele
un englez Dr clxi- cu spunea o parte tot cere o exploataie mo , In ce prmectul deing, sistematice de de a hangaie sonde , nuntat de de la New-York la pentru comuni o , opnre, aceasta constizbm, carea cu pentru pentru prevederea tue un mare lope cu o e la instalatium samtare, pen erpool la u carantine ajutor medical, atehere de cu acestea in 1830 vapo_ politienesti, etc Gueat Western la, le
mzesti
oase aelopoi de
Mai exista oare
chiai
printre mai latiunei apromat al
de succesul 9 Ce a
ce
22 zile
din
oprire
aviatic
I
Anul 1924 a azut
In in anul 1924 Axia mania colile sale Cotiocem o ce 29 catedie plus din cele aviatou 22 confennte ca inauguralea tedie
ce
o
tmne infimt
pentiu
a asistat un de
mci
Tecuci
M
Este de
de
Regele,
la toate acestea a3 boratoare aerodinamice a Bi la Dantiig la o vedea ce formidabilg de pilmi de meca aermlauti
la Medias va putea da bu
ne rezultate
bue sä ne tului mult
nu este
Tie
ne mai
de succesele Avidtice ale Geimanim cand acesta e medat de ofeson ca Foeppl,
Parsival, Ebeihardt, Di den etc Noi de ce nu am spunc, sufe in superim o de o in aliatiune aeronautica care rim prea consideram ca un e inginen la d pur militai tine un curs aviatiune tele ternice asa de lit d savant e ca din cauzg politic care de vntoare nu ne sa care se nu tiebuie este unul din aviatiunel te e un instrument de oretice a tinut un curs foarte plect anul tiecut despie a baloanelm Cursul d lui Spergm anul 1925 va vedea la al d-lui Romania un Strasburg complecteaza An näscand mant supenor al Aviatiunei care cursun ne la Universigtile sale, dar tara ca dea re tine un grat record este politecmce aeronauti tot chestiunea de
www.dacoromanica.ro
ARGLS de
podun noasti
1924
ne e
de tebnicwiu
o
aeionauti
sitare
instatutele
sens nu apel
ca genei a dea
neze c it de cui atat
a
politecmIce
acest face
ept ca
In
utorul
pe
etc
de fond al
din
ca
de
4
paagiu final
marcheaza inceputul istona
popoarelor
datona de astázi participa la acest universal pentru oltarea unei legat tot ogre
aloi ificarea du
repro
ermin
e
sul Et
LINIELE AERIENE SERVICIU
I
,
-
dra
od
b) ST UNITE)
C
Alicante, bes-Ancoo
Prins
DE SUD)
in,
,
Poi es-Praga -Bucmesti
stantinopol
Buenos-Aires a
Berim Danzig
nenburg,
be )
Moscova
,
-
Pe
king-Tien-Ts n,
Memel , a
dra-Bi
kFRICA) -
imbuig Berhn Stettin D
zig
Sin
cago (40
Toulouse Casablai
Peith
Londi Lo
-
Coloma
Rotte
oadi Man
Londia Cristirima
Petrogi
-
PROECTATE PENTRU 1925 Toulouse Toulouse Buenos la ga-Va
es,
ga Sofia - Const intrnopol
Pans
- Petrograd
Cosice,
Moscova Odesa,
Alger,
NUMAI ZIARUL
cursul
s cunoastefi
Mai silia etc etc
liber
Vá intereseazá Bu situatta
www.dacoromanica.ro
ARGUS MARELE ORGAN ECONOMIC DIN A MARE
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
84
FRATH SCHIEL
REPREZENTANTA S A DE ELECTRICITATE GANZ" Telef No 48/12 Str BREZOIANU 7 ADR TELEGRAFICA SCHIELS"
G\9
PROECTÁRI $1 CONSTRUCTIUN1 DE
I
ci
LC "RICE o INAL 7 I
o
la
L AL de 1
TALAt
/
I
,
L\ DESFACEREA
FABRICATELOR GANZ", PRECUM
LRIAL de
TOARL
7
de
de 1111
JOAA
PALA
o M4 7 LOCOMO
I
PROECTE
TRAM-
E LLECTRICL
DEVIZE la CERERE
www.dacoromanica.ro
PLATÁ
3
(.3
85
MORAVURI
OBICEIURI
I
HARA-KIR1 - BUCATÁRIA
Hara-Kin -
ale japoneam
sub consistä
haia-kui,
area pantecelui De multe 715 un fel de duel L nu se bat au
spinte_ a Foarte
totiil
pe
tocmesc asasim de sunt cand onoarea nu poate fi
se
and ictime
de cat pun
teat actului de
a imei
sä
insultate Daca, de eemplu decatoi nu acmdi, n se cuvin, el
ju
familia pnetem de eie ile sale nu mai unei astfel
se
ondamnat la sinucidere, mai te
in pen ci.
ca un nobil
-
ea acestui act
Bucátária
ml
spune
spus un gastionorn nlosof
In China pisica nu le mese, ci se t do
la anumi-
la caine Camele e o specie de came lup
tot ceinl guru dc neagia Pisica dest
are
e
cu
nu
0107
sunt in
sunt
oaspeti sau
mancati
p
el
nul so ietiage dupa un a pi onunta in sala acuyatul
Cies
este o industile un fiipte intai apoi tocate sunt in c
fata toate chipmile se cauza cel care a cand nu aceasta un fel de
A-
desea, la mesele ofictale de de la 30-40 de Haia kin mai adesea, obi5nuit acestei pedeapsa nu se ce se u chinezi o mancare tot de poate se faca vinoiat un sunt, nobil 'it it de ca pacatuit contra castei sale sau cand e secte astrono foa Actul acesta e mul Lalande vii de o mare solemni aiea la late Inti o dansul o constituda Introduce acu7atul cu Vieimele de mätase judecatoni atat pentru gum se fac (at in pentru industne el a5eaza, it furnizcai os un covor alb boidat rosu desbiacate de In se nce lui un persona], im_ petelor, inca un costum au gustul de castane Se aie rmsiunea idai numai timp de foamc pul un regal obi5 n te Ceeace face, avea clocut puna, singur cairit nuit e oul puisor gata Instrumentul de e les acela) un moment,
Trebue
du
un paravan E un cutit lung cu le de salangane, mancare chmezea avand un manor
care este locul potmit undo
vare pentru a pierde neu
lovitura aproape
ce faptul a fost
os
intregmme
de
a
reputatie
Dm nenorocire
multumn, totdeauna, numm ceste bucate
a eustat, intr un In
a
nu s au a
opofagma
fostul
nu
www.dacoromanica.ro
in romane
ce_
83
ne de
se
de
luhu
de
de
de came de ca oamenn sä nu Meigand la in de la rosu semneazá un du cand ornoará Nieun suue de bea
4 sau
de
m mcau
scobor
te
D
epoca 877 a
met, de la 851 se gasesc na de e anul 1274,
ne
sangele
u de
e
Chi-
Toate aceste fapte sunt
de
compuse
Polo spu
Se
de
sub domi
clesmu sub lu
TABLOUL CORPUR1LOR SIMPLE )mlc
I
I I
2 27 1
111
IL.
0
iden
0 6
2
9 0
A
on
20 7
0
\
94
04
I
i
11
191
4
( )igco
5
P
0
'd
5
11 0
31 0
4
8 9
0
40 1 0 0 45
(
( ennui
e
(
o
upru
Ti
0 63 6
i
0
er
e
391 5
Pot
Pi I)
i
140 5 225 0 4 7 150
44 1 2 4
c
I
0
d
0
roi
len,
0
i
51
0
Ile
0
0
1 008
114
163
85 0 81 9 9 7 03 33
1
i
6 160
ihn
5
48 1 184
0
cea
mai eficace se face
ARGUS
www.dacoromanica.ro
RRGUS
87
COMERTUL DE ACUM
CEL DE ODINIOARA DE
GR L
afacerilor
Spre si co Intie comenul de mertul de acum sunt deosebin fun damentale deosebni se da loresc pe de o procedeeloi pioductie, de ilta pane industnale pe de alta pi n este portunlor At it in comertul intein cat si ceea ce comeitul international condi tiunile in can se face sunt dasificate 2)
au
comertul Conditille
au
din
si din
e,tei ea acestoi oi in numai integiitate 3) Conditule specifice
- In uima
afacenle o ade general sunt considerate caie lui (a care cele ca ele, am multi de studu apiofun comeitul
indu se apreciatiuzu a modeine in afaccii
fiancezi Jules Lepin ne spun
dot
ce client este un maniac Impoitan este a discei tul partea a chentului slu, de a son dada
(um spun este de o bue
Acest maniac
pune pe
Cea
cu
tie
si in tirnu, idede sale bizaie, un stiecon a anodin putin cornprometant destul de ulajator pentiu ca sa ci in lui pentru - Concuienta ca sa se dea pretului de cost Pen aceasta se sis Leine, la specializare la concen Nici un muloc nu este pentiu captai ea pieteloi In at a ieftenirei \,ederea
paciente ae de in aplicatiuni metodice Mai cat a pieteloi ma actuale se acum in se bizue dc dneise Standardizare, ca da se Nord unde au fost acum pentiu co cel putin au pus meitul nostiu de n au princupule
in
de
se
stnntrfice ale comertului, intai pe cu intloduce sistemul Dumping care caracterului definitiunea Clemente] este ceea ce se ca ansamb'u de logia afacen, de du sau indirecte, practica in mai scump decat clasome masme tu rumeze caie au de scop de scns de calculat stonogiafe ca industinle ente dir a
e
so
etc etc)
Clientul maniac - In tea psichologica este de specialisti Balzac asa ,La Mai Nucingen a studiat profun cunoasteret sufletului
amencane in modul de prezentare a mo
duselor arta de a mde etc Ca
de
de a
voi
te Nu tiebue cale
ne facem iluzn Ef de Dumping o nu este de despágu-
bin Pentru realizalea a introdus atat in mdustre cat in ismul Cambon ce este tallonsmul a ob a compaia a reflecta, a cal a munca
www.dacoromanica.ro
aceasta este necesara pentru
88
a taylonia o
mare poate
de
ou cat
e
dus la
Prima
casa
a
bursä
unde sub impiesiunea mome nr abatele spune rnoaitea celui drept, un mertul de corneitul din martu de piobitate acum mai sunt tu lui Ce7u Biroteau punctul de edere al subiectului
diept
familia
Intre
Sometätile
nume
societatile
'cum
din zi in 71 societatea
lovit de nilot
e
capitalun ma fie din du rata unei intiepimden este mai decat
a
vieti
cale intiec o Cand reflectam asupla se sociale in prindeule acum de vedem
de
o
comerciantulm
intie-
atat
ale cotaboiatouloi ore
de
de astäzi ale a fi speciahtate de a lucra de a face
ecaie,
de a
zile pennu a fi fiuntea unei afacen, era newie ca
sunt opeie astepta
o
de
mare
conceptnie
locul
fie
cu
'Wen
de
locul
furiloi
anspou t,
de
tanfele
de pioductie onditnle
pentru ca
de cost
mai maie dec
de
un
concurentul pentiu a reu numai de capacitate, nici
este
Lovitunle de acum. de altä de Nu metodele in ast pi edomind, este punnta desvoltarea afacenloi cat esti de actuala putin competent o despre conditule cue putm scinpul morale In care sa cat este cu la se t ieusesti mai mult de astäzi In literatura fiancezd se de ce o vem clasicul dat de Bil7ac s comertul nostru, in opera sa ,Grandem et sunt ce Cesar Bnoteau n au cu acel mic negustol paifumuii Vedem meseriasi care stare e falunent ocupandu-se comeitul care ca sull, se ca de ghete, nicu o Balzac putut a total ldsat la redea, pagnu cal e se mtamplaie, totul nefund diujat toate de comert, emotia lui imbogrtiri it cand procu o Cesai Bnoteau ochne asupra al se iedeaono vom de
spune D loi nu
area
reda lui Bnoteau numai ea dar diepturile de cale a fost
tie.
face o
spectacole sunt la nu ne pu dv impiedica de a aiata Biro
teau c
o asemenea pur
trei a stabili in
om face-o
nu era 2) pentru a cia in comerciala, a stabili in imui
ochire o 1) pen breasla
care pentru
o speciaatate
Breasla n egustorillor
exemple se D Z urnica a In luciarea de fetele de boer supra istoricului comeiciului la neguston la 1678, Asian vedem i boen Mihul M ne stefan se fata Andronache voi Cermca ne face comert Dragomir Calugärul face co se e5te Päuna nicul
inert intre 1482-1492 Apoi din
www.dacoromanica.ro
lui
Pi
Coste Tigara se laschiva, halache In specralitate
01
In portietul numita
Constantm Pop, Petcu, se de
lui
t
care
ucenrcia era
cunoscut
de
din Sibiu
la toti
cate orn
p
lui
pe pitul de
din
mention im
satul Negustorul jud Pi a, aflat din Bucuresti', Sf
ce
putul
p
al
comertul
eiau sau Muntenia Iles la sfirsutul secolulut
ni
pe e
o
la
unoscutI sub denumn ea de
de a se stabili pe Comerman
,
secolul
in
,
a
tunloi inul
Socec, Stancu
ru fost
poi
erau nurniti neguston De atunci cet
icr a cisl de co ge tufet al Compopulo, care deschile la 1839 pe de la a fost Athanisiu Tot supusi Ion la ge Ion din
nu se putea ciant nu mestesugul
am
din de
Tudotachu a fost pe lup in Tudoiache, caie negustor in Bucuiesti
ce,
face one' a
bestet
doi
conti
de dot co mod abusrv
sa tiansfoimit in
celoi
anul 1790 se adre cuvintele , bei uhmtei Handelsman afia negustonloi ca
la inceputul
lui tiecut
a
Merchenus n
te, jupanul
decat
cesti
din dela Nlcolache Mihaliche nu la boernasul eel
servit pricepeie
cont
de
and ca in/
a
Domn impie
de acum
de elino5tinte in tit, este un orn se din caie nu pentru ce su a unei el neguston Compalatu lipsi de nu si face negustoir sohdantate ea lucrun contiatatla se in nue9 Nasnegustonloi tul imp al comerciale u caie a cart de altn, decat de au negustorn specrtlutatea in tiecut sunt atatea Jam spune intr a sa veti vedea de lucrun de at suntem obositi de e luat pentru se lurnu, putem in care Din cauza chiai un gisim in lipseu de contiol, din cauia de in de azi solidantate s au ecur in comert datom de o fice nom nostru, prin confuzia
riches
oamem
I es
spune Claude mes
um, dar
pot
biblioteci
foi
pentru ce
spue la toata
a
de a pi o suntem de a forma ti rile ne dea elementele nece
prin ceasta
eneugie prin bratele
seama suntem r_
nu se
prin mintea
www.dacoromanica.ro
decat oameni
90
nu este p pe care de a da in ameninta distrugerea, tea exernmenteloi de se face un cult ociala este de a aläta se am aur pim ca fie, se de sfatun negusto spune, comeiciale etc De mainte de se ivnea dai moravunle e majoiitate a comerciantilol ca se putea considera gamzati in Da mele talentul, aveau sindicate puternice d munca, pievederea Acuna, de sigul co_ este arta fost at iti necuiate mtoitochiate nu s caie ajungi a desbraca pe de sigur o de printi o pentiu oapele ciantiloi s fi sociale sunt numeste Cu taigueli ba7i te Cat despie sentiin cl isa in toati societatea o mente morale sociale, lu
de mt o bps de entu7i ism o delasaie care me din ce ce mai intieba noi, cu eireio Discouis souids daca axa mantulm s a cleplasat, daca sul se discolcA, a in delu eneio nu se mt este mai simplu tiagica intia eteniul tiecut legule comune ale aboaiele ra fac, intocrnai ca
dmea
nostiu In
pace%
acest pamant
din
bate joc sau se
mea
De altmintielea, tipul omulm pe care imite, care imagmatia, este al spe_ eulantului bogat de milioanele luate asupla miienel sufeimte_ omenesti Insolenta cu un iestam ant de sic noapte este numit lu
este
liacul la
mai
respectuosi, idete nu pieconizeaz
un
o
pieco_
creatmnea unei elite active cartea lui Jean des Vignes
de astan
aud tipetele smisti e spune In deve Multimea de niti Tonul e dat ac e un specta- tualmente de antreneaspune un autm col ignobil tara descompuneie ale corpui iloi o Pentiu le a sufleteloi saimd sub combmatie voibesc de sus dai ai dui sau reilitate nu sunt bide nu stie anume sunt valeti catastrofa inca Tu au mstalat In casele nunle, mitiaheiele täcut stap pe murdaiesc mistelioasele de destructie, orgule subtilul din tiebue ,Dinu P in
rasul
al Spenati
oa
politici, fenomenul
de lene ductiel, spun dai aceste formule nu snabanda do tige
pe oamem
cassatisfacA egoismul,
formele cele mai unte echile ale sufletului, care consolau sau idealizau 'iota, consideiate ca
pul este un
nu tre-
bue
sine tui
euste decat elemente
ucenicie o
ieputatie
nu o putem
un cUlune pi
dai
decAt
ant de de edunu se poate decat la straturile adanci
acestui
ITIT I
ge
www.dacoromanica.ro
ARGUS
t
www.dacoromanica.ro
,ARGUS"
92
& SOCIETATE IN NUME
25.000.000 BUNA-VESTIRE No 26
DAGE
I I
PARTICIPATIE ATELIER MECANIC LA MORENI
I I
APARATELE CELE MAI MODERNE PENTRU
I
ORICE SISTEM
ORICE TEREN
I I
ORICE
I I www.dacoromanica.ro
,RRGUS
I
93
SOCIETATEA ROMÁNÁ DE AUTOMOBILE
C° UNITE
I
- Capital de comert - Desvoltarea ireprinderez - Sztuatia financial de
-
sedm
sale
de automobile
Consiliul de mistratie
Romania a fost aproape necunosPrincipele G V BIBESCU, cut in Romania pana in anul 1907, dinte cand decedatul Leon Leornda impreuDr I COSTINESCU, Mitica Darvan, Ninel na dinte alit sportsmarn romani infunteaza C LEONIDR ING PENESCU & in Erma cietate comandita pentru de automobile a^cesoni,
&
KERTSCH,
,
Consibul de istrape al socie-
sediul tat% se compune din
Bucuresti Inceputul facut de firma Leonida , intreprmderei,
1911 un numar de capitafnmte Inginer Quantescu Ion Protopopescu,
altn sa puna bazele
Ro-
cu un capital de
mane de 000 lei
D D Bragadiru, Ed de
de 11
M Berceanu
Ing N Ana I G Duca Gr D Ing
Urmand exemplul acesteia
P
ma, firma Leonida & Co, se trans-
ea in 1911 in sometate anoObiectul de comert nuna, cu capital de 1 500 000 lei Rceste doua societati pentru obiect, Societatea are de automobile de automobile au Efortunle societatii au lost cand separat pana rand in sensul de a 1918 la a am tate in de automobile da acbelor intreprinden simdare cesorn un aspect senos Fuzaunea in 1919 du- astfel ca acest sa fie scos pa mtoarcerea celor doua fame de sub influenta negustonlor de cane la Bucuresti acest scop societatea a Noua s a constituit sub o In lärgire cat mare a campului firma de ei de activitate, la maximum & Co cifra de afacen, a reduce schimb märfunlor la capital social de 000 lei, demmum de profit Pentru realizarea acestui sa dat capital a fost repartizat de intreprniderei o 000 la purtator, valoare turä, cat chentul gäseste tot de lei 500
pe
www.dacoromanica.ro
scimma sau
ARGUS tinä de care are nevow, toate nile dependente de
atehere, fabrici Societatea poseda mat de locomotrune, cest multe garaw elegante confortabite sport de la necesar celor mai moderne sau carosenei, pana la ochelaa
sportsmanului
din stramatate Garajele soc din sos, Jianu, stint
De asemenea, propnetarul automoce se cudintre cele poate masina lui Pentru a ilustra putern proprule garaje ale societatn, spune ca renumitul garaj Saint
bilultu
amenajate puncte dier de la Paris, este jumatate ale capitalei, dupa cuvant al de mare, ca soc, din technicei moderne, se poate aproviJianu ziona ulei, la depoziale chentilor societatIt tele societatii in fine isi poate adapostite aceste garaw
para instalate
sabile
de in atelierele acesteia, praveghiate conditium technice irepro- sonal special expenmentat,
un per-
asigurate in potnva riscunlor in-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS cendmlui Atekerele mecanice ale
cietatn, foarte bine utilate ocupa un de 15 000 m , din care
6000 m p,
forta motnce
lucraton Ele schimb
a fi
grandloasä, pentru marele 200-250 tot conforM speon-ce piese de tunsm care cial trasunlor man moderne
natate
Se fabnca
FR
masma
LLD de 12 hp
fabricati in atelierele
pe piatanoascietatii, sunt tra sub denumirea de Leonida Auto cele mai concurand in calitate renumite produse similare
mulaton cat telor
categone
In
de pentru aceasta directie, cat ma
putin tributara Acumu
C IDILL4C
Dispune de 110
confectionacomplectarea rea acestor atehere, socretatea a infun-
tat o
Astfel are
tipur d2 cele necesare poster, telegrafulu
mici
Renauld de 6 10 Pretunle acestor automobile variaz astazi intre 750 000 180 000 lei
rule In
de
ce
soni, S R
,
Leonida & Co
rite, si-a asigurat reprezentanta din cele mai renumite Europa magnetouri, bougiun Este repieeste vanzarea de automobile zentanta de Automobile Bosch din Prezinta depozitele ei un mare gardt de masini de la mai De asemenea pentru farun scumpe pdna la cele huloane alte ni secungilor mai modeste dare de automobile societatea are msa fie scump2 fie asigurata reprezentanta celor mai bure tine societatea case din strainatate celor mat bune ireprosabile mai mare depozit Soc poseda marci din de ni din tara Automobilele Principalul de comert al
www.dacoromanica.ro
96
Situatia
treprinden romanesti explica situatia ei pe plata Cate-va care extrase din btlanturile a deverut fumizorul acestei societati ultunii am dupä important de rn ppentru rasbot arata ectivitatea desvoltarea ei serloasa Rstfel, 1920, valoarea marfunlor comphmentare vandute a ridicat 34,370,727 lei Societatea are sediul in calea In 1921 la 26,282,690 let marele tonei 53 unde se In 1922 la 684,063 lei de automobile elegantul sau In 1923 la 59 442,629 lei
ni
Serviciul technic, arata in 1920,
sucursale urmalocalitati 1923 reparain 1922, lei 5,929 522 Rlexandna Buzau, Bacau tiuni in valoare de let 11 411 833 Brasov, Craiova, Cluj Chisinau Ora-
in valoare de
Beneficn
682551
In 1920 benenciut
a fost de lei 640248 In 1922, beneficiul net a fost de lei 3 628 197 1923 a fost de 915 lei Cifra de afacen in 1920 a fost de lei, in 1922 a fost circa 46 de aprox 65 , nulioane 1923, cifra de afacen a spont pAná la 106 imlioane lei care dovedesc desvoltarea
Mare
Sibiu
Teml5oara
T -Magurele
Poseda garaje moderne, fortabile in str I C Bratianu, str Luterana, Jianu din capitila mecanice sunt situate
in
Jianu No 16-18 Societatea nu este mscnsa in cota
Bucuresti
bursei Capitalul
grevate de nici
tisfkatoare a acestei importante in- sau
www.dacoromanica.ro
in
activul
sunt
fel de imprumut
tara sau shatnatate
97
MOMENTE CULMINANTE PENTRU $1
LONDRA Pain Aprthe-Mai 1921 s au fixat, sensul dispoziturillor tmtatului de sumele ce Germania avea plant total aliattlor de creanta speciala a B-elgtei, in
GENEVA fe', dela inceput, lichidarea capitolulut despre reparatunt din tratatul de pace se care cele de
modalitatea de a a
precum
Aranjamentul dela Londra din 1921
cat vom
spune , vom
grave
total.e,
o parte vointa once pret o reducere din
vingerea ca invinsul era decis sa se dela indephnirea obligatium-
Cntica formulata impotnva pace! de Versailles fie regulaca, primul moment ment de trecutului, un compt publica germana a considerat scurt precis revenirea la stadela Londra pende pace, fusese un proect plata reparatunilor, de regument, se adevena au semnat avand de a pe tema reparatunilor
in alte amanunte,
moratorille
Rezistenta Germa
pe Rhin in totalul anuitatilor, echitarea pnn bonuri
in foarte vreme, ca Franta, principala
sa
nepubinta
se
in comptul
chiar cele
Dar
polibca de
,
Germania nu putea sau au zu, fatä de nu vroia sa plateascd, rezultatui era mania, n a dus la rezultate Aude vedere al realiza- gust 1922 din incetat on-ce z -nlor pentru plat in numerar s au numai pare a fost proacelea care se dupa secretaruin mod de Stat, dr Schroder, publicate in gerPo Liza a , Manchester Guardian Commercial (28
descoperute au va-
man
Mai Sept 922) dela lie 1922 Germania ar miharde 692 , märoi
1922
apropiata a marcei harbe
ce era totusi, sub cota anuitatilor
de a
Wirth, in fata
luatela a financiare termen, din cele opt interne, cere de data an, capacrtatea de ale de ratele nil de scubrea simtitor reduse din enuitatea de rea sau de tainice incura.lung, moratonu aceasta crestea Iranla 1924 Londra
In de cere
Mm 1922,
de
an, ceea-ce re
in chip larg, tota'e dela 3 la 2
170
din aceste
numerar
Ceva
numal 720 mil de
Divergenta anglo-za
criza aliatilor
In Comisiumt reparatumlor deosebiree punctelor vedere atitudinea englez, cu
anulin semau se ite Germania armatelor de ocupa-
se acceituiazd,
care a
o
sa se vorbeasca 7
www.dacoromanica.ro
98
la care, dupa delegatului englez in acea ris Bradbury, coincidand dela un sir Cele comunicate ofíctak, curteexprimau doua timp cu manifestarile pro-germane, in dar vremee de pace, puncte de vedere deosebite de publicistulln englez Maynard Keyofietailttatea franPentru Anglia, esentialul era se nes, opima ca au sfarsit schimbulua german, vedea in neina GermaGermaniet o cat deplinirea despre , criza
spre aplanata germana care agrava schmib mediatiunea Belgiea, englez, un moment scadentei de era dobanurteresul simplu a 1923 direa sumelor cuvenite drept reparaprin dintre cet spre acopen o parte din Law premien, de jertfe rea
Londra
aplicarea sanctundor -Repercusiunile din Ruhr
Franta de vedere
guvernulut
o alta
clusiv competent instituit de tratatul Versailles este Comisiunea speaccepte ideaceasta a trebuit insarcineze un comitet ad-hoc de studierea problemei La 9 1924 cele rapoarte ale expertilor denumite precomismnilor speciale es
,ga- de
productive , a ramas constatand
neindeplintrea obligatiunilor din parGermantei a justificat pentru Frandadeau dreptul tratatului de Versalilles Kenna - ambit amencani sfarsitul lus Innuane, trupele franco-belgiene, adeziunea tacita a au fost prezentate spre exammare german spre a gaol productiv Concluzule expertilor restabiPnmele
prin de de
de
dezorganizarea productiunai Berlin, se in intreaga contmentala Ridicarea se obconcomitent piavertiginoasa a germane imediat bine pe urma acestui Cehoslova Industrie cia, a indisparitia mosemnate beneficit din mentana a Ruhr , Bätälia Ruhr dintre de Germania, cum a spus sugestiv in
lesc armonia mteraliatá
Primul raport Dawes se ocupa de moloacele pentru echilibrarea budgetulut Germaniei, cum de masunle
potrivite pentru izarea monedei germane, al domlea, Mac Kenna este privitor evaluarea germane evadate la mijloacele potnvite penk face sä in German a In. rezumat, rapoartele expertilor pentru propunand o sene de refacerea a Genprintr un imprumut concomitent cu echilibrarea bud-
german, a dominat scena evenimentereducerea 1923 nrea sarcinelor fiscale europene in tot decursul
stremi
Recursul la politici sfarsitul de
al,
ge
din
concluna
spo-
la limita
invingatoare,
platite Dupa un unei pentru inceputul refacerti, cailor ferate
pot
vendurile germane reorganizate,. monopolul alcoolului
americana - lansata finale impozitele constituttä exclu1922 zaharulut vor constitul prancipalele siv din noui, totul politicet, pentru a rea- isvoare de destinate reparaGermaniet ea a spune sau nu vrea sa plateasca, Comisiamea reparattunilor a nu opinia
Cum unanimitate
organul ex- poartele expertilor
www.dacoromanica.ro
o
ra-
primul pas pentru rea divergentei analo-za, era chestia
z, d Poincare, ceea ce nu pupremien englezi le generale ze au prezidat de d Macdo- cidat preocuparile pe ta
nald obtinea din partea premierului trezite de planul experttlor
Acordurile dela Londra : cel rat de pace" Cu noul guvern
tratat cu
mania,
Frantei,
semneze
la Ver-
sailles a semnat de data aceasta de de d Hernot, a desbatera contradiaris sub cele mat buna-voie intre Londra semnatura pe acord bure auspica Prmia confennta inter- toni
ahata, convocata
accepta
discuta
Londra spre a a
angajamentul moral
plineascd
cat a convent la oare-care E de jament odata reducere a sarcinelor germane, consimtit a zultau din plan, a inchetat
tr un acord general doua parte a de'a dra s a desfäsurat dupa invitarea care,
la
ea trebuia
inde-
puternic acest angaasentimentul liber fireasca
obligatie de a cum trebue la increderea ce a aratat de catre fostii dupa ce avudea sesera atatea motive de
Desigur concurenta de ordin ecodifentele putert partici-
au fost momentele cele interesante dela pacea generala Germania au fost bine li-s dat sa
nomic
pante acordul dela Londra va continua, firesc, dar ea ce nu va agravatä votor de pasiunea li-se adica s a po'aica de inveninau intreaga atmosfera europeana Rstfel, o conferinla cu adevarat intre State suverane, pe cand la Ver- expertu oamem straim posa semneze hticei, vor contribuit efechv discute opera de restaurare pacificare eurofara Doua dificultätt päreau vor peana prima, vota insuccesul conferintei
de evacuarea Ruhr-uhu
a se putea restabili unitatea economica a Germaniet adoua imprumutul garantare international de a lipsa Germanil, psihologie politica, vromu sa
de
adeziunea la planul experti-
la
- ceeace in fond
amestec al banchenlor
condus
Dar
Dupá hchidarea pace prin dezarmare
Odatá hmpezitá atmosfera de reparaLondra, se acordul incredere departe la realizarea din pactul care acum sese litera despre strávechea E a universale asiguratd zarmarea genera a care art 8 din
nationali au
lucrarile
tat intre a fost in once
facem cat de Germania, de neagresmne sau al tratanu ca prefata dezarsimtitor suc- telor de dela Londra
mlaturate prin bunapartile spre pact a prevazut-o printrun text desaratata din final a se tul de elastic prevazdtor Succesul acesta a fost subliniat prin englez, Macdonald, Mac- dincios idealunlor socia'iste, s a gracuvantan istonce rostite de dr Marx in donald, Hernot bit faca pasul urmätor menit celor state principal complecteze, la Geneva aduresate narea a cincea. a Societäta In rezumat, acordul dela Londra, pe tutor, opera savarsita la Londra chestia a fost denumit Imprejurarea se concel tratat de pace ultimele un de stanga, prezidat de d Hernot Atenuarea pasiunilor pohtice era foarte favorabil piapasiunea Este incontestabil nunlor de dezarmare tei polifice pe tema intram in amánunte a- Nu-i
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ,ARGUS"
100
Sfortärile pentru dezarmare
- fapt care a justificat din
dezar-
numai ca
tratatele pacii partea altor guveme hotararea de a generale, dezarmarea a da o deosebrte atentiune 8 din pact stabtka cadrul general a Societatu Nahunilor pentru invingaton, dupa prealabile sa mtram amenunte, vom siguranta desfasurarea extraordinara de A din 1922 a ta'ent celor maufestase o f ecare expunand dmaintea oarecare pentru art 8 din pact de vedere perfect justificet al invitase Consikul, prmtro rezoluce repreztnta, sa masurile necesare intru insufletiti de nobila de alizarea dezarmani pace pusa astfel in discutia Teza englezá cea zá Consiliu'ui a dinaintea Aduprivinta patra din 1923, sub forma de ajutor mutual dintre Macdonald, in numele Angbei insude pact de garantie asupra adapostul se
dupa propunerea
gäsit argumente convangainarmärilor tuturor guvernelor din Statele membre fost irabil secondat de SN inspirata a Parmoor In u'timul an raspunsunle In rezumat, jundica a ferite'or asupra proelulut au Ststelor, dintre inceput sa soseasca la secretanatut geoncat ar fi de tare s
vale
a
preaabil al toare impotriva
decis sa se ceara
neral, aducand o anfinitate de obiec- de des proclamatä, ramane o simpla observattunt sugestiunt asupra poveste atata timp cat formutual privit lurmna telor militare egemonia din art 8 fata de
Observatiunile engleze asupra Dar expenenta istorica Frantel pactului de garantie les urma dela 1914, a gäsit argumente mat conVingatoare e dove& este o arnposibibtate ca in special asupra putea un act pur simplu ca un din partea celor ceput pentru realizarea art 8 suge- de smucidere de pace darand difente formule complamentaie de printr o dezarmare locul colechve mutuale ca sar garantu, discretia dumandor pacu spre sa msoteasca vorbi Despre dezermare nu se mare ea este , generala senos decat Importanta a cincea rezolutia recunostea raspunsuri, cel
Dintre
portant a fost acela al
care
dela Geneva
In asemenea Londra cincea
al
de hotararea de a obtine un
din 1922
ofensiv o crimä deter-
mmarea agresorulm
proectul de garantie intocIn a Nabutulor a fost mit consideränd razbowl ofensiv ca
curiontate o , crima internationala ar putea pas spre viatoarea publica mondiala armatele puternice aparea atat zarmare ofensive, intretinute de senzational prenuerul cheltwala State ar enuntase ca va merge personal din cand ofena Geneva, spre a sustine de vedere in interzis, conform d art 8 din sty ar trebui sa pact, premieusteptata de
franoez
Cei
bärbati conducaton in chiar
,.astfel sa sustma la doua puncte de vedere ce se
se astepte la
Deternunarea agresoruhu marea mijloacelor de
rasboi
www.dacoromanica.ro
cazul isbucmni
sta-
difacultate
genere
face foarte grea,
stabilirea Dificultatea formula
practicd, agresor
insd,
e intre popoare cu
Dar
ras-
pasnica,
pe cale de
este posinecesara Formula amepe ricana, acceptata de Hernot
a fost transata
pact privitoare la
isbucnt de
de pe cale de a concretizata in r flictelor stabileste ca va socot t Supnmarea conflictelor vinovat de rasboiului Statul care, la caz de conflict sire, pentru a asigura armonia ar o copilane aserefuza sa prtmerca arb sau, conflicte isbuenesc in dupa arbimtre soti de va retuza se acestet
tutu
- cum nar mai
A
pas spre dezarmare
obligator,
-
propusa foarte aproapo Englezi, pro- mm malt un deziderat pacific decat mutuala, s a awns o ob icat prec ectulut de la protoco ul obligator de aprec ere ca on-ce pnn extmderea cuprinsulut initial sa fie inlaturata vom am pactulut Societdtil Nat under mm spus, asupra preIntr adevär, art 13 din pact nu pre- cise, rezultand din art 12 consta in dadecat facultativ, partilor de a nu posibilitatea pärtile in conflict dupa decat dupa trecerca unor anumite terrecurga sau la aprecierea - sau la mene de linistire de gandire tret luni procedure de a sau ut Pana la S , dupa aceste rezultate fiEste drept din redacta- tinerea
rea art. 12 al
xate ca punct de reper rezulta o libertat de a declara ligatte precisa pentru State'e-membre de drept termene, in conflict de a nu recurge la mai un rastimp trecerea unor care sa se poata termene numat sub con- rosti a sau ditiunea formelor de re- pentnt cand soco curs la mi)loacele de cerc,tarea d arbitrajul fost el oercetarea impade una de ciuitoare a Se ca fund un toate
yudecatorese de aplanare rarea arbitrald insemneaza reia partde trebue sä supuna, indiferent daca le convine sau tararee a fost, este va ft totforta obliqatorte isvoraste mentul prealabil al care, ceracterul, au prima sa se supuna arbitrilor deci au luat dele inceput de a execute hotárarea, ar ea Dimpotrivd, recursul procedura de
sa se
a vedea
de pacificare
ccnstatam ca el ar
fi de de recurs
9
ratta de rásbo
care decla-
ui
ca
nesocotirea obli-
sa
tiumlor
Societatea
de
cararter
ne
al organismq w pacific dela Genova dea
apoi
rece al Senatulu amencan n a avut Consiliulut nu are ace- Societatea Nat impied ca rasbotul in mod consecinte Partile räman hbere put de nu recomandatiundor
desavarsire
de
ele au prin care Stat tormu'ete de Consdiu, care o valoare dupa cum 151 urmäres`e rea izarea dreptunlor, au fost date punlor sa t sa'e, prin
Sar
unammitatea Natimulor
din Con tiune 15)
ca valoarea dispodin pact (art 12) este
gur
nevoe
fost
www.dacoromanica.ro
sn
forta os
a emenoa
prea fata
102
mijloacele reale de care
In strictä dezarmarea prin arbitraj obligator s au mulproectul pactului
aceea,
garantie ofensiv drept sus, adica rastimpul necesar par- crima anternetionala, s a transformat 1924 dala Geneva in conflict, infierbantate ca sa dupa obligator savarseasca din prima nesoco- intr un protocol de
tumit sa
de pacificare expus
de gandire, pe
proclama
pe vutor
care
tinta de a
La Geneva, in
in
a
cazuritc,
judecata arbitrala introductiva la dezarma-
recursul
rasboatelor
reluata sub forma pactulut de garan- re,Caorbitrajul obligator ni-se pare o care considera drept , crima institute internationala caci nationa'a ofensiv am vazut f interns, incetand aim a ajuns la formu'a. mai servi vntor drept cale sigura obligator
pentru realizarea scopunlor
State, nu vor avea Dela arbitrajul facultativ la cel interes, ca in trecut, de a face militaobligator rism intretmerea unor forte ofensiv
Daca daca
o crimá mate Intr
va fi pe vutor primata prin sanctunile prevazute pact (art 16) s ar da rol
larg arbdrajulut
facultativ, obligator Tratate permanente
rant
din
arbitraj
servi
nere este
armata este scutut dar timp ca instrument de expan-
afar Daca
in
primejcha externa State dispare ea nevoia de intretineree puternice aparan natona e Implicit, deci, rezultä
gator intre State au existat de 1914, dupa cum exista ustazi sub forma de contracte in cate doui inutilitatea manlor armate ca instru-
putea De ce o forma colectiva mente de expensiune dezarmarea De o neceasemenea tratate cadrul Societatil fireasca logica a scasupunand la oblifmanciara gator, unor organe dinainte cons- pa Statele de imensa intretneru armatelor pa pe toote conde jertfa celor mai frumosi at flictele Ce s ar tineretei energiel acesta simplu dar de Ca ideal pacifist umanitarist nu decat o conditiune adenunea ceva mat Statelor membre Societatea Natuni- se poate
Trecerea dela arbitrajul ob'agator permanent sau pe termen, este foarte dacá Statele convin la obligativitatea a recurge la judecata arbitrala conflictele ce ivi, printre semnatarl fara sa intram in Curti permanente de justitle ca Rduvom narea cmcia ajuns adoptarea protocol de arbitraj obkgator general, toate chestumile exceptia celor prevazute in al VIII art 15 din
pact, care se refera la
veranitäti interne sau compet nta clusiva a Statelor pe care
Consawl dar )
In realitatea viefii arbitrajul prezintä dificultAti Realitatea a vietai ne arata visurile
Geneva, din 1914,
sunt inca de realizare sa gasim judecatorit
bine pregatiti, edevaratt supra-oa can, calea arbitrajului, sa poeta dreptatea intre impacand revendicarile,
sau interesele de variate de deosebite mai ales de opuse intre ele
Caci dreptatea d ntr o parte apare
cealalta in procese'e dintre ramane la o o parte care aproape totdeauna evclustid a se crede nedreptatita tot t cu atat mu't in procesele sa recomande vre-o tionale State aceasta va fi gula
www.dacoromanica.ro
103
Sentinta judiciara intre simphi indivizi este investita formula executorie aplicarea garantata forta a Cine va asigura autoritatea identica sentintelor arbitrale cLn tre State, toate ce se
Geneva noastem ca protocolul va insemna, alaturi de chiar acordul dela Londra, in nulut expertilor un al domlea moEuropei ment istoric in a
lumei
1924, prin cele de a Londra Geneva, s a inscris de se va in finitiv in astoria omenirit pentru se pune chestiunea totdeauna Londra prin sfortarea State State le mai cele puternice cisiva de pacificare refacere a primi renunte la libertatea ropei, Geneva prin cea mai absoluta in afara, la suveranitatea incercare de a starpi spre a se lega pentru din viata internationala ai totdeauna, un arbitraj obligator, succes, momentan nu trebue sa respectul unor hotarart arbitrale in reze un cas de multiolele paca umversale vitale ce le pot teresa pe care le primul moment entusiasmul istoria pana astazi, pentru paca unaversale ul dela Geneva a fost dela 16 State anume Belgia, Geneva seriBiaziha Bulgaria Cehoslovacia Chice s a facut vreodata ca atare Dar chiar dificultatea aceasta
le Estonia
Grecia
-
Lettonia
Paraguay, Polonia Portugalia Regatut Sarbo-Croato Spania Uruguay s au grabit sa adere la actul istoric intocmit la Geneva schimAnglia Dar alegerile de guvern au temperat, deodata,
ea va constitut o pagina nestearsä in omeniril
entusidsmul general
BRAN
cabinet englez a cerut rägaz spre a studia mat serios mainte de ratificare, bligator
chestiunea
1924
Roma,
obtinut ca in
consecinta a din Decembrie
pe ecurn ca
insemneazd inlaturarea de obligator de
ce va avea drept
catre State
SOCIETATE IN
caderea lut
fala de cele-
ANUL
1869
DE
TABACABIE, CIVILA,
i
UNA
SFCTIE SPECIALA DE BOCSURI
Totusi la Geneva s a un act de valoare
GALATI
sar desfasura chestiunea indiferent de soarta erbitrajului obligator trebue sa recuin
CITITI ZILNIC
COLECTIV IN
CASA
Natiunilor sa scoata de pe ordinea de zi discutia dela Geneva Amanarea aceasta provocata de un Stat de amportanta de deliintr o chesttune cata in care numal entuslasmul mulw moment poate realiza ceva concret nu-i, evident, bun augur Ea msemna chiar se de
OBS
STRADA LIB ERTÄTEI, 8
ARGUS
APARE iN 6, 8
535
ZIAR COTIDIAN PAGINI
www.dacoromanica.ro
104
SOCI ETAT EA
FORAJ LEMOINE" in Ibmi
luerai sondi
I
In
a fond un
(Internation
it
pe
stint pl
t
u
puntru
di
sondi
,
tri
CO
hicrardor
It
compluet societ
icest
20%)
inst
a
it
conti
Rot
h.
conti
Ituncu Soc sonda di
f
fost mont ita
tot
Soc
t
pit
s
Lonomi
Soc
to
de
de Rotary"
moth
md
fr emomi
"it
po
,Columln t
Soc
sa
ardor
u
o
or
,
110 000 000, du
in
echu
uprindut
loci
rs,
ti
du
tate
Mod' nostri, pot
in
dupa icestei
et lu
continu
loduni
troldi
din
isca t t
prmde nu
,
catre Soc
ita
ntru emit
o
u
o e
tot
Soc
sonda
punk cele motor co
12
It
4
Liuge,
da
Din
6 e
12
de P
G
ste 12 dreptul Inern
tpit
'
t
a facut
COO 000
sarei)
1922
sunt
sonde
acel
or
tari
o
ri
du
la
,p
fact"
infirm
www.dacoromanica.ro
contr
.
A
0I
www.dacoromanica.ro
106
PETROL-BLOCK SOCIETATE ANONIMA ROMÂNA LEI 600
C
000
-5, Strada N
5
DE PETROL BRUT LA.
EXPLOATÁRI
BORDEN!,
I
I
RUNCU, etc. I
BUCURE5TI, I
I
VANZARE
DE PETROL I
DERIVATE
EXPEDITIUNI
I
TANK-STEAMERS
ADRESA TELEGRAFICA PETROBLOCK TELEFON
66,
www.dacoromanica.ro
72, 29
58
I
107
SAREA MARINA
DE EUGENIU N GIURGEA
este unul dintre condimentele cele
a animalelor de
mentatiunea
de mult deoarece de sare lucru care altor
preocupe cat se vedere
o
Dar pe
In all
importante Exploatarea
trebue dar ne suntem din acest punct de subsolul nostru se imense
din
Regat trebue
se
Tn alte provincli cum este Basarabia cu Marea
Dobrogea din
mai mare parte a mal tinem de limanuri s
cantitati foarte mari de sare despre aceste exploatatiuni din vom ne date din precum din publicatiunea Lacurile Sa rate din Sudul Basarabiel de T Porucic Bucureati 1924 pe cele din Anuarele Statistice ale pe diverse particulare ce se vor indica In text
mare
a
Lacunle Särate
tipul
toati
multe im
geologicA -
de
o foarte
s'au
mat in
eu ceste
geologilor N Soicolöv, nu
Pontice, timpn Negre Apele main, mare a umle se formate, s'a
port
stint destul de constrtue cea anu
enor-
sub
ba5a- se
Egee pria
de
Numele stint Budachi,
mul
Cunduc
Forma lot este sau cele
cea
iwue
idle din alte cleasemeni
sunt
In
Mediteraumplut
pe
al Maier toTte de
ea
hpul
tip,
al
Caspica din a au näväht
welea, ie
cu
a
de apa,
dccat
t
cul
mult sau
sunt M
vechl se (Innen,
-
for-
al
ielor de apus zise
de
pot
S
dem, I
con en
www.dacoromanica.ro
108
- Ou
Extragerea
tmnea apet devme mai asemenea lac este
formatmnea geologick za evaporatiumi puternice de
se
ce mai mult,
tea de
Da-
eonatunci concentreazá
sohrá, apa aces- apele tree ce sare apele lqcului In cantita- când
devine din
ce
de obtinut pe cale
nu
cu
lacul, atunm concentialea se face mfiltrarea
cialá In tot cazul pentru diferitelacmi de sare prezm- despaite
obicei lacurile aceasta impiejurare some este mai mare
din
ea stA.
pe de o paite eu din apelor acelui pe de lacul a alta faptul, sau pe se depune de la sine pe Pe cantitatea ei este paite, cât lac can- foirte dulce, ce se vaisá, ei se titatea de apieciabil mai este mai atât in
Compozifia numai
pin"
se
saiea
MMFTP
Sarea proprm zisó
1
(
(T
I
I
2
alte
sunt
cu dânsa. chnnice mineralogice Lacurile Särate din Basarabia, 1924 ) zisA,
Transparent!
sau alb!
I
I
2
II
(1
)
2
2
K (1 3 II
u
)
20
I
It 20
(ele mai adese galbena
2
8
2 2
10
H 20
(
Mg 7 Mir
u n
)
T
9
K2 k2
17 18
I
9
k2
s
20
2 2
( Mg
20 11 20
2
20 21120
2
20
2
k2
it
Toate aceste la 25 sau 26 se
de
2
Transparenta sau alba.
condiferit Beaumne, a apet lacului se aceasta merge pâná 28 grade, atunci
cale ne
www.dacoromanica.ro
pe
RRGUS de
concentiatiunea
mdustual In caz
economic
a
eNapoiale atunci se iale mai
lacurilor
meige mai depaite
fenomenul de depu-
propuu zise
exploatarea
Basaiabiei se poate de mail atât Porucic, situadupá lucrarea d acestoi lunanun de apit dulce säratä fi mmatoarea, Clei, de V iaina anulm 1918-1919, când apele foaite
Majontatea din
SUPRAATA
VOLUMUL
Lacun a)
1089
b)
10314
c) d) e)
1400
8
000 000 000
5-1 )
71
f)
ilpuh
g)
11 802 000 41 802 000 100 000 000 400 000 000
I
)-1 ) 3-2 0
1000W
2 Lacun sArate k)
000
O 3-I
000
n) o)
q)
000
000
Buinis 9
Tot
it
9 200
0
40 270
0
140 270 1 7j1 1
000
3-1
----
-
2
---
--- 1-- --
10
17
-- - 8-6
- -
pun ocupd o sumafatä daca ele ar exploatate, mcl sistematica, mci prin de sare, ar ar mâne de itate o Basarabia Cu toate nu se petrece astfel, din fericue este orba de lacmile sárate exploatatiunea s'a facut mod se face de cele mai mate totul rudimentar Nu em fäcute mod sistematizat basinude In miele cum este de pildá, pe gnarginea la pe tnnpul calde ale verei evaporatnmea fund foarte ea se depune de sine astfel locuiton
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
110
s ar exploatatiuni de nu s putea face decât unele ale anume apele sunt evapolatiunea pioduce mar mult imediat efect de pentru s'ar putea face nas paatea sa de nord, unde câteva exploatatium, pioduceau mai mult de de producfaptului, alte se mai tiune, pe vechi. aceste
cue a piovenit
mar
din niste isvoare asezate pe fundul pescuitul acestor lacmi tiebue de menIn ceea ce chefalul este acela care tionat, dmtre pesti, exploatat 'oarecale depozitul care se La cum este de depune, care se exploateazA poate caii. cale este la 10 sau 15 cm La este lacul mai mare acest stiat de sare, care se depune de mvaziunea de pun de 3-7 poiatiune, nu este mai Astfel de deponte se mai deosebire acea de satul Zolocaii laculm, care In la Budachi, la acest hc aceste din regium un de care confine care se poate utiliza la destmate combaterea sciofulozer, etc
nu se comph de sare, din ele pentin motivul, apioape de iegiunea mundabilA a apele acestui timpub când ele vin mari aceste apa mai mult dulce, se usuce o maie evapoiatiunea neputând de puternicA, parte din masa de se poate depune mod continun la determinate, de oarece nu este Exploatarea ne (a 10 000 kg vagonul) Mai 1878 guvernul ins a Din ce s'a cunoscut edea atentiune lacmile Basara- tat atunci chiar de pe timpul au evapoal ratiunu de a ice in unele put a face apioape aceeasi care se cari ce apelor mai In ceeace
pe o
In timpul' dommatiunn iusesti o regiune la
caie ea supiaveghelea genere
de sa-
extiactiune
paiticulair, eau
de
vindeau
relativ
Cu
ale guveinului rus, sarAinle din Basaiabia nu putut impune piodus, taigmilm insesti, din concmentu produselor similare ce proveneau aceste
cunlor
ca
date
stat
hre, se
anul 1826,
d
cantitate pentru la
pentru
Am a
600
www.dacoromanica.ro
sai ate
Kerson statisticele difentele de
gubernule
s
din am
la 1922
1900
toate obtmut
Basambiei, cifie
timpul ievolupe de alta micso-
din 1918,
mânel de Cantitâtile de sare exploatate cauza a lipsei de capital TONE
TONE
ANII 1900 1901 1902
835 1911 439 1912 1 238 1913
1903
1914
1904 1905 1906 1907 1908 1909
014 1915 5 909 1916 214 1917 209 1918 6 4o8 1919
614 7
Deranjarnentele
s'an produs din cauza schimbärei 1918 radicale de regim au adus foarte a Basarabiel, puteau lase neschimbate
Nu s a »
»
095 Nu s a exploatat
1920
164
1921
4 100
de
sese din 1915, precum Cifiele din acest tablou ne ara1918 an exploa- tie eantitätile de soldati
se poate de au fost dela un an,
eonstatat a fi venit
diversele
Pentiu a-
ai
la
1918
ales nupioductia
de
a constitmt o
incontesta-
a iepeicutat asupia exploatatiunilor
1919, inundatiunde
1916, 1917
din productia fuiate de
a IX-a caie se ietiäsese debande pe fiontul român
legaturä, a stat mai sau mai de mundatiune ce mai
iatiune, en
e
quantumul de productie oigamzatiunea loi La 1917, depozitele, ce mai
consecinte
nu s a o exploatatmne In genere se constatä, cä ann de Activitatea care a räsboi, exploatatiunile au fost toate aceste exploatatiuni odus putin, din cifrele se poate edea faptul se datoieste pe de mai jos tot din sus mennainte, multoi o paite tionata fost
de
putut face
No
II
EXPLOATA-
I)
2
2
2
439 4 238 4
1 069
820 '3
19 499
774
10 1906 1907 1908 1909 1910 1911 1912 1913 1914 1915 1916 1918
10 12
02o 614
2
8 1917 7
/ILE IIL
TIUNILOR
1900 1901 1902 1903
I
b 978
176
10 131
2 406
20 715
311
17
365 3
13
100
1
91 118
3
1
2 2H ) 778 490
376
390
729
108
7 086
112
893
116
4 '360
95 62
'3 000
7 264 3 1 935
617
647 1 231
370
1 713 )
339
826 729
nu au lucrit
cate 746
827
127
www.dacoromanica.ro
81
ARGUS"
112
ruseasce Aceste date de cele de se tiece concentiatiunea s'a aiatá, cá intenzitatea a apa concentratá, ca ea sá se evacare
ea se definitiv, s'a micsoiat anul Toate aceste exploatatium sah1922 nu Basarabia lere, dupA cum sus, edecât o exploatatiune pe lacul au hate in de care o pe Mahala tuculati, dela stat In contiactele chiai anilor 1904- de se pievedeau obhanurnite cantitAti mstalatiumlor a vanat dela un la ceeace pe exploatator tiebuia mu anual Din diverse nor- sA le iusesti nu a cauze (defecte de exploataie o a special) cei multi contractantit exploataton nu au totul se fAcea ocazional de actiune, putut aplica textual contractele o contmuitate loi ceeace trebue constitue anul 1912 ei ne de unei De asemem, tot o de au fost obligati a da o productie de 7043 tone, pe când ite sis- de nu au piodus decat a instalatiumlor putem realltate ca em de lu- 900 de tone in ann Tot de da cinsul difentilor ani de 1915 la 1918 ei tiebutau reahtate ei nu au pe când 1905, la un total de tone, dela 1904-1911,
au fost piodus nimic
10
ann 1916
1917
nu se reziliau pe acest motiv, pentru de
1911, la 21 de Contiactele
7086 de
supiaveghetoi ul
s'a redus la 4893 1912-1914
umbol
de stat, pun
piezenta a exploatato- martori paiticulan arAta, cA s'a de desti- Centratiunea apei din lac putut Lice, sau, s'a fácut mod mdustin,
tua
bal
s'a
nlor
la un punct
aceasta a fost la - DacA a micsoiat parte SA ne vntor se va lua de luciaton Cu astfel de s'a putut ob- consideiatiune exploatai ea
tine mai usor deosebne
In
ca sA
productia de sare a tárn noastre, exploatarea se va face de can fie
in
cAtre particulari sub controlul ea se ya aproape statului, fie cAtre lipsesc, extiagerea se mai face pun basine, de a mganizafehui de concentiare tiuni a atat mai Foima acestm basine este trebue sA ne
constituesc
le
de
cele de
tiunde apa din lac
poratiunea
fie
a
se
ca
avem in nA
inlesnitá,
qpei mai
un litoral de
de 850 000 de metri o zoutihzabull mod
pentru astfel de exploatattuni
de
www.dacoromanica.ro
3200 de hectare
113
VITICULTURA
POMILOR FRUCTIFERI
N BASARABIA
TIMPURI MAI VECHI Un isvor de bogätie Cultura si cu seama a pomilor rea atat fructifen a constituit in toate timpula rile pentru aceastä provincle o Soroca,
ASTAZI 1906
-productiunea vitet de vie
foarte nnportantä de
cele
la
mai
1908 Pierde-
cat nord, cum
se datore$te de puternic
multe
dela nord, care vine totdeauna care poate
can au fost Basarablei,
chiar
pre-
din
prim aceea a difentelor sectil luna a trem a pnmävern viticole pe au cautat Vule toate pe toate cäile, ca sa dea pe viticultura le mare desvoltare culturn de vie Basarabia ea se mentine, poate care a trecut ar necesar, ca se dea mult de se atentrune din partea regiunile de nord moloc pentru ca provinciei cultun pe suprafete parte fructide vie cum
de vie arbon fructifera nu datele statistace, rusesti, din le cu plante agricole anul 1913 intinderea ce ocupau yule Ceeace s a cäutat a se distruge in Basarabla era mult mare decat mutt mod voluntar in Basarabia pe cand la 1919/1920 au fost yule anu din pe suprafatd se de 39977 romanesti, acolo, unde s a facut Ha ca la 1913 ele plantare s a a se pune se intindeau , cart mericana datele, ce le detinem, de
aproiumativ, 480/o ce repre- yule ceastá termen 115000 , adica 5000 ha yule , mull decat am avea astäzi 9069 ha
zintau yule filoxerate ne
pe rod ar o de 15797 americane pe rod una de rod can sunt
proportie de amencane Revolutia si temperature - De pe vii una 15110 ha aceste 5000 de ha o intindere de 39977 ha ele arborn fructifen, stau In total mtindere de 39977 ha, in direct& au fost taiate fie de timpul revolutiet rusesti dela 1917/ realitate este ceva mai socoteald de 918, s au distrus mai mare trebue pe le au deosebire parte manlor fie revolutiune,
am reduce
au
tat a inlocut cultunle de vie de cele de cereale pe aceste din urma ca rentabile din punct de vedere financiar Pe de parte s a observat, din urmä 1911 1915 peratura ambiant a favonzat ceva putin desvoltarea
la suprafata ideala, facand abstractie de toate aceste am plantele una la ha
alta
au o suprafata
Congrese
pro-
de 23805
Expozitil - Rusu
foarte adesea ca dupa socotehle facute de congrese expozitiunt viticole regioacest de timp s a pierdut cam nale sätenu sau cultivaproductia de vin tar a-si expune aveau rodul
micsorase, aproximahv Dintre
acel, care a pierdut de 1911, a fost
cultunlor un umbold foarte puternic, care ca in sfera de activitate an la cultun din mal sa cugete
www.dacoromanica.ro
ALMRNRCH ,ARGUS
114
la selectionare mane inch is fara si producdtoare de producátoru cautá ca se curand am expozitiuni s'au valoarea acestor ce se gäsesc putut popularize diversele de vie de provincia noastra adusa din Prut Nistru deca act pe lei am munge la concluzia, dispuculturi de vie din nem de o multe dmtre echivalentä de lei Basarabia spete pe 000 lei nu le poate pe pro- Dar tocmal din cadin Regat ecestor cantitäti man valoarea Zemstvele rusesti erau cari nulut acolo este decat aceste expontii regionale, Regat sau Transilvacea din fondunle de cele mat multe in acest caz cifra glose puteau difentele pavilioane, balä se reduce ce
frumoase
de vite din ce de vin
ce
cart se expuneau difentele produse Cand legaturile cu Rusia se vor pro vom avea un sau de foarte mare pentru exportul prietan Se acordau pre= de ferite categorn san se de stru de vin mai cu bum pe cahtate superioard celor consumatori de nu pozanti, pe le cultive ami o parte, de alta introducandu-se soractualmente de podgorn am zice ciente, de struguri, pe can, satisfacd nevoile gsim yule din Regat ale Ei dispun de yule destul de rar can sunt adevär de pe htate mai superioard din cauza dim cele basarabene, dar Product la - Toate aceste basarabene au dat anual nu pot satisfacd nevoile o productie de comisardor poporulut care intre ale celetlalte 5 000 000 la 9 000 000 de deca rus necum Consumattunea este foarte mare Cand legatunle de provincie ea nu poate de anual produc- male mtre Basarabia totala urmare, o canvin se exportau titate de respectabild pentru a de act cantitätt foarte man de strumajontate care fi peste frontierd sau in noastre In special ale Kiev Odessa Petrograd Bucovina Moldovei stint In termen mediu putem spune, dupa regiunile, can sa consume mai aratá statisticile rusesti ca anual se din mult vin basarabean fund niste se tre viticole ale provinciei noastre, catun, unde vita de vie chiar de multe din cauza tre nordul cam la 1000 peraturet in timpul toatnnei de vagoane pe an, in anti nu poate ajunge la matuntate bogatá Cand productiunea era din atunci cantitatev In cu ceva mat dela 1919 mcoace, productrunea de vin de export scadea la 650 sau 700 a Basarabiet a avut sä sufere mult din de vagoame In tot era cauza lipsei de export de rázultima Imprejurare o cantdate procura de de respectabild boi Marea Rusie enorme de vin mungeau Din cauza acestui export care se pana la 3 jum sau 4 multoane de deca cea in fiecare an de centrele pe an, in productivi din doreau a nu putem sa zicem nu au fructe fost productivi meat s a sele copioase de pentru acest motiv merat depozitele manlor tori sau angrosish de din Basa- s a perfectionat in aceastá provincie a rabia cantitati foarte sisternul de conservare a strumomentul favorabol, ca si genere a tuturor categosá exportate putea calcula rnlor de fructe Sistemele de conserproximativ totalul Reneralul at depo- vare trebue stint mai zitelor de vin basarabean, bune decat acelea in aceastá tre 12-15 000 000 deca Rcesta, naputem avem un de industne aparte, pe tural, un capital care
www.dacoromanica.ro
115
care va trebut s o introducem viticole ale
celelalte
stre
- In
totdeauna vie, avem fructiferi
Pretutmdem, mamte de
ca arbode rilor fructiferi, se da atenpunct de vedere al culturh cu vita de ttunea productiua fost destul de Basarabia, nea noa-
Se putea conta in genere pe o
mste date provizorn total de 10 1511 170 1923 ar fi in de Din acest total prunif ar reprezmta o de tar meru de Restul este format din te celelalte categoru de arbon feri, printre can predominä in cart
productiune de 1000-1100 vagoane, nual ca cu strugurn, fructele se petrecea sub rust
marl, rusesti, cum erau
felul fructelor exportate
Cantitätile
'SELF
Mere
-
Petrograd
000
Moscova
000 000
Kiev o
6
Odesa
819 000
7
il
1
Piersici
Prune
Kg
Kg
Kg
-
245 000 000 000 000 000 000 000
000 000 000
6o 000
000
000
anual
Pere Kg
Kg
2
se
anume,
cantttti foarte
000
1 228 000
000 000 000 000 000 000 000
196 500 000 000 000 000 491 000
Cifrele de mai sus ne
cea mai mare de fructe basarabene o facea Odesa nu trebue se creada ceastá cantitate se consuma numat catre acest o parte dansele erau transportate mare
poarele
alte
FABRICA DE 88
De multe
portatoru man, angrosistii grad nu aduceau fructele trenul, unde se stncau din drum din cauza pe uscat prea de a le imbarca
8
FONDAT IN ANUL 1882
alte
se simtia nevoia de strugun
88
de vedere al viticulturu al pomiculturu putem chiar din acest punct de vedere Basarabia fruntea tuturor noastre manesti consideratie importanta tuturor acestor produse din de vedere economic cred din
este de a noastrá datone, ca pe toate a
nationalá
a desvolta
KOULPY
88
márfun la Odesa se indreptau catre Petrograd sau alte orase nordice ale fostulm imperm in care de asefructe
MEZELURI, SALAM CONSERVE DECARNE
88
Strada MORILOR No 2 0 INSTALATIE MODERNA, FRIGORIFERE
88
88
MAGAZINE PRII DE DESFACERE PIATA
G
www.dacoromanica.ro
STR TRAIAN)
000 500
ARGUS
116
PREJMAR
PENTRU INDUSTRIA LÂNEI
Capital deplm vArsat lei 30 000 000 FABRICA POSEDA UTILAJUL MODERN COMPLECT PENTRU FABRICAREA POSTAVULUI, EXECUTA STOFE DE TOATE CALITATILE IN MAJORITATE STOFE DE CALITATE MBLOCIE
CAPACITATEA de PRODUCTIE ESTE de 000 METRI ANUAL
social la BANCA BIROURILE
IN COMUNA PREJMER, JUDETUL BRASOV PE INSTALATIUNILE NECESARE FABRICATIEI, LOCUINTE PENTRU FUNCTIONARI $1 LUCRATORI $1 UN TEREN MARE
ASIGUR AREA ROMANEASCA ROMÂNÄ DE ASIOURARI GENERALE
SOCIETATE
CAPITAL SOCIAL 12 000 000
BUCURE*TI -STRADA LUTERANA No 4 Recomendäm tuturor ASIGURARILE SALE POPULARE,
eau
organicat
a
sau
intiodus In Ora, poate
dupa plata prime' late
pun
prin trigerile de
populara, sau mai la dc 12 s au amortizat 53
4stfel, ta men
I
Asigurarea
ca
de 10 sau populace,
un de for asigulaia, sa se lunare a
000
Densemenea nsigurá Incendlu, examinare Transport mantim fluvial Accidente, Furt, tarife
In
de a
a pus
exploatare
pune la dispozItla publlculul conform cerintelor de dupá la
osperarea
moderne nationale,
ASIGURARI CONTRA MORTALITATII VITELOR
cu preinu In bam, asiguratilor ce se ridica la
vor Ingrip
I
an
000
scopul ESTITORUL se trimite gratis la cerere pretutindem unde Socictatea nu este reprezentata la orase GENERALA
Publicatla Se
www.dacoromanica.ro
la
RLMANACH ARGUS
117
COMERTUL NOSTRU EXTERIOR
I
DIRECT1VELE GENERALE ANULUI 1924
LA
comerfut Latura cea maz zmportantd a starea de de zmport-export, este prmti un zboz 6 pacea o cate constrtuesc o protzzorat In complexul masurilor
poi
sa se perpetueze de
ce
sa capitolele budgeturespectiv razboml starea de zitie, rapida exammare a regimului peste optimiste dela inceput - acelea pri- directivelor comerfului nostru exterior perioada post-belica va confirma vitoare la activatatea la comercial dintre State au observatiunile de mai sus dupa cum fectele puternice mai va evidentia lipsa unut plan economic de asemenea materie de export-import unitar tania desvoltarea economica fie- curioasa tendinta de izolare econocare fiscala ant prin intregite, dupa a decurgand dindela restabilirea ti un excesiv tInd a-
de tot felul pe cart le-au
pre
Efectele isbuc nirei rdzboiului Desigur ca
noastra
mainte de intervenfia incuraja exportul ne-am indreptat mondial situatia treptat-treptat spre regimul mterzice
geografica a Romaniei 1914, o
a impus, chiar a direetivelor
al permiselor
-
nu se mtamplase la not de peste o atunct tate de veac, taxarea exportulin, lasat prin Exportul a cel dintai liber chiar masurile restrictive de situatia pentru stirnularea
creiata
isbucrnrea
exterior de
mon-
dial
nationale - revenia acum cu luand forme mai
Pe deoparte valoarea exceptionala a complexe ca trecut cerea'elor petroluhu ca pro- Intreaga economie particulara, actiduse foarte importante pentru pute- vitatea producatorilor rile centrale blocarea de ca- la maximum de beneficai conjonctre pe de alta nevoile tura economica a evemmentelor de armament munitium penmondiale - totul era pus in distru apararea vederea cutie care inteledela care Romania nu se gea sa contestat el Stat prun putea abfine la sfarsit recte diferenta de benefica tul a contribuit la
materie de export In locul taxelor aproape de stahsticd, de apärut taxele de export din ce mari perprocepute de Stat din ducatorilor, mal partea
locul libertfti absolute de export chiar a tendinfelor oficiale de a
ce ar
rezultat pe urma evenimentelor Mai chiar decat politica de la export Statul infelegea se foloseasca de productiei prin sfortarile particularalor
schimb armamentul
spre a
sau alte márfuri de care avea
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
118
pe nu le-ar fi putut stra rasboi a provocat caducitatea obtme pe alta cale tuturor tratatelor sau conventulor le avusesem Statele Mobillzarea economic5 - Mobili- merciale dupa ce remproce
el nevoe
zarea intregel economn nationale
matena comertulut
mobilizarea
a cursul evemmentelor mainte de intrarea ei in ras- terior ca anterior opera de nunicire sipozitia geografica tuatia politica, grupunle a acelor tratate sau raport
beligerante
-
Izolarea de
impuneau aceastä
despre
ranmmentele de comerf sura de prevedere ca un act de devemt maplicabile din cauza aparare de Oncat de odioasa ne apare astazi larn noastre prun frontunle trecerea andor de rasboi le-a perioada neutralitatit cu permisele contrabandele traficurile de apropiat pe cele mai multe de expi-
tot
nostru
excrescente propni
-nu putem
necesdatea subordonant exterior de atunci mtereselor a o
Cu atat mai mult
rilor din
rarea
se
ca
vom avea de facut impotriva
Chiar prelungirea convenfule acestea, d p ,n au putut inlatura
formala
Romania sa izolata din punctul de vedere comercial de de
Situatie oarecum fireasca ca un exempla intreaga situatie a Europm momentul generale trebuta facut din nou restabilirea de mensta
rea prin Caducitatea tiona treacat ca
noa-
comerciale
State
Dupá pace a pacea directivele
ne vedem in primu am
11
legea din 23 mat numeroase
confirmate 1921, careia ale consiliului sau completand
1919
exterior din noada neutralitatti a rasbouului, jus- de hficate agravate efectul lista marfunlor sau produselor ce pot distrugerilor lipsurilor variate prin importate dmtre cele anterior prourgentele de refacere abmen- hibite Legea din 1921 a autonzat
tare cat
vemul ca pnn mrnale ale
tumarea schimbului monetar de propunenle la atatea elemente o noua nisterului de industne sa conshtutie economica a la zi potrivit nevoilor curente dobandirea lista märfunlor puternice la export de peste tentonale ,permiselor" - Ce-a vea tabloul aproapecom- din acest regim anormal in permain pri- da de tranzitle plet al se vinta direetivelor ce trebuesc date Dansul permiselor de import sau de nostru exterior export a continuat ca vremea neutralitatei de de tranzltie - Astfel matena e.xportului ca o continuare a tot de intermedian pentru obtiregimulut leget din 8 Martie 1916, nerea acestor permise au decretul-lege pentru reglementarea mai uratä istona exportului 18 1920 legea timpun ale intregiru Romamei an, confirmarea lui din Contmgentarea - Regimul zis
o sene de mmale ale con- al permiselor de import sau de exde mini5tri can, ulterior, au port s a complicat prin acel norme sau le-au modi zis potnvitcape cele exportatoni aveau sä garanteze de cereale vite pentru nevoile consumului intern pe ahmentare in genere, petrol pretunle maximale fixate furnizarea vate cantitati de produse egale aceReglementarea
tena
mentare
avem
-
regle-
aprobate la export. aproape
din 30 Mar- guvernantli
www.dacoromanica.ro
pe care
matene de
119
sistemul permiselor sau cat putem exagerare ca contingentänlor pentru a asigura ne- astäzi produselor romanesti voile consumattunit este apäsat de taxe tot primarea a durat de numeroase ca importul zdoptarea taxelor de export incasanle ce rezultä pentru bugetul In matena importului, regäsim acemult venitunle contingen- zultate din taxele vamale de import formulat
tarea cantitätilor reciproce maxime de
märfun ise la
reciproc conventia comerczald incheiata cu
care ne-a
la 1920
diplomatice cu alla-
De unde,
fie
de actuate, este
producfia
de export
taxele
Insusi talul acesteia era Conven- ale refentoare la cotele de export
este la pnn de import traficurtle de permise Reqim contradictoriu directive fie la export fie la import au con- diametral opuse aceast concluzia cadus mod necesar la abandonarea re se chiar se prezentau sub for- Cáci daca taxele de import ocrotesc nationald lovesc ma contingentani consumatorul in schimb de Comprimarea pretunlor -In schimb port limiteazd putermc incheiatä intre
etc
tanful taxelor de export a proportie impozantä diferentelor de pe rezultand
la
in
duchei pentru unele märfun de ale pe plata noastre spre a favonza pe interm dinvalutare tre singunt interesati denim
pentru produsele de export al de west aptor al interior trebuta ocrotit interioare sunt acest tanf a extins aproape la primarea pretunlor sute de de toate categonde de produse blici cu de mizene la lungimea tarifului vamal pretunlor pende import Intr adevär lista enume- tru consumatia interioard la produsele
rativa a produselor noastre cuprinzand aratarea taxelor vamale de comision esire mentinerea prinde peste 8 pagini format dublu -cat paginile almanachului Argus, buletinul de industne intitulat Corespondenfa
Directive clare
realizata succesiv
terzicerile de export permisele de export acoperirea cotei interne (contmgentarea)
in
taxe de export - desi in
parenta urmareste mentinerea eftinitädin Romania in relative a fond venitun Statului
- Astfel
Dlstrugerea
nationale
contraziceri practice
Dar cu aceasta n am terminat expu- plica tanful minimal complex a directi-
velor
mertm exterior al la
reglementana
1924
Pentru a complecta trebue sa exportulm
tablou stmetrice, care
comertul exterior
-al
I a import - In
generale, regiimportului este dominant 1) de principial interunor anume marfun zicerea care sunt de a intra prune 2) de principial iteru fun pe baza avizului enumecomisiumi industriale,
de In timpuri normale tariful taxele specificate pentru rate in hecare categone de constitue 3) de
import
unportului
de import,
de märfun cuprinse mtro a treia peste el, se pentru märfurile ce nu
de
pro-
speciale de me cele de suprataxare pentru lux sau de majorare, inteles pentru Statele care n ar a-
in aceste nu de
www.dacoromanica.ro
vamal
se
majorattuntle taxele minimale
120
tarif, prin reciprocitate pentru Sta a mai vorbi de posibilitatea tele care ar aplica tratament abuzurilor ce se lasä capricuilul guvernamentalt La export - Avem de asemem turalmce regim un tarif general de taxe provizorat anormal a dat o mereu tabela arti care se complecteaza Cercul vitios Explicatia situatlei colelor oficialitatea noi o toarte prolubtle la ea denva din instabil tatea mo 2) mod promor, noastre a 3) Arttcolele cu spectal pen netei rale ce o mentine criza monetara in.
tru care dela cas la cas, este de o autorizare speciala
care ne sbatem dupa rasbot
Dar vom obiecta imediat Tabelele acest cadru al regimului ale regimului de import ca de export nu sunt fixe variabile exterior stabilit de Stat, constdue un prelungire aprecierea guvemului, care poate element de agravare celelalte ele trece dintr o tabelä alta uncle pro crizei rnonetare, pe ne o duse, prohibitiuni anterioare mente despre care nu avem Instabilitatea nesiguransau stabilind altele now pentru pro libere mai la import Mentionez toate aceste tru a evidentia instabditatea guranta ce domnese regimul comer tului nostru exterior, profund dauna toare atat productiunu ex portului cat comert de im port sau industrulor puternice din tara dusele ce
generale variatia
la export
male in materie de import export al-
intregita
zadarnic ca sa putem aur dupa Calcularea taxelor coeficient raportat la cursul fata primul pas de aur, este spre stabihzarea in regimul comertulut exterior
instabilitatea mo
d n care ne sba-
erciale Dar acest pas este prea timid cia in art 7 dezideratul inlaturani acestei exceptn, el nu vadeste hotararea de a ur energic stabihzarea necesara regimul nostru ahniatul final revme pentru a In conventional de alte State clude dela devedeste afirmatia de sus lavorizate compensattune cute Numal Inteadev5r bol nu avem decat Cu conventie comer numai comermale de neratificata, a inCe Ungaria tra regulate nu tativelor pentru lichidarea tuturor ches hoslovacia, dar atat din grija economim nationale cat hunilor decurgdnd din tratatul mai ca o a altantelor Trianon de ordin contractate Statele In sfarsit acorduri respective de regretatul Take Ionescu male -numai provizorn Evident clauza celei mai sclumb de note diplomatice care favonzatä, toate conventiu se pot denunta preavis de tret comerciale a a Franta Italia , Suecestea iterea obhgatiuntlor de lurn, Austria Grecia Spania, toate decurgand conventia inter dia, acelora din mternmate pe clauza nationala dela Barcelona favonzate statutul din urma doua State au staDar atat nimic mai mult succes, pentru din conventule tarifare fixe, obisnuite conventii comerciale pe baza tarafara de 7 fixa , 4 Dimpotriva chiar din conventule respective cu Polonia Cat priveste fostele State inamice, Cehoslovacia, toa Germania raportunle noastre hbertatea, decurgand din comerciale reglementate de disränle exceptionale, de a mentlne fie- pozittile de Versailles care restrictiuntle prolubitiwule de pun, in favoarea import sau export in mai favortzate za proc Numai conventla Cehoslova de 5 www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH
121
altora
izolarea noastrá
matene de nilor guvernamentale in materia port export uneon contradictord in reaceasta ar putea prin zultate
Rtitudinea de
izolare comer
comertului exterior
se prin cauzele valutare criza budgetara decurgand
titui un argument pentru stabil in
tara
nostru extern
Produsele noastre sunt un Stat foarte ne gandim pe nou, Cehoslovacia, isbutind sä un bine fixat lizeze moneta a co ductia Romanim aproape toate riscam sa merciale definitive mstalati
State le principale din Europa in foarte bine Intarzierea pe calea comertulut exte nor a putere, in plexul international Oncat ne am in putenle am pretinde noastre avem au nevoe de nevoie de produsele ca de piata noastra de desfacere, mtarzierea aceasta nu ne este favorabila Daca n ar instabilitatea capriemasa a dispozittu
pro
piete, pe con
strä in cele
vechi
ar
demur
de vedere al politicei
stabilirea unor comerciale tememice afara, sfarsit risipeasca
sunt sau sa le immedice, even de a se
tendintelor noastre vntoare - dupa pentru nevoile noastre mediate ar putea sa asigure un spripn mai efectiv
mai
Lipsa unui orga n centralizator La toate aceste deztderate de ordin ocrottä
general
adauga imediat
principial
organul ministerului de industrie se desa nesocotit rasboi luase Imechat directie a tratatelor conventidor co centraliza tot merciale care aduna
unul de caracter satisfacere nu poate sufen o intarziere despre ce este vorba Pentru stabilirea unor norme unitare materialul pnvitor la comertul avand continuitate in comertul ex exterior Din nenorocire pentru mo tenor ne lipseste organul centraliza tive ce nu le vom discuta aci ea a tor
noastre comermale se nisterul afacenlor streine,
acordunle fost
Lipsa
de mi organ este
o colabo
asemenea
se resimte
rare oarecare din partea celui de fi N a sosit oare momentul ca organul nante, dar participarea celui de acesta central, pentru tot ce comert exterior, sa conditium mai bune asemenea situatie, numai latura pe o baza mai diplomatica
Intrebarea ne o sugereiza vedere la comerciale, pe eronle sau contrazicenle ev de im cand elemental important al economici dente din ultimul tanf port nationale care trebue avute
incheerea
MARTIN FROMM PRINCIPALE
RZ PENTRU BERE STABILIMENT PENTRU
CURÄTIT
STR PRIN CAROL, 11
Telefon No 272 Teleg FROMMCEREALE
TOATE FELURILE DE ARTICOLE de
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
122
ARTICOLE
DE
SOLIDE, ELEGANTE
CONVENABILE
A
GEAMANTANE
DIN NELE,
TIROIR, CUFERE, GARDEROBE, PLATTE, CU CERCURI DE AUTOMOBIL, etc COSURI CAPITONATE, C UTII DE TRUSE
,
MAROQUINERIE P FEUILLES, P VISITES, GENTI de DAM, TOILETTE, etc etc., SERVIETE, etc etc etc
AI LA
DIMITRIE MARCULESCU - Str
DAR No 12
DE ADEVERUL
SE PRIMESC
REPARATIUNI MONTARI DE COMENZI
www.dacoromanica.ro
,
www.dacoromanica.ro
124
SOC,IETÄTILE PE DIN
I
ROMANIA MARE
EXERCIT1UL 1923 24
PE
de Dr I TEODORESCU In care urmeaza acestei der care nu au putut din diferne mehida motive, ca troduceri, Almanachulm gus vor gasi toate societatile pe ac- ceste societati pe stint trecute capitalul, obiectul care azi tabele
repartizate dupa
cu data
exploatarei, sediul
capitalul tdra conturile de care dispun Nu sunt cuprinse importante din pasw pe straine, ase refera cele care au acestor 1923, pentru cele care-si au natate iar capitalul in moneda incheiet la 31 Decembrie strama
pe
provincii,
la anul 1924 pentru
Pentru a vedea mat bine au inchetat societatilor pe evoluperioada dela tie capitalulut dela 1919 pana fmele anulut 1924, pe acest din la 30 Septembrie 1924 1eceste cifrele fund numal sunt in urma in
1923
societatt
urmeaza cele care s au
finntet in decursul
1919 erau
929
1920
1154
1921
1924,
1923
cap
societ
de
,
1650 1942 2085
1922
1923 1924
982
5 158 242 889 8 095 429 063 12 162 027 638 091 869 154
869
dupa de Dupa cum vedem In acest interval de timp boi s manifestat un spirit foarte capitaluhu s a mzecit de tens de caracterizat ele au de le 929 cate erau anow infimtdri de co- crescut 1919 2085 1924, merciale, industriale financiare, sub mat mu't Pe de forma de societatt pe
ele
a trece dela
valuta
de se
la suma de 1919
lei
se
mod treptat, din o in an, paritatea numm rásboi
a mers treptat prea brusce
la alta
facand
1923,
1921
cresterea mregistreaza urcarea capise cifreaza care de de
pe 982 084 376 lei din In dot em (1923 le 869 grupand societättle pe
1294, adica in limp
avem urmatoarea
1923 B
.
Societ
comerc diverse Total
874 277 35 1942
4 253 482 449 934 834 098
11
1924 5 552 832 849 941
139 205 078 180
308
091 869
2085
www.dacoromanica.ro
1
d
mai mart
098 589 867 139 237678 1FO 869
5 mi1924)
fe-
actiuni dupa provinci avem in 1923
Urmarind acum repartizarea societätilor urmätoarea Veciul Regat 982 soc cu Transilvania Banatul
227
544 794 lei 025 » 636 012
14
»
31 17
Total
capital
4C0
1942 soc
810 091 869
lei
capital
rile de societati
bunaoara, daca sunt malt gat care Transilvania uniform raspandite peste intreaga eel ra, societAtile industriale se gasesc celelalte provincii mare de societati din Vechml mai acolo unde sunt centre gat se mal prin ca o propru dezvoltärei Exploatdrile de sometati, in special industriale stint asezate in mod adnunistrativ in in regiumle industriale ale aexploatarea combustiCapita te- colo materia multe
Cele
pe Vechiul
dar
ritoru, statistica finand seama bilul stint mai in apromere de istrativ le trece la ju- Din motive ele nu pot defu1 Ilfov -nomme
repartitia pe judete,
a-
nu este uniforma pentru
pandite
pe ca 30 Septembrie 1924 vom in general felu- fel de sometäti,
LE
N Pana la si-au 756 de banci 253 482
insemneazd
peste
Pe baza bilanturilor incheiate
1923/24 prin urmare intreaga tara chetat un bilant despre activitatea
Septembrie 1924
un capital de lei
de Pe provincli a functionat in exerci- partizate
Vechiul Regat Transilvania Banatul . Bucovina
293 324 119 10
Basarabia Total
10
»
7a6 cu
in
sunt
706 lei 327 002 012 400 4 253 482 449 lei
capital
capital
in bilant de 14 851 975 vedem cele Un al banci sunt Transilvania, cadin activ este acela al mat mare il cele din care pitalul etectelor funcvalorile mobillare din casa 82 din cele sunt rare la un reprezInta circa cont bilanf ca suma
capital al bancdor din de 612 lei Aceste turi impreuna general al in tiv realizabil se incheie pasty suma tuturor de 38 nubarde dit La acestea se unele avem urmdtoarele conturi In de de care inglobeadin
etat
scontate cat reescontate, este respectebila sumä de 8 carente
pe cele
bilant 125 361
actimp
de cre-
bilant, la fidintat era perioadet de care ne suma de 888 698 781 lei, al
reprezen- lea
tand pe debitoru bAncilor au un sold
www.dacoromanica.ro
253
toate conturile, care
,RRGUS
123
numeranul trebuincios,
plasamentul
total
cá
redus,
amportanta
ales cand
se face la Banca Pe langa la finele .acest realizabd b5ncile mai dis. loarea de care ne era de 4 pun de peste 374 disponibil uncle la altele mijloacele care au lucrat Tot in pasiv avem de bancile in 1923/24 fost Efecte de ce reprezinta lei tele de circa 30 ele care biIn pertea pasivulut, de cafigurau de 601 477 de 27 329 161 521 lei
zis al
de 4 253 482 449 lei
in avem
contun amportante Depunenle spre
la
de
pentru millard
de
carora
b5ncile,
de
alte diverse
072
nu h se bonificä decat dobanzi duri fac in cele peroepute re se ndicä suma cilor ne 018
1 334 995 928,
total al un procent de circa 31
la
le ceeace constitue o gacarente creditoare care a ele, prezintá datorule tuturor Ca rezultat al inregistrau la exereitlului suma 1923/24 inregistrarn de 603 cilor pe reprezintá de reescontete fie la Nationalä, fie la alte Prin reesconde credit procurá cfectelor
net de
un
851,
un care raportat la capital ne cent de peste 22 ojo drept rentabilitate din anul a fatá de
precedent
INDUSTRIALE industriele care cietäti,
Numarul
care au putut
pe
chee
de 874, avand un capital de 11 harde 934 834 098 lei, Vechiul Regat Transilvania Banatul Basarabia Total
in
era
de 720
capital de
7
549 070 670 din anul precedent
Pe provincu repartizate
sunt
500 274 79
cu
10 242 137 858
cu
790 303 361 450 120 320 000 000 098
19 5
874
lei
cap
,
carora h se difente fabncate pe credit din mantle dn terematenale, ritoni, sedaul adnumstrativ la märfunle fabricate aflate Bucurestl, sunt trecute la Vechtul in magazii la al doianului, prime care Dupá general al intreprinaceste denlor alcatuat pe baza
corespunde
nu
ca
separate ale fiecarei soin parte avem pentru
1923
1924 in
de
activulm
442527
societatilor la alte importante toarele trecut /mobile ambele de 1 261 440 480 conturl reprezintá un de 10 Din se harde 028 lei, contun importante, de Divers' un sold de 120 reprezintä intrepimderilor indusintreprincreditors,
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS andustnale le datoresc suma de
lei
641,
anului la de 1 587 975 107 lei de fac
bilant
127
de ne ocupám, industriale anregistrat un net de ase neachitate nubarde 698 765 844 lei Raportand inregistreazd
beneficiu la capitalul total
11 934 834 098
cent de in nut precedent
526
lei.
care
Ca
ambele
lei
evem
fetä de
pro-
din a-
LE COM ERCIALE
SOCI acestor societatt este mat
merciale, un capital de 1 416 697 lei 218 asemenea socelorlalte grape de societätt pe eu 641 662 lei din descnse mat sus La finele precedent de care ne Pe urmdtoarea reintreaga 277 societatA co- partitie Regat ansilvania Banatul Bucov Basarabia Total
soc
160 82
048 lei 908 984 183 9 500 000
5 2
1 416 697 139
277
La acest capital s a inregistrat penne trecut un beneficm net in comparatle de 164 373 696 lei, care raportat la ca- cedent
In aceasta categorie de intreprinden care exploateazd nu pot sate in una din de
tra toate
este foarte
In anul
menea
am
capital
procent de 8 din anul pre-
DIVERSE
SOCI
sus
lei
capital
acestor
de procent de din precedent Ca incheere, in urma constatänlor
ce em
pe baza bilanturalor trage concluziunea societAtile pe actiuni din intreaga
nurnat 35 ase- care o intreaga dot r ezultate bune, pe
capital de 205 087 180, jar ca al am in registrat un net de 53 474 037, sau asupra capitalului total,
tre-
cut, multe din ele
ectivatatea sub putin favorabile consohdandu-si situatiunea, fata de cnza care trecern
FABRICA
8 92
www.dacoromanica.ro
I
128
BILANTURILE A 756 SEDIUL
DENUMIREA
INSTITUTII DE CREDIT, PE ANUL 1924 PORTOFOLIUL
SOCIETATII B
L
Contun cu rente
spre
rente toare
DIVERSE
B
BENEFICIUL
Fondun
f
i
i
11
i
11
Il
VECHIUL REGAT Arge
Banca
SA
, Speranta
3
,
,Oarja , S A
4
2 000 000
SA SA
SA SA din Pitesti S A
, Ci editul Comercial ,
5
6
,
7
Comei cialä, S
1 000 OLO »
A
Viticol,
S
A
Industriei, S A. Judelul Bacäu
10
Comertulul
11
Banca ,Oituzul , S A
SA SA Räcaciumlor , S A Bacäului, S A
12 13
15 16 17 18
»
COO 000
Industrie, S SA
de
de credit
2 000 OCO 2 000 COO
SA
Judetul 19
Banca Poporului S A
Roman3,, S A Negustoreascá, S A 21 ec 22 Botoqanu , Soc coop de 23 Banca Vntorul S A Meserimilor, S A 24 20
25
Elmo ,, ,
3 33
Banca
35 36 37
5 000
S
Sindicatului Agricol, S
31
34
»
Judeful Bräila Banca SA Portului S ,
27 28
SA D
Mercur"
Co
,
A
»
» »
»
,Progresuhu
Creditul
A
tneasca
Smdic propriet urb
SA
Plugarul Roman S A
-----
----
2 000
»
------
COO
-------
--
-458 270 665 25 95 198.280 -140 190
1
779 082
-15
35 544 2 644 529 15
-
2 334 821
-
-
75 35
1 728.084 50
95 05 05
473 423 025 80
- 50
-
-- -
3 386 247 15
6
513
-
-
50 168.012
115
20000
95 57 75
8.284
307 32 819 40 27
45
-
783 11 427 070 4 955.030
83 70
717 15
05 11
22' 827 00
525 81 231 668
107 238 11 557 295
376
50
-
1 832 141
10
25
704 14 892 677 7 373 21 365
378 50 393
846 007 17 035 40 972.450 14 616 793 95 53 20o 846 85 655 187 384 75
798 895 75 032 84 971 45 067 25 831 90 1 537 520 55 1
153
75
1 941 398 76 026 50
3 848 330 631 117 710 7 012
474 505 10 213 43 77 677 85 50 147 000 1 921 505
95
628.387
30 524 602
7
-
15 309 389
5 05 70 30 75
1
- --
132
55
561
065 91
-
238 073 52 929 75 001 05 287 440
701 55 7
90
55 1 348.798 35 772 30
399
1 305 087
85 62 459 537 25
- --
173.555 30 218
60
4 5
186 595 30 8 05 9 04 10
784 312 32
41
344 780 885 353 52 222 95 18 434025
060
19 114 65 160 6 40 000 122 016
423 744 36 29 2 044 262 65 288 598 21 90 125 775
456
40 284 71 079 000 50 000
783 903 91 75
-
228.515 240 COO 1
35 274 13 720 35 022
2
22 23 24
704 15 25 2 068 694 35 26 3 141 540 27 3 433 497 6 28 29 9 (48.815 30 6 663 076
43 132 50 101 011 40
75
-
2 3
7 7
072 57 516 2 236 765 25
15
48
4
-
601
59
75 02
1
-
28.368 50 145 678 75
41
109
286 052 5
1 524 40
95 35 54
716.170 40
21 690 04
554 41 461 95 78 099 97 59 043 71
31
32 33 34 35 36 37 38 39
9
www.dacoromanica.ro
ARGUS
130
Conturi curente debttoare
SEDIUL
D ENUMIREA
LIUL
LUL
S OCIETATII
Comuna
Conturi cu
DIVERSE
rente creditoare
spre ructif ware
BENEFICIUL
Lei
Caliacra 40 41
42 43 45 46 47
Banca ,,Bazargic S A Viitoi SA Agncol Cahacra
S A p-tru de md dobrogean S A Cahaci a S A
1,000
»
000003 »
Soc pe actium Banca Dobrogea ,
---
-
791 670
-
-
15
15
75 550 1 785
05
--
05
4 586 COO
-
484771 205485
50 62
-
-
10
53
-
55 65 90 55
60 05 25 00
- -
45
- - -
692 15 40 41
722 07 335 007 17 1 261 938 46 80 136
42 43 44
45 47
Constanta 48 49 50
Unirea
52
iota
000 000 000
000000
Pi
Societate Progresul Soc coop de
Banca Beresta
61
credit
»
Judetul Dämbovula industne Banca de de credit SA
51 industi S A SA
---
» »
Soc coop de cred econ din Dambov S A
Judetul 68 69 70 71
72 73 74 75 76 77 78
Banca Ci amva SA Poporului S A de scont Creditul SA Doljulut S A
SA Banca Oltemeu S A SA Banatulut S A
SpA
--
) 000
it
SA
a
5000 000
Calaf
Creditul
ea
011
1 063 163
-
20 25
25
65
705 994 25 07 511
-
»
100 COO
-
--
-
-- -
128.986 87
- --
237 867 732 1 477
--
207 75 40 231 115 750
--
164
-
65
-
-40
793 276 94
10
30 50
4
291
1
56 33
-
65 17691
065 27
191 694 53 CO 44 000 61
26
1 477
-
000
30
217551023 71 55
www.dacoromanica.ro
251 997 26 45 65
675,421
39 85
516 592
58 35
580
- -
851 601
28 26
75
709 05 53 364 367 30 54 55 50 56 598.887 51
70
500-
234 35 361 840 94
- --
2
50 49 70 85 51 52
661 97 58 081 35 59
45 65 26
2.937
035 058 386 85 000 983 go
20
64 467 07 263
25 02
35
326 802 508 066 388 608 644
358 986 71 544
295 000,-
843
305 297
--
2
814 25 993 190 6
45
50
1
1 476 239 91
65
5
4 140 357 373
90
000 515
Bath
-
60
4
-
ec
-
70
85
--
»
75
4 2 522 924
-
aplor
SA Onentului Soc coop cr
Vultui
-
295 020
»
SA
Co editul
Casa
-
-
SA SA
Banca Ga1atilor
59 Banca 60
63 64 65 66 67
SA
editul Dobrogei
51
53 54 55 56 57 58
SA
Banca
25 91
02 80 25
733 69
269 865
26 54
710 15 7 670
20
959 10 688 2 329 095 80 2 328 367 71 000
60 647
736 208 762 500 69 167 795 684
49 45 04
19 62 07 63 COO 64 36 65 397 662 96 66 68 67
-
120 20 485 835 968 1 206 303 79 056 309 458 82 276410 85 200 000 921 192 16 090 11
68 69 70 71
72 73 75
76 77 78 222.295 48 79 928 02
,ARGUS
132
SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII
toare
rente
fructificare
DIVERSE
BENEFICIUL
Comuna
81
15 COO
t
Shvuta S A SA
83
cu-
spre
renta
LIUL
LUL
100 000 000 000
---
42 997 373 65 590 75 020 466 75
024 78
74 04
21.406 533 43 65
93
05 81 03 82
101 737 75
555 623 97
633
50 83 75 84
25
41
Dorohoi Banca
SA SA
87
1 427 000
---
-
17 623 384 40 3 927 539 743 35 155 808 45
-
7 50
1
032 486 20 643 296 825 350 951 588 81
1 678 503 30 670 136 969 30 20
55 85 10 86 99 87 95 88
1
47 000 5
Judelul Durostor
-
SA
B
-000 -
, Delli-oz man
Sindic
, pomicol
SA
ul S A
93
Banca ,
5 COO 000
r
cel Mare
Pa5cani S A
Sucevei
000 800 000 5 000 000
-
000
--
Judelul Gorj Banca
a
Novaci S A
jului de ci cial
Targu-J
Tinetimei S edrtu1
104
-
SA
Judejul Fälticeni
50
143
industi
A
3 COO
030
PesteanaVulan
jan
g
2 479 20
05 50
-
-
25
830
1 (100 000
332 569 182
--
-
-
144 355
4C
--
-
75 224
371 627 21 014 125 75
50
423.191 927 065 13.817 256
204
7
456 140 185 918
581
200 000
SA
Banca 95
-
504
352 185 942.995
9190 00
592 112 129 785 22 742 75
40
350 30 094 55
25
596 771 55 214
77
337 979 88
24 177 15
-
89 90
52
92 93
91
223 729 297 126 75
37
94 95
50
-
96
75
98
-
99
25 000
-
564
115
-
97
84
25
-
50 1 676.778
232 85
151
--
102 103 55 104
Judeful 105 106
Banca
107 108 109
Banca Uniunea
110
111 112
C
MoldoN a
inu S A
SA
Dacm S A
Comertului Moldovean
Puma Soc de
SA
( alar
» »
»
)
000
1
000
--
-
74
989 10 685
275 52 293
117 31 198 75 65
990 259 47
7 179 01 91 083
89 32
140 850 794 57 702 89 098 40
--
933 71
25
27 315 035
--
228 62 644 664
71 374 415 7( 624
www.dacoromanica.ro
22 762 610 773.431 10 20 981 2.541.871 80
051 01
2.407 098
21
20
791 41 105
107 83
7
-
-
RLMRNACH
134
SEDIUL
D ENUMIREA
13 14 15 16 17
18 19 20 21
22 23
24
--
SA
-
--
n Roman S A
editul
Banca Foi
SA SA SA
a
Anglo
---0 ----
))
nit
(
SA
p-tiu
teiainului S A SA tab SA
31
32 33 34 35 Ci editul 36 B inca
erdele de sus S A igi icol Ilfov
osch Blank & Co
--
Colentma n editul Bucui
Ci
39 40
icol
a
41
SA
edit
43 44 45 46 47
SA
51
56
Sind
Mine CO Ci editul p ti u
Banca Cisele Banca
Rom
ilegi
40 50 92
-
--
54
DIVERSE
rent2 cre ditoare
SA
BENEFICIUL
SA SA SA
---
132
-
21
549 207 55
801 83 557
4 43 4 797 157 30 890 95 799 75
69
35 1 352 465.834 95 87 1 471 070
43 407 330 95 1 479 136 28-
709 162
c07
10
35
-
41
114 72- 7 055 04
206 360 7 077 65
587 079 85 594 75 8a3 95
35- 646 85 519 520 930 424 2 037
-
135 368 85
10
1
522 98 478.129 820 427 426 8 548 200 142 265 2 168 038 3 695 376 376 623 842 37 2 65
-
370 562 30
4:0
940 CO 45
23 59 427 25 911
4
-
82 783 242 32 777 50 410 87 417 92
831 566
www.dacoromanica.ro
126 127
82 129 130
200 7 450 981
9- 0 -
19- 9 572
1 462 564 3 456 939 619 05 83
1 493 450 768 40
308.013
132 133 211 797 77 134
238 69 581 999 15
987.398
3 598 880 -
136
276183 710671
552 221 011 431
31
314 809 97 855 352 037
18 597 55 92 472 443
4 145 19
-
105
65 146 95 650 8- 67 30
215
o
963 356 1 940
5500
2 890 75 000
921
757 381 639 15 152 867
9- 23
I
220 000 -
44
24 11
961.209
034.814 80 1 261 731 12 36 44 127398 0
155 156
867
262 85 158
38
27 20 20
131
5 357182 225379 79
200 561 2
00
079 838
798 323 6
38- 3
33o
55 49 529 96 6- 01
15 1
25 75
11
190590090
1 516 238 40
181
85 671
74 123 124
061
244 641
381 35
68 70
762 642 45 7
4 965 847
0- 00
45
74
31 121
088 93
9
15
369
147 250 -
16
- 4.309
--
032 125 450 894 40
-
082 50 000
40 466.613 49
15
75
---
562 417 67
19 15
066 05
831
25 50
-
30000
31 328.3- 04
114 115 116 17 117 1 429 118 11 938 864 20 119 274764
261 75
1
38 885 44
61 113
101
878
2- 19
1
38 80 82
431
65
05 05
000
1
166395 -
34 _95 032 72
- -
928.971 3 146 128 55 53 983 79
668 703
744 782 96
---
673 11 316 54 249440 70
55
--
de impi pe aman
611 -
40 20
--
-000000 -
ice
99
93 65
- -
526 45 232.102 350 932 29
4
67
35
din Rom depoz S'ilonic-Buc
188
19404
28
-
--
000000 -
editul social ci edit popuhr S A Rom de ci din Piaga cului centi cornei c md edit rom in
52 53 54 53
10000
--
de peti ol, mine 51 Pletii
50
-
030-
Romanesc ului
49
---
O ))
foi estiei Dichiu
48
Conturi cu-
spre fructificare
toare
47
-
000-
Banca de lombai d S A Banque Belge poui tiangei S A
28 29 30
37
i
din
Banca Amia S A Romaneasa S A edit S A Soc of Limited Casa rancezilor S A
27
Conturi cu rente
Comuna
Centiala
26
PORTOFOLIUL
LUL
S
135
12
77 75 161
109336
5000 510 515 11 523
02889024 5119496 8
4
983 26
163
ARGUS
36
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
Comuna
a Onentului S A Banca esdener Bank Intrepi de lucr Banca Romana Elvetiana de ci edit comercial 170 171 petrohfei a Rom imei comei
Banca
ivita
186
Oltenita S A
de dep
Soc coop de
196 197 1198
200 201
000
6 »
100
-
Itilti
Chicioai a
5
000
-
32
57 447 141 24 408.379 75 760 692 15 69 20.192 61 603 57
967 307 2(
80
735 532 0
531
-
3 213 828
-
--85
410 79
50 629 890 527 20 1 533 335 44
3 285
08 464 17 762 070 55 750
773 22 674 41 749 80 856 60 140 237 032 79
001 85 159 875 937 3 21 387 787)40
82 446 55 232 LO
-
61
000 -
17
64 65
-
7 58175
97981 120
2- 76 15
76 75
01
3 997 977
20
5
-
183
78
279 0- 82 335
687 -
01 190
-
50 191
19 103
193
020348
21 195
225 0 690 100
206 188
477
-
10
40 179 61 180 818 12 181 9 245 980 32 182 67 194
683 207 587
1 245 637
3 557 877
-
(2
471
724 693
0- 00
84
372 835 -
40
2
307
675 433 -
r0
176
675 131 22 177
2- 72
763 837 50
175
43
193
169 26 40 171 330 91 172 57 173 671 3S63C
21
167
81-
2
20
65 509 340 929 04
41
27 167
257
941 02 301 40
096
-
14 024 215
849 125
66 93(
877 82
229 073.849
-
-
1 326 75
811
787
97 147 305
50
--
626,735 17 937 798 723.549 151 36 410
67- 081 2(
-
-
31
188 102 78
45- 6 518
01 o 1 304 171
368.087
399
972
46
2
1
-
)000000 »
BENEFICIUL
523
593
789
24
211
31
-
»
954 67 570
50
-
1 000 000 -
mdusti
650 40
--
ca , Pacific
Mehedmtului Comerciala comerciant Seveimului
50
---
»
Viitorului S A
40
554 -
-
200
Judetul Mehedinti ului Banca Dumbi SA
52 75
000 -
9
av
-
---
30
ului al Transilvamei S Banca Spoi ul Soc coop C
195
000
3
de scont a Rom
-
-
50
Petru Rai S coop pe act micilm intrepi ind S p A
193 194
--
45
Cerea1isti1or Agi onomilor
55 82
-
»
182 183 184
Transilvania
--
10 20 2 77 30 50
Viticolá a
04
-
13
de comert
-
-
10 5
Rom
65
-
»
DIVERSE
rente creditoare
It
000 -
1
SA SA
negustor a de industne Carpati1or Cieditul Industinloi
i
5
Contort
spre fructif care
toare
4 COO 000 -
166
172 173 174 175 176 177 178
LIUL
D2puncri
debi-
PORTOFOLUL
196 11 197
20 91
33 354 40 665 LO
71
75
-
200
33
074
-
50
400 COO - 203 340 375 52
44
73
535 552 272.187 95 207 (,05 651 209
31
94 201
- 202
Judeful 203 204 207
Banca Cai pati S A
000
-T
SA md S A Cercului ul S A SA SA Raul Doamnei Comei
-
»
»
2 »
200 000
-
-
-
85
291 415 -
1 936 453 232 582 411
042 1 039 785 8 259
371
66
945 47 637 CO
0
-
(404
Neamf 21
211
Banca Negustoreascl Peti odava
P
500 000 000
25 25
687 778 984 574
www.dacoromanica.ro
028 .08
-
1 078 496 12 1 474 550 22
208 288 310 08
425 000 - 210 CO
,RRGUS
D ENUMIREA
o
SEDIUL LUL
S OCIETATII Smdicatului
211
213
214 215
SA
edit S A
de
comei c
PORTOFOLIUL
,RRGUS Conturi
ditoare
Comuna
i 3 000 000
000 00
SA
000 000
DIVERSE Fonduri
rente cre
spre care
rent a debi toare
lt
7621-
211 388 25 592 95 5 489 633 25
137 808 80 1 331 656 37 393 215 93 757 636 25
1 229 509 70 27 222 461 87
-
55
70
918 96 306
211
75 71
L
BENEFICIUL It
-
271 -
25
-
78
-
48 356 05 212 256 196 37 213 2 060 000 827 215
-
Judetul 216 217 218 219 220
ai
din
agi
000 2.000
agricol
Oltului
---
53 05
-
55
--
75 60
-
»
431
01
16
31
93
1 428 308 67
07 51
15
61 216 016 144 81 243 630 94 340 331
--
- -
66
- 220
Prahova
ci edit S A
221
222
Pi Salvatoi ul S A editul Soc coop
223 224 225 226 227 228 229
comei
000(00 -
--
SA
omertului S A
Sindic
230 Bann
-
unpin t
Y
de Munte
Plot
S
1 500 COO -
2 COO COO
00 000
231
232 233 234 235 236 237 238 239 240
-
& Co
SA o 111 S A SA Putnei S A Podgoi ernlor SA S A de cred si economie a Milcov S A SA a Podgoi ia S A SA Vntorul
243
Banca
ea
500 000 1 000 COO -
-
003 -
--
I
-
--
-
SA
252
Amar de
ir
51
Coiabia S A ,
or (
-
750000 -
2000
Caiacal S. A
251
-
Roman SA
Judetul Romanati 248 249 250
-
ifutti
Bomanului
247
-
)
industrie S A de ci edit S A de
245
--
--
-
2.490 9 564 286 65 902 24 65 2.221 30 .3 341 700
1
136 243
52
--
5
85
-
24314
2
011
-
5
421
15
402
50
55 297 485 70
577
35 90 30
60
817
60 823 57 788 188 63
20 50 50
17,396 2 120 1 882
910 062 86
-
65
6
www.dacoromanica.ro
1
781 06
872 22 530 35 486 40 25 904 2 528 944
800
80 209512222981
741
011
341 231 729- .301
2 3C0 65
179 718
259 15 232 690 20 233 234 128 144 160 235 2 826 299 84 236
622 252 25 27 128.492 028 55 156 465 45
735 677 1
188 000 151 046 75
987 215 3 93 75
238 08 238 240 41
000 314 802
42
737 447 1
025 - 45
831 72
964 321 420
428
188 452 350 000 800 417 572 81 856
1
405 203 881 -
21
222
000 369
34
1
225 580 452 23
271 372 398 865 257 4 472 k21 23 693
101 11
1 361 060
474 959 005 691
1 625 433 67 4
1 704 687 1 677 492
009 803 1 586 668
012
576
55 05
01
341
724
3 5
791
011 917 158 75
25
108 051
35
-
041 03 751 25 247 129 2 411
050 -
75
--
25
3 341 838 175 134 7 327 688 10 45 685
156 15 850 3C
1
49
0 25 5
341
604 85 461 84
23
227 500
40 2
000 229
1
65
30
1 092 270 35 4 934 924 -
7
470 5C
1
246 247
140
141
DENUMIREA
SOCIETATII
z
SEDIUL
PORTOFOLUL
LIUL
cu
toare
DIVERSE
cre ditoare
spre tructif care
debt-
Comuna i
i
BENEFICIUL
i
i
II
R Sarat 253 254 255 256 257
Banca
negustoresc SA
Soc Anon Rom Banca R
707 667 5 871 65 8,716 713 79 757 45 620
000 OCO
Lconomta
SA
000 000
ean S
editui
324 242 50 4 563 977 23 3 763 959 85 03 05
449 750 39 203 654 684 46 86 50
-85-
473 407 255 5 671 128 3
81
-
-
861
923 62254 258 03 55 56 922 760 57
-
Judelul Tecum
SA
a
Casa
398.428
SA
Banca popm SA Tecucean S A 262 Banca , SA 260
-954 95
000
,
15
261
205 266
3,0(0 000
, Pre' edet ea S A agricol S A Judetul Teleorman
253 234
Banca
670 91 600
2 2,458 894 35
industi
SA
,,
-
100
86 438
34 77
s
30 COO
677 853 3 58 355 40 261 159 359 686 456 21 262 507 641 45 63 264
180
832
45 25 70
9
-
000 OCO
-
317 612
847 680 393 233
20
000
-
60
950320
70
773
1
comerc
,,
-
283 070 5 935
3 000 COO
07
511
20
72 170 049
55 570 52 265
-
227 207 20 092
25
929
10
215
70
974 63 599 90
531 67
309
267
789
23
Tulcea 268 269 270
Banca ,
1 ulcea
negustol
000
064 100
10 COO 000
Dun
2
-
832 177 10 150
570
781
-
950
-
-
160 371
- 270
Tutoya Banca 272 273 274 275 276 277 278
el de Banca Concot dia ladulut Soc an SA
000 -0
I
» ))
SA
, Tache Protopopescu c
000 COO
279
poporulut S A Smdicat
281
22 Casa de 283 284
II
Banca
edit S A
000 »
SA
\
comerciala S A R
Di
-
-
86
-
15
813 283 350 585 376
(00 -
iticol
i
OCO COO CO
87
-
-
\
esc
29.345
--
12
75 5( 37 466.310 3 1,355
15 10
70 35
-
5
1
- -
05
-
2 803.889 95
581
3 4243E0
-6610
75 168
www.dacoromanica.ro
-
1
05 20
67
-
-55
-
567,90
962 777 9 481
277
243 35 633 350 36
-
221 7
32
4
833 507 42 272 489 72
700 871
1 850
012 35 199 16
231 597 862 967 25 595 50 1 287.036 42 558 352 0
878 75
8 832 529 03 271 359 436 272 204 30 273 031 911 55 274 395 222 88 275 3 068 03276 59 798 277 903 COO 278
-
100 116 100 854 75 656 31 2 2C0.320 77
282
537 7C0 000
284
279 280 281
711
934 47
750 326 357 492
-
287
,ARGUS SEDIUL
D ENUMIREA
LUL
S OCIETATII
Comuna
R -\ Ice"
editul Banca
anesc S A SS Bi ezom Soc de cred
289
Banca
292 293
PORTOFO-
ec
lomanesc
Lei 000000 -
--
II
544
25
-
-
25
2 875 000 -
2 448 342 60
000 OCO
Conturi
spre
759 235 02 329 800
-
150 000 -
mari
SA
Lei
Depuneri
rent2 debitoare
143
rente creditoare
DIVERSE Fonduri
406 42 130
263 636
1
21
81
697
1
999 66 289 408 601 87 2C0 20 159 40 291
000
50
1 530
9
691
46 792 55 292 117 102 293
65
11
- 28b
1
731 55
76
901 25 606 82
BENEFICIUL
IA 294 295 296 297 298
Alba de Jos de pastr soc pe act e soc actium
Casa de
de
e
de pasti are
de economie
301
303 304 305 306 07
ul
,
spa
ed
pe actiuni
-
000000 t
L
000 -
econornie soc anon de din Banca comerciali , Viitorul inst de ci ed econornie Casa
000 -
t
-
000 -
COO 000 -
000 -
-
12 791 071 50 73 871 941 50 1 50 86 723 55
20 426 458 51 83 555 308 197 22
593 981 73 1 349 528
85
812 894 IC
627 77
507 623 82
264 452 49 294 38 992 89 295 24 570 296 7 297 09 298 857 23 299 24 300 238 349 53
5 4- 27
1 300 759 61
106 185 95
200 000 -
13
-
767 285 - 303 73 304 303 27 306 228 52 307 17 365187 308 16 309 701
81
47 71
958
36
232 -
22 45
74 361
45 237 877 40 000 262 109 63 1 043 632 859 26 275 000 058 83 866 96 38 572 695 71
329 23 469 728 04
090
42
-
e
080 58 024 378 74
1 528 652 91 697 06 95 4.528 4.589 320 25
222 091
70 20 42
4 460
2
598 808 069 44 464.357 97
311
32
46 124 -
--
300
industr si c de onul inst de oc s p a , Patna cui
297
100 000 -
77
702 284 77 63
149 456 -
000 -
pa
soc
casi
000 -
t
38
83
5 176 -
64
Arad 310
Codrul inst de cred
312 313 314 315 316 317 318 319 322 323 324 32
de de
31
t
spa spa
e
Banca Casa
s an
crd 51 casa de past a an Banca Casa de Banca centi
de
s
Casa
a
a jud Arad de
populai
Banca asociata s a edit din Victoi ia inst Casa de soc pe Casa de Banca Podgm
p
Pesta
es p
sa
ed econ
e soc p a
de
327 28 329
pa
anon econom1ca
311
soc p
Ai ad soc
Prima casa. de Banca eionomica
adl
es
de p istr
PLcica
rut
000 000 1 250 000 000 250 000 225 000 2 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 300 000 400 000 150 000 000
--
438 894
50
195
1 765 535 -
868 401
675 299 460 200 -
37 681
21
103 035 085
655 13
1
-50 50
9
106 261
67 306
-
06 62 41
308 525 095 81
1 607 431 39
540 834 -
501 9b
81
www.dacoromanica.ro
33 53
710 - 311
-
72 312 91 313 85 314
--
29
13
420 20
161
27 316 86
21
317
50 318
896 243 4
32
7 320
1
1 366
97 834 25 826.549 26
310
37
65 755 33 687 9929451
309 870 66 321 499 523 32 322 323 21 324
3 325 - 326
85
51
227
433 51 382 98 1 053 56 516 168 71 2.303 789 94 5 859 800 687 52 21
36 37
50
321 73
85 25
929
33 46 30
-
42
625 38 629 76 1 371 654 98 180 724
416 170
15
80
77
67
503 102.3- 70 10 700500
25
2 526 009 80
--
100 6 650 6- 36 97
117
54 327 328 131 87 329 39 592 37 330 272
704 17 ,331
ARGUS
1-14
da pair
3
LIUL
LUL
SOCIETATII casa
Comuna s
Arad
soc pe
-
a
Circomscrip Nädlac s a es a Banca de cump c de imob s a
--
250 000 -
1
Pecicana casa de
Pecica-Magh
Ar id
500 000 -
4 350 225 50 829 39 381 433 50 802 70 2 386 705
340 341
Institut de edit Banca Li Union soc an
Val ,
51
Oradea
comercialá
soc
de
ungai
ia de pistrare
Oradea Mare
e
1344
t
ci edit e
de e
e din jurul Salaud
rare
de credit
351
casa de econ fusionate s a Banca de Scont Hipoteci
352
35 35
362
Casa de pastrai e inst
Mare
pt
econ
industrie
com ung Pesta sucui s de p re din Bilim Bqnca Blnca
alonta Mare Oradea Mare Mare
din Alesdeana soc anonima soc cornea
365
Mare
Banca Mercui" 371
37 374
37 37 377
Casele de
edit
Speranta inst agrari
iterie_Unite Leh de ed economn
spa
soc connea c action i
Casa de pastr Thi-Borgoului Banca
Aurori
s
actu popoi alá soc pe actii
--
875 560
633 071
a
I
----
-250 000 --
--
961
05
13
90 80 66 45 279 46
432 000 -
-
50
522 1 510
-
-
74
709 31
15
611
-
041
831
90.500 -
28 192 632 91
3 333 277'50
-
-
45
23
93
-
39
-
69
- -
221.525
-
01
-
33 29
72 03
19 72
31
15
40 77
-
-
44
317
10
2
78
82
-
9
57
701 381
06
50 841
32
91
04 52
61
50 66 74
22 76 27 29
25
-
8C
- -40 375
-
--
47 29
-
60 97 6 942 74
317
331 91 49 33(
-
--
97
-
72 101
44 471 81
29
341
42 30
-
0
16 500
22
54
79 36
32
25 41
-
60
46
27
50 03
76 66
-
98
-
83
35
353 755 74 46
-
01
735 61 826 0
44
17
61 41
92 14 12
60
18
1 603 02
81 1
38
- - -
83 05 35
71
97 507387157
-
16
95 62
-
81
-
44 07 29
05
61
-
26
70
38
-
2 874 199 46
19
21 61
75 84
Lei
99 124
-
11
652
45 54 47
86 82
341
06
33
39 8 480
-
76
--
--
582 214 2b 385 16
25 40 50
1 794 866 497
56
02
BENEFICIUL
Lei
64
15
----
-
DIVERSE Fonduri
ditoare
Lei
73 250 138 64 041 98 024 92
344 05 42
1
700 000 -
--
spre fructificare
831 597 18
09
-
soc pe actium
Judetul 36 37
--
1 881 570
6 000 000 Mace
eana
--
--
Banca de
a
35 35
Mare
-
-500 000 -300 000
casi de
Banca economicl
750 000 500 000 500 000 250 000 4 000 000
Conturi rente
Depuneri
Lei
It
delul Bihor 337 338
Conturi u rente debitoare
SEDIUL
DENUMIREA
145
---
--
- --
40
181
-
78
834
97
83 37 14 351
1 450 312 13 41
111 141
-
- -45
47
36(
-
13
361
56
383 71 37( 371
-
42
-
29
201
23
- --
361
44
47 01 36(
89
--
56 58 35t 351
--
22
34(
241
79 005 35
2.500
-
37::
47
39
63
64 37(
98 371
10
www.dacoromanica.ro
,ARGUS'
146
SEDIUL
8 o
PORTOFOLUL
SOCIETATII
Comuna
LIUL
i B
147
Conture
rente debitoare
Lei
i
Conturi rente
spre
DIVERSE Fonduri
ditoare
B
Lei
13
Lei
BENEFICIUL B
o
Lei
Z
Judelul Cetatea '
37 37
econom
s
img din
Banca
spa sa
de Banca de scont
33
385
Asociatiune de anticipatium s p a Reumune de credit soc pe Banca populaa spa pt carculatia ilor s a gener ung de cred. sucw s
casa de
,Dita
Puma
39
soc an
economie soc pe
de
Banca
soc anomma
» »
Ditrau Giurgu ercurea
soc.
; Banca Alecsi Bank soc
39
60 000 000 5 000 000 50 000 2,500 000 100 000 2 000 000 10 000 000
»
,
de pilstraie
392 , Banca 393 Casa de
D
com. s a
pa
390 Casa
Brasov Codlea Bod Brasov
corn s a
de
391
Brasov
000 000 543 000 5 000 000 1 0007 000
90 000 750 000 2 000 000 000 000
Harghita soc pe
--------
-
32 872 1 156 850 489 428 5( 57 687
1 775 400 1
2 695 488
37 73
11
36 20 198 655 24 03 60 88
-
948000 -
66
041
1 105 007 1
-
16 290 505 5(
---
1 049376 2 409 276 5 179 932 -
14
815.341 7 88 11 597 380 16 58 1 99 3 161
41
67 30
1
48
-
45 84 05 20 29
Campiana
Insfitut de Credit
Banca de scont
196,491 12
-
59 0 5
60
-
2 744 651 556 778.309 91
000 -
450 200 -
15
--
541 240 3 700 205
sa
,,
401 402
404 405 406
408 409 410 411
412 413 414 415 416 417
418 419 42 421 422
Pi
sa
de
,,
soc de
Vatra
de cred economie Casa cetAteneasa p a Banca de agric casa de economie
Centralh p md
casa de sa edit soc Banca econom S Anom Casa de banca de inst de credit
Economul '
de cred
con
soc economicA ArdeleanA
Beumunea de 423 Banca
»
COO
5 000 000 000 OCO
2 150 000 »
---
000 000 -
1 000000 » »
----
2 OCO 000 20
s a
ec s a
a economilor
soc
1 000 000
spa
Institut de
1
50000 500 000 -
»
sa
hipotec transiv ungai s a Casa de Intel esul Public s a ,Coi de ed econ s a Banca Agrai
lade is
»
pe amanet
de
Carpatia,
142 280 5 000 000 1 000 000
Economie s p
schimb
000 Cluj »
-
--
OCO
-
75
624 152
20 33 10
951
-
19
51
33 02 32 33
542 15 58 52
17
13
79
44 70 53
10
89 07
- -
80
41
83
477 64
48 59 40
814 1
www.dacoromanica.ro
12
2
48 19
7 170
- 16
55
03 94
83
28
-
-- --
-
271
33
000
-
45
60 -
72 13 77
30 73 23
551
----
-
-
78 12
--
-
512.306
17 91
03 92 50 93 394
71
50
--
-24 90
88
26
80 95 67 96 82 97
- 398
89
- -- -
399 400
-
401
402 403 404
2:
--
08
-
71
8
80
--
80 20
-
-- -- --
72
10 411 12 13
414 67
02
183
6 07
85 08
65
-
85
60387
--
31 92
34 75 83
2 646 449 98
-
380
03 69
50
19
01
378
- 379
187 535 75 381 382 45.332 88 383 384 385 386
17
- --
--
2.354 305 104
90
56
-
771
- -- -
-
68 87 53
23
95 15
-
7 157 20 015 2
-
6 92
96
217
9:
51 245 974
9.
63 89
921 384 198 15 347 702
34 36 87 60
-
- 14 9C0 -
7 541 911
8.318 1.370
44 88 60
94 29
84 853
-
58
10 318 526 09
12
797 402 -
1 563 240 5( 743 787 15 126 634 84 502 et 973 585 61
58
01
61
Judefu1 Cojocna 398
61 11
-
632
15
416 417 11 418
39 419 420
50 21
67 422
26 23
149
Conturi cudebi
SEDIUL
DENUMIREA
LUL
SOCIETATII
LIUL
toare
Conturi cu
spre fructificare
DIVERSE Fonduri
rente
BENEFICIUL
Comuna 11
Judetul 424
urnica
425
de
aa
d
de pastiaie soc pe do econom s Porumbace casa de
COO -
Las 427
Mare
de pastial e
431
Tanthre3nu
soc
435 Venetiana inst 437 , Ucea
Sei
439
443 C
-
-
de jus
a
20 000 000 000 -
Venetia de
de sus
s p a econom
de econ
746 13 363 507 689 288 1 328 191 1 634 602 231 312 245 548 (371 765 715 555
390 49 252 60 50 75 50 82 16
125 COO -
I
000
1
--
80
spa de econ s p a
amceiul
-
cal
spa
440 Creditul inst de ci edit 442
Sinn
spa
cid industi
205 550 -
a
er
ed
436 Puma
441
a
cied econ s p a
433 Umi ea inst
200 000 -
Porumb de
s j a
de
432 434
economie
200
%lea de
a a
de
430
--
21
Roman
000 -
p
725 702 50 625 1 950 2 989 731 30 385 65 661 41 214 551 50
21
-
66
355 2 823 306 75 699 142 8
11
041 67
216 314 37 525 274 68 1 813 22
48 270 3 000 1 964 289 2 327 01
053 24
106 70 1 871 147
621
30 57 3 409 65 13
000 47 26 52
69
207 232
551 934 7 029
103 693 37
300 000 75
41 508,12
39 97
59 22 04
92
-
570
942 770 75 424 054 21 100 5 426 61 577 97
04 5 305 95
562 -
2 200 91 20 46b 14 91
3
297
Siren
-
34
52 9e
4 000
241 179 45
34 137 742 686 426 90
-
86
238 78 27 457 52 35 127 91
429 42 530 38 430 98 431 24 803 99 432 50 433 434 435 51 437 438
110
0 0 78 439 440
11
-
172 48
94
300 -
15 442 443
Hunedoara
banca Lconormca soc Prima casa p Casa de e
Voi
449
454
455 456 457 458 45
Lai
2)0 000 -
ed
s
a
Brua
spa
de uedit
soc
ei
t
itcg 1
act
Hunedoara
466 Binca Comei ciala soc p a Si
E
ir
000 000
000
s 469
000 212 500 000 000 000
a
pa
de
000
Pl
a
inst de ci ed cul t inst de ci s
,
135 000 -
Hunedoara
Baia de
mdusti
-
60
soc anommi
de
--
t
t
e
p
150
soc
eqna isa de Agi soc economica , Ciedilul soc
452
50
soc
inst de
Casa de pasti
461
464 465
de
--
1
Bi
451
--
500 500
iuni Buried Hunedoara
eiem
450 Banca 453
spa
inst de
444
Maram
soc
469 Casq de pOsti centi alä soc 470 de p soc anon
000 de sus
000
2 977 604 50 2 027 768
3 820 677 10
50 87
6 168
304 723 50
251
088
70
125
496 -
-
50
543 984 1 563 064 06 33 935 687 -
2 27 60 01 10
623 934 50 451 50 211 5 889 378 75
01 54
45
11 345 704 225 517 61 1 57
3b3 588 10 076186
204 345 57 1 587 930 03 143 38 15
351 057 4 884 493 99 910 141 24 1 920 840 35 471
-
865 633 37 3 270 649 67 50 117 44 479 223 71 505 73 863 34 199 70 2 IC 892 76 912 35 909 896 32 521 356 312 833 451 75 335 99 703 114 14 33 1 734 791 5(3 18 23
446 390 56
571 453
444 377 57 232 127 04
722 60 107 122 50 88 758 54 82 343 15
575 33 393 520 404 240 66 6 557 95
15
www.dacoromanica.ro
74
93
559 273 20 58
48
971
170
001
447 29 448 26
12 068
-
48
74
21
-
34 193 34 3
21
000
19
-
50
26 1 953 738 85 3
125 968 20 457 635
329 1 228 033
-
-
71
59 0 94 461 301 7
401 984 19
62
817 2C3 86 463 464 07 465 147
18
22 31
451 115 263 CO 452 453 CO 563 454 455 200 428 456 457 673 697 27 58
54
89
267 25 34
84 444 84 445
207 14]
93 21
33
222 200
-
6 473 -
-
35 64 467
-
76 468 01 469 470
0
51
SEDIUL
D ENUMIREA
PORTOFOLIUL
LUL
S OCIETATII
Conturi
rente debitoare
472 47
Banca Marmatiei so
soc pe actium Maramuresana inst ci ec s p a Banca Economic& Banca Visäului soc
Sigh Mann de sus Sigh
"de
Mures-Turda 47 47 47 479 481
483 484 485 486
Casa de depuneri soc Casa de econonue din Agi ar casa de economie soc Banca de cred. Banca de scont din Casa de credit
Itoshasnu
de
inst de cr
Beg
Tg
spa ec s a
de schimb ardelean& soc an Casä de economie Banca industrial&
comercial&
sat
g Reghinu
1g
and de
000
-
--
945 046 84 994 658 986 84
--
6 80
-----
0 37
DIVERSE Fonduri
rente creditoare
Lei
Lei
Lei B 471
Conturi
Depuneri spre tructdicare
152 13 809 1 314.649 234 1 3
-
11
497 25 5
548
71
517 182 438 626
15
221 1
741
222 64 57 71 158
30
12 597 561
50 50
497
01
073 594
711
24
273
2
1
1 443 520 3 6 0
6
731
318 332 743 085
305
-
481
22 545 -
62482
-
7
85 83 07
181
1
2
1
75
76 77
400 577
237 791
951 551 2
45 712 7
82 428 9
31
487 715 142 404 938 528
B
105 837 7 471 472 408 118 2 473
673 5 621 561
780
9
9 10 955 385
Lei
B
884
670
012 33 473 037 4
BENEFICIUL
-
53
47
0
Odorhem
a Odorh. s a pt depun din Tehsoara de pástiaie
de
487
488 Soc 489
de
490
sa
e
Odorheiu
Bradut Cristur
Judetul Salagiu Economic& soc
491
492 493 494 495 49
49
,
Salagru
Juiul soc pe actium Salageana de cred econ Silvania inst de ed econom soc pe Casa de e a jud de ca Asociatiune Codi eana inst de cred econmie Banca Coroana soc
Silvaniei
Jibou
Tasn'id Bascsti
Banca comel
cornei
503 50 50
507 50 50
i
Banca de de
Solnocul de
economic& din
Banca comei
/alau
sa
reg
soc anon
Cehul
3
-
--
--
19
143 165
---
37
998.075 -
-
-----
61
50 50
--
50 72
-
comei de pasture din jud
---
000 --
-
1
8 678 697 4 1 072 741
76
210 81
005 260
7 547 6
3
215 056 65
-
9 248
11
62
225
320 8 129 455
476 974
535 206
41 51
50 768 29 53 000 03
66 733 35 493 58 813 27 450 495 355 476 08 496 497 286 498 22 950 88 499 500
--
23 303 314 586
816 455
84
-
741491 341492
021
324 799
50
85
1 223
63 471
1
29 25
368,60
7 226 648 19 174 71 179 682 17 489 233 34 490
11
869 770
935 151 282 1 667 1 759 698 4 130 570 93 028
74
327 453 42
87
0 3 5
411
7
18 283 123.335 20 000
198
502
860 - 503
1 610
6 9
501
21 430
17
338 705 03 80 432 357
1
6 8 9
505 506 507
851
12
Judeful 51
512 513
de de
, Casa Noasti popoi
a jud Sat Mai s a b-ca econ s p a
de aiutoi
Mare
---
7
615 32 145 72 630 950 49
12 839 468 3
957 3
2.203,232 7
www.dacoromanica.ro
385 651 466 9
47 93
450 000 705 000 340 250
1
261 510 584 805 935 753 12 643 531 51 513
152
133
SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII 514 515 516 517 518 51
525 528 52
Romana S A ,Ugoceana' inst de credit SA Banca
in
534
450
Mare
120
000
i
100 000
Turnul
543
,
Inst
schhimb
Inst de ci
econ
Cordrina Inst de cred are soc
Casa de Mielul
»
a
500
a
pa
P01011 Sebesul da
actu
de
, Inst ci 550 Sebescana b-ca populai Inst de ci 551
552
p
econ
sasest
1 000
sases
1 000 000
000
ec s p a soc p a
skes
SA
economie
,
200 000
e
Banca , Untenuald soc Institutul de Ci edit fonciai
549
s
s
ci
1 000 000 000
cred s p a
553 Peatra b-ca ec
1
-
--
----
---
3 097 432 67
898 090 24
129 157 135 001 25
248
-
81 41 16
657
81
7(10 013
-
003 001 800 50 50 48 50
--
-
74 703 683 48 47 677 50 3 66 1
DIVERSE Fonduri
creditoare
50
3 056 291 45
30
71
-
70
78 071 10 30 37 900 97 24 50
114
620 1
-
082 505 50
2 827 012 73 12 COO 66
-
659 174 37
1 1
464 765 564
2 298 878 02 70 057 69 201 74 374 34 084 88 014 28 365 868 21 41
014 35 918 06 13 565 457 75 1 385 333 50 589 03 3 013 973 33 596 98 425 638 32 057 583 18
1 600 1
77 204 333 86 78
1
920
3 158
696 069 -
67 20 106 581 69 584 91 21 993 573 14 92 15
-10
1
95 46 546 780 70 291 795 26
--
151 841 30
--
264 770 000
11
5
000
91
32 54
965 61
19
7 073 339 32
81
959
-
2 000 22 39 000
901 04
847 43 098 797 33
32 80 38
12
11
34 897 55 20 983 76 946 21 1 920 264 95
52 73
60 482 66
57
7 211
06
278 202
-
555 556 557
edit
de cied
SA
--
»
--
,
economie
Beck un
cred 51 econ Somesana are 559 Casa de 56(1 Casa de pasti e pe actiuni 561 Banca popoi de agricult 552 Concoi dia Inst cr
spa spa
50 000 250
-
--
--
30 67
1
50
395 326 50
-
75
1
291 941
85
9651-
255 816 82 661 80 82 94
www.dacoromanica.ro
1
25 616 890 56 09 598 52 60 905 684 15 47 061 22 17
23
32 39
97
- 533 321
600 680 5
15
63 72 50
-
68 986 44 66 27 68
101
---
53 894
84 69 995 25
534 535 536 537 538 539 540 541
91 542 543 544 545
03
50
255 795 13
531
41 532
63
55
37 646 53
521
556 204 77 522 . 523 524 525 526 24 400 - 527 528 529 35 530
31
31
88 117 50 25 365 599 85 95
514 41 515 591 516 517 150 235 518 519 520
50
161
-
044 70 66
3 166 152 86 181 259 78 25 1 03 24
--
- -- -
96
268
-08
Solnoc
554 Banca de
BENEFICIUL
93
75
91
23 32
-
general s p a
de
--
-
84 497 80 24 84
18 05
06
1
41
956 937 6
172 900 -
--
t
delene
Casa genei alä de economie Poporul
731
--
Albma comei c. ung din Pesta suc Creditul technic SA
M
----
II
p
de agronomie
toare
509
250 375 COO -
,
542 544 545 546 547
Mare
es p a
comei
,
536 537 53 53
econ
a5ului
Banca de
-
500 000
unificata S A Casa din Chioai s p a Chioi ana Inst de credit econ Casa de pasti e reuniune
532 Soc 533 Banca
rent e
-55
-
-
sa
mdustr S A
530 Banca economica S A de pasti 531 Casa
Depuneri spre fructit care
Conturi
Lei
520 Satmareana inst cr ec s p a 521 eana bana comei c s pa 522 523
LIUL
Comuna
soc an Banca Banca de schimb Banca de edit de credit Casa de e
PORTOFO-
LUL
31
321
358 091
547 548 549
- 550 77 551
552 553
220 921 55 554 555 556 133 557 60 558 559 19 560 561
562
154
SEDIUL
564 Banca
568
57
574 575
Comuna
de plstiaie
,
Banca de Minerva" Inst de credit econ Banca pentru jur soc p a Casa de GherIa econ Tibleana Institut de cred Banca Victoria
Läpusano Inst de cr
pe ac
B
500 000 251 874 75 56 000 250 000 000 150 000 500 000 250 000
--
Ung
Mon
---
flatev Gherla
100 000 500
ec S A
--
46 37 765 201 30
25
1
--
50
1 039
-
2 346 763 39
- 397
-I
5 2
- -
04 41
471,
-
08 1
151
B
25 97 92 746 27 83 147 167 5
-
-
5 639 799 15
-
Lei
45 35 704 962 84 273 594 19 541 802 64
267 449 28 934 213 478 73
62
rente creditoare
fructificare
38
-
75 1
Contun cu-
spre
Lei
Le
--
Ileanda Mare
comercialä cr Opmca Reunrune de p&sti e de Riureana Inst de edit econ
Contun rente debitoare
LIUL
LUL
SOCIETÄTII
o 563
155
ALMANACH
41
95
DIVERSE
BENEFICIUL
Z
Le
63 64' 10 677 30
84 838
-
--- ---
95
99
32 751 6 12 574 2 42 225 3
65
69 571
69 20
573 11
282 500
575
Judelul 57 57 578
SA
Banca
1 875 COO
SA p md hipot s p a 580 , de economu credit ardelene 581 Inst de sci fonc a de Imprumut pastrare s a Economia de soc pe de pästrai e geneia15. s p act 584 585 AmtoruP Inst de ec s p de pästrare S A ,,Tarnava , Armoma de econ soc pe ac 588 , Frgia Inst de cred ec pa Tarraveana Inst cr ec s p a ,,
,,Poporuluu
ColnIrn
Banca comercialä societate pe 59
Cohalm
60 60
000
000
a 573
1 000 000 1
..
Ci editul Comercial
s p act
e din de Casi de pästiai e are Casi de
Scaune
-
11 555
50 974 348 59
--- - -------
300 000
Dicio-shmarhn
Ilususau
100 000 1
Trg
------
1
11
4 925
--
703
011 568 1
241
78
516 889
91
451 801
07 35
621
- -
18
-
366 226 000 5 953 617 10
19
837 986
1
90
1
0
786 422 3
6 666 276
1
65
980 14 25
51
23 63
-
02 1
660
-41
www.dacoromanica.ro
64
1
204
575
64 3
-- --
520
1
87
59
--- --
4
3 576 579 580 151
581 87 582 619 52 583
267
23584
96 35
7
585 586 587 588
60
121 25
56589
33
371 94591 89 592 15 31 593
93
594
71
18
078 140
-- -
366 183 5 177 000
661 1
-
82
042378
32
-
29 56 44 24
1
3 75 39 50
-
96 20 50
1
081 028 17
009 851 764 106
657 14 37
75
424
35
057 108
- -
61
395 292
810
5
76 28
44 5 61 5 339 1 511 196 27 205 -
- ----
- -
85
67
82
economia S A
spa
- -
50
Agnita
economicA S A
60 603
1 000 000 000
Mare
de
601
1
Seim Mare
mdust s p a
Casä de pästiare S A , Vulturul Inst de cr Banca Economia S A
3 1
p
590 Institut de credit economie 591 Institut de ci edit economie s p a 59 Industi ialä soc pe actium economie s p a 59 Institut de edit de pIstraie credit S A
000
1
,
---
73 06
48
49
---- -552
38
590
191 576
595 7 596
7 597 2 598 1 599 1 600 601
602 603
21
4
1
48 19
6 607
,ARGUS
156
SEDIUL
DENUMIREA
RTOFOLIUL
LUL
SOCIETATII
Contun
rente debitoare
economie
Casa de pasti
e
de
611
soc anon
de ,
e soc
fructo
ajutoi S A SA
--
(
532150
i
-
350189
-
--
328
000 -
00
98 99 581 17
actium
jud da 612 Casa de econ pastiai e 613 Banca fu7ionath p 614 Banca Comerciald ,Leul phstiaieS A 615 Casa e 616 Casa 617 Doona soc an comei c 51 de ed
50
t 1
000 000
-
51 852
34
89 04 68
9 229
63
-
52
220 170 -
- -
07
6 535 021 42 47
04
15
13
27
--
-
--
de Morel
Lud
(
621
622 623 624
I
eSA Lugojanh Romaneasca a Banat S A SA SA Casa de Almajeana Banca Almajulul S A
de 626 Noua ana 627 628 Boc5ana Inst
Pel
tsto
s
de
de
edit s p a
Banca de
strai Casa 1 ogeteana' 631 popoi 632 , popoi 633 630
actii
co edit
Inst
639
,
640
Banca
641
,
642
643 Casa de 644 645 de 646 , Popoo ul
ci
Casa de p ostral e soc Dogneceana de
651
Banatului Inst
200 000
sp
----
420
---
-
Resita
ed
1
I (aransebel
it
spa
1
566 084 50 000 000 000 000 -
-500 250 000 500 000 618 268
951
-
it t
-
-
Moldova noua
000 -
250 000 250 000 000
cr s p a
-
43
92 222 358 075 50
3 075 620 301 725 -
31
69
37 96 08 50
61 17 31 1
44
5
1 092 862 07 78
2 4 083 296 68 89 2 022 925 93
402 170 50 50 95
-
-
885 95 45 66
987 523 50
509 156 -
-
51
97
39
-
32
89
555 81 081 789
809 -
08 76
-
96 7 50
1
59 27 67 26 34 66 305 59 83 87
608 609 610
437 577 14612 841 71 613 614 615 616 227 675 84617
411 172 38619 620 697 133 621 622 263 58 55 623 45 495 81 624
600 750 324 7 500
----
38625
3 775 44 147 2 1 535
60
331
0 87
106 530 67 626 627 628 629 203 023 191 578
29 760 36632
576 9
48
633
-- --
28
422 738 95634
1
93
561
95 58
452 681
-
230 845
78
4
840
88 88 1 889 584 13 45 1 149 737 83
13
25 902 09
07 63
95
64 29
87 743 072 66 382 015 65
2 992
47
15 10
092 793 181
1
31
35
- --
--
90
55
58
24 60 50
60 50
211
2
411
11
- -
-12
958 448 20
000,-
spa
05
3 272 505 50 1 451 78
-
--
bray -Montana
actil are
1
000 -
I
pa
SA SA casa de economie SA Banca p actu a pl Moldova
Inst ci 647 Banca soc pe actiuni
(
spa
SA
de p tsto 637 Puma 638 Prima c isa de p osto are
000 000
a
p
edotul Banatean S A
634 635 636
648 649
ci
1
Caransebes
- -
10
--
Feld Razboieni
It
o
8
08 68 47 29 93 67
- 10 428 077 35
BANAT Cara§-Severm
Banca Comei casa de
BENEFICIUL
t
o
Judetul Turda
618 619 620
DIVERSE Fonduri
cre ditoare
sp re
Comuna It
609 Casa
157
224 843 8
3 000 -
63 123 675 24
134 162 12 64 76
94 52 52
33 556 2
-- --
-
3
43
6 5
765 95 4
107 333 93 961
196 690 637 38 667 638 64 20639 640 641 993 642 643
-
71
23 452 161
646 647
7411844648 649 650
223 919
Torontal 652 Pnma 1653 Banca popoi
p
soc pe
150 Guttenbrunn
250
-
1
www.dacoromanica.ro
50
67 05
44 000
668 03 2 653 647
158
ARGUS SEDIUL
SOCIETÄTII .
.
:
Casá de actu soc Banca economie soc actu Prima de pästrare S A
Victoria
56 563
spa
,
Banca Imobiliar& , , ,
576 577 578
soc actium de credit hipotecar soc p ac g-15. casa de schimb s p Populaiä soc actn Populai
pt
popi
Ancoia Inst de cr
econ s p a
actium
Prima casá de
Casa de pästrare Casa de pásti are Casa de pästrare Societatea de credit 51 economia
Casa de pästiai
Inst de Credit 593 594
Banca
Banca
ea
, popularä ,Jibehana Inst de ci
r03
Banca , Tlmisoarel' soc ,
07 08
de Scont s p
Prima S Casa de economie
1
1
pa
55
3 773
i Mica
000 -
--
45
Gr ibat
,.
20
000 000
1
743 624
13
80 95
5
68
--
799 7
1
8
21 19
75
24 36
91
- -
51
754 799 340 6 66
22 38 76 90
871
58
344 576 789
- --
49 18
43 50 903 824 6 76
35 678 925 73 2 020 225 537 450 8
-
1
14 517
---
91
2 809 158
-
45
50 36 5
52
27 06
-
26
23
94
4 085 352
--
-----1
71
121
50 46 50
179
65 68 5
3
www.dacoromanica.ro
17 000
21 165
680 681
682 ,683
686 687 688 689 690
575197 691
08
18692
439
694
69696
74 538
697
94698
01
- ---
331700 701
702 703
3
79
676 677 18678
46679
26 602
756 8 286
18
18
674
85
52
95
71
72
46673
67
34
7
635
18
51
50
64
60 273
45
19 885
2
1 654 197
43 40
----
58 59
34
98
281
89
-----
05 48
11
63
49 23
588
76 38
18
21
41
281 965 9 616 914
16
806
i
- - - -
46
669 725 338
200 000
61
071 7
50
04 40 34
-- --------- - -------263
50
571
1
228 547 50 34 148 1 491 62 04 44 631 1
BENEFICIUL
0
-- -- -
- -
-
50
-700 000 -- - 441-000 000 --000 -
7
13 01
0
459 255
200 000
10
79 29
1
1 311
mare
17
800 949
55
Ortiso ira
spa
spa
316
100
Deti
comunalá S A casa de pästrare Inst de credit econ
000
58
Montsafeld
SA
59
182 650
Non
credit s p, a
358 595
64
nou
economie
Casa de e Casa economie Inst de economie
26
381 1 587 515
100
Besenova Haul
ditoare
12
834
50 000 -
Casa de pastiare S A
4 535
1 507
Haul
DIVERSE Fonduri
rente cre-
44
-
750 000
ger
e
---
425
,
Conturi
spre ructificare
Z
29
525
200 000
Mare
Gutienbrunn
de schimb S A
Banca poporalá soc
590
Tim Fabric losefin
SA
Prima cash de eSA Gloria s. an p md ,
trias
adul_nou
de
588
onin
constr s p a
,
587
a
soc pe actium Casa de soc pe actliim de edit soc pe ac Banca soc pe act de arend celai e S A Popular& S A
57
58
spa
agricolá s
Casa de pästrare 57 57
8 000 000 4 000 000 8 000 000 2 500 000 5 000 000 000 400 000 180 000 000 000 000 000
rente debitoare
IB
------ - ------------ - ----500 000 50 000 35 000
Sanpetru
espa
de
popular&
567
i
Aradul
pe ac
soc
Banca Casa
PORTOFO-
Comun a
e soc pe actu
de
.
CAPITA-
159
8
471
705 706 708
ALMANACH ,ARGUS SEDILL
DENUMIREA
SOCIETATII de
Comuna 15
e
Bann comecuala
Indust s an
soc pe act
de de
721
,
722
de pasti
723
de
75 000 -
(
Banateana
de
500 COO -
soc pe act Inst de ciedit econ
\ Sanicolaul
400 000 -
soc po
725
726 Casa de past
Mare
Cenadul
SA casa de soc pe actium aj s a
B 728
729 Reuniunea de
casi de 731 de pastrare soc pe act 732 Prima casi de oSA past pa Blumenthal 733 734 Centiah soc coopeiat Beiffetsen SA 735 Banca g de ci tang 730
populai
736
BUCOVINA Judetul 737 Banca C imp Lungul Moldovenesc
soc po act
Muntemlor
738
739 B inca Cornea in S A 740 Cieditul
741 Banca de Est 742 743 744
de deposite sucurs ul
--
000 -
e soc pe act
Comerciala
724
-
37
icol
240 000 -
--
Comlosul Banal
germ
iermata
t
000
000 -
250 000
1 500 000 -
-
000 000
000 000 000 000 012 71 000 500 000
toare
Lei
433 255 -
2
406 564 -
2
90 43 9
34
075 -
18
10 8 7
3 053 699 -
,
,
soc
p
-
20
20 13
-
886 514 -
362 454 50
68 25
58 33
130 314 07
911 95
44 64 38
-
984 15
487 968 86
956 13
692 -
- --
783 270 -
2 792 737 483 083 786 1 790 500 500 1 094 000
5
422
-
-
500 000
856
-
www.dacoromanica.ro
--
--
7
--
-- --
7
-
7
787 631
28
8
009
737
940
-
Z
-
71( 711
258
86711
2
-
71(
4 1 998
-
4 7Z 01
7
-- --- ---
26
1
41 342 01
73:
234
- --
98
15 000
5 2 8
-
38 73 - 731
78
772
42
-
o
Lei
5
82 063
91
38 245 375 51
223 200
----
-
05
500 000
-
44
3
7
Jud Suceava (Bucovina) 746
8 296 757
7 529 098 266
Judetul 745 Binca
60 64
372
50
222 197 65
--- -- ---
390087
64 55 491 34
87
98 50
Lei
10 91
4 721
BENEFICIUL
8
1 073 565 1
Lei 100 000
05
12
--
DIVERSE
rente cre-
6
1 339 120
161
65
62 607 447 50
3 392 009 -
B
354
70
500 000 -
actn
soc pe
720
N endort
B-cc
soc
717 718
000 --
Depuneri spre fructificare
Conturi rente
Lei
400 -
're
p
Banca , Besenmeana veche s p a 712 Prima casa e soc p act 713 Casa de e 714 Puma de Istrale soc p act 715
PORTOFOLIUL
CAP LUL
ALMANACH ,ARGUS'
-
378
7 74
1
4.74
7 626.559 0
-- --
167
-
241
41
2
74 3 791
744
-74 74
162
163
SEDIUL
SOCIETATII
r48
BASARABIA Judetul SA Banca popol de credit d SA
--
1
,Cahul
C
Banca Basarabla , Centraa din Basarabla S A jud , de md a Basarab
1
000 ,, ,,
Ismail Banca
3 000 000
Soroca
Banca Nistrul Roman , Soroca ' p md
1 208 400 500 000
agricult
---
-
B
831
12.500
DIVERSE
rente ditoare
Lei
-
Z
1
--
- --
75
50
-
50
1 008
0
-
262 000
54
-
02
3
1
- -
H. G.
- -
1 101
670
-
629
3
48
-
RELERVE LEI
CITITI ZIARUL -
H G Silberman
ZIAR
No 15 Etaj
a
APARE
orice Produse Petrolifere
vinde cisterne
000
GALATI
TOATE OPERATIUNILE DE BANCA COMNADITA
8,10, 20, si
buto
ORGAN ECONOMIC
Expeditia promptä
FINANTE, COMERT, INDUSTRIE, AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
-
C - IASI
COM ERTUL PETROLIFER" (Comandita
273 773 64
SUCURSAL.E
ORDINE DE
SOCIETATE
12,75(
17
CAPITAL
Face once operatium de banca Curente, Depuneri spie e,
7
788
SOC1ETATE
Unirei No 15 (casa proprie)
360
01
I I
SOCIETATE IN COMANDITA
- -
-
051 1 1
BENEFICIUL
Le
Le
-
-
1
310
il
eu-
rente debi toare
o
Lei
Cahul
r56
PORTOFOLIUL
LUL
M
10....-
II
www.dacoromanica.ro
.
I
Tr.
00
I
000
I
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
874
BILANTURILE
DENUMIREA
SOCIETATII
INDUSTRULE PE ANUL 1924 Mateni prime
SEDIUL
DEBITORI
Materiale Comuna
Lei
167
Lei
CREDITORI
DIVERSE
BENEFICIUL i
B
B
13
a Z
VECHIU REGAT 2
Tesätoria Soc Anon roman& de bäutun gaz
500 000
08i 746 25
50000
Tmogr Liga Poporului S A Fabr Acquila S c de baut gaz
-
220
351 25
- --
70
64
19
-
131 000
-
-
000 000 600 000
48 065 75 6 737 72
000 000 5000 000
4 528 923 85 2 156 866 45 45
05 35 35
000 000
4 250 91 175 212 66
40
40
000 000
935 71 65
-
-
19 20 21
6 000 000 6 000 000 o 000 000 5 000 15 000 000 512 000 1 500 000 000
60 873 333 86 10 183 957 35 381 317 55 5 272 688 90
26 991 520 26
12
3 5
Societatea
de electiicitate
30 75
09
- -
68
36 65
60 38
-
-
17
60 54
47
Judelul 6 7 8
9 10
Ti aian Soc anon p md lemn Atlas Soc anon ,Mermos soc an p de tricot Bet cules
de
an p md
Doaga
icau
soc an
1
--
20 50 75
20 90
99
33 50
- 30
- --
855 466 35 95
13 889 867 20 35
942 117 80 50
11 12
45
10
13
-
14 15 16 17
45 90
25
-
E
80
Judetul
Soc an rom de navig pe Dunäre soc anon 1' Dacia Fabi de 14 abr de uleiuri, vops Santiei ul Rom mia 16 Maritima soc an de navig 17 18 Dunärea soc an de navig
45
11
Danubiul
Inti eprindei ile mdustriale
ia Meteiul Manole
22
27 28 29 10 12
anon
Societatea industi a soc anon ,Concoi dia soc anon Progresul Balcicului soc anon Coastanta , Industria Rom soc an Moara Victoria anonunä de ansport Rom soc an. Industria agi soc an Mmerala soc anon Dobrogeana
3)
3
Nehoiasi
Nalejda 24
))
de
soc an
arte graf S A
uargic Bai
tuna
onst
3000 000 000 000 470 226 700 000
000 000 8000 000 748 500 4
5 000 000 1 000 000 4 COO 000
300 000
260
70 15 10
60
491
1 571 634
-5
'7 394 674 55 10 733 550 605 90
007
1675 700 30
-
-
038 70 70
547 25
95
5 978 353
--
169 25 356 20 3 579 233 86 120 73 3 221 482 30 1 356 538 90 4 358 231 55 240 847 20
85
17
0
678
185 42
059 9 897 50 415 605 300
-
39 97
5
2 583 526 05 19 193 454
55
)1
264 054
-
60 90
-
-
577
463 196 541
1 307 339
167 000
-
55
44
1 167 865 70 18 476 142 30 6 486 010 95
341 394 32
255 617
226 142
627
-15
10
55 65 74.100 612
97 75 90 991 895 10
65
80
-
-
-
14.577 102 10 614 15
334 154 80
60
000 25 134 65 8 938 831 95 3 679 090 60
- --
05 85
35
101 767 )5
www.dacoromanica.ro
6
- --
-
- --
246
461 643
80 95 68 68 60
-
50 20
21
-- -- -- ---- -- - - - -- -50 20
- -
-
56 '7
19 20
23 24 25 26 27 28
50 29 30 45
31 32
33 34 5
168
ARGUS SEDIUL
SOCIETATII
Materli prime Märfuri Materiale
DEBITORI
CREDITORI
Comuna B
36
37 38
40 41 42 43 44 46 47 48 49
51
52 53 54 55 56 57 58 59 60
Moara Steaua Soc anon soc an Fabr Un & Moessner Fleming ' fabr de uleluri SA
Galati
Watson &
Apollo fabr de Societ Anglo-Rom pentru md. Compama Soc anon
» »
Nlvodul ' Soc anon rom Etna fab unite de uleluri, cue etc Soc anon de expl a lummatului Aihimedes Fabr de ob de metal pr an. Dundrea' s a p expl de paste consum Soc coop de productie
Fabr
Romanea.scd
283 787
Industinle ceranuce, soc anon Concordia soc anon Energia soc anon
Industriala
000 3
a
soc
Mercur ' s a Fabr de cons ahm s a fabr de paste de postav Oltenia s a Scrisul ' soc an Chnepa soc anon Ramuri" institut de arte grafice Trawl soc coop p act fab bi Cladirea soc anon ' soc anon 62 63
Dorohmul s a Fabr de pielAlie
64
Forestiera
s
Fibrotic
p
s
a. Fabr rom. de postav
68
Unirea
69 70
Laboratorul Atom ' N R-vitza Române soc anon
72
de
coop Fabr ape gaz
S a de locmnte
soc anon
4 000 000
----
--
--
-
-
304 867 98
7 173 177 41 56 10 164 859 871 65
-
13
2 128 634 2 650 902 9 222 150 4 130 446 130 000 02 7 115 888 873 7 600 000
-
--- -
3 536 682 30
--
34891 621 902
70
24 279 822 80 689 712 90 9 664 175 9 714.398 50 316 764 75 248 05 173
5 693 004 4 784 40 923 528 2 592 245 48
2 845 577 90 2 917
14 392 114 24 17 657 535 90 235 10
375 156 40 447 22 385 181 30 i 153 971 666 242 20 i 956 474 40 830 715 56 827 25 712 109 50 1 891 50
859 25 5 137 074 786 50 19 361 I 269 509 33
5 134 999 37
003
32
258
23
466 783 25 894 709 723 46
40 3 085 517 242 09 12
709 910 299 184 30 664 975 02 66 803
070 302 87
677 4,156 441 98 285 509 70 828 208 83 423 650 7 770 99 480 024 95
325 300 -
885
00 -
950 -
1
-
1
42
1 057 538 05 43 495 75 44
218 964 30 921 58 87 739
45 45 265 401 50 47 159 254 15 48 15 49
313 876 04 542
23 060
- 0 -- 52
1 246 597 RO 50
53
164 705
-
32 199 55 54
259 409 50 6 171 24
14 729 190 47 841
- 55
62 56 475
617 97
16
6 108 304 67 25 33
40
2 204 559 25
20 3a
203 821
i
778 267 50 38
i 042 699 90 39 6 8163
189 149 77
997 544 07 36 i 195 628 70 37
972 876 40
95 25 39
4
Lei
B
89 650 -
53 920 013 20 926 275 40 546 34 257 558
520 -
1
Lei
BENEFICIUL
35 22
08 58 17 59 46 60 61
458
86 350
62
50
70 63
30 627
37 045 756 05 307 182
018 70 64 659 93 65
657 900 5 878
266 646124
201 810 75
3 459 844 85
66 469 39 67
42
500
226 552 20
5 314 233
809 835 05 90 551
2 561 1
055
.
Codru
soc
2 500
1
66 67
sap
000 000 000 000 2 500 000 000 000 000 000 000 200 000 10 000 000
a
Judelul
hul
»
--------
32 37 902 1 107 994 7 823 624 30 586 802 65 3 734 000000 7 959 211 i 001 750 i 386 933 14 6 794 991 000 000 3 470 3 597 9 493 42 2 200 000 1 750 000
20 000 000 6 000 000 5 000 000 000 000 000 000
»
B
DIVERSE Fonduri
constr
Tg
2 500 000 5 000 000
--
18
-
000 3 000 000 000
--
2 179 025 34 2 218 544 80
3
-
-
586 555 842 192 51 571 35 6 61 038
2 196 290 30 972 1 657 536 3 153 890 55
www.dacoromanica.ro
719 41 937
824 90 9 047,922 44
140 400
571 183 23 6 171 461130 641 172106
377 394 25
2 472 000 -
-
68
710 500 -
69
940 90 70 1 732 30 872.703 44
ALMANACH ,ARGUS
170
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
Teren CAPITAL
ALMANACH ,ARGUS Mateni
Comuna
i
11
73 74 75 77 78 79
80 82 83 54 85 87 88
89 90 91
92
sa
soc anon
soc an Dacia soc anon a soc anon Industrule Chimico armaceutice Olea s a de Fischer & Co s a Casrnca soc an soc anon Viata Chseu1 soc an Dacia soc an soc anon Ceres soc anon Dacia s a de constiuctii Moldova s a p md de tricotaje I
Vagonul ,
Strungul
2 722 560 570 324 45 1 590 172 55 16 396 368 87
000 000 000 000 000 000 2 500 000
973 15
70 310 30 13 264 877 50 5 826 82 531 40 651 375 50 395 75 40 5 90 1 291 366 358 553 04 315 494 80 70
- -
000 1
2 000 000 000 000 000 320
000
--
087 835 15 7 50 2 499 245 55 4 529 004 46 722 55 968 657 35 689 780 40 115 35 4 646 507 45 210 930
--
-
10 70
1
50
398 383 55
180 000
-
CREDITORI
Lei
Lei
95 30
3
12 OJO 000 0 000
soc anon anon soc anon soc anon soc anon
DEBITORI
Instalattuni
17
B
-
80
6 734 892 2 970 210 15 45 05
4 947 586 50 10 953 402 61 85 25 9 990 553 20 1 570 892 70 59 82 78 75 95 75 .315
-
28 424 380 7 432 678
101 102 103 104 105 106 107 108
soc anon Mulag soc anon camlonaj Otran s a cornpt de transp Soreup Soc mnon , krgus soc anon , Romana s a p Ceramlia s a Fabi de de
igrutul
111
112 113
000 000 --
500 000 -
,
rom & Italo-Rom Unite
soc an
soc anon soc anon Costmescu S A
,
000 --000 -
18
Uimele Metaluig xcelsior S A ,
s
soc
ap
soc an p
de
industriet
& fils soc anon de ul soc anon Ci soc an p md agTlc soc anon , Moroem soc anon de Arrf s a soc anon I uceafirul soc anon Mmele de aur din Romania Punga soc anon a soc anon de petrol soc anon de petrol I ineaseä s a p sond
000 -
121
122 123
,
,
----
000 000 000
,
117 118 119
2 232
30
-
sa
, Nautic't 110
000 000 2 Ou0 000 -
10
502750
071
30
8 725 642 7 266 405 5o
-
801 870 15 27 331 612 12 8 221 09 484 85
-
421 382 7 599 )76 96 65
4
-
670 1 736 644 55 91 48 233 80
000
--
- 299 976
30 8 998 040 54 48 86
45 20
-
- -
20 12 441 382 78 203 000
-
-
25 103.151
14 931 208 05 611
94
2 000 000 -
(XX) 000 -
-- --- --
-
90 85 3 344 045 26 10 587 26 457 402 988 16 471 85 60 592
5 148
3 696 059 99 855 885 7 483 374 1
954 55
37
111 77
-
-
--- ---
887 854
www.dacoromanica.ro
--
-
-- --
645 19 860
- -- -
47 079 676 10
- -
15
3 000
337
90
-
04960
520
--
330 80 05 34 25 161 25 90 833 30 95 90 504 289 5 670 15 05 62
6 848 867 88 54
278
-
- 15
- 54 148 7o 80 041 39 472 82
10
50
81
-
39 77 72 64 40
000 171
8
50 60 85
05 30
20 178 639
67
192
845 95 90 85 14.972 38 18
170 871 1
-- ---- --- - -- --
15 55 65 35 77 05
110 -
94
66
48 16
2 970 1
95
70
81
82 85 86 88 89 90 91 92
82
-- --- -
o90 85 208 617 30
15 10
7 425
43 457
-
46
50
981
298 145 747 10
50 66
23
7 7
85
-
--- ---- --
0 90 6 957 596 4 75 000 99 460 1 770
Z
42
78 809 1 048 028
--
B
- -
197 850 37 076 70 831
77 2 380 83 900 05 04
75
545 250 99 5 571 792 024 93 7 342 90
-
32
45
198 241 90
75 0 36 09
02
-
Judetul 94 95 96 97 98
Lei
Lei
30 38 75
50 35
BENEFICIUL
Fondun
--- -
557 459
000 20 591
5 190
91
98 99 100
loi
102
82 81
105 17 106 11 108 109 85 110
-- --- -
94 95 96
112
70 113 03 114
221 601 72 116 03 -- 118 453 119
-
-
- ---
120
921 74
122 123
1 72
173
0
S OCIETATII 127 129
131 132 133 134 133 137 138 139 140 141
143 14 145
147
14 149 15
Samtas
156 157 158 159 160
162 163 164 165
167 168 169 171
17 17
175 17 179
soc
anon.
Strehaia soc an
sa
Industua soc anon SARNIA s a Subsolul soc
000 1 000
Romaneasc& de gaz metan s a md
000
90 450 000
UPR
arme petiol
soc anon L Soc p md Cuvantul Evanghelim soc coop Fabiica Stella soc anon Aquila Franco-Romaná soc an Tip Române_Unite soc anon s a Fabi cons prod , Ind ahmentard s a lichidare) Griyita s a de Calea soc p expl camere Suter soc anon ,
o-Chumea
Moaia
ogresul
s lemn a
,,Tarau s a p md s. a. p petiolului anon din niecanici Rahova p md lemnului Turcoaia-Granit s a p expl car Dealul-Lung s a r p expl pAd Thrlungul soc anon Motorul soc anon P9dui ea Muncelului soc anon Boteni s. a p expl Constructiunea` soc anon Deva soc anon de electricitate Energia soc anon Geonafta'
Reforma Soc Rom
p industria de bumbac Mica S A R Curierul Judimar Societatea de petrol Roman
872 334 030 874 22 492 957 40
000 -
5 000 000 200 000 -
000 -
4 000 000
000 -
573 568 947 20
1 223 068
-
)-
048 09
-
300 000 500 000 -
000 442 572 10 000 000 945 96 240 000 218 05 8 000 000 19 200 000 000 - 88 146 825 23 000 000 3 3 2
-
464 645 696 16 442 985 15 405 392 873 78 38 237 521 17 769 915 08 583 540 85
977 090 40 2 894 544 75
-
13 681
65 026 609 078 60
322 59 598 95 5 302 739 91 863 848 05
-
791 552 836 61 12 785 41 800 378 39 94 297 264 82 1
2 538 327 35
4 000 003
3 100 000 5 000 000
000 -
9
00'
--
-
000 000 -
--
000 000 5 000 000 00 1 000 000
---
6 000 000 20 000 000
1 250 000 -
2 216 616 25 498 60 3 564 797 56 7 5
259 95 70
3 424 5 976 922 19 21 378 843 91
-
3 838 209 34
-
6 124 618 15 6 150 528 9 833 560 65 3 489 208 80
550 826 743
041 90
078 952 60 000 080 266 70 30
2 347 448 74 2-541 262 10 478 029 70 29
36 204 258 1 272 815
000 -
97
369 -
207 45 941 45
3
956 191 49 74
91
49 043 32 508 30 100 142 80 61 751 430
www.dacoromanica.ro
H
DIVERSE
4 507 395 40
169
-
80
081 88
28
170 687
--
475
71,
d 584 758 32 466 030 24 60 6 444 457 29 3 9kb 211 65 172 49
-
1 333 70 523 509 03 2 302 838 14 20 21 05 19 403 657 25
57 586 640 1 087 45 5 226 951 30 857 11
859 100
-
962 44 1 093 504 78 3
68 26
600 525 4 186 96 16 519 362 265 057 32 586 398 03
-
151
697
-
-
40 412 25
25 85
88 80 70 87 34
55 25 456 918 67 38
-
51
-
6 988 81 91 833 50 90
245 796 75
-
26
874 153 10
841 763 562 244 56 556 973
189
59
130
55 60
8a4 943 16 141
76
142 76 143
1
241
17
468 391 95 55 956 147 75 2 901 036 40
631
128
138 422 95 139
----
-
11 537
127
80 2 315 50
6 251
7 008 486 33 3 381 381 99 620 165 71
55
368
- -
307
36
28
- -
- -- --
832
491
32 126
133
35 30
-
-
8 378 999 55 46
41
75
-
921 194 80
21
- -
-40 39'85 326 2590 131 409 -- 85-- -53 246 8062- 13433 - 45- - 05 136137 528
74
28 25
90 40
380
- --
19
647
513 851 915
o
30
05 26
291
BENEFICIUL 8
Lei
15
731 177 85
000 049 973 13 3 480 86
--
000
839 392 75
4 873 947 16 5 120
542 50 90 5 227
16 811 416 161 21
12 000 000 -
Lei
73
505 777 735 91 25 593 8 000 253 67 930 000 348 837 15 746
CREDITORI
B
30 000 000 -
Fontana s a p soc anon Bauxita soc anon Fabrica de
-000 -
1 000 000 -
1
nay
Lei
i
,
textila Franco-Roman& , Auxiliara s a p tiafic de fei Ciclop soc anon
S I
152 153 154
Comun a
Helvetia soc an. p md Albina s a Fabi de Rom de cinematograf IR DC Carmen s a p transp Aui a soc an p petrolului Rom Amelicaná s, a Industria. s a (in ) Astra s a Rom dela Dunäre s. a Alcor soc an. p petrolului
125
Materli prime
SEDIUL
D ENUMIREA
309 630
-
50
454 069 365 342
-
-- --- -- - ---- --
145
148 80 613 70 149 150 1 249 326 84
50
1
51
25
10
329 72
1 598 533 70
174 312 78 157 12 47 3 425 063 159 60 160
25
85 162
--
-----
111
497
30
161
168 15 164
1 927
-
-10
--
30
06 22 579 50 170 000
-
33 67 166 167 58 168 06 169 71 170 171 172 39 173 75 174 305 36 175 83 176
-
31
- -
382 715 05 178 179
ALMRNRCH ARGUS" SEDIUL
DENUMIREA
183 184 185 186 187 188 189 190 191
192 193 194 195 195 197 198 208 202 203 204 205 206 208 209 210 211 212 213
Comuna
de electi
gene,
Casele populare S A (in hchid ) , Bisti icloara s a p expl Balta-Albá soc anon Petrolea soc anon
Spic s a p
s Foresta Munera soc anon Romania Forestiera soc anon min Indumin s a p s a p md forestierá Soc Rom p mater de constructil
Clucei easa s a p Intrepi inderea soc anon Gi aphotyp s a p
Prim conduct
Petrol-Block soc anon Freres soc anon.
soc
anon.
218 219
220 222 223 224 225 226 228
230 231
233 234
000 5 000 000 000
3 000 000 5
50 000 000 6 000 000 000 9
soc anon
000
, Reconstructia soc anon Tipogi Gutenberg soc anon Fminescu S A Inst de arte af e
de ansp intern Sc-ker Co Diana soc anon Dude,ti s a de soc anon 217
214 215 216
667 000 000 000 3 000 (.00
Aui ifera soc anon Techirghiolul soc anon
Putna soc an foi s a forestiera S
Campulungul soc anon e abrica de Luthei de petrol Vega Socec & Co soc anon
Di A
beanu soc anon
Cai bon soc anon Cometa soc anon petroliferá
Institut de arte grafice soc anon Industria Foi estiel anon de petrol Carbonifera S A Rom Albma s a fost Max Fischer Co soc anon Fabi de consei ve
SA
Moaz a
Titeiul
soc
anon
-------
000 500 000 5 000 000 5 000 000 000 P
-
200 000 000 -
SA
Cieditul Forestiei S A de Granitul s a p
B
s
SA Contnientala Forestiei Societ Staicovici-Economu S A soc anon Stella Peti Bei
Lei
3
(sed Fiume)
Foi
Matent
DEBITORI
Matenale
SOCIETATII 180 191 182
Teren,
PITAL
RLMANACH ARGUS
000
3 500 000 2 500 000 1 400 000 1 000 000 4 000 000 3
000 2 000 2 215 000 28 000 5
1 762 000 000 000 000 000 000 000 5 000 000 000 000
14 000 000 6 000 000
000 000 20 000 000 25 000 000
-----
----
--
--
------
--
---
---
Lei
Lei
4 448 644 87 6 822 198 50 19 766 963 10 12 707 7b8 30 4 955 489 07 818 382 38 494 291 6 442 741 60 611 55 4 884 784 37 1 077 403 26 3 568 440 20 003 551 85 603 123 84 8 361 523 70 6 355 914 84 41 5 553 5 195 129 65 982 41 8 361 000 8 342 21 307 208 36 79 9 749 18 972 888 15 9 838 207 15
21
19 828 335 02 1 100 000 819 936 37 7 002 938 72
3 402 822 03 1 792 010 07 4 949 478 18 33 246 916 302 02
5 727 464 3 427 793 10 842 373 779 1 012 417 3 461 126 25 010 333 6 882 765
25 97
395 470 463
B
-
35 90
- -
8 173 734 70 4 699 4 989 721 46 90
-
- - - -
20
6 969 835 45 47
40 000
- --
465
40 768 85
1 595 146 94 75 65
90
- -
173 133 -
603 556 80
74
25 301 831 75
8 961 835 083 618 60 70 621 460 16 987
-
-
701 582 85 40 991
6 127
7
629 53 59 082 627 76 45
75 69 65
70 85 929 .37 794 170 72
07 55
26
-
975 315 80
--
69
93
-
65
49
1 503 870 40 714 582 22 98 46 7 252 5 377 239 25 85 35 54
86
3 504
- --
3 675 656 10 26 271 199 74 28 169 151 90 10
65 686 630 86 78
-
761
75
-
90 75 27 58
475 41 059 569 81
87 28 55 43 46 1 239 722 75 343 938 909 83 88 57
3 204 909 39 05 02 10 822
- -- -- 25
45
10 28 25 10 632 724 45 49 074 25 1 276 55 1 271 113 15 3 017 929 34 559 75 30 751 844 '7 296 360
o
Z
B
62 215 232 87
96
15
- - -
Lei
-- - - ---
13 401
145160
065 315
t2
04
www.dacoromanica.ro
50 563 21
57
- -
-
- --
- 62-
10 845 308 95
65
-
Lei
53 04 98
- -
96
115 240 539 368
Lei
- 825 857 98
4 144
BENEFICIUL
Fondun
199 493 20
95
995 65
615
44 23 43 65
38
1 516 50 3 981 360 80
75 457 35 085 143 01
B
- --
--
DIVERSE
CREDITORI
32 40
18
15 93 82 50 97
4 213
Lei
175
1
179 75
--
--
-27 -- ---
-- -90
20 759 546 90 000
- ---- --
369 801
--
39 1W
-- -25
853 746 880 103 90 19: 5 537
38 194 768 907 15 19' 99
- - -- --20!
933 1 451
40 40 20 40 65
10 204 - -05 8
-
-
97 22
-- -_ -- -
50 40
91
7 9 1
123 794 28 58
- -
42 413 51 03
21! 6 7
31
76 179 631 57 467 44 53 85
2 3
21 8
291
3 238 029 608
61
-
--
9
08 63 22 24 22 29 224 22
- -
22
5 581 933 48 22 66 22 49 22 9 23 102 395 79 60 23 69 23 3
- - -
23
ARGUS
176
SOCIETATII 235 236 237 238 239 240 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 237 258 259 260 261 262 263 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 282 283 284 285 286 287 288 289
Otet
abrica de s a de soc anon Macazul s a p md rneta.lurgicá s a p expl de s a petroliferä Somet Petrolif nat Ci ucea soc anon rancesco Cmzano soc anon a Petrolului SA AP
Soc
Phigul iomanese S A s
Societ de
ap
soc an Comun Bucuresti p constr Danubiana s a Fabiic zahâr Carpatma soc an forestierá Soe de Fabi de spirt Biagadiru soc an de bete Blagadiru an. an a uz metaluig Lemaitie Societatea asociati Generala Petrohferá S A SAR Forajul s a p sondaje petr, mrne Moat a Decebal S A soc an de sticlAiie , Loydul maritim rom s a de Proprietatea soc anon Govoi a soc anon de petiol Fabi de mpl tesátun A Valea Lungá soc anon Chrti1a-Bucuresta s a p fabr zah Refauerea
s
,,Suchard
ap
gen tehn Ing Eremia soc an de transp NAdejdea soc an Internationa1a
s a p md
Travel sa s coop de prod Tudor
anon
Sondrum
rom
Oja" sociaate
pt
anon
consum de acumul
'
, Industria Rom de petrol Societafea anon Rom de financiare Asfahul Catina societ Cafina soc anon , Petiolul românesc Distilernle ieux Célestins ' S A ,,Postavul societate anommá Soc an rom p conducte de Edilitatea societate societ anommä Subsolul Letea prima soc p fabr hârt Societatea gen de gaz electricir.
DEBITORI
Clädiri Instalatium
Comuna
soc, anon
Másura
Materii
SEDIUL
DENUMIREA
Lei 400
000 5 000 000 15 000 000 4 000 000 144 000 000 16
6 000 000 1 600 000 5 000 000 000 3 000 000
00
730 000 000 100 000 3 000 000 000 80 000 32 000 1 000 000 000 009 500 106 174 950 12 500 000 700 000 300 19 182 500 22 500 000 1 000 000 000 000 52 000 000 000 19 561 500 2 000 000 20 000 000 000 411 875 000 1 000 000 630 000 20
1 000 000 000
000 000 9 000 000 32 000 000
B
435 478 309 303 8 470 407 18 960 088 97 143 652
55
26 10 61
6
130 698 011 70
255
-
4 730 833 25 438 000 946
69
14
28 091 105 416 668170 817 557 98 117 575 46
5 243 087 40 19 560 000 102 263 340 29 280 784 05
--
9 147
166
95 715 85 98 307 486 26 18 837 972 85 280 278
-
26 168 3
i
71
35 60 425 116 52 501
59 357 155 29 18 103 074 15 22 092 660 88 1 615 760 58 865 21 406 97 1 725 000 421 258 42 4 688 705 74
--
-
25 1 592 918 11 44 210 091 095 62 400 2 000 000 35 057 643 89 199 802 14 965 008 55 479 419 92 5 950 342 71
--
7 502
--
13
CREDITO RI
Lei
- -
j0
55
60 788 03 25 739 270 55 955 884 54
- -000
-
08
421 713 836
60 94
4 805 376 76 15 472 884 98 06 355 288 10 1 336 70 424 440 45
-
211
25 36 488 957 80
32 138 73 50 995 11 631 393 10 2 550 293 95 50 233
-- -- 7 772
13 856 331 33 801 069 38 09 33 666 209 742 3 201 578
10 4 593 984 ,5
522 517 40 75 1 999 19 84 8 921 286 29
21 231 597 39
13
011 16
44 69 050 10 886 106 22 426 804 1 549 395 679 669
25 92 30 75 73 33 40
65 2 196 654 35
15
602 80 18
173
51 643 977 33 518 69 076 962 189 230 947 111
1
80
-
2 191
2 232 70 101 353 091 97 43
--
-
90 251 18
-
45 34 96
98
-
55 613 197 89
45 57
1
7 5b3 083 54 2 922 301 75 852 570 35 346 666 654 82 50
--
43
051 149
71
60 65 3 375 823 26 86 749 746 76 34 27 297 148 09
55
- 99
15 10
23 83 20
- -
23
43 65
91
201
45 296 41
66
6 455 608 70 35 13 572 061 47
b3
944 641 95 08 90
4 713
15
22 33
13 280 1.67 62 26 205 25 71 45
014 8 893 847 33 204 4 562 37 147 273
23
32 10 87
- -
72
902 15 42 2
Lei
--
343 406 95
-
640 862 75
-
3o
--
34 064 83
---
37
488
-
-
25 12 12
72
103 704 919 67
----
----
---
--
--
71
24(
96C
8 836 7 138 008 130 038 353 2
05
30 24( 86
53
25( 09 251
-
32 85 55 93 25E 05
- -- - - - -- - - - - -- - -- -- -- --- - -- -- -- -
361 20 045 95
Z
007 192 49 241
72
000
o B
972 45 65 23(
5 155 66 40
57
- -
9 035 441 93
BENEFICIUL
Fonduri
13
- -
409
35
5 856 316 67 6 594 754 82
36 36 025 229 78
726
Lei
177
25E
2 791 374 85 26(
90
261
42
05
26E
49
641
59
85 95 938 865 50 27(
14 420
35
04 93
75 1 631 57 828 10
447 125 900 273 25
698 35
35 975 236 31 27E
752 191 12 101 205
-
-
28( 281
40 48 70
67
35 863 53
271
70
221 85 28E
120
74
29
12
www.dacoromanica.ro
178 179
Teven,
SEDIUL
prame
SOCIETATII 290 293 294 295 296 297 298 299
302 303 304 306 308 309
310 312 313
315 316 317 319 320 321
322 323 32 326 327 328 329 330 331 332 333 334 336 337 338 339
Comuna
de Ripiceni Fabr Concoidia soc anon petrolifei Rudolf Schmidt & Co soc anon Bitmnul Matta s a p expl min s a Industna forest din Transilvania
societ a atel Vulcan s a dui Bucovin t S A Industrn Bouiul soc an Fabr de
Universul soc Firul societate ' soc anon Forestiei a Victoria soc an de constructu soc anomma Otetul Redeventa societate mihtare Societ pentiu Pallas soc an p nid petrolulm p coptul fabr Frigul societate Industna motoareloi soc somet anommá Romania metahirgice Neptun S A
Venus s a Rafinene de petrol soc an S A R de constr fost Schmidt de sticlAne
Societatea
28 125 01 0 24 000 000 »
»
»
Cristalul societate estlei a Umon societ acetil etc S A R p mdustr Lampa societate Electrolux societate SA Industna agr soc an Cai tea Industna oduselor ammale S A
D
s
a p fabi
1
» »
-
-----------
--
000 -
1
-
5 000 ( 0
7
000 000 275 000 » » >
-
--
--
25
0
-
000 25 000 000 20 000 000 700 000 000 4
-
000 00 -
3 000 3 >
54 433 103 506 287 5 856 068 3
92 460 19
000 000 00
-
292 500 -
17
41
1
09
230 -
39 580 960 23 108 013 564 421
901 81
11
06 97
929 42
515
31
101 38 -
431 586 3 514 415 5(
60 400 060 5 996 020 19 640 322 1 353 451 3( 8( 34 334 3 034 266
9 096 841 8 664 306 5 958 851 890 1 506 450 4( 5 518 555 19 699 199
-
-
2 436 752 424
-
-
63 707 327 67 228 090 264 90 591 34 3 320 417 58
336 709 262
41 501 679
228 547
71
31
245 610 114
5 500 105 -
000 830 55 05
2 184
4 183 453 72 832 530 29 45 281 505 76 2o4 15 1 327 455 19 3 838 227 74 151
882 35 61 019 667 57 43 3 95 14 214 875 85 820 984 07 4 987 971 60 730 5 4 444 650 10
892 942 1 830 928 60 1 258 161 75
-
582 294 30 39 589 555 41
40 500 -
108 720
171 391
-
2 388 960 667 470 818 379 17 474 796 535 495 109 307 5
-
401
700 -
524 349 40 98 085 857 759 36 6 331 44 C81 566 637 018 7 093 479 838 160 798 051 1 683 728
151 095 541 185
020 -
318 824
12
-
33 93 90 15
10
0
30 168 653 93 508 146 214 93 232 80 975
www.dacoromanica.ro
64 171 026 08 188 075 659 74 18 278 858 58 '7 809 063 35 924 90 350 93 694 103 275 068 61 60 934 707 21 861 55 6 368 737 15 482 2 274 131 4 724 58 50 3 007 7 418 282 60 25 980 574 29 2 117 588 38 37 855 660 86 5 728 723 31 9 580 831 60 6 295 394 31 05 80
176 587 18 1 489 156 52 803 780 20
109 48 5 001 137 35 2 566 037 75 30 202 40 6 197 372 56 36 954 851 54 598 008 50 8 569 583 83
7 760 -
'711
35
4 985 321 96 15 291 097 08 939 167 80
87 38 67 943 35 7 b03 736 23
DIVERSE Fonduri
CREDITORI
228 742 -
785
2 230 662 4( 6 525 5 057 8( 51 679 290
35
746 50 782 847130 79 103 459 59 4 158 092 14 615 751 59 3 649 474 06 5 983 856 92 90 1 906 05 2 679 244
169 259 -
-
»
ciment
--
500 000 500 000 550 000 600 000 000 000 5000 000 8000 000 400 4 750 000
Peti olul societate Sospiro soc anon de petrol
gips Reunite
--
000 000 -
Flondas societate Vitesa ' societate fost P & C G-tz S A p expl de 341 Planeta soc anon de petrol 342 Produse' ahmentare soc anon 34-1 Ifelman soc anon transport 344
000 000 2 3 560 000 3 500 (20 000 40 000 000 750 000 5 000 000 000 2 000 000 5 000 000
400
Moara Ohnazu societ doveni c anon Moi Banmai societate Asfaltul societate Soc rom de elect Siem _Schukert Impiimernle Independenta" S A
soc anon p transport Danubiul societate Cult Neamului Romanesc s a veget Vultur s a Fabi de ' S A ezentanta
2i 000 000 5
»
Materiale
i
Bueuresti 60 000 000 » 000 000 000 000 » 6 000 000 465 000 000 12 000 000 » » 30 000
DEBITORI
84
9 766 5 297 426 36 5 101 841 131 1
58 98 201 73
1 044 048 06
622 63 26 3 072 447 22 503 462 2 595 349 721 544 46 944 050 324
37 540 551 38 3 975 587 26 87 003 59
877 503 35 1 897 555 7 057 102 100 584 63
1
589 877 30 5 675 420 64 18 1 247 179 46 01 206 568 2 557 980 247 3a1 5 236 6a6 96
-
65 765 447 650 21 15 747 804 13
BENEFICIUL
15 313 81 290 2 '702 198 68 297 525 756 94 188 121 24 292 293 549 562 44 294 30 033 853 295 000 1 907 618 83 8 377 995 23 296 114 730 964 275 59 1 355 193 35 298 5 868 000 299 4 487 040 5 339 394 40 300 103 936 23 301 78 978 45 2 577 617 18 302 965 61 350 304 26 050 60 61 205 072 35 305 167 211 90 74 906 90 306 89 795 307 516 650 25
6 500 000
391 82 309
310
141 362 90 747
3 134 362 40
85 773 45
30
495 976 40 136 733 23 081 60 671
55 49
38 2
-
921 923 49
85
816
03
57 312 35 313 12
314 315
90
142 441 68 54 184 70 122 841 63 90 617 15
318 319 320 321
2 604 75
22 895 277 37 460 26 522 189 536 59
30 311
322 86 356 84 323
74
9
2007 916 041 562 143 988 321 133 131 303 1 066
4 590 68 102 000
700 181 78 325 14 326 682 2o6 92 327 1 319 611 91 328 329 233 200 63 17 330 12 622 82 1 974 497 11 332 535 531 01 333 85 334 1 529 611 994 14 335 47 300 57 336 337 151 675 49 338 339 21 528 443 27 340 341 119 55 342 343 9 411 81 276 30 344
SOCIETÄTII
345
,
347 348 349
Lupta Steaua
350
364 365 366 367
369 370 371 372
373 374 375 376 377 378 379 380 381
382 383 384 335 386 388 189
390
392 393 390
anon Titan publ
Gallia
818 750 100 000
20 000 000
Sig de
, Noel
15
s a Fabi de
ta
Triumful a l3reaza s a de petrol Societ abi de
e
Fabi
ma socielate de cons ,
S A Italo_Rom p gen de cmient din
ap Industrie
litei s a , continentala S A U7mele de dom din Delta SA
sa
6 000 00 -
,
360 000
sap
Prejmar soc an p cel am
Fabi
,
Columbia
s
petrolulur
ocieta te
de tricotage Cott
Rom de
-
---
282
-
000
a
Texo s a ,
a
- -
2 590
000 000
--
--
000 -
--
613 741 13 183 964 29 151 589 088 166 2 065 45 251 075 884 286 10 570 810 658 100
50 87 85 71 12
-- ---
891 50 34 755 705 15 5 527 S38 66 65
45
25
-
759 580 58
2 727 943 63 091 25 49 501 50 8 196 31
8 790 192 427 024 08 51 03 988 95 8 213 384 10 32 879 01 993 12
893 '784 05 76 987 85 86 927 98
1423 272
035 68
- -
86 666 70 17
62 403 863 283 994 66
11
17 686
20 65
2 281 572
-70 15
- --
138 000 000 - 137 058
55
75 40
53 111 -
315
28
5
053 43
7
131 8
98 86
1 458 860 25
457
8
173 584 75
13
815 0 29 097 768 80 924 245 47
298 80 712 931 90 104 739 80 11 330 867 28
35 4 025 1 508 775 50 857 171 15
047 097 31 337
4
3 632 768 391 847 494 18 092 60 14 780 228 87 067 673 91 770 338 70 8 098 37 3 749 41 10 002 01 8 564 434 50 1 897 052 80 115 992 163 27 951 14 8 837 128 63 97 381 217 25
81
www.dacoromanica.ro
5 065 337 444 649 15
75
3 912 708
969 22 012 364 13 3 297 324 60
43
90 554 057 40 018
607 118
7
-
441 36
43 145 761 50 577 560 434 77 ° 319 582 821 22 7 207 65 7 958 747 99 24 20 79Q 915 69
-
9 569 280 19 2 740 60 5 438 851 4
--
95 492 60 4 053 645 74 28 104 894 71 713 186 30
40 606 265 86
42 827 913 50 996 730 25
50 000 852 101 273 218
146 629 409 89
4 227 988 78 2 132 737 41 126 439 012 75 15 305 166 33 000 45 591 266 71 063 348 44 1 052 989 58
-
537 560
87 34
498 257 24 3 607 164 22 50
351 53 50 615 177 86
600
801
90 38 572 278 63 1 418 23 938 032 75 9 600 066 65 1 011 500 4 905 054 45 4 800 541 45 241 99 765 75 516 222 31 26 133 869 24 021
343
30 349 23 677 75 350 10 982 587 95 351 453 58 352 20 353 439 200 354 3 105 348 522 77 356 3 7b0 780 20 257 65 258 171 555 20 359 171 153 26 360 1 22 361 362
-
233 700 130 000 9 326 000 1 096 183
596 334 542 71 605 899 45
783 688 13 5 836 555 95 2 546 662 2a 2 094 981 70
29 843 178 19 34-) 474 50 346 347
40 100 15
70
145 000 -
73
5 186 578 85
31 597 055 59
35 410 234 02 229 47 4
539 48
303 883 516
Lei
435 000 -
9 600
10 47
180 16'
8 243
25
-
618 216 40 6 304 882 b5
11
40 9
BENEFICIUL
91
15 231
2 017 880 75
02
341
DIVERSE Fonduri
Lei
11 -1C9 319 70 329 217 20 044 50 502 790 60
03
06
-
000 -
Industi e din Banat Ci soc anon p md
15
05
-
Ciment Cantacu7ino Capsa soc p crocolater
, Industria patina
--
--
Soc
locorn
---
soc an
in
--
1 815 356 10
150 000 000 -
N
Ommum electric
--
18 920 713 14
--
anonima
Cunai d Line anonima imida societate & Co s veget BAneasa s a abrica de spirt
-
70 25 902 882 52
-
eg
melor
378 000
000
500 000
Anglo Rom nav Rapid Block societate Npollo societ Soc
-
67 476 388 20 103 578 80
349 70
87 41
12
soc
---
-
000
societate
esätoria Rom
--
CREDITORI
Lei
291
-
DEBITORI
181
B
-- 30 772 652 75
000
Soc anon de la Colentma Dragna societate Aui soci te anommä
Soc de ba7 399
soc
Soc gen de consti
352 353 354 355 356 357
2 000 000
A
Materiale
ei
L
iictircsti
societate societate societate societate sondaje anco_Rom
Comuna
Materii prime
Teren Cladiri
SEDIUL
DENUMIREA
359 360 361 362
ARGUS
ALMANACH
180
10
61 000 938 77 206 551 20
739 573 35
363 545 05 364 173 601 30 365 12 29 75 366 367 368 356 374 02 415 189 13 370 316 740 10 371 73 01 372 3 85 373 148 985 30 374 375 376 569 211 377 378 8 854 14 379 3 806 610 68 380 14 40 381 233 0'38 86 382 69 280 73 76 383 (.02 864 08 4 190 348 22 385 46 676 61 386 387 5 186 848 463 66 389 2 551 356 76 390 964 747 69 391 392 393 294 78 394
395 3 254 788 65 604 800
803 112 83 396 6 412 425 397 1 010 397 9 398 875 141 7 399
,ARGUS"
182
SEDIUL
SOCIET
II
,ARGUS' Matern prime
Matenale
Comuna
B
DEBITORI
CREDITORI
o
B
i
B
400 402 403 404 405 406 407 408 409 410 411
413 414 415 416 417
418 420 421 422 423 424 425 426 427 428 429 430 431 432 433 434 435 436 437
Uzinele metalurgice
P1oeqti
Romaneascá
de
de
ica
»
societate
Sondajul societate anomma Steaua societ anommä Industria Petiol-Bucui e.ti soc anon
More= s a p md petiolului soc endin s a Mmele de SA ol S A SA
Uzmele
Helios Fabi de Campunle petiohf Uzmele Electio_mecanice U E U
Filaret Centiala soc an. p md pr farm hionos an p md lemnului Tiparul Romanesc S A Pi ahova s a p md petiolului oc an Rom de petr Motocultma agr din Dobr Invätatorul roman s a Romania gila
soc an
s a Fabi
a soc an
»
ol
'
i i" sociehte
5 000 000 013 000 »
40
s
a
SA Lotru soc an p expl de Romania Prima soc nat de nay
sa
Umunea
Vergul
de
,
439 Soc
000
»
000 2 699 000
»
2 00 003
»
000 000 000
»
tabacan
SA
p industria
»
» » » » » » »
- -
23 972
37
-
6 235 178 17
-
--
--
1 500 000 -
»
--
----
228 79 956 684 8 400 052 51 9 815 933 17 609 05 14 736 398 01 16
00 239 681 227 11 35 120 25 90 407 095 30 40
-- - -
---- - --- - --
672 64 439 157 17 001 50 60 524 12 3
10 158 500 102 000 10 000 000 000 10 000 12 546 50 000 4 000 2 000
290
9
629 95
049 504 54 6 409 477 60
Mehedinfi 440
Unii ea
soc
Turnu Sevenn
167 500
-
489 019 40
442 443 444
VAhmäreanu et co S A Toplita soc an Muscelului" S A , Cii bundle soc pe actium
»
» »
000 500 000 000 626 000
35 49
---
4 209 50 393 226 90 3 327 235 90 6 122 681 30
53 85
37 15
62
17
50 835 855 46 10
- 73
04 5 651 842 98 21
40 75
475 253 84 6 307 60
- --
234 788 020 351 87 68 40 5 565 012 25 486 329 55 861 437 75 543 766 25 353 399 05 06 244 074 40 3 258 954 85 50
- -- -- -- -
196 308 600 1 279
30 50 81
50
817 981 95 85 494 05 55
www.dacoromanica.ro
-
3 726 024 46 625 028 45 25
74 824 51 08 089 35 246 564 15
53 151 1
77 52 5 774 965 30
3 253 35 2 427 373 27
3 788 192 760 68 6
27 60 184 024 684 71 7 883 23 26
46
- -
--
25 319 944 4% 57 35 63 58 2 968 861 65 8 803 50 299 925 49
57
1
-
7 45 572 16 895
85 50 15
- -- -
80 75
-
--
- -31 008 99
45 45
489 184 95
296 527 45 350 2 501 199
15 15
60 80 046 346 92
1 030 591 90 347 40 971 577 359 90
-
05
97
- 71
75
74 1 520 225 63
-
80 161 730 43 70 474 069 563 83 599 35 40 4 107
- -
-
46
608 621 64 40 364 02 50 3 626 721 18 46
B
B
- -
971
192
Muscel 441
67
25 085 906 57 64 82a 85
25 000 000 - 46 527 273 23 500 000 - 1 964 900 22 000 000 -
»
din Ai id
Ciocolata Zamfirescu' Mitiasulfur soc an Societatea p Fabi
» »
60
18
5 000 000 - 5 096 942 80 30 000 000 - 27 958 036 71
»
Coi oan i"
Ti
79
25 000 000 » »
69
3 399 683 22
000 000 -
» »
de
000 000 - 21 347 40 000 000 - 76 364 3 000 40 000 45 000 30 000
lost p
de
BENEFICIUL
Fondun
332
50
289
1
151
- -
982
-849 201 281 733 91
-- --- ---
1 746 080 69 50
12 400
279 823 20
1 000 000 123 915 93
050 000 457
45
125 000
56
31
92 80 55
401 402 403 404 405 406 407 408 409 410 411 58 412 70 413 414
55 38 28 05 43 4 037 24 35 25 83
---
----
5
1 068 123 29 416 690 537 18 417 13 418 9 801 419 36 420
15
65
7 167 687 34
01 60
Z
16 494 40 288 426 85 619 25
- -- 512 72
400
73
27 690 351 693 99 99 116 785 99
- - -835 75
421 422 423 424 425 426 427 428 429 430 431 432 433 434 435 436 437 438 439
875 25 440
-
1 510 441 02 441 442 689 86 443 05 444
Materu prime
SEDIUL
Judetul
452 453 454
Champagne Royal Chambeig S A Soc an Leib Justei Doamna s an p de tucotage
500 000
»
Energia soc an anon
peru Jost
de
p
Soc an r p
6 3 000 000 5 000 000 800 000
Bach
haitiei f Eichlei
Moaia Doamna S A Olteanca soc an Unii ea soc an
5 000 000
Aluta soc an
460 462 463 464 465 466 467 468 469 470 472
ol Foiaj
s a
Plot
Duplex soc an p expl Dacia PetroliferV soc an b
Pi ogresul '
s a
,
soc an
Azuga
2 000
(
531
petr
p
Baicoi t
(In lichidare)
anon
Painea soc an Soc. anon Azuga Waler de Fabrica de bere Azuga s a Soc. an p fabr In rom
S A R I C s a p md
,Renastei ea Noua de
Consm
t
000 30 000 000 300 000 1 050 000 000 2 15 010 000 1 500 000 12 500 030
200 000
n
473 474 Craiova soc petrohfei 475 ion soc an de petiol 476 Soc anon de electricitate 477 Coroana Romamei soc anon 478 ' Soc anon i 479 Borobantul soc. anon p prod textile 480 Petiol-Matita 482 483 484
000
»
Electrica-Ploesti soc Rom Tipogiafia soc an Neel Rom s de peti de ciment Portland soc a Apostolache soc de petrol Fabnca de
1
»
000
s a p ex petrol
5
' s a petrolif postav Azuga S A ' Soc an in
000 4 000 000 52 100 000 076 600 000 1
15
000 000
2 »
000
486 487 488
-----
500 000 -
Judetul Prahova 455 456 457 458
Feiul soc anon (in hcludare) Cei soc an Tipai ul soc an
Marfun
-
Comuna
445 446 447 448 449 450
185
ARGUS
184
776 000 DOO 000
-----------------
Materia1e
DEBITORI
DIVERSE Fonduri
CREDITORI
BENEFICIUL i
B
75
760 705 80 1 336 85
35
45
4 183 468 63
563 77 29 645 488 84
12
788 178 40 4 230 55 14 485 857 94
- -
-
40 2
170 25
237 197 65
7-11 317 73 282 09
461 978 -
8J
H
Z
- - -
445 623 935 60 446 01 447 448 420 401 41 449 413 095 17 450 451
01
35
213120
853 830 59 2 670 356 75 36 723 680 03 05
7 254 601 24
2 604 537 29 254 263 04 293 863
2 414 706 42 269 092 30 786 01
8 471 42 979 9 10 656 044 19
7 918 89 3 519 128 69
2 778 4 039 706 69
142 108 75 690 18
889 487 63 3 394
4 121 402 44 139 185 23
4 069 496 80 455
25 561 280 19
596 982 57 760 083 75
48 156 15
34 658 201 99
12 513 468 40 380 071
777 65
7 886 481 33 030 15 459 460 461 48 487 40 462 463 80 464 465 466 616 70 467 1 528 748 50 468 469 180 480 38 470
20
157 651 33 472 297 115 87 473
121
2 426 019 3 148 803 25 2
5 795 398 1
- -
- -
15
6 314 66 917 369 37 203
-- -- -
9 806
35 184 460 10
-- --
-
6
-
- -
45
152
435 953
70
67 939 80
108 908 -
16
48 60 07
536 70 55
519 95
378 599 17 61 276 15
16
- 200--
- --
1 671 250 60 09 708 36
- -
28 75 10
1 072
43 95 86 23
5 531 775 45 265 519 93
05
35
---
522 255 30
231
1 306 517
- - --
23 632
49
87 495
-
895 735 53
13 51
270 20
-
4 786 427 87 58 27 455 47 435 806 70 5115451
- 485
- -
6 795 630 52 452 453 95 336 14
1 224.2 - 456
-
- 457
- - - -
75 471
-
11
--- -- 034
818
-- --
30
- - -- - - -
09
938502 4759
85
282 45
- -
01
13
387 70
www.dacoromanica.ro
- -
90 62
-
65
09
42 233 108 39 10 702 247 04 421 135 95
21
559 371 39 08
856 50 825 065 03
28 368 58
1 025 957
7 275 153
856 15 1 650 145 05 89 1 523 38
579 047 30 30 1 830 252 60
2
32 096 20 329 981
-
85
55
412 547 92 13 418 881 36 528 235 493 847 1 088 335 972 40 94 753 59 209
25 706
476 106 720 55 477 1
76 479
36 676
481
483
485
486 487 488
ALMANACH ,ARGUS
186
SEDIUL
Moara C Vrancea
an
soc anon
p
Lei
Roman
Ghcoza Moara Rohil ch
493 494
,
S a Ungai o
495
Gn ot grupul industrial
Galbent
anon
soc
d
(
p
Lei
B
Lei
forest
-i 4 775 000 4 000 000 -
85
B
Lei
-
6 369 441 95 35
B
CREDITORI
3 166 448 05
3 266 223 80
10
8 149 996
1
000 6 268 941
--
5
85
- --
736 953
-
586
25
-
1
693 669 30 205
3
05
Moara Teleoi man S A Oltul s coop Fabi de
Bi anceni
000
gaz
000
Judeful
Unirea s a Fabi 499
de
gaz
250 000
Unirea s a Fabr de
gaz
200 400
-
- --- --
502 503 504 505 506
507 508 509 510 512 513 514
TRANSILVANIA Alba de Jos Uzinele Solvay ' dm Tiansil S Soc anon p exploatarea lemnulm Industna Aurului S A Fabr de constr p a
spa
od de Judelul Arad
Tip
fabi
Sp
pt
pad din
Arul
soc anon soc anon tric s a Fabr de Impletitun de
a pt
porcilor
electrica
Mba luha
Abrud
Soc anon de electi icitate btu prima de vagoane
2 000 000 10 000 000 250 000
50 000
»
Arad »
000 3 500 000
2
18 »
i
Podgona soc
--3 000 000 -
anon
15 000 000 000 465 100
»
motoare s a.
75
-----
Z
- -
40 489 490
1
374 382 89 491 05 492
-
141 518 30 493
494
45 495
796 035 15
854 832 50
95 152 191 79
232 238 10
57 50
-
62
95
-
8 545 70
404 669 80
474 893 30
264 883 15 500
448
727
-- --
85
7 105 241 78 501
86 9 25 450 56
34 502 503 142 350 06 504 505 703 853 506 38 560
25
84
73 496 497
201 286 11
27
28
218 351 90
139 800
-
soc an Fabr de sigle
gfla
500
-
19 326 531 85
Lei
74 104 25
Teleorman 496 497
BENEFICIUL B
8 612 530 33
272
DIVERSE Fondurl
Lei
-
75
-
7 500 000 - 23 386 182 70 1 000 000 - 9 645 592 63
calea
491 492
B
187
DEBITORI
Materiale
SOCIETATII 489 490
ALMANACH
-
41 900
1
1 314 862
31
704 592 017 83 136 556 35 1 796 012 22 273 608 34
-
2 579 580 3 264 808 74 60 12 964 318 58 1 034 343 94
9 579 057 81 40
55 944 651 16
098 272
-
- 064 10
226 223 638 95 431 614
36 778 30 58 42 80 436 578 17 48 85
www.dacoromanica.ro
174 100
-
221
05
18 000
1
957 13
91
219 650 508 109 93 076 684 33
46 93
6 362 689 26 13
38
91 97
759 282 834 427 76
- -
851 746 66
01
5 832 36i 40
1-17
31 8
044 886 18 49 29 30 183 768 32 89 97
19 940
-- --
16 16
895 808
59
95 498
132 400
-
499
- --
76 507 538 30 508 05 509 510 38 511 15 266 10 512 57 513 30 514
,ARGUS
188
D ENUMIREA
ALMANRCH ,ARGUS
Teren, Cládiri
SEDIUL
DEBITORI
S 13
anon forestiei&
,
kradean
522 523 524 527 528
sa
2 250 000 -
in
anon
p prelucrarea
ab cu
Moara
Soc an pt
sa
900 000 -
1 444 60 689 921 89 1 848 839 48 911 028 99 490 235
1 000 000 -
000 -
Arad enad
48 066 015
17 105 700 -
46
I
i
B
-
30 62 18 504 632 54 20
B
89
- -- -
13 127 97
45 621 927 27 2 287 95 999 714
123 271 62 4 634 32 111 821 004 30
-- --
1 458 102 77 987 751 26
37
71
822
970 420 41 80 1 392 03
3 782 302 84 2 169 982 04 91
448 8 111 221 82 53
I 197
89
128 961
80
14 845 790
97
3 I 631
35 56
--
---
--
--
2 198 035 42
51 879 663 35 47 006 570 29
97
BENEFICIUL
Fonduri
Lei
55 50
781 219 82
000 -
812 591 67 671 556 29 24 746 03
-
t
de
id
1
L
59 02
429 431 92 396 129 94
300 000600 000'-
Alad
de
,
10 000 1 000
poarnelor
exploatäri
000 -
100
din
294 430 4 249 000 -
B
52
26
5 692 154 13 504 293 36
180 0001800 600
soc anon
Soc apon.
1 141
1 000 10 id
Lei
6 784 965 08
00013 000 000 -
is p a
Mag de de fer din
530
532 533 534 535
md de
de constr
300 000
rim t
soc pe
CREDITORI
e
Comuna
515 Fabnca de liqueur Zwack din soc 516 Societatea anon econom 517 ,R Marty Co f de cognac fi s a 518 Alfa de chimice 519 Pr dtot 520 moara fabr de spirt s a
189
1 045
791 25 60 217 15 6 564 814 84
406 826 85
-
051 35 19
Bihor 536 537 538 539 40
Moara
542
S a pt
44 545 546 547 548 549 550 551 552 553 554 553 556 557 558 559 560
462
soc pe
,
,
a r sor
de
\
Mare
iiina
ita
exploatai ea de
Mare
din Valea
Delta soc anon de Sudngiu Pietroasa
a
,Dreher H Moskowitz
soc. anon
expl
here
stabilimente
Ignat
Mare
de transp
art
de
din hurt
r
s
sp a ip
Muller
a
chim
Turn de
Hunyade
undo
p
abun
Fold s
tip soc
tigli
Mare
2
1 200
a
1 750 000 -
oar s Mare
actiuni
1
2 500 000 2 400 000 6 250 000 -
sa
f de c s. p a fab de masmi s a ref
I adialau
Mare
Oradea Mare
de ghete s p a
Adol Moskovitz
Star s de
1 000
an
uzinele elec fui
Prima mood
000 000 50 000 250 000 -300 000 21 000 -
-
10 535 23 1 354 260 93
150
Alesd industrie de päduri Sp p exploat de La Roche me de e soc pe actiuni Dei by
310 292 90 900 014 208 20 318 000 388 19 001 061 91 4 747 692 09
500 000 200 000 655 600 000 - 30 554 250 47 140 000 55 7 000 000 391 9
sa mac s a
oc
tr ins
Salonta Mare
pe
Rtmanocyy f de mob fabr chimico
,,Vesta
de
soc pe actiuni
conomiloi
-2 000 000 6 000 000 11
175
Topa de
Inaustria de
Lederer
565 66
000 -
de
104 936 278 41 510 2 937 92 1 762 025 22 7 218 769
-
51 1 368 )54 80 177 47D 25
2 191 798 83 1 565 591 19 6
-
--
397 511 60
18 502
93 30 659 48 7 461 595 86 85
-- --
17
529 98 3 229 90
www.dacoromanica.ro
62
- --
42 210 665 89
784 446 79 987 85 7
979 144 95 19 278 793 17
24 57
44 07
904 977
90 03 597 475 63 43 79
21
36 98 60 99
53
63
39
-- --
-
2 544 657 89 1 361 88 1 78
66
459 509 14 138 21 638
1
556
295 003 19 09 60
06 98
32
92
02 90
-- --
78 099 50
91
- -
08
237 149 70 359 928 188 60 07
281
42 0
---
-
2 202 37a 61 376 399 18
--
45
355 308 35
7 5
80 a7
1 380 863 11 933 770 11 207 661 43 68 741 90 1 42 54 50
19 517
518 44 519 2 79 520 521 47 522 43 938 73 523 524 83 91 525 132 021 09 526 i 458 105 2o 527 301 07 528 529 102 998 33 530 194 44 531 26 532 42 891 14 533 30 299 58 534 75 535
- -
- -
- -
9 537
77
--
12 1 028 925 90 91
152
153 939 35 96 38 90
538
8 539
69 540 36 35 542
09
18 76 1 263 374 27 0
07 96
- -
62 515
742 713 73
- -
58
12 121
------
H
661
6
-
1 439 823 45 544 1 407 715
10 19 546 35 547 25 548
-- -- -
06 549 550 551 31 552 432 46 553 554 55 555 25 556 557 63 558 68 323 12 559 103 95 560 12 47 561 2 136 315 19 562 111 94 563 519 891 22 564 08 565 57 566 41
ARGUS' SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII
a
569 570 571 572 573 574
, Amin
peni s
Vulcan f de Sohodul '
Fabr de
000 000 1 200 000 5 000 000 -
a
spa
sp a p expl lem
Soc anon Fabr de Mmei Societate
577 578 579
500
Esoga pr s a trans p val leg Moan a din sap c Lemnul s a expl 51 de lem
580 581 582
Bisti
am s
prod
-2 500 000 -75 000 750 000 250 600
Judelul 575 576
B
Lei 000
soc anon sp p soc anomma
de
f
p
DEBITORI
B
-- -
8 385
Metem de etermt, s a Pi ometheus exp de mme s an. Dacia f de sapun art cos s a
567
Märfuri
Teren,
CRPITRL
215
gao
400 000 -
Borgoprund
684 3 331 164 94 2 600 5 923 673 671 796 79 011 892 65 251 680 02 505 014 10
1 797 323 96 955 364 04 44 1 348 406 821 49 22 372 772 41 210 352 80 108 598 24
Lei
191
CREDITORI
3 425 648 89
- -
523 700 80
5 527 45 9
7
- - --
15 75 85
B
955 62 26
6 569 97
- 56
1 177 709 64 84
30 40
303 085 02
98
601 489 50
34 78
582 722
94 78
563 186 99
25 513
83 281 143 95
-
--
558 710 85 39 35
02
64 75 78
1 229 492 53 22 196 173 83 99 55 23
45 75 668 385 91 75 75 544 628 60 4 399 073
1
50
Judegul Bra§ov 583 anon p mine de elect 584 puntru 585 Puma soc anon uzma electricl 586 Fabr de pr ceram din Cristian s a 587 expl acid carb natural din Tuna 588 Societ gen Comei 589 Fabr de tie soc an 590 r Scinel" s 591 , Cetatea de grand p at de Car mine 592 Itonterus" de cerato 593 Hess prima fabr de bomb din Transilvama 594 Photogen rafin'arie de petrol s a 595
Valea
597 598 599 600
Stolveik
I Teutsch Bran
soc
comp an p
asov
anon
sa
fab de
indust
p
spa
forestiei
Soc
Prod forest Transilvania
s
p anon
a
Fu
,
de
Amphora' s
soc
a
9 000 000 30 000 000 5 000 000 000 000 -5 000 000 6 800 000 ----5 000 000
89 11 658 563 31 3 275 258 39 841 752 38
500 000 500 000 000 400 000
7 076 366 46 96 634 664 281 1 391 209 6 667
500 000 000 000
comert iemnului
Elect a s an pt mdust electricá s an p expl de pad si
5 000 000 734 217 09 5 000 000 - 25 959 176 03 162 000 191 76 500 000 188 312 66 600
Brqsov
radiatoare s a
Produc. de 603 604 607 606 607
Br
s a p expl lem
esului
masini de constructiune
Moderna
13r
2
irnipul de Sus
3
500
soc anon
5 000
pi
farmac
967 342 75 1 840 960 960 OS 2 198 682 43 162 21 10 061 291 32 4 143 676 98
-
591
48 23 010 967 06
-
373 521 35 069 097 59 446 761 8 270
535 77 762 6 943 869 1 233 19 415
- -
29 37
1 241 724 44
66 24
12
760701 61
99
1
24
2 158
32 27 374 984 13 1 725 660
744
-
425 000 5 638 365 97 3
25
45
21 254
61 36 62
13467 371
22
93 689 662 95 451 37
19
63
-
1 580 599 55
26 526 892 8 09
-
2 917 690 71
3 683 531 96 49
4 749 477 76
15 361 710 28
-
608 609 610 611
612
Rom Mercurea Odavian Barbat
Hai ghita
de nag de
mob s si deposit
de fier
Fabr de matenale de constr Soc anon
de
vin etc
apol
Gheorgheni
www.dacoromanica.ro
-
38
36
70
20
63
63
39 466
11
79
--
400
24
572
-
79
000
2 960 318 36 32 104 481 76 35
Judelul 79 91
0
-- -- -
575 576 27 577 39 537 42 578 10 579 580 73 73 582
31
21
-
719 50
-
2
- -
57 584 858 13 385 586 40 587 678 74 588 99 589 590 39 04 592 489 291 21 984 29 594 09 595 28 466 33 596 319 987 29 597 598 14 599 153 667 58 600 73
514 291
15
10 737 10
----
---
---
484 75 567 568 569 64 570 571 572 55 573 5 373 27 574
----
6 660 937 01
28
85 08 5 038 039 79
---
31 300
35 144 85 3 146 843 67 0 73 371 259 8 84 2 223 808 49
244 07 2 615 917 98
Lei
21
- - -
98
4 518 365 86 396 723 69 64 93 40 7 283
71 37
---
15 85
6 127
BENEFICIUL
Fondun
B
B
60
DIVERSE
874
14 602 72 603 97 604 13 605 10 606 40 607
67 248 61 603 10 609 37 610 611 73 612
- -
ARGUS
1'12
ARGUS
Teren,
DENUMIREA
SOCIETÄTII
193
prime
nstalat
Materia'e
Comuna
DEBITORI
CREDITORI
DIVERSE Fonduri
BENEFICIUL
13 13
500 000
aitis soc anon din caine oase s a
400 000 000 50 100 000
615
Lignum ap Fabrica de t
bi7
Fab de
adul soc
618 619
sor a p
Tui cla
622
624
628 629
640 642 643 644 645 646 b47 648
650 651 652
654 655 656 657 658 659 660
rartonage
de
s a p md
,Coi oin Soc an
637 638 639
f
de bomboane
soc anon de mine Renei Co f de piel s a Prima fabi de potcoave s a Soc an foiestiei din ,Tiansihania filme s a soc an md de de minet al med s a Cluj soc anon
621
633 634 635 636
lem
p a de ti cu auto
S
I ea
met
14 000 000
500 000 5 000 000 000 000 3 000 000 2 500
forest din Valea
p
Elenzek societate de lemne ardeleang soc anon
a familiei bai Banffy p Ro7sa chimia Fabi rom de rohu md de Medico-Techmca Unnele Calcit
250 000 000
silv
SilA a'
societate
,Industi ia sarmei societ din
de
,
Auto
----------------------
f de spirt s a
Max Vveitheimei
613
dt
soc anon rom de mine soc
e
S a de mine de gramt din Poem , Lopkiado Nyomda ed tip Prima s de md din Intrepund de cul autom s a Raiul Alb soc an p md lem fabr de ghete soc anommä t( Hennes LebAda soc Valea e md lemnulm Mmei va inst de lit tip s p a Ardealul inst de aite giaf soc a ,
Lazar Grunn fab de Primp an din Mesd
de fier
flint p arderea
de
3 000 000 000 1 000 000 500 000 15 6
1 000 000 65 5 000 1 000 000 500 000 348 560 000 1 250 000 000 12 500 000
288 576 1 026 288 261 600 1 395 343 33 856 771 587 29 633 60 032 478 08 6 597 936 73 2 135 064 24 3
3 160 855 72 981 262 88 2 981 260 19 848 029 23 308 561 92 616 06 832 3 034 574 48 29 155 748 44 1 094 458 57 9
09
213 679 90
59 171 -
36 690 694 12 6 857 153 60 8 480 887 25 1 279 987 38 67 370 997 53 3 222 430 74 859 874 98
466 23
3 910 738 41 431 243 50 725 543 171
gross
750 000 005 000
sa
000 000 000
928 177 42 403 31 926 9 247 18 950 386 879 SO 1 734 154 40 7 992 870 60 124 538 790 41 3 102 16 101 06 9 120 606 625 62 209 23 6 780 70 2 913 655 175 37 000 1 930 60 7M 700 167 273 8 130 654 15 10 338 731 09 162 162 50 726 062 48 4-18 95 452 25 16 356 676 50 3 064 795 6 034 33 1 676 879 35 6 979 5 929 659 38
--
1 479 700 524 199 928 83 3 950 144 05
055 65 402 65 178 29 873 69
20 8 1 023 856 13 1 760 25 290 30
9C4
651 87 72
194 949 1 457 666 75 724 125 6 600 73
869 522 57 137 132 34 714 40
9 532 889 74
238
212 27 043 69
1
199 102 19 451 533 54 96
- 469 -
18
5 2132 193 24
569 117 52 401 82
4 '76 586 45 90
384 3
47 498 465 81 201
000 -
692 03 609 995 88 60 975 13 22 316 07 1 059 358 28 581 06 67 98 335 43 606 29 3 0 521 88
Puma soc
de explostbule
000
37 050
30
14 441 178
932 43 863 587 55 865 07
3 000 000
000 29 898
18 189 111 94 622
623 '714 203 75 26 435 55 43 024 14 545 641 44 9,4 83
624 625 526 627
56
21
41
48 254 66 613 614 25 615 82 170 76 616 5 327 07 27 894175 618 619 620
629
20
807 23 485 034 79 189 961 933 788 9 540 853 08 '7,4 154 07 212 119 40 501 039 70 063 167 20 6 862 958 05 5 332 025 35 2 216 928 92 7 73 4 013 78 6 251 20 000 525 967 09 021 800 525 007 19 1 057 436 3 26 14 135 781 72 26 449 76 72 644 055 86 071 30
-
827 857 82
291
0 1 667 32
Judeful 661
50 24 23
794 393 05 3 345 293 69 978 290 767 948 60 2 804 407 62 273 87 5 518 132 18 2 500 939 79 2 105 43 824 835 50 696 187 59 22 064 339 87 742 741 837 810 70 11 995 909 100 14 2 7 586
631 632
--
135 551 - 634
5 000 23 000 11 068 705 64 174 365 604 586 949 197 466 73 174 000 82 62
4 049 288 27 641 2 500 405 27 642 5 407 643 5 644 96 545 9 771 356 623 53 44
40 000 100 500
00
26 434 24 633
940 544 96 635 279 803 44 636 8 034 84 637 638 39 639 131
55
649 14
254 583 44 651 652
328 66
653 67 888 18 654 01
5 238 26 763 78 5 '168 87
80 49 20 318 466 02 220 58 149
657 658 659 660
89
13
www.dacoromanica.ro
194
195
SEDIUL
A
Matenale
II
SOCIET
C
Comuna
Lei
Judelul Hunedoara 362
Fabr
Fabr de
mob din Valea soc pe actiuni s
du
Retezatul ' soc pe act md lemn soc anon pe act ,Uzma 567
Petrosani
a rom expl in de c
Economica
soc
anon.
de conseiv
Fiederic Schuleti soc pe Vale
672
a
s
du
sul
,
Soc an p expl de lemne din V -J de paine
,
aion.
paste
3 000 000 2 500 000 2 000 000 Banda 500 060 500 000 Petros mi » 280 000 000 150 000 150 000 700 000 42 888 900 50 000 '750 000 Lonea 000 000
Maramure 675 676 677 678
de peril art de sa de sp s p a Maramureseana Industria montana
679 680 681 682 683 684
Smilovits soc an p md de pie1e soc pe Helios fabr de Tiansilvania fabr de ar
'686 687 688 689 690 691 692 693
694 697 698 699 700 701 702
703
Prima
din
p
2 500 000
000 500 000
»
a
mobile
lirgu Mures
sa lem c de Soc ac p abun s pe a Fabr de , Nmbert Schnauer f de piele s a Soc anon pl md lemnäriei din Ai deleana s a- p md de m c s a din Fabr de md lemnului Mestatz s an dm V s Fabr de Soc anon. p industria foiestiei Retif f de m ard s a Szekely Soc anon pt lemne Deda-Bistra soc an p soc an p md de de carAmmzi Fabrica de zahät soc anon. Soc an p md de lemne de petiol soc Kosmos ' de aite graf soc a Fabr aideleana de spirt soc anon
Muresam
Mures
Targu Mures Reghin
Tirgu Slsesc
500 000 000 2 500 000 4 500 000 2 0 50 000 3 543 2 000 000 2 000 500 000 1 500 000
125 000
,
r
Prima
70i Raf
tatu
Valonzare de fi
8
Targu Mures
800 000 1 500 000 600 000
»
000
f de sp
centr
Odorhem
a
2
---- 279 37 404 ------ 43 491--------------
3 689 900 5 729 023 697 607 41 259
100 00,)
r
1
2 561 208 51 99 419 3 4a3 147 31 368 015 130 434 8
-
346 200 94 2 00 82 841 78 49
1 208 609 12 441 674 4( 240 017 636 5' 4 931 672 706 3 554 107
855 75
-
- -
02
752 268
95 41 14
2 975
83
431
30
-
552 287
20
087 07
26
13
,3
63
-
6
693 586 55 000
1
-
45 39
760 500
--
96 182 79
94 32
647 552 80 4 183 98
321 025 44
-- --
www.dacoromanica.ro
14
47 186 733 9 495 941 84 1 419 392 48 99 723 40 82 33
99
70 3 271 876 62
2 293 100 -
000 -
- -
60 30 54 60
4
264 581 042 191 2 133 813 743 7 371 9 118 50i 7
34
248 851 189 039 692 539 447
12
2 150 882 300 410
93 37 89 27
86
- -
91
1 621
-
29 20
2 467 444
BENEFICIUL i
B
73 05
31
171 8
1 000 000
CREDITORI
Lei
1
2 000 000 »
Judetul Odorhem de piele soc anon
intiep lib
Reghin
DEBITORI
87 46
436
3 14?
23
- 85
96 29 01 2 718 223 17
47
08 99 99
- -
82
88
15 365 73
173
976 150 12
-
42 66 42 18 81 b6I
64
- -
88 860
37
917 4 81 67( 31 17 67
05
- - 87
84 674
13 14
4 470 589 42
5'70 50 0 498 2 585
-
67'
012 71
44 52
734
68 88 68
- -
915 56 68 1 075 269 72 17
77 71
- - -- -
97 20 68 68 19 69 72 69 2 69 3
- -
- -
13
833 77 38 93 39 244 94 56 43
52
0'
78 37 38 56
85
269 124 25 6 783 432 22
--
01
87
64
32
95
31
13
266 94 35 63
38
123 230
66 27 78
--
94 5 409 38 48 32'500
93
70 56 74 36
---
--
998 20 38 67
20
725 950
--
-21
69 4 9
69 6 26 69 7 69 57 69 9 70 '70
96 70
-- --- - -
38 70 3 71 4 70
ARGUS prime
Teren
SEDIUL
D ENUMIREA S OCIET
97
Materiale
DEBITORI
CREDITORI
DIVERSE Fonduri
BENEFICIUL
Comuna t
706 707
1
sa
inonirna
265 80
-
000 125 000
90
Salagiu 708
din
250 000 -
Judelul Satu Mare 709 710
ag soc
t
p ac p md
712 713
ab
718 719 720 721 722 723 724 725 726
I
727
S
Pi
,D
font5 s
tsa
te
p
(
foi
m
f
oagi icola pe , Dacia
f ibi
,
p md
s
agi s
--
300 000 -
inst
electi ,
f
ap
ditm a
b
i
ins
de
16 000 000
p cat
s pe pe
p
s
fab de piele, s a salam soc Dejana soc pe act
000 500 000 000 3 000 50 000
821
747
-
447 560 -
'737 569 -
81
-
7 005 429 407 5C
804 000 9
133 99 429 086 21 50
363 366 91
29 489 847 31 15 327 185
681 711
682
11
777 57 992 92
04
'763 367
3 720 716 096 82 691 96 52
270 535 121 150 2 644 165 3 079 277 123 837 37 Ola 815 60
491
981 28'7 62 955 078 50 427 274155 24 865 31
- -- -
761 561 80 388 04
www.dacoromanica.ro
910 -
-
-
- 706 29 707
692
42 12
000 -
713 711
178 193 21 715 794 528 73 716
74
717
3 047 410 706 844 17
314
-
23 560 -
-
52
000
267
259
204
'3 75 727
02
20 31 931
102
72s
200 000 -
609
179 24
-
54 179
Oa 91
053 292
51
650 4301991 953120
69
- -
a71 13 217 396 18 69
-
16 3
109 116 277
059 36 949 86 473
49
737
50 663 738 619 71 58 739
39 740
)2 553
741
106 500 -
1 937 3
96 733
72
I 264 490 30
,94 527
529 4
731 '732
72 477 98 734 98 586 735 '797 379 736
8
28
28062
5' 729
50
165 00 953 84 07 107 03 11 365 44 277 537 37 355 9 71 383 39
724 7 '5 726
1
836 50 230 152,76
650 647161
550 719 C 960 68 16 00 721
19 021 40
340 10 162
02 718
391
11
167 603 12
5 921 414
000 -
299 550 599 387 63
34644
808 625 15 082 210 12 40 3 976 20
709 71(
285 000 - 711
97 041
50
76
11 593 974 15
49 998 34
61
8
6
66
27 252 710 845 022 57 518 11 7 435 5 714 958 19 329 62
472 678 97
3bR 694
043
5
397 83
26
157 900
243 728 -
557 225 99 10 357 099 31
--
240 976 -
800
-
-
060
116
000 003 -
397 500 771 800 450 000 000 000 249 600 000 000
Judetul Solnoc Dobâca Soc pe f
450 000 -
281 33 168 24 497 53 426 161 13 981 501 20 235 20 1 824 50 407 134 88 942 27
167
690 3 301 277 50 3 887 225 ) 997 ) 755
304 465 1 513 615 -
1 000 000 -
t
din
000 -
000
electi (
2
1 000 000 e
200 000 68 175 3 000 000
din \ am"
Industi
958 439 -
100 000 -
de Ogle s
de
7 318 01 5 154 332 51 958 194 45 979 437 87 472 72
000 -
1 000
t
Am3 Ion
748
pe a
000 000 30 000 000
000 -
sa
n fet,
ipog s
an f kupolo fabi
717 738 739
747
pi ch s
f
, Belting
744 745
1
,
728
742 743
sa
s
-
200 000 1 000 000 -
c
Lai
fab de ac
740
1 000 000
I
de aigilä
733
6
anon
,
-
259
116 '718
6052
147
-
86 742 74
-
109 844 lb
'30 017
745 746
215 66 747 166 '3 718
198
199
I
aterii prime
SEDIUL
u
Materoale
SOCIETATII
749 750
de
Comuna
mat p const s a spirt, raf
&a
Judetul
50 000 »
752
gaz met s a
de
754
Pi ima fabr de piele din Agnita s ica de soc anon Metan Industira
756 757
Textila
soc
6 OCO 000
00 000 000 000 000 140 000 000 218 500
»
Agmt
oboade
Judeful 758 759 760
eana s a
Tai
Cai t Rom
765 766
000
Ditio
s
20 000 »
s pe a
din
»
r
cules fabi
000 000
2
Plisabeta tipografie soc anon ,Nitrogen pi chim s a Soc an de gaz metan jud T Vulcan soc ari Negru de soc
762 763 764
Zabola
s
ap
soc. pe tipografie ipogi afia soc anon
10 000 12
Tog
Turda Arie soc pe ac p Industi de lut soc pe act
770
g met
Soc pe act p mine de piati
772 773 774
,Mendel
1
de
de piel
747 500 210 000 350 100 750 000
sp
es
soc anonima
5
Cara§-Severm 775 776 777 778 779 780
om p cana soc an Soc pe act p
de
, Baia
de
Mai gina Soc
sap ia
distil din
ugojeani
,
e
5 000 000 COO 000
I
-Aim
anommi
Lug calap 786
estiei lemnului
de lemn Mundus
781
782 783 784
anon
,Tomesti
Soc
-
500 439 914 50
sa
ap s
lemn s
aransebef
---
-
i 839
716 59
10 95
15 606 171 822 86 1 408
3 615 381 71 2 329 704 69 800
46 088 582 62
-
- 69 345 089 ---
566 u5 029 85
2
402 318 2 277 779 72 409 100 35 2 657 403 23
2 000 000 1 000 000 W OCO
3 000 2
4 510 265 000 600 000 1
----
(138
22
310 000
1
203 000 000 400 000 1 250 000
Trei Scaune 767 768 769
--
Lei
i
DIVERSE
CREDITORI
BENEFICIUL
13
-
12 49
13
40
2
52 749 92 750
Mare
Westen de modelat emailat, s a Olimpus s a fab de art de mmoi
751
e
i
DEBITORI
773
491
-
-
87
421 882 39 10 297 403 17 1 665 283 60
- -
1 160
75 10
84 52 007 155 64 108 677 29 92 148 875 711 944 14 862
05 93
21 359 1 271
520 95 271 694,85
-
-
25 863 102 74
--
297 655 24
1 942 318 205 111 87 688 564 32
85 62
1 270 744 58
1
04 64 544 29
549 84 46
8 680 910 3?
1 399
3
5 695
-- 50 333 ------
-
30 48
9 778 320 2 702 500 167
02
854 43 4 607 799 557 186 17 2 365 597 93
-
1 400 000 40 610
8
27
675 96 5 300 374 39 48
65 238 79 78 85 50 337 91 386 661 15
www.dacoromanica.ro
58
14
352 243 87 202 644 68 920
2
91
945
51
35 27
105 872 59
83
1
i 315 880 30 63 271 92
559 26567
13 582 83 13 057 10 5 678
-
12
14
40 92 47 73
-
37 252
2
653 14 48
68
24
87 70 4 373 203 14 93
50
5 170 417 09
89 34 4 673 267 44 186 551 64 75 54 2 231 888 15 2
72
5 603 339 897 53
-- --
-- --
2 268 29
- -
65
--- - - --- - 1
7 843 380 72 80 66 69 25
15
74 086
21
758
92 759
10 902 305 14
229 058
-
1
93 276 593 93 117 03 63
760 761 762
763 764
140 000
293
- -
250 000 9 095 69
98 766
4 287 215 92 767
16 194 - 768 518199 769
-
434 54 352 865 43
- 000 -
771 721 60 772 97 773 31 707 39 774
- -
15 775 24
417 25
5 809 924 20 496 160 35 34
751
951 20 752 3 542 - 753 279 64 754 22 464 36 755 30 534 96 756 38 757
- - -
272 337 23
233 97 697 473 57
-
861 24
--
211 254 14 298 71
394
96
-
778 48 779 43 780
202 120 14 781 30 782 20 783 40 784 41 785 1.70 856 786
IRGUS
200
S OCIETÄTII Baumul Stemet 788
I abi
789
a ai tifa
I
792 793 794 795 796 797
P,Foi tuna
& Co pi
Fab
Oravita-Mont
de
pe
t
18 000 -
832 000
'724 91
971
-
DIVERSE
CREDITORI
099 710 347 913
-
93
2
55
-
001
100
310 000
I
600 000
3 574 000 -
000 -
1 096 71 207 449 43 2 568
01
309 67
452 -
734 257
114
788 466 099 8 780
07
79 5
578 063 29 791
000
514 788 20
792
17
-
988 862 283 11
173 07
933 88 366 652
62
996 72
17
231 282 921 971 So
2 000
225 000 500 000 -
t
s
1 081 142
20 000 -
I
s
a
-
2 000 000 000
s
DEBITORI
m
5
es de
f
prime
L
1 200
elect
p
791
Comuna
Co soc mobile s
t
Teren ri
SEDIUL
D ENUMIREA
93
4
996 10 823
169 151
14
79 422 33
308
104 04
23 793 92 32
I
79
79 797
Judetul 799 8C0 801
802 803 804
4C0 OCO
im mo bol act p a mue C himmel soc pe
30 I
tiunt
, Union 811
mec p
soc
500 000 000 COO -
uiti
bomb
000 -
ict
de es otet soc
de
de
Bega ul s Helicon
820 821 822
000 100 1 000
a
p md text p
ingei fabi de
otet f
I
p e
832 833 834 835
Moai
a
S
Bänateana s p a
5 de salam
de
Mom" cu
sa
s
ira Fabrica
837
de lemne
ulei
SA
s
t
a p exp de came
00
2 Mare
Industi
30 000 000
a
Bade
lohanisfeld
500 3 000 000 1 000 000 000 000 000 2 000 000 600 000 000 800 000 490 000
375 000 1 500
-
69
023 779
000 -
181 125 -
2
--
5
- 858 16
39 596
61
2 147 278 19 377 849 72 082 94 415 7, 781 361 69
-
390
413
5
3
31 07
9 35
71 07
228 10 3 219 71 33 526 026 318 87 789 673 230 72
78 625
000 -
103 000 -
000
496
166
177 4'7 90
12
200 203
942 157
809 922 a7 810
,
50
2
813
77 6 272
97 3
460 000 849 5 40 002 73415 000 4-)9 225 000
5
866 373 270 89 099
-
381 9s2 36 91
20 591 070
759 609 19
29
92
13 851
753 90
4 569 797
70
651 63
91
564
35
8
031 107 74
55
73
3 270
241
230
77
883 77
1
261 893
7s
370
2 is 866 02 811 774 70 000
816 786 41 817 9 047 70 818 819 551 321 820 821 727 376 822 34 823 824 235 254 318 260 328 92S 11 826
49 63 227 201 05 991
14
9 193
55
01
917 916 31
www.dacoromanica.ro
-
42
763 2 737
15
)
38
71
262 205 sO 1 046 548 40
769 31
50
20
70
-
1
814 094 09 130 38
97
39
60 292 798 12 805 150 137 325 600
4 743
99
01
71
649
733
6 536 018 9s 9 018
49
734
Os
222 532
802 303 27 804 83 80o
3 710
00)
70 400
54207 62
6
28
205
13» 000
41 2
17
965
- -
88
4
12
2
902 342
2
21 4
42
151 189
95
13 130
006 -
022 843 61
7 501 747 9 I
2
2 678 085 17
28
409
173 -
711 51
1 304 636 42
1
601 629 128 293 50 42 887
487
90
420 -
2
798 799 129 e39 22 800
930 549 al
408 681 42
80 584 16 07 922
41
2 273
71 56
1 411 3
1
31 890 704
30 25
117 179 -
4
003 -
Orseva-Tileagd
47 590 782 4 958
- - -
378
97
2 615 258
000
15 000 000 -
s Beuchir
Fibra
137
4 122
2 000
e
c
-
000 -
t
a
2 581 931
000 500 000
spa
frib ol
821 825 827 828 829 830
91
1 200 Ot 0 s
Soc
-
300 2
de
Gea
819
30
s
812 813
--
soc pe
808 809
s
500 COO 003 000
chim Cdl ot
031
000 -
Besenova Noua
(
Pi ima
817
000 3 000 000
857 428
'3
576 7 595 795 132
93 827 47 828 31 829 830 831
832 3 03 68 831 11
83,
50 319 02 37
837
202
203
SEDIUL
D ENUMIREA S OCIET 839 840 841 ,842
abi de
847 848
sp
,
a
fain de bomboane
a
Bisti a
anon
soc
de lantui fibi
Societatea
pe
, Flisabeta Moai a cu
de soc
cu
ei 000 900 000 1 500 000 000 9 000 000 000 7
Samuel Dobos, soc pe actium ,Hei
852 853
t
p const de case du s ,Industria s a p comert
1843
844 845 846
Comuna
soc pe actium din Banat s p a e Sf Gheorghe s a
S an
Clädiri Instalattuni
aburi
soc pe act
al t/ I ovrin
,
1 000 000 5 000 000 1 200 000 100 000 000 20 950 30 000 2 500 000
B
899 443 50 778 752 45 1 568 384 23
9 914 16 535 026 15 13 236 094 64 891 14
2 067 538 66 2 288 361 65 954 061 40 318 96 097 99
Marfuri
Lei i
-
57 425
DEBITORI B
--
2 041 83C 86 842 191 97 58 06
- -
500 000 96 236 61
2
74
4 214 588
41
11
1 641 499 89
3 875 684 36 20 054 726 72 4 639 799 40
-
4 678 408 32 496 058 44 85
-
1 331 415 -
-
281
-
363 150 7
02 1 364 823 55 2 900 984 66
2 528 463 75 9 768 251 87
37
60
58 153 741 61 4 727 690 55 61 980 318 40
-
798 78 4 627 339 49 70 416 452 39 289 090 50 43 002 799 42 97 1 501 1 399 791 68 767 084 15 094 54
69
61
06
53 845 098 33
20 j98 827 38
-
- -
- -
55 03
471,802 95
405
5 342 619 06 100 000
759 463 77
60
BENEFICIUL
Lei 36 000
684 77
---
- -- --
167
000
68 696
i 200 000
-
665 289 93 64 000
59
50 8 278 752 57
2 344 901 49
DIVERSE Fonduri
B
80 348 87 31 697 50
--
3 143 309 24 13 165 482 80 2 982 369 50 68 700 60
09
Lei
52 45
63 2 902 831 15 64
CREDITORI
-- -- --
179 578 226
650 432 388 409 22 628
19
93
507 500 -
104
429 395
39 839 840 - 841 842 843 96 844 88 845 89 846 95 847 52 31 849 03 850 25 851 93 51 853
BUCOVINA
Judetul Cernäuti
Fabi de
Cosmuml 856
ojdie
es
s a p expl
spirt s a
u
000 4 000 000 000 5 000 000 45 000 000 2 500 000 000 400 000 3 000 000 1 000 000 700 000 720 000 3 000 000 4 000 000 6 000 000
estiere , Twa fab art tmichea metal s a soc an a din B-vina
Jucica
de
s a
11
860
864
Bucovina s a p md lemnului
mst art graf s Glasul B Soc an pentru industna ea C ul rom de Rustica Pibi de agi s a.
Putna
cim
GlutMea Noua
869
870
de
s a p expl
Rom a
a pr ch
Puma fabi de beie sput S A Jud Zastavna Criscialic s p zahdrului BASARABIA Judetul Cetatea rabi de post L T Esse a
mdustr Pontos
Soc
4 690 412 92 086 34 829 371 2
869 76 198 393 34
1 086 363 1 227 074 25
2 391 630 3 401 320 506 127
393 9
-
1 935
50 000 000
Alba
1 030 000 000
990 666 2 793 658 75
000 000
300 024 95
500
70
-
9
33 28 718 860 25
-
34 126 32 539 130 16 519 541
-
26 1 389 334 80 00
640 1 357 474 05
9 613 107 67
ic
Tatar
-
67
1 449
21
41
466 869 52
5 009 332 21 09 1 85 3 727 909 27
86
002 98
57
Judetul
s a pe actiuni s an de edit nation.
872
Luceafrii
(
1 622 507
10
Hohn 874
Zatojant
s
ap
agricole
/
000
65 593 711
15 28
www.dacoromanica.ro
021
911 954 120 18
-
--
-
--
2 587 355 29
12 710 227 96
-
2 207 480 28
-
--- -- -
1 045 183 20 854 2 816 600 67 855 398 86 856 23 857 10 871 447 39 858 224 654 32 859 21 270 685 22 860
-
861 862 68 863
44
037 56
91
60 864 67 865 866 867 89 868
-- -
2 130 000 74 869
-
-- -252 833
05
641 20 2 162 738
-
85 871
50
55 872 88 873
73
874
07
145
77
'
,
.
..IMa
; 1_
,.
www.dacoromanica.ro
b
RLMRNRCH ,RRGUS
205
DE
I
SOCIETATE ANONIMA ROMANA
CAPITAL LEI
000
I DIRECTORI CAROL SCHULDER
S. BERGER
I
BUCURESTI I
Str
RARAGEORGEVICI) No 9 -Tel 11 84
CARADA
I CENTRALA PENTRU
I
TRANSILVANIA
CLUJ,
I
ARAD, ORADIA-MARE
Str Memorandului, 12
CONCESIONARA EXCLUSIVA A PUBLICITÄTEI ZIARELOR
I
ARGUS"
ADEVERUL",
Contracte speciale de pubhcitate cu toate ziarele
I
revistele din noul
I
vechiul regat
publicapuni pentru Primeste ori ce anunciuri condipuni avantagioase toate ziarele din fará cu preturi excepponale, baza contractelor speciale ce posedá de concesiune
I
I a
I
TEATRULUI NATIONAL
I
PublicItate n Almanahurile ziarelor I
,,ARGUS", ADEVERUL" DIMINEATA",
PAT E N T" etc
SECTIUNE RECLAME ARTISTICE DEVIZE
INSTALATIUNI PROPRII CONFECTIONAREA CLI$EELO1?
PROIECTE DETAILATE de RECLAME, GRATUIT la CERERE
www.dacoromanica.ro
206
207
COMERCIALE, PE ANUL 1924
B1LANTURILE A 277 SEDIUL
SOCIETATII 1
Inamte S a de
od
IMOBIL
Comun a
consum
Lei
000000 ----
2 COO 000
3 Soc
at Soc an
, import
4 , Sinteroc 5
6 7 8 9
10 11
12
13
14 15 16 17
18
19 20
Untrea
an
Soc
Soc
,
500 000
,
irgic ,
,
,
COO
470 226 400 000 3 000 000 200 000 000
,
societate
1
Judeful Comp Britano-Rom5n5. Soc an Soc
1 COO COO
Soc an
0 co societate Cereale export Soc an Judeful
8 COO COO ,
Nicolae al pescanlor Soc an
Sind Dealul
Judeful Const M Judeful
,Furnitura
1
u
Sa an
5
000
3
000 000
a ,,
T irgu-Jiu
dc automobile
000
COO
1
,
,
400 COO
Judeful 25 26 27 28 29 30 31
32
V
comp
S an
000
Movila-Teku ghior Soc an Soc Rom automobile
Podgona Soc an Generala de Industrie Progresul agncol Soc an Coop Victoria Unirei ' Soc an , Metahca
,
--
20
-- -- -
161 581 62
65 35
- -000
-
362 365 65 416 668
- -
- --
90 90
7
234 825
901
--
000
65 22
--
--
15
184 681
-
30
30 35
25
- -- -
91
15
- --
60 85
95 65
18
90
-
-
27 50
11
320000
10
15
869
85 70 70
35
11 411
www.dacoromanica.ro
5 552
50
-- -- --
1
75 40 20
90 87
95
70 93
- -
42 50
23 88 43 3
65 29
-
13
14 15 16 17
75
20
45
-
21
8
22
50
24
16 15
25 26 27 28 29 30
99
31
8D9 83
32
-
10635
71 15
46
12
25
00 877 82 20 20
4
11
18 19
10
31
-
6 7 8
10
72
- 416.200 -
2 3 4 5
178 753
5
25 59
1
05
75
1
Z
63
15
35
70
15
- - -
-
24
10
30
-
50
90 25 92
80 58 95 90
- 79
10
90
3
-
50
000
75 50
203 57
80 35
-- -- -- -- -- -- - ---- -- ---
--
75
-- --- - --
7 575 544
000
B
B
-
2 000 000
,
pe
Comenul Soc , Judeful Constanfa Granarul Romanesc Soc an Soc roop de consum
21
22 23 24
'
Antrepozitele Bi Judeful Caliacra IzbAnda Soc an , Petiolma ,
1 000
t
o
Lei
B
BENEFICIUL
Crediton
Fondun
51
Judeful Bräda 2
DIVERSE
DIVERSI
MARFURI
0
4032915 24
-
5 25 92 47
40
1
ALMANACH ARGUS
ALMANACH SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII 33 34 35 36 37 38 39 40 41
42 43
44
Oout
t
20 COO 000
du
000
iiilot
So(
Rom
an
10
ill
ug
1 mutomobile
pt
So(
um
,
ibun ea
Smaia de comeit lost an
62 63 C 64 65 66 67 68 69 70 71
72
orth
ation
Sou Soc
cului
73 74
ne
an
S coop cial
Ceho
"
Soc
Smaia
Bulgo a Soc
Soc an
Rom
R
904 250 000
-
24 66
13 167 271 67
1 200
59
2
-
05
17
33 86 85
2
998 76
90 55 75
861
-
500 COO
000 000 3u0 000
50
12 COO 000
05
3 000 000 000 000 000 000
Soc an C Soc
Soc
an
1 000 000 396 000 2 500 000 000 000 000 1 500 000 000
820
40 70
360
20
000
-
91
1
07 47 733.343 20 20 95 60 92 29
90 600 125 15
66
831 36
3 083 284 18
61
012 75
20 72 10
400 -
2
711
-
93 72 05 59
1 025
95
62
61
1 851
92
82
240 000 -
43 23
-
-
660 78 739 87 247 70 715 80 735 171 15 65
0001-
993 747
08 98
173 422
28
51
-
851
80
16 143 151
75
1
279
-
81
89
64 853 20 35 410 76
10
45
-
50 25
000 -
43 887 79 6 640 75 930 21 700 10
250 83 986 067 05
10 972 88
626 757 85 153 985 10 45 40
-
80 42 73 23
8
50
-
35 80 25 30 15 827187 65
291 151
75
83 396 340 10 69 7 823 737 28 77 95 862 554 51 431 20 74 643 698 70
554 197 241
20
893 478
50 90 64
33 34 35 36 37 38 39 40 41
42 43 44 45 46 47 48 49 50 51
27
15
38
299 273 73 288 65 505 23 52 1 498 302 720 40 884 69 222 14 1 235 532 25 677 35 773 58 762 97 782 681 45 744 191 25 7 093 81 256 76
17
30 95 45
25
-
16
45
16
3 403 762 65 47
992 52 70 350 77 89 77 07 291 20 50 561 90
67
000 003 -
53
94 376 37
07
-
75 54 4L8 85 11 434 245 08 60 41,431 39
937 50
912
3 643 580 -
51
481
80 60
000 10 000 000 644 35 200 000 000
608197
10
47
IB
08 205 121 78 95
3 731 602 15
COO
md Soc
221
87
45
81
opa
04 50 25
000 000 456 700 3)0 000
de publicitate S
de
82 83 84 85 86 87
1110"
ect
function olul Soc
3 973
000
md
opa
000 2 COO 000
de
,
5 COO 000
a
i
Soc
86 426 95 66
-
080 -
361 991
olulm
anomma ,
-
000
in
lute'
739 80 561 885 15
OCO
in do
,
271 671
000 23 879 995
67 293 75 1 500 000 2 700 000
61
76 77 78 79 80
COO
08 27 98 80 40
801 216 03 294 34
25
,
59 60
700 240 000
( ornei
din
DIVERSI Cred
Fondun
Lei
2 615 214 66 09
000 10000 000
t
L
5 470 892 70 3 800 000 4 40 1 287 589
7 484
50 51
-
030 1 200 000 8 COO
ou
DIVERSE
DIVERSI Debitori
B
15 030
ui
45 46 47 48
52 53 54 55 56 57
in
RFURI
IMOBIL
Comuna
(
Li
CAPITAL
209
1
95 004 132 703 45 676 55 75 05 963 704 22 032 117 68 257 287 05 601 383 54
52 53 54 55 56 57 58 59 60 61
62 63
64 65 66 67
69
, 70 71
72 73 74 75 76 77 78
79 80 70 137
81
319 22 88 272 30 65
82 83 84 85 86 87 14
www.dacoromanica.ro
211
210
D ENUMIREA
Matenale
S 88 89 90 91
92 93 94 95 96 97 98 99 100 101
102 1103
104 106 107 108 110
112 113
114 115 1116 1117
118 119
PDR
distilernle
Ommum d Orient
122 123 124 125 126 127 128 129
c
Soc an
,Conundus Soc an
Sasco Soc an rom
act
comercialá de peti ol
Bodega Elvetia Soc Axa Soc an Soc Franco-Romang Soc an Soc. an ,Select Soc an Soc an Continentalg ,
Soc an Soc
actium comercialá
Uzinele Sauz Soc an editul Alimentar Soc dev Soc an Soc an rom de noapte Soc an Soc an de agentua, Comester Soc an Sulfur Soc an
Rhein
142
Manufactui a." Son an
1
59
1 769 833 35 761
45 59 823 228 27 70 88 3 057 287
- --
72 020
27
778 10
a
3
-
75 1
46 65 4 426 148 28
-
577 824 65 48 13
98 15
72
07
60 25
85
-
89 85 421
--
60 75
1 398 910 18 25
15
000
- --
333 989 75
-
768
--
50
1
819 9- 47 23
40
723 51
33
-
25 15
30 70 81
45 35 32 40
70
- -
-
31
40 30
----
70
85
4475 238
75
74 67 60 80 38
25
05
- -
15 13
50
www.dacoromanica.ro
Crediton
Z
---
21 354 806 17
25 22 278 86
9 604 678 24
--
25 15 73 16
15
79 64
60 60 170,40
244 10 40 70 0 35
65
85
1 650
3 906
60 77
82 25 59
DIVERSI
Fondun
Lei 15
05
27 156 102 92
DIVERSE
Lei
---
160 70
000
1
an rom
Soc Smaia Soc an
312 228 95
000
Geneiala Anglo Roman& an S
Cum Soc an
- -
500
132 Tietoin Soc an Romaniei economic 133 co 134 135 Victoi ia Soc Amei ika linie S a 136 cel ealelor u 137 Soc Soc an de 138 Soc Soc 139 Mecano Unnarene a tat 140 141
453
Internation Investunent Company
Commdus Soc an rom ICASoc an Soc an rom loan
803 15 60
000 -
2
an
-----000 -------500 000 -----000 --
B
680
000 000 -
comeicial
Soc an Fichet
000 000
--
de cons Elysee S a expl Negocieri Soc an Comertul Natiunn Osram Soc an rom Uranos Soc an e Soc gen ptru comert de Actiunea Economia a Roma Soc coop de consum
1120 121
-500 000 -
6000
A Soc Contmentala Soc a A
Avantul industrial
Lei
DIVERSI Debi
- -- -- -38 - ---- --- ---- --- ---- --- ----- ---- --- -- --
45 000
23 65
15
64
10
- - -
825 122 35 21
27
04 70 10
-
19 10
40 35 86 65 35 45 65 20 47 95 38
50
15
18 920 47 25 58 157 372 32 10
40 439 83
- 771 13
-
32
88 89
90 91
92 93 94 95 96 97 98 99 101
102
84 103 104
97 105 19 106 107 108 109 110
43 29 80 79
99 37
378
83
-- --
092878 25
91
82 64
45 35 30 50
- - --
1
02 112
51
--
113 114 115 116 117 118 119 120
75 80 23 187 797 98 90 121 122
- 61
621
123
11
5 745 04
57 3747
32 125 63
190 15
--
127 031152 128 75 129 97 130
91
45 81
90 51 31
15
- -
72
85 32 15
12 23 444,35
- - - -
131
56 132 86 133 134
932
0
135
133 137 138 65 139 12 140 64 141
43 142
212
ARGUS'
DENUMIREA
SEDIUL
SOCIETATII
IMOBIL
LUL
143
144 145
Exportul
Recl-irna Casa
Soc
1
an de publicitate
Smdicat
u expw t
500 000 003
Soc an Soc an
147 ostaal 148 Mesagei
1 000 000 1 000
opene Soc an Judelul Meheduiti
Comet
Soc an Soc Depoittele generale Soc an
in
Soc
200 000
Judetul Judetul 153 154 155
Judetul
rnacia S
Soc
Sindicatul
clantllor Telearman
an mdi
Soc an
158
Cor
9 121 001 15 311 90 132 217 15
3 439 448 30 568 784 30 759
05
47 155 25 262 725 90
614 50
60
374 20
270 502 C5
Asoc
Rom inul
003
Soc an actmni Soc pe actiuni
165
( oinei (I Soc
de
de 168
, Mercm Soc
Soc Soc
Ai d-Podgoria
Soc a
a agricult
--
500
Neptun Soc p a Pcol
-1
Bihor 172 Soc 173 174
Jun
u
---
Soc a
Oradea Mare
000
-
14
--
40 47
---
603
49 05
51
85
5 882 63
486
01
390 740 80 92
55 3
72
- 149
-
59 152
33 85 84 467 75
421
38 150
725
90 154 50 155
- 156 157
65 97 49
51
39 963 50
172
19
15
70
601
85 000 -
27
-
-
671 14
248 289
93
28
120
- 148
237,75 151
376 177 -
51
146
77 147
93 934 71 30
91 307 40
52
82
-
80
76
20 35 87 82
19 228 924 85 145
62
31
- --
- - 143 60 144
393
9 987 24
www.dacoromanica.ro
644 023 75 30 08 27
-
140
32
68
92
-
801 25 100 000
75 67
30 79
293 988 93
--
--
06
902
06 80
C)
13
35
102.981
1
BENEFICIUL
Lei
000
50
2
Soc
240 33 83 065 30 745 65 206 55
874 693 18 248 304 10
2 087 677 26 232 522 1 775 858 15
806
Arad
171
356 80
-
T -Magurele
118
84
ila
62
169
000 000
35
Judeful Alba de Jos 163 164
--
DIVERSI Creditori
631 09
90 40
Soc
,
160
61
--
886 90 221 517 337 45
--
Soc
Soc an Clipati` Soc coop de consurn
156 157
13
-
Soc an
Soc
---
DIVERSE
DIVERSI
Materiale
i
13
213
50 687
44 2 239 977 74 31 12
3 427 885
159
27 161 162 42 163 164
43 55
90 168 43 169 42 79
31
171
38 172
51
251
--
02
91
51
173
ALMANACH ARGUS
214
SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII
175 Soc a cii de 175 Anti epozitele Soc an 177 de Soc p 178 Soc an comei 179 ' Soc an. om pt
Comuna
182 183 184 185 186 187 188 189
, agei
act
200 000 1 000 000 300
192 Sihama Soc
Sa
\
Soc an
jumble,
de publicit
comei
2 500 000 500 000 950
Judetul
Soc a e Soc an rci p desf Soc an pe actu
M ig 196 197 198 , 1 199
Soc
Soc
200
Soc Bognai
201
202 Mbma 203 mtuia 204
205 Soc a
206 Soc 207
a
iloi
2
000 500 000
male comerciala
Soc
a
(
Szanto
& Comp
icult
000 500 000
6.000 000
ani
Ai
Judetul
a de
208 Coopei
e
209 Soc an de consum
41
800
MARFURI
IMOBIL
--------
243 330
8 228 784 85
716 838 20 316 48 451
000
990 982 75 1
425 000
146 25
-
1 520 076 14 145 43 129
-
37 788 90 234 12 3 792 446 75 62 78 945 50 33 80 095 17
424 875
179
24
978 62
111 928 82 3 545 539
731 432 922 73 485 401
1 288 082 72 6b1 461 33 128 48
558 530 000 500 000 000 000 217 500 474 85 11 000
605 063 93 420 43
36 135 879 40
075 79
Lei
B
7
93 08
6 225 735 36 3 151 096 17 6 588 009 93 341 417 22 8 992 505 81 824 773 16 8 997 963 98 611 22
-
452
90
939 41
180 181
43 022 07 59 184
188
185 186 187
62
434 600
13 657 57
096 12 190
501 83 343 197 24 678 95 662 779
95 191 55 192 02 193 194
417 054 95 460 36 310 56 172 917 46
97 094 29 916 331 011 38
97 87
106 228 99 50 3 386 98 000 80 253 78 000 270 87
692 845 85 39 279 955 54 70 77 1 473 42 66
16
181
3 989 8 763 91
12
73 82
30
78
176 177 178
10
110
9
8 977
1
177 166 42 66 788 16 297 98 58 20 383 33 47
19
36
27 04 19 296 77 92 27 392.659 38
Lei
87
716
2
13ENEFICIUL
Cred
14
47
700
---------
DIVERSE
DIVERSI
Lei
018 23 45 932 5 000
225 000 000
215
Fondun B
100 000
anti
191
194
600 000
cinematogi
,Omma
000
3
Soc an Soc an
Doi
193 Soc
1
300 000 000
Soc
Cornei cia
190
Lei 200 000
Oradea Mare
Samuel Spitzei Soc an Ludo' ic Szittei & co Soc an indet Ulman Soc a Heiman comp Soc pe ul negi ele de
180
181
PITAL
ALMANACH ARGUS
- -
92 195 151 001 28 196 197 95 198 199
-
321
24 25 33 35 80 56 07
200 201
202 203 204 205 205 18 207
74 208 209
3 557 10 52
16
Judelul Hunedoara ogiesul
210 211
212 213 214 215
Soc
actu
Soc
de
u soc
al Soc an ,
de comei
t
]
f
Tebe
000 000 000 000
--
35 152 1 671 406 92
839 177 99 004 43 771 694 12 352 92
000
www.dacoromanica.ro
208 725 26 53 117 122 74 274 015 56 936 86 25
35 160 87 791 67 700 000 34 525
703 79 437 147 78 14 646 931 65 039 64
871
317 61
029 50
43 146 5
97 210 21 211 64 212 213 Q2 214 215
-
216
217
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
Comuna
Lei
DIVERSE
DIVERSI
IMOBIL
Fondun
Matena'e e
B
B
BENEFICIUL
CreditoLi
Judeful Maramure un
216
pe
CI
000
Sig Marmatim
Mure-Turda 217 , Sovata soc 218 s a 219 Soc anon cia1a 220 Intrepozitele de produse 221
-000 -20 -
agiicole
Colomale soc anon de comert
222 Szalmassy 223 Soc an p comert 224 , Onent
sa
t
500
tiansport t
soc
22 670 72
918 000 868 31 155 106 20
245 025 30 46 071 54
55
38 000 018
81 17
54
46 68
3
71
90 2 786 893 03
-
06
55
400 000 -
63
29
61 905
490 72
70 97 06
5 000
1
17 424 80
its soc
actium
Silvamei
Judelul Satu-Mare 227 228 229 230 231
Mel soc Mama soc an. de Soc an pentl u import Soc cja15, Soc cornercialä de poi
-000 -
1 000 000 -
Sltu M il
,
1
261 92
-
24 37 70 57
30 02 55 73 05
217 218 219 220 221
23 222 18 223 65 224
18
29
08 807 463 13 073 74 64 08
12 50
38 2261
30
1
42 227
597 069 78 03 298 31
-
000
-
71
79 225
Judeful Salagiu 226
77 216
09
---
25
Odorhem 225
865 50
307 648
59 228 26 229
-
230 231
Sibiu 1232
233 234 235 236 237
soc pe actium soc pe Mei cator soc anonang, Hei mes soc pe actium , Vmmultui
--60 000 -
1 000 000 -
'
Zentra Centi
coop
-
31 1
746
000
306
90 893
31 417 04
1
11
80 02 27 22
-
93 232 14 233
-234 235
16 236
31
-
60 267 80
04
80
86 238
20
78
78
87 239
67
-
48
97
22
22
31
69
237
Judeful Solnoc-Dobâca comerc
238 Soc
200 000 -
Tirnava-Mare 239 Coopei
a
527 768
-
de
53
085 -
5
Micä 240
rurnica
soc
4
inosanmartm
200 000 -
Trei Scaune 241
Soc an
20
Turda Aries 242 Soc
an.
-
40
000
www.dacoromanica.ro
493 35
-
240
77 241
739 51
581 09 242
,ARGUS
D ENUMIREA
S OCIETATII
Comuna
L
DIVERSI Debitori
MARFURI
IMOBIL
Matena e 13
DIVERSE Fonduri B
13
219
Lei
DIVERSI
BENEFICIUL
B
13
BANAT Judetul Cara-Severin 243 Stationea Credinta, insotii e come!
& Schmidt s p a
245 246
de consum coop
249 Albei t Deutsch si 250 oc comei
251 I
Judetul Bei son Cauciuc soc
256 , Banatul 257 Eugen
sa
500 63
Earans,bei
=poi
le
sa
atii
s
s
soc
Loffei &
icon
comp
soc
,
263 Mei
soc
soc de pe actil
266
267 Soc 268 Soc
pent u amt
270
I
BUCOVINA Judetul 271
272 Soc 273
de
genei in
1
t
de
,
274 Anti epontele Blankbanca s a 275
Sindec
s
a
intei
BASARABIA Judetul Ti etoi n Soc
actium
--
1 205
1
071
37
000 000 -
53
460 916 2 049 605 92 1 883 92
91
815 233 2745 000518
89
25 48
4
-
55
1
075 -
43
425 95 976 940
44 35
2 247 575 01 92 54 611
82 52
www.dacoromanica.ro
-
101
251
252 253 47 254
845 27 84 45 66
7 662 530 -
212118
65 985 03
52821 241
72 93
1 762 000 41 701 25 621 861
30
630 000
12
45
346 41
61
1
445
- -
-
691 812 93
08
876131
361
-
--
64
261
262 33 263 264 265 131 291 08 266 267 268 264 874 269 270
-
88
968 98260
55
-
69
19 293
-
--
93
--
45 256 257 258
91
13
39
20 99
-
110 55 41
265 465 02
353
98
-
70
93 247 248 249 250
763 04455 780,24
-
55
698
17
591
540
90
5 060 308 70
000 681 411
-
13
95
3
245
41
301 13
243
16 14
24 701 28
3
512
150 262
--
257206
-
39 17 022 18 17
33 500 -
568 204 75 1 028 391 289 54
-85
21
48 2 593
--
3
54 51
-000 000 -
6 919 373 84
545 589 030
57
500 1000 500
fiu
269
--
-
5 15 104
51
--300 000 -------
u comert
comei
,
55
1 000 000 -
soc
258 259
262 263 264
soc
500
Torontal
253 S A 254 Rosmos s a 255 Plugul soc
93
1 800 000 -
soc
248
261
dorf
soc
247
-
39 650 -
iordoi
271
-272
273
85274 415
276 277
220
ARGUS BILANTURILE A 35 SOCIETATI
DENUMIREA
SOCIETATII
SEDIUL Comuna
Debiton
221
L
PRIME
DIVERSI
DIVERSE Fondun
IMOBIL
Lei
Lei
1924
DIVERSE, PE
crediton
imprumuturi 13
CUVENITE BENEFICIUL anului vutor
L
VECHIUL REGAT Pi evederea soc an rom de asig Judetul Ilfov 2 Franco-Rom soc an de asig 3
4 5 6
8 9
Urarna soc an de asig Sämânta s a p semmt S N C soc cailor , Casa
t
5
soc anon soc anon
uman
cult
Rom mozaici
Progresul oc an Scena soc an Soc Franco-Rom stud inti 12 Belgo-Romana an a.sig 13 Steaua soc an asigur 14 asig soc gen 15 Actrva soc 16 Casa poporului soc coop pe act 17 Jeatrul populax soc anon 18 Sanatonul Sf sa 19 Agricola soc an de asigul 20 Generala soc de 21 Nationale,' soc gen asigui 22 Imobiliara soc an rom 23 Orient Radio Rador soc an 24 Educatia soc anon 25 Ancora s. a. de asig generale 26 Compania de asig mArf 27 Atlas soc anon 10
30 31
Agi onomul
-
soc an de asig gen
Judetul Bihor soc de aslgurai e Judetul soc de are
gen 32 Fonciera soc de asigm 33 Prima soc an de asig Judetul Sibiu soc gen de asig 34
687 231 54 39 50 85 25 29
1
TRANSILVANIA Judetul Arad 29
67
-
914 39 86
71
09 81
93 25 70 50
89
32 945 889 -
- 90
- --
40 90 16
62 53
666
84 36 67 25
906 000
Torontal
3 274 698 49 5 306129 372291 91
45 95
209
21
66
750301 2
36
-
83 5
-- ---
95
1 197 319 268 37 1 670 865 931 522
8
0
99 06
21
4 0279 71376 3
19
20
661
40
21
54
22 23 24 25 26 27 28
--
65 575
299 1 381 445 28
776
0
35 1
717
75 95 23
54
-
35
-
90
63
158 266
www.dacoromanica.ro
30
43
72
49
03 19
55
162 779 84
126161
-
44 29
010 77
63
14 15 16 17 18
75520
413109
04
7 8
12 13
406
202 224540
89
75
5
6
10
31
12 28
2
3 4
9
118 480
037
801 18
1 700
9 25
919 15 21 342 137 25 750
65
BANAT 35 Sanatorml
20 549 147 75
88
--
3 728 193
25
18
--
6
8
90
45
90
de filozofie
28 Soc
----- ------- 115 393 --- --
2
166 029 13
028 663 512
385
732
30 31
32 33
35
68
228 899
976 121 50
53 474 037 2
,RRGUS
222
Infünlate
nu p-au
1923-1924,
la
bilangul
Decembrie 1924
223
SEDIUL
D ENUMIREA
V
S EDIUL
SOCIETATII 1
5
6 7
11 1
13 1
15 16 17
jBanca din Dostm Banca de edit ean Banca Banca Plugarul Roman Banca Tighina Creditul Mobihar Banca Banca u
21
23
I igluna
g Noua
editul
50 000 000
C
I
,
Negi
ohoi
icol
Galati
Banca Ci editulut ,Izbanda Banca
si md Mangam ea
5 000 1 000 00
Bucurestr Bu7au
Neamului
Banca N Pop succeson Banca Comei
43
Banca Cornei Banca Comerciala
Banca
1
-Severm Braila nova
000
Codaesti Bi
de
Cerna
Banca judetului Banca de agncultui
4j Banca Minlul
,
t
md Munca
Banca
Banca de Agi
000
3 000 5 000
, md
g 1 000
Unn ea Banca de Scont de (red
500 000 1 000 000 600 000
oinesti
Banca Noastra
49 Banca 50 Banca 5
1 000 000 500 000
tfov
edit
Banca As
45 47
3 000 000 1924
Botos
Banca Monca 41
1
,
Mused Bucuresh
Banca anilm din T -Severin , Cieditul de
40 Banca Comm
700 000
50
Banca Progresu
Banca
500 000
,
,
Banca
Banca de
1 000 000
000 000
34 Banca 35
,
000
Banca Gaesti
27 Banca As
3 33
I Thin i
51
Banca ului Banca , Noua Banca Banca Calnicul
28
1 000 000
000 000
24 Banca 25 25
Le
sa
Banca Sfatul
Banca Banca
I
192
, Mercur
Banca Fundul Negi ei Banca Poporulut dm 20
Comuna
Comuna
a E on
Rom
Turn Seven Bi ail
5
--------
-------
-------
Banca ,Cetate Banca Casa de Scont 56 Banca Comm 54 55 57
Casa de Cred
67
'
Tiansp
D
it
Econ a
Banca Banca ,Täranul Banca Bucovineana de Nord , Banca si Hipot Banca de Report Depunen 63 Banca Sfatului Negustoresc Banca de Deposite 65 Banca 66
Judetul
1
t
Bucurest, Balcesti esti
Banca de credit märunt Banca come'
sti
1 000 000 3 000 000 1 000 000 500 000 000 200 000 500.000 3 000 000 000 000 500 000 000 200 000 200 000 000 148
XXXXXXXX XXXXX XXXXXXXXXXXXXXX
SOCRATES
AVGHERINOS
X
OWNER
STEAMPSHIP AGENT AND CHARTERING BROKER ORWARDIMJ AGENT ( TRACTOR 16E TR
STEVEDORE & SHIPCHANDLER foi S
GALATZ
Codes Used
Telegrame
SCOTT S 1
TELEPHONE
------
www.dacoromanica.ro
A B C 5th
HEAD OFFICE GALATZ BRANCH OFFICES
The Sale Of Meameis Insurance GENERAL
LONDON REPRESENTATIVE
A TH AVGHERINOS 15 Great St Helens
EDITION
& COMMISSION
IMPORT- EXPOR r CONSIGNATION
ZIARUL ARGUS"
X X X X X X X
224
225
SOCIETATI COMERCIALE
Infunfate in
1923-1924, cari nu ii-au inchemt
la
Decembne 1924
S OCIETATII
D ENUMIREA S
53 54 55
Comuna lnipol
t
SA 3 Meta lo Globus s a de metale 4 Megostra soc an de export 5 Breaza s a p 17V purg
1
Teleajen
1
1
3
12
gio
S
1
SA Cei la Imp -export oc gen de exportatiune ,,Rogesa s a pentiu 18 Tanico s a o
19 Comp gen de Imp 21
3 70 20 3 1 000
Intreprmd
SAR Soc Balneare Aschern Bal Simplena S A R
20 , Apollo
Saba
23 Beciul Donmesc S A 24 Twenti_Lin S A 25 aful S A 26 27 29
30 31
32 33
34 33 35 37 38
39
43 44
50 52
3
(
Compania
10
Comerc
sap
I
de
1924
Balcama S A Caucrucul Continental S A Danubian Schpmg SA Sarpei s expl estaurante Cotornei a comert manuf Comptoar Metaluigic S A R SA telanun Rosenthal Smdic depoiaanloi de petrol Anglo ant afacei comerciale
SAR
,Izbanda
dealul S AR p
Impi
1
1
2 1 000
I
md
Auto-Benzina S A pati s a Cei cul ansih
48
500
14
1 1
etc
s a r imp prod metal
Ilfov
comert
SAR soc an p comert
SAR
Rafinonlor
textile
con sa cereale Basal abia Palestina ' s a md Comp de Export de automobile
000
( Albi 1
1
Putna ov
1
1
1 000 1
571
60 61
----------------------
Comuna
Industria et Vultui ul comert de once
e
csa
Comptoir
Dolj
Calona S A R
,Vhittal-Cosm s Otelul Bochlei S A
»
bilag S A p rnatenale C F Comei cio S A B Imp confort s a imp -expoit
»
»
I
BREVETELE R. M. S. a
toai ele dispozitii
sau ba7a
din
de
01
res
cetärilor
de
de
depozitului
o
al judetulm Ebbw area autoi debite speciale se face numai de Directiunea ala evetele
directiunea genei ectiu iegionale, raman valabile Penti u speciale se oi a de cati e organele de inspectw
numai
(lai
speciale existente de Pentiu putea libera
putm 100
se vor de râzboi) cat
diferent de distanta dintre ele
m
au local m bune conla distante de putm
100 metri de debitele lente
exis
auto-
provizorn
licitatoni au in bune conproportie de un debit la 200 suflete in tot cazul, mdiferent de nurr ul sufletelor, fie 2 (doua) intr sat Sohatatorn de evete de
faca dovada ecrutarn,
specialitate condamnare
pentru
au satisfgcut au purtare
nu au sufent vre-o
In eliberai ea bi etelor provizoni se va se especte it din gea I V cat dispozitumile pentru ploatarea cap III u Debrtanti cu ex
ahillm
(art 43 din le ), au local in la distante de debitele
de
gea I
ELIBEREAZA CUM SE Pentru debitele rurale se voi pu tea hbeia atat brevete (mvahzilor de
de au de ce mutii de debile dintr un
local inti altul, pectiv
lu it
000 70 0000 1 500 000 10 000 000 000 000 000 000 2 000 000 250380000
CUM
ete
de
speciale,
1924
exp
S A Econ FmanciarI
58 F
000 -
M
8 Sintei oc Bm co soc an Comp Bi Rom de imp -exp 11 edei ea soc an ,
-000 --
200 000 -
p comert
s
7
13
500 000 3 000 000 1 000 000 000
923
2
6
SEDIUL
D ENUMIREA
legea
ea au
t
53 ale
dispozi
m art 43 din
V
ea se
toi ul
autonzatillor
a face tot de espective pe baza
prealabile de orgasus Anularea a tuturoi brevete(spcciale ordmare rurale) va continua se de consilml directiunea geneconform art 57 pen tru ea statulm, pe cercetánloi ca in
15
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
226
SOCIETATI
ALMANACH
DUSTR IALE
.
la
1923-1924, cari nu
Decembrie 1924
I
S A expl fabr ulei ,,Ind Rom de Forex S A sondaje Fab de a clerului de Gnvita fabr de ciocolata S R . Fab de S A p-tru elucrare de : Acbunar SA hrystzczatek s a md. Biroul Tehnic al ilor Asoc ,Fabie ' r ansp de I Sei viciul CFR 13 Cristalma Fabr de ape I' errovia S A R Indust S A Holand.America-Line-Transp I Emlatz S A Indust mat I Industna I: Forestima Banatului SA ,,Capsula
Comuna
SOCIETATII
Bucurest
Ilfov
Roman Bucuresti
Roman Ilfov
2
31
3
Lloydul
Bucuresti Bucuresti
,
Barlad Bucurtsti
Durnbrava S A
' S A Expl forestere Lama fabr de aparate de ras Hermes ' ulei vegetal Metal Petrol S A R Geta soc de petrol '
Galeata S A
Cohlei
4
48 4 5 51
5
-Turda Ilfov Ilfov
,
Ilfov
. . .
,
Balcic
Ilfov
, ,
. .
,
,
Valcea
Bucuresti
'SAR
S A Transport
Ofic Roman de transport internat Nicolma de spirt Smger ' S A Fab de ,Turbator Company S A S A R P M Industna Moi Furnizorul S A SA Mma
Bain
Braih Fisi
P
imt
,
Ploesti
P -Neamt
, ,
.
Pr ihova Ilfov Ne
,
Bucuresti Dragasmni
.
10.000 000 30.000 000 2.000 000 20 000 000 I 000.000 500 000 50 000 000 100 000 000 1 2 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 1 000.000 2.500 000 1 000 000 2.000 000 10 000.000 4 000 000 000 15 000 000 700 000 500 000 000 000 1 000 000 000 400 000 1 000 000 000 3 000 000 000 15 000 1 000 6 3 000 000 000 000 000 200 000 000 000 700 000 500 000 000 000 000 2.000 000 3 5 000 1 000 000 000 10 2.000 000 1 000.000 5
A
33 Soc S Lipson intr md comm c Ancoi a S A Indigene Chemica S A 3 3
.
,
metalum gice
moine
Le
Balcic
Teleajen ' soc. 21 Constructia Soc p ep de constr metalurg o-Metan Balciculum S A 2 Progresul Parcul Prmc. Elena ' s a. luer edil
Ursul de de oana ' s a unele" A Calcarul Industna Romaneasca S A
Judetu1 1923
g Mures
SEDIUL
DENUMIREA
SEDIUL
o
227
Valcea
, . . .
------------
--
--
-----
53 54 55 56
57 58 59
65
Judetul
Grozest S A Indust M a f cons NIC Noua md oglinzi Valea SAR SARp S A R p fabr de SAR C.F partic Dunareane md ferului Uzinele
Albma de Argintarie Soc An Rom Latina S de expl chmuce SAR marrtime Gottorno S A R
Le 1923
.
-
Durnbi
Titan 64
I
924
1
Bucuresti
Ilfov
,,
70 71
72 73 74
7
79
'
entilana"
Nanya S A Bran Fabr
Bumbac S
SA
87
90 91 931
94 95
97 9
10 10
103 106 107
Lurnma S A Fabr de
S A R foraj
acla S A Lupta S A R Edit Viata S A de SAR Constructa Henry Slavonia S A R F etrolul National S A
Ind a Lenmului Constructiunea Teddy S A actium Soc
Ilfov Iasi Putna Ilfov
. Prahova P -Neamt Bucuresti
.
.
,
s a
S A R Industria tncotajelor
, ,
,
i'
I
, ,
N ag
(Vr
--
7 000 000 5 000 000 00 500 000 000 000 5 000 000 2 000 000 2 000 000 5 000 000 500 000 1 000 000 5 000 000 000 3 100 000 1 000 000 600 000 000 6 000 500 000 200 000 1 500 000 000 800 000 2 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 000 5 000 000 300 000 000 000 000.000 1 000 000 000 1 1 000 000 000 3 500 000
---
-------
1
Samtas S A R prod
www.dacoromanica.ro
Ilfoy
Giurgiu Bucuresh
SA Montana Eldorado s a valon subsolului md lemn Moldova ' S A com. Bucuresn Excelsioi S A R ol Mastag ea vitelor S A R p expl sei de Vida) Alba Intrepi S A R Petrol Nationala md lemn Dunarea S A 'SAR Indreptarea de mare
-
--000 000 000 -
Ilfov
A
Umrea S A R fabr ape gazoase
8 83 84
P Bucuresti Iasi
Focsam Bucuresti
Gazolina S A Texas S Petrolifere Comp de Tiansport ab de cablun Ancona Nylon S A Dunarea S A fab cons aliment
--
OCO 000
Bucuresh
nd
Negulesti ' Fab de
5 000 000 000 500 000 6 000 000 450 000 000 000 4 000 000 000 12 500 000 1 000 000 6 000
Bucuresti
hsi
llfov
.
Ilfov Alba
Prahova Braila Bucuresta
.
Prahova
,
---
228
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII 108
109 11 1
trolifi
A
114 115 117 12 121 12
123 12
Lei
Petrohfei e I Gi igoi escu s a
Canada Unelte oraje a tianspoi t Bechet-Cralor a AR ei Saral
11
113
Comuna
Danubia Rom
1
(r
100
a 1
a
egetale
4
S A R transp
e Rom
peti
-----
1924
3
(
Arte SA abr hai tie aP S A Fab de , Mau Fn A lemn Solai Romana S A foraje md wlip Inter Ommum ohfei S A Tei enui
I
ti
2 25 3
'r
1
5 58 55
SA
Petrolul Olternei S A R Sinco Sind md mm comercial SAR mimeie I upeni S A 11 mine
000 000 --
-
000 -
1
000 -
-
500 400 000 000 053 000 000 -
DIVERS E SOCI 1923-1924, can nu
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII , Sanatoiml Oltemei
la
inchmat
Decembne 1924
Comuna
SA
Judetul 1923
2 At,eneul popular Gnvita S
, Asiguiarea Romaneasca S 4 , Elena Liceu de Fete 5 sec de fete gi II 3 6 7
Marma S A R Asigurari
5 000 000 000 000
Focsani
Britania s a Angl S
900 000
1
de asig de Asiguraie
15 000 000 000
ARUL ZIAR COTIDIAN APARE IN
8,10, 20,
ORGAN ECONOMIC FINANTE, COME RT, INDUSTRIE, AGRICULTURA, STAT JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
-
FINALTA MAGISTRATURA A ROMÄNIEI de Casatie Gheorghe V Buzdugan Emanoil ei Pop lang, du
Consiher r atributiune de pi Cheorghe Consibmi escu
G
Consiberi Alexandiu u Peretz, Vespasian I ibiceanu, Fftimie N Const Haman Const neliu Botez azai u G u, Oreste Balea ipel, Mandicevschi Niconu, ghe dea Victor Presedinte Oscai N
N
Const G
l
Casatie
el D Pro
Cihodaim,
copm,
loin
Stefan Matei
N
oi
hulescu
Bonea, Teo Comehu
B
Bi
Alexandru D Oprescu,
mu P Blnescu, Silvm Pop
Bucuresti
de Ape
Dimiti M
ghe
nu
II
loin
eiban
escu Gheorghe T Ioonescu, Con Vifmeanu
G
Constantm AntoBuziu,
de lpel din
N
M
N
Presedmte Dimitne loan Diman-
N
ei,
Spiridon Popes
M
C Bag
Const Constantin S
escu,
el I
uN
ori
CI
D
u, Gheorghe
u Costm, otopopes
de Apel din asile Boldur can Temistocle Bo Constantin A , Chu
din
uG
Bi
de Apel din
I
Pi im Pieedinte Va
C Popovici Dividescu Regulus VIlenescu, D TodoroNschi N C Ojoga II esedinte T
ea
M
din
(
ocui or Chmescu, Vasile C Consilieri Nicohe N Cm- Bodescu
www.dacoromanica.ro
al
onstantm D
Scarlat Vladimir Gb
ALMANACH ,ARGUS
230
Curtea de Apel din Cluj Pompei Micsa, inspectoi judecAtoresc) Vasile M loan Papp, Victor Popp Dimitnu, D Radulescu, Aleloan Manescu, Consilien Gustav Ancean, Constantin G
Pi im-Presedinte
Haupt Ludovic Ket pescu ner, Alexandru D de Apel din lasan, Gheoighe Mmea Popescu, Gh Parchetul -General Alexandi u Pop C Geoigian Zachana (Delegat inspectoi judecraoresc), Nicolae N (Corisiher delegat), Procuror Teo idescu Paul Balasiu (Delegat G
Curtea de Apel din Constanta Al Anastasm Consi igoi e Teodorescu, Gheorghe
Paichetut
N Papadat, Re Al
C
Constantin I Nacian
de Apel din Constanfa L
ot
Teodoiescu,
Procurm Paul Mhonescu
Curtea de Ap el din Craiova I
stantin Poenaiu M
Polichron,
Petru
Con Const
Consiheii
Dimitne T Alexm, Da
tru
niel P
din
de
taman Niculescu, E
M
Alexandru Cer
Sectiunea
tin R Mannescu
N
A Cnstof, Pe-
elicescu,
Pohzu I Film
natescu,
tefUnescu
G
de Ap el din Galati Babst,
N
gemu M Bonachi, Consihen el Bogdan lacob loan E Iones- Parchetut de Apel din Galaf loan M P Menelas S Const C al Manto Vasile Ghitä loan Ptocuion Vasile Grurgea Gh Sectzunea II Presedinte I Consihen Th Liciu Gheor Curtea de A pel gohci, Seclzunea I Presedinte G Lupu, rnitne Volanschi, Consihen alamb Grigonu, Nicolae N Gane Ghinea, Ciprian ScripcA, din hail Hai alamb Ciistofm A gos, ocui
Constantm G Macry Sectiunea
D
esedinte
al Grigoi e Gheorghe I Gavrilescu
C Corm
Fugemu Petit
Curtea de Apel din Oradea-Mare Prim
Stänces-
Alexandru Mandrea, Nicolae I Ghe- Georgescu Consiheri Andtei tian (Delegat inspector judecatoresc) Parchetul Hasz Fekete, lente
L Kepes,
N Ciurea, Va
Chnstache nu (Delegat inspector judecAtoresc), Matei I Romul Ia
I,
Constantin
Titus D Panu
fu de apel
al Eaul delegat), Procuror I
www.dacoromanica.ro
IIRGUS
231
Curtea de Apel din e.5edinte Romul Pop, Pre- Chmescu Dimitrie Luca Alexandra el Consilien Gheorghe Diimba (Delegat inspector Parchetul Curfu de din judecAtoresc), Gheorghe Diaconescu Simion Butean, Gheor Procurm General Alexandra G ghe Di5ghicescu loan Cetateanu, Macarovlci (Consilier delegat) ProMavrodineanu, Mihail D curor Ovidiu acescu Prim
de Apel din Pi im-Pi e,edinte ta,
-
thanasie Dumitrescu,
Pantu
ehei , Adolf (Delegat inspector judecatoresc), Cor-
loan I nehu Axente, Vasile trescu, Gheorghe Al Antonescu NiPai chetul Cur de colae Ernest Ceam As Tun i$nara msepctor loan N loan Niculescu-Peneteanu, eI Alexandra Coca A
Procui or Genei (Consihei delegrit) Neculescu
din or
Stmghe Alex
InspectOratul C urtilor de Apel sihei delegat dela Jusititie
Mladoveanu, con
Curte de
Inspectoi Petru G
de apel din Crazova
de
pace,
D Procopm
cum
Stefänescu, Alede
de
bu Brenanu con delegat dela Curtea de apel
din Bucuiesti
Inspecton ie Tomida
de apel din
Vernescu,
Cur(u de apel din
Ahmänescu,
dem cum
C
Inspecton Adim T Bercea Antonescu
ghian de apel din
Gheorghe G Nedelco ici,
N Crivat
Hertescu
de ape? Cluy
Inspectori Paul
Vic
de
Oradea Mare
Inspecton
Chnstacho Stambules
Simion ipfzunea de gu Inspectoi Gheorghe Drimba
de apel din
Za
de apel din Can
din
Inspecton Pantu
Frnest Ceaur
www.dacoromanica.ro
232
LIVREAZ instalatiuni frigorifere pentru abatoare, fabrki complete de fabrici de bere mici instalatiuni frigorifere pentru depozitele de bere, chnStärii, cofetârii, restaurante, etc. EXECUT dulapuri frigorifere dupa modele isolate numai cu ANTREPOZITELE FRIGORIFERE
5erban-Von No. 186-188,
:
Bucuroti, Cal. Galati,
alimentele u5or alterabile la precum : tâiate, vânatul, ouâle, laptele brânzeturile, gräsimile, uleiurile untdelemnul, legumele, fructele indigene (mere, pere, struguri, cele importate, conservele de carne peste, etc.
www.dacoromanica.ro
SOCIETATE ANONIMA INDUSTRIALIZAREA
COMERCIALIZAREA FRIGRUI Str G C CANTACUZINO No -Tel 29/12
000 LEI DEPLIN
CAPITAL
T
IN FUNCTIUNE: pentru congelarea
MARI
Galati. DE
destilat5.
No. 186-188. DE
OXIGEN
Bucuregi,
No. 186-188. DISTRIBUTIUNE DE principale din tar5.
TRANSPORTURI DE MARFURI isotherme izolate
www.dacoromanica.ro
toate centrele
vagoane
234
I
CONTINENTE
TARI
CONTINENTE
SUPRAFATA POPULATI" Km
TARO
Km
Europa 472
Austria choslov
673 114 298
155
i
470 2 583 Spam
248 445 816 000 090
ins
453
994
Portugalia (Azore, Madeira)
Mare Danem F' u
017 1 399 104 658 576 505
Europeana Sovietica
Poloni 491
I I
247
România
2(14
641
965
679 794 88 100
15 000
870
491
America de Sud (
\ eu olor
263 824 209 766 824 335 500 000 382
243 832
808 528 445 000 926 353 hile
572
831
240
21 364 690 489 306 315 160 163 800 500 000 971 679 000 439 149 850 000
-
t
51 800 000
in tin
128
952 000 000 000 645 296 1 000 000 953 517 723 930 202
700 000 500 000 092 000
0
( I
ea ormosa
Indi
741
961 140 207 398 765
4 659 607
Malmezia federali
America de Nord
683 3 647
431
protectorat
000
371
432 Plus
Porto Zona canal Panama
1 365
34 ni
000 047 983 203 297 91 10 350.604 16 318 29 811 604
035 809 22 858
201
051 481
104
000
Africa
114
ador
34
1 501 000 119
Cost
83 885 831
Haiti
435
373 401 428 000 250
653 &772.000
t
iberi
1 095 993 12 87&000 000 000 132
(le
87 835
Africa Leone de
www.dacoromanica.ro
28 207 80
000 000 000 000 1 501 793
235
H
CONTINENTE TARI
CONTINENTE
000 247 000 117 000 639 257 2 807 000
672
551
492
000 519
Q41
as9a Rodesia
478 229 326 997 505 402 000
Sod-Atricana sperante
Chip
Targui
Chip
POPULATIA
Km
000 000 000 000
000 000 000
a
500000 urns Mad
813
11
000 000
000
533
000
022 000 494 268 270
794 000 000 284 230
Oceania
185
Nou Papu
431
000
Indian
SUP
Malaez
Malaca
Nubian
Patagonez
1
Chip de Mongol
Somali
la
www.dacoromanica.ro
Hotentot
236
din Java Chip din Noua-Zeelanda
Chip de Japoneza
Chip de din Noua
Chip de
rosie
Piele rosie
TIVEO
Pre5edinte
cul
D G Diguescu, P C
Pa5can, G
drrectori Gi
loan
I D Done,
neanu Sub
Anton de
GD I
lu,
Tolos, escu,
Constantinescu, N Diaconu C I Naum, G Economu Soare Al Stän
ciulescu D Jovitz Ovid Nicolaescu, ivm Ion Dudescu
I leftei esuu I ni et,
Panaitescu, Cujba I
Tftgului
G Mme
D Ag ipiescu
ei e
golici Gi Banco' Popuscu Popa, I itu
ineanu,
D
ecu
cursul schimbului cunoa0eti liber intereseazA Bu rsa sä
I
genei
Enescu I N
P Constantmescu, I Popescu ( Dumiti
NUMAI ZIARUL
ARGUS
MARELE ORGAN ECONOMIC
DIN ROMANIA MARE
www.dacoromanica.ro
C I
,RRGUS
237
POSTA-TELEGRAF-TELEFON PERSONALUL CONDUCATOR AL TELEFONULUI al
TELEGRAFULUI
tor ener
Cerkez, ingmer
d-1
Aurelian Arsenescu din
Buchman,
guscit, di
t
director 2 subdirectori
tiar Antonescu Pascal Popescu, Nicolan
inspector]
(
1)
hispectori
di
inspector, regionali 212 oficianti superiori gi
r
11
d-nn
N Botei N
di C
A
470 (
N
Adam, loan
V
p
95
17 elei di
tor
(
Istrite Popescu Ion ( ir
di Nicol
I
Tram
A
()
function tri nicatidor
It
Pantehnion Andreescu
4
Andreew
1)
e gr
Personalul superior telegrafo-
)08 )
ei
111
1045
TELEGRAFILO-TELEFONICA-POSTALA de interes fr 73 922 fi o icuin e posta cu r nefrancate 484 192
public title ei,
sa
proape la desfasoara.
664 ti postele 797 imprimate I 964 h de 2b2 287 probe niarfuri 062 phcui numai 12 813 recoinandute strematate au fost preientate
-
chi it
di
)4
suntem dep
Dar coin in
sa id' al aerie st distica de sa ne tim it se ce cand se da De in sa lu statistic da telegi 19 pe
sa
1924 pe
sunteni num
044 obiecte, dintre cari 13 787 544 scrisori fr 197 426 carp postale
privito ire
1 849 624
totusi pe ace obiectelm pentru ca Numat 3 078 518 recomandate se poate constat t ce des- destinate strematatei a luat respectia In timp au sosit din stremátate poate deduce cu aproxim ire fost 27 720 208 obiecte de posta usoara, dintre
Itatea din nut 1924
tri 712.918 4 200 980
Poqta lu total au lost obiecte de si annrne
271
postale
7 428 a48 imprimate
670
in interiorul tarei
fost in
204
www.dacoromanica.ro
238
10 Baudot, 28
In interior 2.069
lost manipulate colete
arata.
cu 0o9 814 3o2 colete
fost
colete 2019 senson
ata Au sosit 3o7 8o9
idem o24
iu valoare declarata
128 762 colete de aceeasi categoric Au lost tranzitate 282 560 olete si 2 739 colete valoare
Mandatele poqtale
Au lost insmise in interior in total 68o telegrame, e
7
Telefonal urbane de
Telegrafal telegrafic
teli tonic a un total 2
anume 2 au
ir desvoltarea
7
93 km aeriene si 249 de
o
693
a fost di 87 175
interurbane internationale au 1 877, iar lungimea a lost du 23 358 km inLungimea circuitelor intcrurbane turnationale a fost de 6o , fit elor a fost de 120 362 km fost 4 578 centrale, 391 cabine publicu si 31 postun de Traficul telefomc a fost de o8 794 736 convorbin si 4 723 convorbin fost
17 73o
27 km linie subterana
telegraf ce s'au pe 77 790 lungimia buclatu 169 km Pentru surviciul telegrafic fost in-
km
1
ordinan
6 856 3o5
fost prezentate pentru serviciul intern 2.603 545 mandate postale pentru de 2 690 302 338 lei
km lime 79 km lime
3 102
urgente 897 presa. 442.o68 de l'entru stramatate in total 187 dintre 614 prezentate 94 913 291 tranzitate.
57 oo4 obiecte iu streinatate
sisteme
Morse, 138 Hughes,
, Radu PasDziectiunea a Studn- general]) Dr Atanasm C , legiferdrzlor economzce Direc- en, Geolog Dr MacoNei M Szadeczki , tor geneial Cantumari , Dr Florov , Ui , Stamatescu ban , Pantazi , Harjescu Cezai Protopopescu , Dr Encu a IndusII Chimist Director general Popescu VI Directzunea general& a Stabs zar, ectori Petre, Director reodorescu , Florescu C , Ioa.nitm Gh Georgean Giurgea , Directori a Comer- Eugen III Dzrectiunea Director general Dumitrescu VII a Gr , Directori Aighir , Tacit , ector Balasmovici , DirecZabloschi , Subdirector general Buday Ernest, StoiDirector Cristodorescu ea , Gatalantu Cornelm, Director Anton , Popescu III) Zamfrrescu IV Conta personalului istra Gh a VIII ector al Director general Constantin, cal, Director' , Subdirector general IoGrigoie, M Constannescu Gh , Directors Mititelu , tin I
PD V Instztutul Geologic al Directorul Inst Mrazec Subdir IX Contenaos Inst Dr Hateg, Ing (imp pled I (sef serv )
www.dacoromanica.ro
Avoc C
239
DIPLOMATIC STREIN IN
SEFII DE MISIUNI state
afla in legaturi politice sunt
Romania
rangului
in
prin Monsemorul d-1 numstru
Scaun Persia Portugal
t
a \ erhimei
Marie Dolci Kh in
M de Brederode Amalfi
Duce
de Regatvl
-Croataw
De
,,
B
Peter
Wirsen llorigoutcki Nuksi
F
Letonia I
ranta
Billy
Baron Aloisi
urcia Baron
Olanda
ierlinger
ehoslovacia
hanemarca
nstedt
PERSONALUL LEGATIUNILOR Diferitele legatium din Bucuresti Spania Fernando Gomez au urmátorul personal diplomatic, Contreras, consilier legatie, Fran secretar de de mat cisco 'mat y gatie sus Germania con Axel D nil Benjamin silier de legatie, Ernst Busch, secre Reath Riggs, al doilea secretar de tar de legatie Lawience Dennis al doilea de legatie, Robert DonAustria Alloys Vollgrubei, Hmckeley, al doilea secretar de consiliei de legatie, Aduen Rotter, legatie, colonel G Foy, secretar de legatie
Belgia D mi Fr A L Collon, se
militar, di Louis E van
cretar de ndré Motte, ata man, atasat comercial ;at comercial Franca D nu Japy, pumBulgaria D nu Guerdpcoff de secretar de Irastef Iovcoff secre- Bourguignon de Samt Martin tar, krastef Ivan, secretar, cretar de cl III, Tarbe secretar III, Altmoff Boris, de Saint-Hardomn atasat de secretar II basadá,lt colonel conte Gaston Hu
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH militai , capitan conte seci etat de legatie, Hlsaka7u Kano, e na- atasat de Oianda D van Hoorn L , semaioi adjutantul ll de legatie satului militar de stat major, Polonia D di Jan stan adjutantul ki, prim etal , Paul de C7el I Beimond, ki militar de legatie, matoi atasat onautic, et, a D Moi ski, atasat militai cial tasat Monsemorul C
mieres
Potiet dela
D nil R
r Humphrey s,
ea secretai les al doilea seci etai ,
al
eilea seci etai
d, S
RT
Butler,
N
DF colonel
ena, secietalul nonciaturn Regatul
lovici,
consiliei de
it militai , maim
n atasat
al,
old
Croatilor
ici,
Dabi osav Ada de legatie,
liboi Pesim ata5at de
gene
Lipson, atasat onoi ai al Ciolric atasat ecia D nil M Sakellaiopulo tar, Milan honstantinox ici secretai leg itie, vice consul lcgatie Emil Hrisakis, on J II Beck Suedia D mi secretai de -colonel Botza pi etar de coloFi i is militai nel Axel G von Arbin, atasat ia D nil Anton de Magyai e, adjutant al , ( consihei de legatie, Bela de S7entu militai de legatie, conte al doi D Louis Takacs , consiliei legasoci etal de Je in nle, i de le D nu Emil Ott, con gatie, Ccaky, al doilea silier Jan I Ha-velka, secretai de legatie No cl I, de Italia D nil Guiseppe ona, sck secretar de legatue cl I, etar de conte Anto Nemecek, secretai de legatie cl II, mo Cantom ca, al doilea e ata ester -colonel de ancisco Jacomom, at , , atasat ico comercial ata5at de legatie, colonel D Numan Bei Mene, maum Pelle Baffigi, atasat pu un-secretai , hudret Bei, al M Mateucci, ata5at naval, doilea seci etai colonel Seifeddin di A Paleam, atasat comercial militai D-nn Akio pum Bei,
DATORIILE ALIATILOR FATA DE ANGLIA totalul, la data 1925, al datoi nlor Anglia, ahate
Poi
a fost
comumcat in Camera Comunelm de d Churchill
Franta Italia Serbia
000 000 000 000
22 000 000 21 400 000 000 000 300 000 000
mai sus, sunt cu In cifi ele prinse cum a Atat d Chur at it caputalui ile si doben 711e
www.dacoromanica.ro
241
I
MONETELE
L
MEDALHLE DE VICTOR N POPP
MON ETELE Di eptul de a b ite monete nu_l acestei autonomu dieptul de a condecoratlum dieptul de a u exeicitau de mult Dommtorn te monete nationale Din secolul al In cabinetul numismatic al Acaromane se un haos demiei Romane se atlau mainte de monetar, , tot felul de monete sti
(astäzi sunt la Moscova) mai multe monete bátute acestui Dommtor cum ne spune iegietatul Nu cunoastem In numis_ memblu ononfic al s au aceste monete, mci m iomane, academicianul Dr baza este cert studiu Priin al Cuza viola Turcia de de fata unui fapt bätand romane, o maie a ceste monete n atunci Tui pe monetele avut piotesteze din toate chiai de Impdtatul rnult departate ca vecme, Dommtorul adesea mancate, bortilite de.. lrancezilor Napoleon al mbea mult Romani Tot Cuzamate, nu chiai calpe, de te oda a atium cum de mat Ai ce avem fi in prezent a in ,dai le 1860 de a monete po5ta era in de due de aigint de dupa Mihalache Sturd7a e de Moldova G Bibescu 150 000 000 fiancez, el fi In acest se ar mtrase In tiatative guveinul mment contiola fiancez se ajunsese chiai la for baniloi ce aveau curs in mularea unui contiact In aceasta. au facut mai multe ia din Paiis, tiebuia e de De act la In secolul XIX-
culau cam 75 specn de monete
monete
s t se
monetei nu eia departe
cum ne spune nos d N boiga, unitatea
Domnul Constantin Moisil
ul numismat, ne spune in al de moneta aigint, studiu Ion C de a bate 5 fianci urma 5 giase de ca- me de aigint S ar bátut pmese de a din a 2-a ju20 iomâni a eaculut al XIX-lea , dar ie de65cate milloane, piese de argint ienunte din tiebuit de cate 5, 2, 1 Y români (30 puteiea nu le piese de de 10 netar Dommtmul rea
dreptului
5, 2
1
a
Moldova
e
(5 muhoane)
pentiu baterea cestoi monete s au executat de cunoscutul numismat z LongDesemnutile
eu5it sä asiguie pener conseivatmul de fatä de puo situatie repiezentau pe din Paris a cdutat pun toate o parte sterna ce-i stäteau la dispozimonetei o tie sä afirme totul tara este de spice de giau de De sigur a au impedicat incheierea Dintie aceste mai ales din Pamenite dea expiesue contractului 16
www.dacoromanica.ro
ARGUS
242
Rs PRINCIPATELE-UNITE ciru batei ea acestor monete, dar toate acestea Cuza-Voda a culai ) SUTIMI 1864 camp) persistat dormta de a bate impi ejunete Astfel C (jos) ränle ni a fost Mtute s au pastrat dela el o serie de monete
de 5 sutimi
de
1864
Paris
cu data
fost confectionate in in te
Ele
ca exemplaie de Constantin ne spune n au fost puse culatiune D1
In anul
Monetele au fost de apogeu al
Cuza,
sä se impue strämätätii pnn lovitura
cand
la 2 Mai 1864, in face
tiresti Iatti. cum se
ea
lat lineare gmale manäsArama 25 min taiamloi peste ani, la
ma
moneta lui
Cuza-Vodä Av
Domnitorului in ofil ta lineal e
intul unte de
tut fi puse
e
1867
sub
ol I, se bat cu con
ul
nete
I
cercui
primele mo au pu-
cii culatie
e sti
monetele
MEDALIILE ea
Introducere
act al
Muntema infäptuit bun pr lej de anul 1859, a fost manifestare penti u amatorn de medaln in 1857, cu ocazia desbatenasupra n anunle alul hoc s a propus de cätre Moldova
o medalie, se comemoreze sedintele din 7
Tell
in votat
in
a treia
alegeni lui ca al Pi incipatelor-Unite medalistica s a nuat in 1862 s cursul dommei lui ea b itut o rnedahe
Curti de
a
asemenea o medalie
penti u comemoi 9 Oc- lului de copn orfani,
cele doua divanun
a
unite
mcipatelor
In
Elena, sotia lui Cuza \
de
-tinut 1864 -a
1863
se mi
de aigint, difente e ime ecunostmta de Domn din divanun de Stat, can au a se ofen membnloi din comisiunea inter_ la o
medalie de aur
legendá
fianceza,
nationala, aveau suprave- acte gheze mersul Costache congresulur din Pans
ca Mih Negri N
etulescu
multe medalii in onol-
nntele Prmnpatelor rea loi In anul 1858 se bat in Muntenia In am a bätut ea Mipentru u intemeierea senalului, pre a spitalului cum tropoliei din diversele Colentina a a din
Sf
u
de Cuza
(Dexotament
Stelua u e In anul 1859 luptele dau e la alte In anul ea actiunn s au in o de medahr una b la patnotice a camiacamrlor V Stui d- scop de a fi date ca za Anastase Panu, a doua pentru icole industriale e in timp ai ea descludei u ca s u
www.dacoromanica.ro
243
Medalule expontulor regionale
ne o
agricole industuale, ce Ideea de a se toate regionale Romania se datoieste sunt a se mstitui mai detele miei impi urmátoai e In adeviir au inceput In anul 1861 urma sä se pentiu de astfel de o expozitie Londia toate judetele, intre atunci cunoscutul nostru economist de comisiunea din acel timp, D P Martian, a e- punerile facute aceasta, cari au a ca tara noastrá se mis probat de Consihul de mmistri manifesteze piodusele sale Februarie 1863, era giicole industriale Se medahile ce urmau a pentiu a deci pregatirile se da ca premn se avea un pavilion sepaiat, Medalnle sä se determine a se cahtate de lurcia, da pentiu hecare judet, numai c cereale tiei me guvernut ca nu medalii penmanifestmea Romamei ca stat se- dahi, pentru vite medaln, dai at, ci ca parte din impeaceasta se numal sub al iul tuicesc nostii conditia obiectul situatie astlui fel au ienuntat de a mal participa pus, prin calitatea distms, do din I ondia la bandirea
avea prestigml ce li se conseive eauu intr un tiebue Tiebue spunem, Analele ecoacest fel a oiganizat 1862,
compensarea acestoi piei_
,
- zice I M
interesqnt aiticol din nomice Vla5ca dai nu sub austi un jurnal al Consiliului de mi ministerului de agncultma aprobat de M S Domnitmul se decide a se infiinta anul 1863 ci sub a celui de interne Numai aceea ministerul agiicultuin capitala Bucuiesti, ocazia a luat sarcina de a organiza el Mo5ilor, o nationali iegionale acest de industne, ial fonmai intai un iegulament ile tiebuincioase pentru institu- a a fost piomulgat Iume 1863 tia acestei se In acest iegulament se pievedea in bugetul acelui an de d minisca impartirea piemulor se face u al comertulm de piefectul judetului, anumi publice aceste premn
solemmtate,
fu
de
consta in
51
ea acestei binefacatoare
ticolele
insti_
urrnátoaiele
itoai e
la
prernii
trt Ministei ul iculturn luci publice pu un camp pe care comatului ne la dispozitia juimlui 9 putea epui ta mai aigint 20 de pentru ca de uima acestei decinuni se voi s a instituit de o comisie ita de membri cu cuno5tinti tium,
agiicole
se
onduce afacerile Mosilor,
T
de a
t
in minutul cand ne ocu athim a pozitiunea ce eta a se face acest an Taigul Mosilor, cdci publice a de a omite suma ce afectrise in oectul bugetului pentru icestei Cu toate acestea ne mai. rdm pentiu
o
iloi
de
nu s de a tine vre o paitea industriala proprm
cqre
edactarea
p im
5f
se voi pentru paitea a expozitlei
t
se vor 4rt
nu se pot merite a fi
medalnle din lipsa de pioducte ce vor nisterului li
bine-
o
o3
Dintie medalnle de 12 pentiu partea 8 pentru cea jurml va gasi de
o
toate e
medahile
se vor mapoia
- Fxpositoriloi de ham
www.dacoromanica.ro
pe
se
a ho
244
de
u
-
aj
01
se
in
01
ea
his
ttmpul
it fondu-
lu
e
Giurgiu
maiocului
Desi
s au putut d te
multe luciun nu cmii
fusc
de 17
a constatat
hot Bucui
bustul st mgi
in pi ofil spi e ma
od
u capul gol
alcne (Fig
al de
singui A
2)
in
o
medalia
iptul
0
u
FAlticem leg
de
nume
Cat
de
ele sum de doua
im a f
unul
de
u
u cele
altul
le disti
a
la
se
le
de
nisterului nu
e
singut -
de se de cal Medalnle b aute pcntiu toate tip eimta pe
unindu se
locul proces
doua
din
2
pl
tat
e medalnle p at
una
milesimul 1863 dec
In
la
ti
oculut
de
s
oca/la
I
bitut
u de
milesimul 18M au
de jui gint u p a
dc
n au fast u
lu
dc
un un
jui
o
coroan
deco bei bec, la
de bou stan jos cu
cal,
snopi de gi
,
I
lit
e ipta un
u-
I
ilta la a
nnul
msa
e
o
oina este
iotunde In eiinta o eel c din un u bin de (el din t in de jos un stup albine de pe s u se
pe
(IL
www.dacoromanica.ro
1864
medilnle din
1865
do
au fost
245 I cu tipaiele din 1864 schim TN BUCL bandu se numai milesunul I Deasernenea toate au pe maiginea bustului, numele o-
M iiimea loi
doua
de 38-59 mm
aigmt,
bi ce
au
constatd, ci s au batut in tot
opt medaln de
anume
anul 1864
tu
moani de
ti sus cu un u un
I
de
un plug
(Fig 2
de gi
de
tui
de
3 lap expozitia de
iculturä
4
de agi
industiie tui
de agiicul
Bucureqtz,
mdusti
2
de hoi ticultm
Ils
du
bustuluti
I
J
de
de
ie se
de mai gmea
RI
ONORE SI I TUREI Coi
astfel Av AI FX I, CIPELF ROM 1864 (sau Dommtorulm
bustului A
I PLIN
gol
nei los
3
gol
de pi
astfel kv AT CIPELE ROMANII
industrie 4
de
s 2) Medalnle I icultui picultu
Bustul Dornnitoi
In anul tui
ION
J
(lin Vien
au fost
te Dm
RI
bit
legend3 de
de I
IN BUCL legind
IND1
pe
un/e
mdui
4
eel de sus o din (lin st inga un stiugure eel de jos un stup (Fig 3) jos
Amintesc,
www.dacoromanica.ro
de ale
243
ului ziu din Bucui esti
pnale ului
au fost rebauite dalie comemoi
oate au indicat numele
Medalule pentru Intie lui
ne
Suatului o
instutullum
e se Av AI
(25
de
onz aunt, I
incipateloi -Unite Rs FA CASATIUNL A
PRINC UNITE ROMANL Cump
sul na
o se
s a batut
Nu putem spune
medahe a it_o, comemoreaza nu mci o semn unele sau 2 Medalia Azilului Elena emganwate de ele Donin (1862) Sotia lui Cu7a impol tanta acestei Se s a distins mai ales in eputul acte capitale ce s au iealizat In cai e istigat sul randul bile simpatii to ite so institutn loi au dat nasteie ciale noi sau au impus imiarea unei Cu e openesc a 7ma de 12 1862 1 echi spotalele din Bucuresti Doam In aceste ea catoi fost institutn s au batut mulalii come na Elena de modul cum e penti u itatea loi copin fani micul ontea/a e cele mai e-I doctorul esante monumente ale medahsti-
Cotiocem Infoimata de o te de nu puteau gäsi e acesta, do te de sum ti acestei institutium dela tul pentiu mgi ea conti - un Focsaini a functionat la de e ceput - la Bucui esti a doua chiai a doua 71 o scnsoare Doamna ea N pun ai senalului din din caseta esti e
Ele sunt
numar
de aminteste incipateloi de a Unite a fost ocazia
ti
-
sa 1000 galbeni pentiu timp doieste conventia din Pans (1857) se mgi unde si poat stabilea intie altele, ca a cat multi rice un inceput de ea ,Doresc tot dinadinsul Muntema Moldova, ea - ca fundamentele unui se o Cuite de Ca tiu am sediul a fi insist si fie la Dupa ce s a ce cut ea lui costita de lui Cu7a ca domn In ambele na Palatului Coti oceni Cu clupul ioai u- acesta tine ea sub ochn a infuntat la pe in comi si In la care propui vinta adese re 1862 acest an a 7ervandu ea a a acestui stabili color faptul ale ment, voi ingripule gerea lui a fost de a s inului famibei putei ea su7ei si de celelalte de e au fost de crud opene, si a putut scrisoai e a erne7e de acum mamte Oficial e smgui minister un smgur paila pri domnesc No 303 ale ment tani me , Art o mie galbeni natui a acestm se a ebumta cumpi a fost ea pun ea Curtii de noua ea Pre.sedmtelui Consilmlui tapt ce s eah7at in Cu a Ministru Intru a tut o mica me Art 2 a711 al inilor se
www.dacoromanica.ro
247
a cládi pe de langá i la la T tul numele la Piatra la patroanel sale Elena Doamna Neamt dai ele au devenit and ile au s re 1860 In la 20 luhe s mstituit un de al genet alul escu a comitet de 12 doamne sub infiinteze un adune modem in tia Doamnei Elena, ca in acest scop de o pai imis ofi29 a pus piatta fundamentalä a nou- teli in Belgia modul lui solemnitite deosebitA de e a mstitutillor de a e amintirea evemment est de altá pen s a bätut
Paris de catre
o medalie de
altele
e
de 51 mm in diametru astfel (Fig ASII LL
PENTRU COPII PH 'NI edei
ea
R
(unele
ul
se in
ea ai
ti u
din Dealul e nu
a
nele
4)
In
a
o
a dec it tui-
ti dorrnie-,ti 1862 incepu otehm iai
aisenalul indu se cu
1863 se
proiectului de pi lu el h maigi iduse din DE L EMPE
u
ilic
a
pi
comemoi
4
I
I
eiinta pe sub ea sterna este legenda ARME Pe ieveis
1b62
)
29
SOCI I ALLSS
ION
ea
DE INTERNE D NICU LAE CRLTLLESCU Sterna patelor Unite Romane 3
(1863)
i
lai
urmäMA
ARME A ROMA FONDATA IN TIMPUL DOM ALEXANDRU
I
I
MINISTRD DE RESBEL GE FMAN FI ORES U ANUL 1b63 LUNA nu a
Odata
armatei nationale in ma Regula Oi ganic-caci mainte, sub nu existau te nationale in Muntenia mci ruhu, se pare
-a
in nevoia de atehet e penti u fabricarea
a materialului de pirotelime pentru repal ea nriterialului de a ti isuliloi ai matei amenajat Para la 1862
fost
ea
Paris
medalie a
de tistul Caque acolo langa
de bronz, e au fost numeioase au alua aurite wigintate (Fig 5)
www.dacoromanica.ro
ARGLS
248
Cuza
Medalule
de medaliile desmise mai
In
e
nuluz C Negri pentru sus, cari pot considerate ca inehinate au mai in timpul a bunurtlor exernplul acestui as b cestui Dommtor, un numi destul tut Tumu Mägmele de mare de medalii de catie medaln una pentru Negii coiporatu pentiu Cu_ hogälmceanu a pen it sii N Cietulescu olaboi atoi fati o Astfel med pe caie tru Cuza judetului
1863 judetul
pe
legenda nu pe s
pen- rasului. sterna
e
de
legenda Districtul sub ce a pentru mei Sale Alexandiu loan I Sa Dommtorul Ilexandru loan restauratorul ep ca al principatelor asupra bunurilot dne la Constantinopole A fost nattonale [apt al avat6 Stern la Paiis a m entene
tut in Un alt judet, a bitut o medahe pentru M cel mal de iatoi al lui Cu7a Ea e pe legenda
o
identica Ware
or 1864
(emi M
In
intr o coroinA u a
eplor cugeti pm loan I
la 2
[apt
s 21
Ddmbovqa Domnului M panu de interne pe Merit
1864
1864
legenda
apte
pat orul ( Innate
4
Cietulescu ai
eD
Main
u
ul 1864
primul a e Comei al comemorere pe batá o a tmut el al lui a R pentru C Negii Acesta 1863 o foarte pe la cu medalie onoarea lui pe medalia R Costache Negli pentru activitatea Sirit legenda o depusese ( aie pe tot Inchinate hustul zu pe Stein '
www.dacoromanica.ro
de a
min
dou
amintim o gone de medabi call nu Muntenia st s decat ea putine exem dup a fi fost rrioartea lui din ca, e pe au fost ca falsifinte sau ice cal Romania Una din acestea este puneie
medalia ,
este sci tin
d Dr G
blicat misrnatice
Alta a
tdnd
repi
rnateloi
pe
de
t
1
Linn ea du
imp ei
jos
mea
medahe
pe
le
a dan
este
o
t
pe e
un
Id
a dovedit_o ticolul pu
ereanu me
pe Cu7a
Nu 2
de cul
stemele
pe
tot din
(sic) la feiume
tea
DE DEPOZITE DIN ROMANIA BUCURESTI - STRADA BURSEJ, No 2 Capital statutar Lei 100 000 000 - Prima
30 000 000
de
C G Mironescu, Armin Hodler, Charles Arbenz, Zurich, F Blumer, Eugen Lzell, Dr Rudolf Sebastian Moruzzi, F Staeger-Hanescu
Face once
de bancá
Acord, credite curent , sconteaza efecte de depuneri spre fructihcare libereaza carnete de economie Executa ordme de bursa Servicm de privitor la relatium comereiale româno-elvettene ti Swissdepot Telefon 7 55
a
ZIARUL
GUS
ZIAR APARE IN
8,10, 20, si 24
ORGAN ECONOMIC COMERT, INDUSTRIE, AGRICULTURA, STA
www.dacoromanica.ro
e
a med-th
MAGAZINELE GENERALE DIN
&
I I
SOC IN NUME COLECTIV
COLONIALE
DROGURI EN GROS
REPREZENTANTA UZINELOR FORD" DEPOZITUL FABRICELOR INDIGENE
CONSIGNATIUNI, COMISION AVANSURI ASUPRA MARFEI
INTREPOZITARI
32
ANGLO-ROMANA DE ASIGURARI
SOGIETATE
IN BUCURE$TI
I
VICTORIEI 98 - Telefon 67 65 CAPITAL SOCIAL DEPLIN LEI 15 000 000 CU PARTIC1PAREA SOCIETAT1LOR
COMMERCIAL UNION" ASSURANCE I THE EXCESS" INSURANCE COMPANY LTD AMBELE LA LONDRA, CARI SUNT REASIGURATORII
COMPANY LTD
SOCIETATEI BRITANIA"
CARI DISPUN DE FONDURI DE PESTE 50 MILIARDE
www.dacoromanica.ro
.
b,
P
'
..'
.
.
.
www.dacoromanica.ro
252
M Indust'
tetale
Capital autorizat Lei 25
Lei 20 000
Adresa
I I
BIROU IN
Fabrici In
Brasov Valea Uälugäreasca
CHIMICA-BUCURESTI"
once cantitate
de calitatea cea mai buna
ir 22°
t
fof
pi
di
it
i
it
r
i
ir
i
ni
,
1
i
Pentru comenzi i B U C U R E T - Strada
a se
Câmpmeanu No 4 0000
BANCA MOLDOVA SOCIETATE ANONIMA CAPITAL
7
REZERVE LEI 100 000 CENTRALA
-
SUCURSALE
Cetatea Leova ANTREPOZITE
(Ackerman) Tighina Roman
AGENTIE TELEGRARE
1
MOLDOBANCA
ORICE OPERATIUNI DE SECTIE
Märfun
DE
comision) 578
www.dacoromanica.ro
ARB1TRAJUL IN apil este prima de care au apärut tnbunalele dela barbane la
puten proprn Trecerea a Jost insemnald se
din
penttu
Ultima adunare a Societatn N dupa se renuntase la violenta indidreptul celui mai tare mcheiata prin adoptarea proto- viduala In dreptul international recursul la colului de arbitraj obligator pentru arbitraj cazuri de conflicte apare conflictele ce se pot din cele mai timpuri State a readus la ordmea zilei pro- de groaz blema deslegarei fara recurs la arme ale istoriel probabil odata pagubele la de caracter omenirii de suferintele a tuturor razboawle Intre care dau international pacifism legatura intima se pierde Ce arbitrajul propriu zis toata lumea din practica vietli in noaptea vremurilor Arbitrajul recursul foarte des ce se ternational ne apare astfel caun comtace la judecata arbitrului arbi- pliment imediat al pacifismului ca un pentru evitarea grozavnlor
trilor m locul proceselor interminabile dintre parti
In dreptul prwat n raporturile tre arbitraml este o procedura rapida de judecata toate procesele ce se ivesc inlocuind procedura nara inaintea tribunalelor care dureaza prea mult enorm In dreptul international mai precis in dintre State arbitrajul este tr adevar o procedura rapida
Evident ca dela primele incercari arbitraj pana la organismul perfectionat se pregateste abia prin sfortarile Societatii Natiunilor este o distanta egala parcursa arbitrajul privat judecata batranilor
dar spre deosebire de ceeace se in dreptul prnat el constituie o procedura un mijloc deosebit de procedura obisnuita
tinua zilele noastre sa fie un ideal nerealizat nu va lipsit de actualitate sa vedem cateva interes
cifica pentru aplanarea
pana la puterea judecatoreasca organizata astazi in societate zata
justitia internationala con-
momente mai importante straveche pentru lichidarea conflicte- arbitrajului nitre popoare
loi dintre popoare care este
Arbitrajul
antichitate
apare ca o procedura Cele mai caracteristice cazuri de exceptionala pentru aplariarea conflic- bitraj le gasim din antichitatea telor dintre ca dintre po- civilizata greaca romana Desi
poare
el nu este
de neobisnuit cum s
de
La Greci, nemtelegerile ivite mtre
doua cetati dintr o paguba sau duse inamtea tribunalului In dreptul privat arbitraml adica care constitmau o adejudecata tertulor stremi de conflict varata Societate a Natiunilor cum am n a fost la inceput decat prima for- spune astazi ingloband laolalta luma de justitie organizata du- mea grecesti pa care au aparut tribunalele cu In relatiumle Internationale dmtre puteri proprn Trecerea dela cetatile grecesti sunt numeroase prede penla facut vederile sau arbitraml batramlor sau aplanarea pacifica a diferendelo, din societatile primitive
recurgea pentru judecata
la
se
De pilda tratatul de alianta dintrc
certurdor Argos
Lacedemona cuprindea o
www.dacoromanica.ro
254
obligandu-se umtatea morala a sanul de partile, la cas de conflict re- biserica, umtate sfáramatd prin pra, obiceiul strámosilor la busirea roman invaziuuza
Judecata unei cetati neutre barbare vedem deseori cazuri de arbitraj, mtre capetele mcoronate suIstoria a Greciei este religios al lude arbitrate date in cearta puse dintre Meganeni pentru mu medievale mai vestit caz Salamma, difedin rendul de dmtre orasele tesa- este arbitrajul Melitea
Pera,
cer-
care Papa
1493
VI
deslega cearta dintre Portughezi pe tema stäpanirilor ros Naxos, lui Temisde curand tode intre Connt Corcyra, sfar- tive in trägand celebrul diferend dmtre imaginará de Priena Samos judecat de mteleptul frontiera intre ele Un arbitraj foarte cautat alaturi dar redeschis la difente de al gasun ultenoare in aplanat defmitiv tot arbitrajul neutnlor tocmai la anul 138 hotärarile corpurilor constituite de Universitätilor itahene din Pea H cand s au rosrusa Bologna Padua n tit sub autoritatea Romanilor apelul pártilor litigante la jurisconGreciei sultii celebri vremei precum a lost Cat puterrucd era ideia de patru avocati in reinbitraj printre Greci putem deduce din Alciat sau Fr njudecata istonc Thucydide telegerea din 1546 dintre care socoteste drept crimä faptul de pare a fi epoca in spea trata ca dusman pe ce sa cial favorabila arbitrajului se dupa cum sfaramarea statului antide lauda pe Pericle sa tic deci vechiului conla judecatá arbitrald in cept de suveranitate coincide de a evita rasboml peloponesiac crescandä a bisericit La Romani ideia aceasta pare fi fluenta morale a omeniri fost chiar daca prefe- refacerea autoritatea Recursul la arrau pe arbitrii conflictele sub este mat mult decat altora Pompei a numit arbitri intr un bitrajul un recurs consimtit este ceva ne conflict de granita dintre decurgand din comandamentele meni citeaza o sentintá ar cesar umamtare ale religiei crestine in neintelegerile Romanilor pa apelul la judecata jurisconiar vede chiar accentuaterventia colegului feciahlor la declacaracterului al arbitr ijuratia solemna de rasboi de catre Ro- rea rezolvirn prus a nemani o ultima incercare de a evita lui de ordin international varsarea de prmtr un Cazuri de arbitraj la popoarele Absolutismul monarhic tichitatit se acela al citeaza reforma stingheresc lui Cyrus care a recurs la
turilor religmase dintre
conflictul ce desvoltarea arbitrajului avut dupa CartagiPermadet de a arbitrajuka nezii prefera mdecata u urmeaza declinul cand bitrala conflictele regele se refac odatá constituirea manlor State urmare renasterea de suveranitate In Evul mediu de acest element politic, regele
La popoarele barbare din Evul
zilor
forma religioasa atmge prestigiul Paoferta de arbitraj a recursul la conducatorul din Lombarzi spre a se evita Roma al crestmatatii diferendele internationale de a fi o so-
Intre regu Scandinavi Magnus
nut apoi rani arbitraJul
dot
Dar de nu
necesara viata
Epoca
revo-
natura monarhicd inlocuind pretutindeni absolutisce suprematia morala a Papei prin forma constitutionalä concepca suprem al crestinatatii reface tul suveranitatu perde ceva din ri-
www.dacoromanica.ro
255
se accentw izá difentele State se desleaga in sanul Consilmlui federal mare impulstune capáta de Renasterea arbitrajului international propnu zis clauza compromisorie Jay, sugeshunea la 1842 pentru introducerea clauzet Nouile forme de wata tratate Potnvit htica parlamentará desvoltá constient compromisorti in masse dormta de a evita, pe cat cestei clauze la mceput prevazuta generalizatä pana a fi se poate ca pentru pres toate tradeslegarea conflictelor Internationale astazi presupusa aproape once neintelerenaste viata sub tatele aphforme tendinte de perfec- gere iscatä din mterpretarea carea acestor acte Internationale intre tionare semnatare se va aplana am sa stabilim un punct la arbitn de plecare o data fixa noua In sprinnul sugestiei s a proepocá de desvoltare a ternational, apoi fara mdoiala ca ar dus la 1873 celebra motiune a Camerei italiene votata dupa propunerea matrebut incepem cu celebrul cas Mancini care guvernul 1794 intre Statele-Unite dife era invitut sä insereze clauza rendul de frontiera pe raului compromisone in toate tratatele Sainte-Croix Canada Luand acest celebru ca conventiunile Internationale ale acelut punct de plecare, trebue sa adaugam Stat Generalizarea acestei clauze din conperfecttoimediat ca desvoltarea a narea arbitrajului pentru deslegarea ventiunile de astazi chiar de departe conflictelor Internationale se datoreste mers tratatele politice de pace instituesc mai ales popoarelor anglo-saxone giditatea antica
sub forma suveranitatli
arbitrale mixte pentru urmaton numarul cazunlor tribunal creste repede aproape decarea diferendelor rezultand din totdeauna gasim din pärtile plicarea sau Interpretarea de catre rti care recurg la arbitnlor era republica nord-asau Spre arbitrajul obligator Trecem peste alte multe cazun ceCongresul pacit Viena (1815) lebre de ca intre face de asemenea o frecventa aplicare Statele Unite al Curtei de pentru chestiunile de a Casatie din Paris intre Franta portanta secundara ce nu fuseserä caragua al marelut internationalist rus zolvite prin actul final neintelegerile de Martens intre Olanda Te- etc etc pentru a ne dintre cantoanele elvetiene Un asussin matene vamala soarta pra clauzei compromisorn a de suarti din datornle lut caracter dat arbitramlui prin cesiunea de Bouillon, etc sta de ar- Un exemplu practic va inlesm Cele mai numeroase vre- gerea chestiunti din Europa le gasim mea aceasta mai ales conventia matitlor pnvitoare la daunele de ras1874 care cuprinde in art pentru a caror lichidare evident 16 obligatia generala pentru ca nu se putea recurge din nou la nataru de a se supune arbiforta armelor Caractenstica acestui in once diferend s ar naste din moment istonc matene de arbitraj interpretarea sau aplicarea o regasirn in oarecare masura astazi Cu cuvinte clauza dupa o confennta de pace mai mare promisone ridicatá la mare decat congresul de Viena prin motiunca Camerei din Tot un gäsim in sanul con- nul precedent este isa federatim germanice unde neintelege- ta de toate statele semnatare ale In
de
dintre
suverani
conventiuni Internationale
de
era cea sa fie rezolvite institutia austrecare, la nevoe Dar din art 16 al mai cuitä printr o Curte arbitrala conform rezultä ceva foarte important obligadeciziei din 1834 1866 a tuturor semnatanlor unitatea germanica facand un de a se supune arbitrate mare pas nte dintre urmare sub forma de clau,a
www.dacoromanica.ro
256
compromisorie arbitraml in 1cc sa fie o procedura strict limitata specifica dela cas la cas facultativa depinzand de asentimentul al in conflict devine de odata o procedura generala obligatorie pentru anumite cazuri de conflict
in conflictele dintre State este consacrat dupa tratatul din Bogota manifestarea impozanta a conferintei
din pan-americane dela 1889 proclama principiu funda mental in dreptul international
ce s ar ivi in
concretizare in acest sens unica indata ce un asemenea conflict, pana astazi in lume, gasim in Conprevazut clauza compromisorie s a stitutia Braziliet care stabqeste obhpartile sunt obligate sa recurga de recurs la arbitraj in toate la procedura pacifica a arbitrajului diferendele Internationale, de s au legat contractual dela a se ajunge la rasboi inceput
prin urmare nu mai pot
recurge la intrebuintarea forte! adica Conferintele de pace dela Haga de pace prima mai pot face smgure dreptate, In dela Haga din 1899 stabilind textul prin rasboi trecerea dela arbitrajul fa- conventiei Internationale pentru cultativ la cal obligator se face foarte narea prin mijloace pacifice a lesne prin clauza compromisorie care rendelor dintre State a incercat, fara se desvolta in se gerieralizeaza succes sa duca mai departe problema masura mcat in locul unei simple clau- arbitrajulm obligator ze dmtr un tratat de comert sau de naIdeea obligativitatti a vigatie avem tratate de arGermaniet a obligator
intre doua sau mai Statelor care au secondat-o in sanul confermtelor dela Haga atat la 1899 cat la 1907 Tot ce a putut face - nimic in plus peste ce realizase pana
multe state pentru anumite categorn de conflicte ori pentru toate fara nici o exceptie Nu-i sa intram aci in amanunte asupra diferitelor formule de exceptie dela clauza generala de obli-
-a
internat conventia votata de gator intre State Vom mentiona to- prima conferinta art 40 netusi ca la 1880 se realizeaza pentru modificat in a doua conferinta de prima oara ceeace parea pace care spune urmatoarele practica
textul art
19
se inchee celebrul tratat dela Bogota Independent de tratatele generale de arbitraj obligator intre republicele sau particulare care shpuleaza in preColumbia Chile pentru absolut toate zent obligatia recursului la arbitraj conflictele fara o exceptie ce ar pentru puterile semnatare aceste ivi intre ele rezerva libertatea sa In ami urmatori pract ca fie fie dupa ratificarea actula arbitraj obligator intre State se de fata acorduri now sau generalizeaza n Europa desi se particulare cu scopul de a extmde mentine exceptarea unor anumite ca- arbitrajul la toate cazurile pe care ele de conflicte - zise polit ce vor socoti posibil sa &-le supuna spre deosebire de cele strict Cu tot insuccesul aparent al ridice dela Haga numarul tratatelor In fond cele mai grave conflicte de arbitraj obhgatoriu State capabile la deslantuirea ras- creste intr-o masura neobisnuita chiar boaelor fund cele politice in care sunt in Europa mai ales dupa intere- dintre Anglia animate onoarea nationala Franta la sele vitale ale Statelor este evident 1903 care, prin exceptule prevazute ca generalizarea arbitramlui obliga- a servit ca model de imitat celorlalte tor exceptule de mai sus State europene semna prea mare lucru cauza La pacea pacii Cat priveste conflictele dice propriu zise nascute din interRepetam ce am mai spus exceptia pretarea sau aplicarea unor dela arbitraml obligator a in care se arbitrilor un text pende caracter politic s a mentinut tru a aprecia pretentiile parfilor este gravitatea acestei excepti evident ca acestea nu stint cele mai facut dovada la 1914 cu prilajul ca rareori rasboaele pot Isbucrurit rasboiulu mondial Intreaga grave isbucni pe urma de tratate de arbitraj obliDar principtul arbitramlui obligator gator pentru conflictele juridice a
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
257
servit la de 1914 ce rezulta din pact, intrucat, precum am spus accentuam din nou, tocmai este instituirea procedurit de aplanare prin conflictele , politice sunt acelea care pacifica a conflictelor
duc la Conferinta pacu din 1919 n a dräsnit sa treaca peste distinctia sica dintre conflictele cele ingloband prin pactul Sociea de nare pacifica toate fara o exceptle Caci art 13 din pact
precizeaza obligatia de recurs la arnumai pentru diferendele ce sunt
parerea partilor de naturä , conflict sa primeasca o deslegare ar bitrala precedentul art 12 face distinctia neta dintre cele doua cat recurs pentru aplanarea pacifica a diferendelor cand obligatia membrilor de a recurge toate ocaziumle fie la procedarea arbitrajulut
recursul la Consiliul S , spre deosebire de arbitrajul care este propriu
deslegarit conflictelor juridice Pact% prevede in mod general de a recurge anurntte termene la o procedura de pentru tarea rasboiului desi calea spre acesta ramane deschisa epuizarea loacelor stabilite in pact In sfarsit, aceasta din pentru rasboi a ultima
adunare a S N dela Geneva sa fie Protocolul de
prinde tocmai cadrul pentru stergerea flictele jundice
obligator cu-
elementele dintre concele politice sco-
pul de a supune judecatu arbitrate
fie la examenul Consiliului toate conflictele Internationale Singurul progres de situatia ND o exceptie
STEAUA
SOCIETATEA ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLULUI
BUCURESTI, B-dul Carol I No 5 Capital social
Lei
värsat
000 000
RAF1NERIA CÂMPINA Capacitate de lucru ca
tone
FABRICA DE ACID SULFURIC
- CAMPINA an
de EXPORT
INSTALATIUNE de REZERVOARE
ORIENT : CONSTANTA-GIURGIU-BUDAPESTA-REGENSBURG REPREZENTANTA PENTRU
FABRICA DE LAZI & BIDOANE - CONSTANTA
Steaua
Agenha Constanhnopole REPREZENTANTA
STEAUA ROMÂNÄ" (British) Ltd Angel Court, Throgmorton Street, London E C 2
Steaua Française, Société Anonyme 280 Boulevard St Germain, Paris (VII e)
CITITI ZILNIC
ORGAN ECONOMIC FINANTE COMERT AGRICULTURA STATISTIOX JUDICIARE etc
INDUSTRIE
17
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
258
SOCIETATE
DE ASIGURARE IN BUCURE*TI
-
1871 -
de Rezerve Diverse
30 000 000
22 731 451 126 372 212 2 306 313
virsat
Lei 181 409 976
Deune plätite
1923
In
119 419 810 555 212 525
Dacia este Societatea cea mai veche mai puternica din persoanele cari o conduc tars Trecutul ei tnsemnatele sale capitalurl dau asigurataor oele mal depline garanta pentru asigurari de In ramurile Transport Viata Accidente Furtun spargere anume In cele prielnice pentru asigurab se dau de la In Bucureati la sediul
Str Wilson No 3 sau la agentale principale din Str Stavropoleos No 15 Pasagiul No 5 In judetele la agentille el din tinuturile urmatoarele Arad Str Ferdinand No Et. la Banca Str I Flondor No 22 No 23 Chi Str Martin la No 34 Cluj Calea Victoriel No 27 Dicio Banca Comerciall Industriala din Vales Oradia Mare Banca la Banca Satu Mare
Banca
Banca
la
BANCA COMERTULUI SOCIETATE STRADA
No
000 000 145 325
CAPITAL SOCIAL
EMIS
Adresa
LOMERTBANCA"
Telefon No 335
FACE TOATE OPERATIUNILE BANCARE
www.dacoromanica.ro
259
DREPT
LEGISLATIE
DIVIZIUNILE
INSTITUTIUNI FUNDAMENTALE de HURMUZ AZNAVORIAN
Viata de al popoaielor a creiat disciphni distmcte de drept, le-am mostemt din dreptul roman Dreptul public di eptul Grupul social ca are mfnute necesare solutium fiecare mdivid in parte raporturi financial e Dreptul public (unpozite) raportuli istrative (functiunea rapoi economice (intreprmderile de chile ferate, navigatia) Grupul social, la randul lui se Imparte grupun pe
ele la iandul loi creiazä noui raportun de urmaie, vom au de Drept le confhcte cu aceste sociale, din numim persoane jundice morale, intre ele sau ele cu indmzu, cevom ajunge la iegulele Dreptului particulan ai unel spie a le rezolva Dreptul Public definitiune mai ne-o ci raportunle de drept, in can Statul apare, nu cu interese ca repiezentant al puterei publice, sa mtenoi, organ de gmernämant mentmând oidmea, organiz md servicule iadicand inipozite etc eptul public, la randul lui, se imparte in mai multe ramun Popoaiele, cand au ajuns la olganizarea eptul de stat, au avut fixeze norme generale fundamentale de conduceie eptul constitutional nu apaie cu regimul constitutional, ci mult se diferentleze sá se pästieze cand oiganele statului incepusei puterea tiaditiei constitutional apaie mult mai taiziu in statelor, al rui mteresele fundamenun echilibiu principal e tale ale statului indnidului E, cum a spus o politica, asigurarea Intr un medm de oidme De numele actului pe care repiezentantn poporului Pact fundamental Adoptarea puncipiului celoi trei puten mdependente sau dente a executnului, legislatorului eo de a nu scopul suprem al Dreptului constitutional Statele moderne sunt caiactenzate egimul imstiativ cu care orgamzeazá serviciile publice Afacerile pe grupul social sau sociale mai judetul, plasa, detasate de stat, cum ai un regim muna, le face particuhnlor, sunt inci edintate, trativ unui coip de functionan, se cu adrnmistratia Acest corp intermediar e numit in mare parte de guvern, iai in parte e electiv se pot loi, legile pe Stat, judet sau mijlocirea justitlei Cáci istratne sunt ele in$ile Adnunistratia pubhc6, consta In executarea geneiale o unitate ale grupului social are la meige din diviiune in divizrune, la Astfel avem Statul, judetul plasa, comuna (judete, comune),
din local cu
De cate
Apoi stabilimentele publice fine stabilimentele de utilitate
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
260
apaie ca
La acest iegim qdministiatn, Dieptul a eptului public care legiloi coipului de functionaii, sanctiunkle in oidinea contencioas m ment
publici,
nolale de lege
de
egula
Dieptul de a pedepsi apaitme giupulm caie inteiesul de a Metoda de
te cu pietale a a diep tului pinat, a cie7ut te Di eptul penal n face din dreptul public Totu5i, la inceput a di eptul de a pedepsi, in forma unei actium pinate in caie inteiesul geneial de n ce
Cummalul putea scape de Dieptul penal ale
sau cet itea nu pedepsit de iudele sau omol din amestecul al sentimenteloi omului In team a sä se a pentiu a s nu
ma sau delictul la dezg In al doilea i pentui ciimmal Societ nesti exaltä viata, ciimmahloi in s e un semn de scA_ deie a i de descurajaie i7olarea in
stinct a celui cale a mmicit o In al eilea r mcl, 51 fnceputul civilizatuloi Dar, cum spuneam, de
a fost singulul sentunent dommint la 7
ca
omenesc ale lui sentimentele de anitate de dintai
sus st
De
coiectivul adus Aceste colectme t in penale presia a custalvat in institutium giatie c'dioia, piimesc crimmali oil de pedeapsA, depse mici apai e ile Astfel au oiginizat stantele atenuante, inuind etent aceste oil de Diept pot mentine in s oameni numai din datontä unor e, de necesrtate qbsolut t de au se mentie un echilibru peifect Inti un stat oiganuat, tiebue ectn eneigie au institu tendmta e sa se puie in tium noui, cliora, un inculpat, poate sá mentie libertatea, anumute de indieptaie, sub contiolul justitiel ougam7ale tipicá o SUSPENDABEA PFDEPSEI, a Legea ewer din 1891 Inculpatul nu de legea se pedeapsi el, celui condamnat msá, in pedeapsa la comitemea unei noui 2 LIBERTATEA CONDITIONATA, e damnat e pus in libettate, condittunea doven de
ea lui in libeitate ce
DIN
3
fizice n
p
fie
la APSA a
o
pedepsei
de
de umanitate in esul it morale Toate pedepsele se dau numele statului fie pedepsit, tiebue se Begulele
se
este a
it
ea unui
inculpat, se cupund in procedula pu nu chetului ictiuni se pun de victima ca sunt peisonalitatea a omulm, nu pot fi puse in färá intul ce actiunea nennoiat, sau calommatul poate a stinge actiunea pubhci, impotrna mintstemului public In once actiune se poate l pentru piejudniul sunurnai pe
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
261
ciima sau delictul
cale nu mai sau a amnistiat
a ales
In penal
eptul se Daca,
o pane delictul, victima poate continua taxa a fi obhgat Inculpatul, achitat de o
sustie pietentimule sale pentru pretentn de parde fond nu mar poate in ce prneste pedeapsa,, instanta de apel niel in
tea
niel repiezentantul Ministei Se poate face apel in singuiä
I
a fdeut apel sau iecui s in Casatie partea pentru daue la intractiumle poin de Ocol Apelul pune
de
se
miscaie
public
penali
i el public prnat Re diplomatice, tialate iegimul atacul dieptul cdiute sub ocupatia etc, sunt atatea can au poate
poll
latiumle dela stat la stat,
dreptul de mentat in
public E
de Di
nu totdeaum se
spunem
sanctiune Liga Nattuniloi, paie Diept care cestoi sanctium, atat in ce provocarea
leguli
e ma
cat
ile
unos
i
numele de Di
cute
d
in ce
morale,
loi
surt ieglementate de Di eptul Stat, nu ca ezentant al puterei
ezentant al sale toate cu principille di eptului at uneon e foaite glen E drept gestiune si Stat putere publica, dai
stai e
ea se i
i
se faci
sunt
speta
dec it
Dieptul pnvat imparte in trei in subdivizium, uncle de a cea mal
Statpot defint
nu
la randul
grupe, ca
a dreptului
at
se foi mand eptul civil
i
0111
asa nsul Mept
e al unei In Di eptul roman, dreptul civil se aplica numai utilwau iegulele din Dreptul locuiton
nilor
gintiloi Romami eau at Di epturt Dieptul civil, astfel cum il p la codificate erau impra5hate nu
cati
ei au Legile
e
se putea da o
civile
in Digeste a eptul oman din de la la 1772, a ldsat un tiatat complet al dreptului in se studia, pe separate, tolte matenile cnile Din acelsti a n iscut Consul al codul civil al lui Napoleon, era, la acea Fondul Un profesor
comun
navea decat 32 de am au pul Codul civil se compune din 36 in Martie 1804, gislatief si de tie 1803 au eptul 36 delegi intr un cod unic numit al onceuloi
2281 de aiticole
a tradus de toate Cele mai multe din ele, au ca Acest cod
nbsein
gi
europene, eu
reguli de la traducerea codului civil Cood loman (4 Decembne 1864) Muntenia Codul Caragea, mtioduse in Codul Calimach
deoselmi locale
Fianta, sub auspicille legilor
a'
de di ept,
in romaneste si la 1817,
codul
www.dacoromanica.ro
din 1811
ea
de mn limba
262
civil s a pus in vigoare la 1 1865 Din cauza acestui fond comun, legislatia europeana, e posibili o nificare a dieptulm pnvat euiopean Codul civil e opei a de a trecutului cu Ideile dommante leNolutiei umanitare egalitare fianceze din de Codului 1789, De aci, urme calacteristice Oiganizalea familiei a pe Astfel, nu mai sunt redactate de preoti, ci de un. ofitei de tele de stare un registru toate actele e conside ca un contract pur In al succesium Codul civil impune un tratament nguros egal Toate eraihnle feodale au dispaiut n fine Codul culatia bununloi, caie a per consohdarea marei buighezu Codul civil nu cuprinde azi intleaga legislatie Matern Legi ultenoare au completat continutul codului modificat fizionomia Insä_si juusprudenta a in a sens and pe alocurea ci eind e macar mentionate Cod de Drept civil, nu Imbogdfzrea Dai, din cauza inceputului moderne, a a se
trata asupia unoi rnatein extiem de interesante Astfel
Perso de
ac-
Peisoanele moiale sau jundice, sunt peisoane fictive, aproape cari au capacitate a peisoanelor fizice de a contiacta, deci de a se obhga, atat cat per jundica, giatie mite fictiunea E o se
poate ajunge o proprietate colectrva, caie autonomia individuale (Plamol) Ele se mai numesc peisoane mile sau stabilimente de utihtate pu sau Toate din conceptiune In piactica, societati anomme sunt peisoane fictive, moiale sau juridice pot sta judecatä, pot contiacta, prin ie loi, e saicina acestor fictium S a criticat conceptiune de fictiune a jundice, ceaita e pur doctimaiä Fapt e Codul a asti importantá pentru roman ne a dat wanele idice propublicata in Monitorul ni 27 din 6 rebruarie 1924 Regulamentul de aplicai e a u persoanele legen dice In Monitorul Oficial ' ni 87 din 19 Api ilie 1924 matene e de lege la noi, pe in e faza contimersa aci de opiietate, propim zis nu e de Desi se i de e monopolul a unei opeie irtistica cat vn aitistice a unei imentiuni industnale Totusi materie cal e constitue unn, unicul element de activ din patrimoniu, a fost cu In au legi speciale la noi a facut iecent o lege cale a glementat uzul acestm diept (Monit oficial Alma68 1923) nahul Aigus, 1924, pag 314) Numele patrommic nu poate fie obiect de propne Propru tate u atunci inimpoiat un nu me comercial El nu e mci cesibil, mci transmisibil A
ceasti matene, in paite, a fost reglementata de o lege a numelui S a stabilit hi acea numele apartine cui prin faptul face paite dinti o familie nu se baza succe slunei la bunun Se tiansmite efectul Pun urmaie, nu sunt opozabile unui mo5tenitor tranzactiumle Deci mmeni nu poate acte de
www.dacoromanica.ro
ire la numele patrommic
a
patrommic
ARGUS
263
oblige pe mostemton, chiar se un fond de cunoscut sub acel nume Utilizarea de cesionar a tiebue se atat e necesar ca chentela de cesiune In confhctul dintre cesionar ace4tia din vor triumfa Emblema e semnul al fond de comert Ea serveste indmdualizeze fondul de comert legea societatile anomme nu pot embleme Emblema devine o ploprietate particulara prin uzagm, chiai registrele de fume ale nu e bunalului Inscrierea are un efect declarativ iai nu atributiv nu cade public, decat e abandonata de comerciantul e a utihzat-o de o abandonare trebuie fie care lase nu e efectul unet forte majore Atata vreme e un cu o nu se poate voibi de domemul public Uzurparea emblemei, e pedepsitä de legea de cea bligat
capteze chentela desflinteze emblema
de o daune pentru faptul de
n a luat o in favoat ea credi Codul tonloi, pentru a olganiza pasivul debitor Un debitor comercial, de ce e pus a tuturor creditonlor fata masei fahmentate, a activului Un debitor civil - datoi poate ori cand un cieditor, dauna frauda drepturilor celorlalti Nimeni poate controla averea gestiunea In ultimul se n civil institutiunea s a propus ca limentului, se eieze, cu alte cuvinte fahmentul civil Sunt au adoptat institutiune, sub foima unei lichidare, entru legea concurso de Spania Austina Deconfitura
legea din 1899, Germania, cu legea Koncurs-Ordnung imperial& 1862, Danemaica cu legea din 1872, Noivegia cu legea din 1899, Elvetia, legea 1899, cu legea Koncurs Ordnung imperial& 1877, la 1898, Anglia, la 1861 procedun dis tincte , pentru , bankrupcy pentru debitoin comei a umficat proceduia falimentulul la 1883, Statele Unite au decat o lege a fahmentului din 1893, civililoi ciantilor In la un al fahmentului pun legea din 1893
Adoptarea fahmentului civil va avea urmaie stabihzai ea cieditului particulat, efectul social moral va consideiabil Nu e permis unui orn, sfideze pe ciediton, numal pentru faptul nu e comerciant Sanctiumle fahmentului, ca piocedui a lui, voi cuminti pe debiton voi asigura pe ciediton Codul civil a stabilit mant, tiansmite de drept propnetatea, mai fie de predate de vanzare fund supuse fiauda era Abia la 1855, cu o lege a olganizat transcrielea, care face opozabila chiai anterior, actul de opnetatea Chiar o de primirea parte a pretului, se poate transame, pe acest fapt de once act de rea a vanzatorului, cale vrea mai altuia, acela donatiunile trebuesc transcnse, ca aporturile imobiliai e Transcrielea nu nunic la vanzare, ea face opozabilA tertiloi de mutatiune de opnetate La tiibunale registie de transituatia a unui scriptium, unde se poate Codul civil n a luat mci o de pubhcitate pentru mobile Aci, pus piesciiptia mstantanee, pe posesie, de once tea unui alt cu titlu mai vechi revendicai e din
www.dacoromanica.ro
264
civila
a eptului pnvat e e un capitol al dreptului
vilá,
Pioceduia Nu e de ajuns1 pue In
dreptul tiebue ca cineva apele, cand e atacat, In fata sau fontiebuiesc iespectate pentru valonficai ea sau Regulele La Romani, pi osunt ieglementate de Pi ocedui a de Di eptul 11 cedma era rndivizibil atiurlea s a fäcut mult fiancez sub I udovic al sub Colbert, mai care unificat procedura In Nu e o necesitate absoluta de a supune aceste reguli unor disciphrii a pane e de fondul dreptului, unele matern au reglementate In codul civil, unde dul dieptului se cu pioceduia Divortul, adoptiunea, absenta, suctesiunile, purgai ea Procedui a noastra, ca cea iä, reforma din 1900, texte can au oi ganuat vecinc
de
pi ocedm
Refereul
pi ocedura
alonfice un diept, introduce acest drept e in pericol din atunci se poate adiesa Pie5edintelui 66 ia o másui pro' nalului, pe cale de repaitine, paná tian5aiea prejudece fondul dreptului in zone, art 66 bis din Piocedura civila, insá fondului Acest diept face paite pre5edintele urmatoaiele conditium ca tribunalul din el competent a i e/oh a cerei ea, fie solicitá ordonanta, sá fie ar mtiodus pe cale piincipali, ca afacei ea fie preludi 51 ncol in sumará, pi ovizone, se pot ite toate probele in de ept comun Pentru solicitatá de la alt Pre5edinte, 01donanta piezidemialá are luciului judecat nici nu se poate o atare autontate la instanta de fond sau
or d
tea
o actiune
e
apel, la completul tribunalului, ca in Casatie, diept de o se art 151 Intreaga atie eo a legmitorului din 1900 la 1900 piocedura giaioasi. eia in roceduri mci o se tseau cateva gritioasa de spetä Ea a olganizata de legiuitoiul din 1900 104 roc Actul lipsa se deosebe5te de cel contencios, e elementul esential al es contradictoi Nu lipsa de de matein mteres de fond o cerere, nu deplaseze o valoai e dmtr un patrimoniu in altul, actul e atios completul tribunalulm e competent ie7olve In conflictele contencioase, cu efect declaiatrv un diept existent in patiimoniu, in baza conflictele gratioase tribunalul atibue cesiunei sau a conventninei diept, el eptul, in viitutea puterei lui imperium' incuvim
in baza unui drept o in de asiguiare, de sechestie de asigui are de urde venituil, de autorirári de a se vinde mobile dotale, de a ndica sume de la Casa de Depunen, sunt alte giatioase, cari nu necesitá o contraziceie a fondului dieptului Aparent numai, se define5te lipsa unui contiadictor dacá vr un mtei es, poate prin apel de cel mteresat In termen de 15 zile de la comunicaie fi art 151 oc civ diept de opozitie deci se In Apel, de luate definitive, in sensul epuizate atac, ele nu se mai pot modifica in mci un Dar ca ce asiguiaie ele paná tian5area fondului piicmei mänui
Dreptul comercial
regulelor de modificarea dela 1808 a merciale, exista un regim unitar al dreptului pnvat
Dreptul comeicial, denvat din statutele italiene, luase XVI o azi, rámanea totusj dieptul civil XVIII a Baza dieptului violarea legei chile, matene comercialá e motiv de casaie
www.dacoromanica.ro
265
vat, azi
o
Ceeace
de
entul e pentru unificai ea cu
e a acestei vimuri de eptul
eptul
i
ept
face din el un drept a
parte, profesional, e fahmentul cambia, teoi probei, , vor adoptate de eptul fuziunea a imetei ea cunosteau o institutie similai Bunua ci posesiunea averei debitoi b9o-889 adjudecator se vindeau unui e incetarea e un Falimentul de mstitutiune pune sub contiolul justniel. activul comerciant ea nu probitorului faht Fahtul de de comel t, atie procedui de prietatea El e numai desezizat de , se conti ea in mod rigui os prezentate, frauda coniventa cu cieditoi facand mai Primul
rezultat al fahmentului e mentmerea a cauzelm de pi
sub
ipoteci), isti atia activului apai tine dela e smdicului falimentului In chipul acesta nimic poate atie din activul nu a ioadei suspecte definite de lege, se toate opei atiumle a dimmuat activul, prin anwijamente fictive chivoce, in reale Cambia e un contract tip comei ticulantatea lui In pun gui siu andosament, din o de consecinte speciale, moneda Cambia du insti ument de edit
titlu formal, in sensul
de
el se
in
el
270 c corn ,
ceste con-
perditium de sunt Data, ea de cambie siu de soaneu sau firma clauza la dm, persoana tiasului a scadentel, a locului semnatura Art 273 hpsa acestor esentiale momentul et cambiei, exclude cahtatea Jurispru efectele speciale ale lipsa numelm sau firrnei denta a stabilit a e se tertru, tmului, e o de Aceasta e, ceeace se numeste in in alb dovedi constitue exceptiuni personale primului beneficial, Celelalte iise, trebuesc dovedite, confoim art c corn , cu de
solutiune
de un altul de it cambia e euvintele bun se adaoge la u suma e se Aceasta e o poate idica ori posesoi al cambiei Inopozabilitatea
ul
obat
personale
t
de
ca
in litere e se
de
cambiet e originalitatea acestui instiument de edit acestui contract nu e bine cunoscut i In un caz nu e Se e a evul fie in dul fie In
Internationale din avantaje u meclamantul comerciant e posibilitatea a pi obei oba testimonvtlä, da e e exceptionala matene civilá, e iegula matene Actul is e cerut mod eu totul exceptional penti u contractul social conti actul I
regulat tmute
industri da
atat
uneon din
comei cianti
ea economica opei in secolul al XIX a, s a creiat o a parte, omogena unitatea chestiunei sociale care la baza legislatia Ea uegulele sale (civil comercial) cat din dreptul public, F
www.dacoromanica.ro
matiune
,RRGUS
266
S au creiat, de catedie speciale la Facultatea de Drept, pentru studiul elementelor disparate a acestei a e de formatiune iecentd, o e mal de studiu, de cat o disciplind comp ir a parte El tinde la interisificalea studiului dieptului privat national, anahza fondului comun legislativ S au catedre la Univeisitate in acest scop a dreptului pnvat Aceastá se de relatiunile de Dreptul interes privat paiticulani apartin diveiselor nationalitdtl Fundamentul lui e teorm nationalitAtei de se de confhcte atrimoniale o unde e nationald In baza principulor cuprinse in el cunoaste strámului dieptul de a valonfica anumite diepturi Cu cele nationale Noumele, ocazie se pot ivi conflicte intie leg& de se pot gási In Dreptul international pentiu solutlunea un e major sau minor, cum legea nationald regle matene Legule de mmáresc pe national pietutindem Forma actelor, e stabiht, se va supune unde redactat, fortä taiä locus In actum, e o stabilitA in discuplina Cea mai mare parte a Dreptului inteinational pnvat fost reglementatá pe cale de conventil inteunatIonale la ca divortul, succesiunea, capacitatea E voiba se reglementeze la fel fahmentul cambia
Comentarii sumare a
legi noui din 1924
legunuri a substantelor , apartm 2 substantelol idma.se la duspoznia rului supiafetei Exploatarea, pe tetenurile statului se face in baza permis special in limitele perimetiu rezervat Acordarea peimisului deci et drept la obtmerea concesiunei Acest permis se gal Se amimite conditium de aptitudme de nu de exploataie se pot transforma in Aceastä lege a transformat natura a dieptului de concesium mobiliar a fácut diept real unobiliar Sondele, anume din drept ca celelalte obiecte ascesorn devin mobile ce concesiumle date de stat, nu se pot lua mäsuri de asiguime de cleditoni concesionarului Pentru celelalte concesium in vigoare t 56 din legea peimite ce de asigurme at a exploatärei cat de idem de Intueaga lege e a personalului technic utihzat de titularh tueprindern trebue anumute conditu de nationalutate partucipale la caputalul investit E o lege cu caractei pionuntat national Persoanele jundice de drept public se pun pentru de lege Societätile existente prevazute de rswinele comeit alte legi vor avea personalitatea poit acelm legi Se disting persoanele de public de acele de diept privat Aceste din urma peisonalutatea o deciziune a tribunalelm, cu o procedurd Tribunalul nu Intiuneste ditiumle cerute de lege, poate supune asociatia sau fondatm la un termen de Inceucare (stagm) cale tmip se poate contuola activutatea asociatiel Ar fi adevärate asociatium de fapt Constutuirea unui fond initial e o conditie esentiald pentiu acoidarea Nu a adoptat sistemul din La noi sa nevom unui mal eficace din partea organelm Persoanele junduce existente sunt supuse la formahtatea la
Articolul 3 acestei legi stabileste se vor supune punei ea In Regunul substantelm
www.dacoromanica.ro
,ARGUS'
267
functioneze pe baza legiloi cari le au creat Ori ce se conconstitutiv trebue a legei Chestiunea specialiformeze dispozitiumloi de mdine tätn e In sensul realizárei scopului persoanei jundice E dar a capacitätei jundice iezultand din teona specialitátei o nuciliul persoanei jundice e la sediul pimcipal al mistiatlunei zolvai ea persoanelor jundice se face prin ietragerea autorizalai a celor nationale, conform 81 Intre ele figui insolabilitatea, drept a dizolvdrei Legea e de un regulament pubhcat in Monitoi ul Oficial ' ele
ficare
a statutelor loi sau a
No 87 din 19 Aprilie 1924
Sunt declarate bunun apele ce produc fortá o servitute generala Se ci folosul statului sau comunei, a apeloi ului fondului Albnle apartin nveranilor Transportul de ne libere pe apele zis, pe celelalte ape se permite cu o e autoi izatie Legea prevede sanctium organe de se aplicare a legei (Ministei publice) Dreptunle gpelor
respecta Lege
Eneigia
de
de
eneigia
a combustibililor, a cárbuniloi, a pácui benzinei, mo 'Ion 143f)24 tonnei, gaz metan, a energlei produse on-ce alt generatoi ce s ar intrebuinta In se vor putea conse anumite conditiurn Tiansmiterea eneigiel cesiona va putea face In baza unei speciale Exploatmea acestor concesium se va face conform legei pentru comerciahzarea contiolul intreprindede stat, cu caractei economic Eneigia nu se poate ansmite altora, o autolizare In antenorul comuneloi aseza ietelelor electrice e un diept exclusiv al comunelor Particularn pot colabora in conformitate cu legea comerciahzái ei Se un fond al plimind subventie dela stat fund din taxele zute in lege Noua lege a prelungeste contiactele pe Legea clurnlor am Prmcipiile dommante ale sunt unele de ordm Mon Of proceduial, altele de fond Astfel, functionarn (art 19)
sunt acuabili erga omnes, ai fi calitatea pioprietaiului Se ite evacuarea Contractele pnvitoare la prävälii nu se mai prelungesc, li se un teimen de tolerantá a cieiat lege pactul comisoim expi es, in caz de la tiebue Art 5 stabileste conditiunile le intruneascá un invoace beneficnle legei ca ele, decdeiea pentiu chii ias, cazul cand e un venit mare de 400 000 lei, sau pen destmate locuintel lucrátonlor personalului fabi iceloi, etc China de bazá la calculul sporului a tot chnia din Aprilie 1916, s au majoiat cotele au pus In functiune de vemtul global din 1923 al un vemt chinasului S a is cota la maximum 20, pentru mare de 250 000 lei e obhgat a pláti toate taxele comunale ale imobilului Sunt supuse sporului contractele de au o chine comprimatá de legile Submchineole sunt inteizise Actualele subinchinen dacá sunt de nemobilate, In folosul propiietarului, cele mobilate conIn folosul chinasului piincipal, insá din chine se va propnetaiului Evacuarea pun schimb de locumte sa Inovatia esentiall a legei e In domemul al au creiat stante de Comisia de pentru stabilirea chine Cerenle se vor introduce numail in termen de o luná promul(27 Aprilie 1924) Curtea de Casatie e un complet special garea toate recursunle (completul II la sectiunea I-a), caie drep tul, conform art 37 dupá casaie sá la aceea5i spre ieformare, on sá judece fondul itá actiunea o
www.dacoromanica.ro
,RRGUS"
268
destmatiunei imobiluluf din in e ca o se de a se remtegra destinatie Neajunsurile de proprietar pentru a pe chu evacueze, constitue un flagiant delict, de competinta jud de ocol, dupá legea
parchet
Toate ogate
u
trea
Aceast6 lege
iegulamente privitoale la
sunt
de ultimele
aduce
de
se
duale S au oreiat noui delicte din
fapt al aso-
ciatiunu mai multou peisoane, in scop de a executa conti a persoanelor sau S au ci agiavante calitatea de functionar public al sau din faptul de a se adunat inti o bisericá Grave pedepse sunt formulate aceloi a can ai gAzdui pe aceste peisoane (ait 5) Sunt scutite de pedeapsi toate vor 6) In fie zis, text sispersoanele primitiv de legifei Se pedepsi voi de peisoanele cad in preNedenle legu actele Articolul ihtuoduce o de peisoanele iesponsabile presa La iodice in caz cand dehctul a comis in iAspunde editoiul apoi ti'pogiaful Pentiu cele periodice duectoiul sau colu clandestine, hpsá redactorul, portorul oiganizatiunile Internationale Articolul Textul iedactat E ea a
a III-a Articolul 11 pare a
politice cunoanumite peisoane sau scute de noi a ticolul 16 introduce o penal di moralitatea rectá a mfractorului ul in pedepse5te pe sau mama sensul legu Codul civil isese numai räspundere% a cá mci un caz nu pot considera delicte tice competenta pentru a cu Atticolul 18 de ea dez-
baterilor Contra' se pedepsi 2 6 F un inceput inquisitorialA Ne putem in mod legitim teme de abuzuri
BANCA UNIUNEA SOCIETATE
-
Sediul Central
Sucursale
CAPITAL LEI
000
FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA
cursul cunoasteti intereseazA v preocupá situatia
?
liber
NUMAI ZIARUL
ARGUS
RELE ORGAN ECONOMIC
N ROMANIA MARt
www.dacoromanica.ro
1
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
270
BANCA CENTRALA DIN
SOCIETATE ANONIMA CAPITAL REZERVE LEI 22000000 ADRESA
SEDIUL PRINCIPAL STRADA LIPSCANI No B-dul FERDINAND I No 16
SUCURSALA
BANCA ROMANA
DE COMERT
DIN PRAGA
DE
SOCIETATE
No 2
BUCURESTI - STRADA
CAPITAL LEI
000
REPREZENTANTA
BANCEI DE CREDIT DIN PRAGA, PRAGA Cu sucursale externe In BELGRAD
SOFIA
BRAILA Banca Portului CONSTANTA Banca Constanta Banca Dunärea Iasi Banca Românä de VIENA Commanditgesellschaft Berthold & Co I Schottenring 8 DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE Compturi Curente Sconturi de Credit Accreditive Devize CELE
AVANTAJOASE
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS'
271
REPERTORIUL LEGILOR DELA11 SEPTEMBRIE 1923
REGULAMENTELOR LA 27 NOEMBRIE 1924
vitificai ea aranjamentuhn nátorn de bonuri de tezaur (Momt of 164 din 30 Julie -Regulament pentru acordaiea de burse in te (Monit of 140 din 25 Sept 1923) imprumut Agrar - Modificaiea egulamentului legel agraie din Tiansilvania C (Monit of 43 din 27 Febi - ModificaMile ferate Apá - Regulamentul pentru ea regulamentului transportului pe mentarea apá a comunelor (Monit of 201 din 8 iale (Mon of 149 din 11 Julie 1924) C F R 1923) A
Academia comercialä- Lege pentru tru expropi ierea tei Academia (Momt of 142 din 3 lulie 1924) Aenan. navigatia
- Lege asupia regimului
(Monit of 137 din 27 1924)
ferate române -Lege e la infractiunile site de
functionain C F R (Monit of
146
Orel - Lege pentru oi- din 8 Julie 1924) ganizqrea consiliului superior al u - Lege (Monit of 57 din 14 nistralea esti (Mo Marne 1924) Regulamentul legei mtoi ul of 173 din 10 August 1924) (Momt of 203 din 17 Sept 1924) Cantine. Arhivele statului - Regulamen- mentul pentiu câminuri cantine tul pentiu legalizalea actelor dela universitme (Monit of 144 din 30 aihivele statului (Momt of 127 din Sept 1923) 14
1924)
Armate -
pentiu organin-
rea aimatei of 134 din 24 Armatä - Lege asupi a In
(Monit of
1924)
canhne -
inlesnirea caminurilor studen(Mon of 150 din 12 1924)
-
(Monit - Legea 168 din of 68 din 27 Maine 1924 - ezi competentä arsena Chmatenc - Regulamentul sta
ArsenaL of din 30 Mai 1924) Asigurán sociale - Modificai ea din 12
143 din 4
(Monit of
1924)
Austnac - Vezi
ibunal
Avocati. - Regulamentul legei Nocatilor (Mon of 139 din 17 Oct 1923)
B
climatei ice (Mon
of
130
1924)
- Lege pentiu recunoasterea de peisoaná a ersitätei din (Mon of 243 din 4 1924)
- Lege privitoai e pi umutul pentru colonisti
im
of 154 din 18 Julie 1924)
-Regulamentul clerului mi Bäutun spirtoase - Modificarea litai (Mon of 115 din 29 Comercializare. bäuturiloi spntoase (Mon of (Mon of 121 din 7 156 din 20 Julie 1924) 1924) Boiangene - Regulamentul de Comercial - Vezi ea u le iangerie (Monit of 140 din 25 Sept - egulamentul supermaie de comert (Mon of 1923) Bonuri de tezaur - Lege pentru 142 din 3 Julie 1924)
- 071
sAMPANIA MOTT www.dacoromanica.ro
j
RRGUS'
272
re,ti (Mon of
Competentä - Lege pentru
ralea competentei ocoale Chisinau (Mon of din 9 Julie loi
147
- Regulamentul
Concesionare
pentiu concesionarea (Mon of
in
mine
din
din 14
de 1024)
Drept - Regulamentul facultatei de Drept din (Mon of 32 din 6
1924)
Domenn - ezi sub secretanat
de Stat
1924)
Corp tehmc -- ege pentiu oiga Electricitate - Lege jentru inficoipului tehnic (Mon of intaiea ei de electiicitate din 31 Julie 1924) (Mon of 47 din 2 Martie 1924) decla Conducte - Lege pentiu - Comisiune pentiu a conduc raiea de utilitate (Mon of din 11 Oct de petiol Campina Baicoi 1923) (Mon of 81 din 12 Api 1924) (Mon Energie Corectwnal - Lege of 143 din 4 ltoai e la inchisoaiea Evrei - Regulamentul spitalelor (Mon of 124 din 11 lume (Mon of 153 dm 11 Oct 1924) Constituantä - Deschide sesi- 1924) I ege constioiclinaie a adun-tiei nationa- Explosive societati iomane ea le Constituante (Mon of 1)7 din de of Oct Februai ie 1924) Constructu - Modificaiea iegula 41
mentului legea (Mon of 129 din 11 Sept 1923)
Facultate drept
- Modificai ea e Decrete legi - Lege prnitoaie la Farmaceutwfairnaceutic (Mon of iatificalea deuetelm legi (Mon of gulamentului 132 din 14 Sept 1923) din 27 Maitie Dentar - Regulament penhu de_ Farmacie - Regulamentul facul de faimacie din Bucuiesti pozitele dentare (Mon of 211 din (Mon of 173 din 10 Aug 1924)
21 Dec 1923)
Dentar - Regulament pentru
bmatoare 24
of 190 din ti
Farmacie - Regulamentul ganizai Julie
1923)
Didactic - Regulriment pentiu
qpiobaiea dactice (Mon of 176 din 6 Noembi 1923)
Didactic - Lege
crutai ea peisonalului of 176 din 6
e la
(Mon
1923)
Divort - Lege piiNitoai e la des-
fai
(M of
Filozofie - Regulamentul facul_ litere din Cerde filo7ofie (Mon of 149 din 6 Oct 1923) Filozofie - Regulamentul de Mete a facultgtei din cuiesti (Mon of 207 din 21 Sept 1924)
Fiziologie - I ege peritiu tiansde in Bucovina foimaiea in catedie a confelintelor (Mon of 71 din 30 Martie 1924) de fiziologie zootehnica itoai e - Lege (Mon of 181 din constatarea moi celm disparuti p
(Mon
1923)
of
204 din 12 Dec
Docuri. - Regulament pentru ploataiea Docurilor din Galati Noemb (Mon of 241
Drept -
tului
z. - Vezi Functionari - Regulamentul tutului functionatilor pubhci (Mon (Mon
181
1923)
Fundatia Principele Carol - Lege pentru fundatiei iegulamen- ale Piincipele Caiol cu de Diept din Bucu_ tul (Mon of 164 din 23 Oct 1923)
MOTT www.dacoromanica.ro
273
Medical. - Regulamentul penttu functionarea institutiunloi de
Gunoaie - Regulamentul Bucuie5ti
maieloi (Mon of
142
Grape -
(Mon of 200 din 7
iidicarea 27 Sept Dec 1924)
Medical -
-
iegula
Intioducerea iegu la pentru postuiile medicale 1923) esti (Mon of 16° din 18
Imprumut - Lege
e
Comunei
of 86 din 18
ea
mentului de (Mon 209 din 1923) Medical - Regulamentul pentiu
men
- Rcgulamintul facul
1924)
din tatii le 'Mon Institutul dr Cantacuzino 2 Oct 1923' institutului dr I Canta- of (Mon of 148 din 10 lulie - Begulamentul 1924) de medicina (Mon - Lege pi itoai e la in- cf 147 din 4 Oct 1923)
- Regulamentul facul_
(Mon of
et
21 din
din Bucut of 261 din 27 Noembi 1924) Rcgulamentul legei de lei a legei pen_
1924)
u apiobarea
-Ilegulamentul de
(Mon of din - Lege pent! u modi_
ni mt
itämantului
ea
meseinloi (Mon of
Mesera -
(Mon of b3 din 15 Apr 1924)
Islaz - Lege
la achi-
(Mon of 90 din 23
ea
1924)
1923)
144
Muzeu
Minelor - Legea mineloi of
din 4
(Mon
1924)
Mine -
concesionale
Mine - Lege pentiu modificai ea Judeatoresc ege de oigani leget (Mon of 20 din 29 ite judecatoreascd of 136 ti 124) 26
1924)
Minister Ministe Judecätoresc. - Ilegulament la lulu' publice ociotii legea (Mon of 202 51 a Ministerului Muncei 16 Sept 1924) (Mon of 175 din 4 1923)
-(Mon of minister muzeului 114 din 28 Mai
M
Laborator - Regulamentul labo
atoarilou din 29
(Mon
ol 163
1924)
Begul
1
lie 1924)
u
e (Mon of 165 din 31 Iu_ In
Litere
Lux ii
pe
(Mon of 194 din
29
Maestre - ege
Nationalitate - Lege pentiu nationalititei
M.
jutoaiele (Mon of 123 din 10
1)
ea nationalitAtei a pierdeiei acestei (Mon of 172 din Noembrie
itoate la a
suphnitoai e 1924)
Majoritate - ege pentru unifila 21 de
(Mo
nit of 41 din 24 rebr 1924)
- Regulament
la ea iomane Mon of 83 din 17 Aprilie
Nltionalitate - Regulament
Mon of 80 din 11 Aprilie 1924) itor Medical - Modificarea regula- rom mentului 1924 (Mon of 197 din 10 Sept 1924)
t
dobandirea
(Mon
of
104 din 16
- Lege
MOTT www.dacoromanica.ro
regle
274
ment ea
iene
of 174 din 12 Aug 1924)
(Mon
- Modificaiea nitare a armatei (Mon of 126 din normal (Mon of 161 din 26 12 1924) - Modificai legei sani tare a armatei (Mon 206 din 2924) - Legea pentru Inamta coalä - Vezi retragere (Morea - Lege pentru nit of 149 din 11 cuiajarea sericiculturei Mon of Normal
Legea
-
of
ilie 1924)
20
- Legea 1924) Pedagogie - Lege pentru
- Lege pentru (Mon
din
(Mon of
-
din 23 Sept
134
serviciu
(Mon of 204 tarea pedagogice umversita- lui re (Mon of 178 din lb Aug 1924) 18 Sept 1924) Penal - Legea pentru ea - Modificai ea egulamen tentornle alipite a legilor penale tului facultgtei de din din vechiul regat (Mon of 81 Bucuresti (Mon of din 18 Sept 12 Aprilie
1923)
-
Pensiu.ni - Lege la pen (Mon of 22 din 31 din Ceinäuti (Mon de 137 din 20 Sept 1923) Persoane jundice - Lege pentiu Subsecretariat - Lege pentiu persoanele jundice (Mon of 27 din fiintarea unui subsecietanat pe b Fcbruarie 1924) Persoane
Ministerul Domennloi (Mon of - Regulamen- 205 din 13 Dec 1923) tul leger persoanelor jundice (Mon of 87 din 19 Aprihe 1924)
Pirotechme - Regulamentul pi(Mon of din 30 pentru Plante -
Termen. -
ea
de gratie pentru (Mon of 141 din 2
plante de nutret (Mon of 89 1924) 1924) Terinen. - Termenul de - Reg-ulamentul pentru se e cu (Mon gularea plátilor pe trei luni (Mon of of 19 din 27 Ian 1924) din 9 Oct 1924) of 208 Titularizare - Lege pentru din 16 Dec 1923) membnlor de Postal - Congresul postal inter- seni (Mon of 162 din 27 Julie 1924 national de la Madrid (Mon of 208 Tribunal -Regulamentul de o din 22
-
a
din 16 Dacembrie 1923)
tului 23 Febi
Romano
Mon of 60 din 18 - Modificarea postale (Mon of 40 din Tulcea - Regulament pentru bonamente
ie 1924)
- Lege pnvitoare la de- of 165
Tulcea 24 Oct 1924)
Turcia - Tratatul de pace co prefectilor de judete Turcia (Mon of 189 din 31 August (Mon of 176 din 14 August 1924) Pulberárie - Regulamentul pul(Mon of 116 din Mai
1924)
- Regulamentul absolventn scoalelor de ucernei (Mon of 117 (Mon of 158 din 23 1924) Universitate - Vezi Cluj
- Regulamentul
supenoare de
din 31 Mai 1924)
SAMPANIA MO TT www.dacoromanica.ro
RRGUS
275
V
termen
brut sau stms (Mon
of 129
11 Sept 1923)
- Lege
ea cheltuehlor Modificai ea contabilicu valu_ statului (Mon of din Ian Pimect de acord al Vulcan& - Regulamentul pentru Anglia (Mon of romane ea Vulcana (Mon 16 Dec 1923) 29 Sept 1923) of 143
- Lege
guhrea
ivitoale la
In
208
Var - Regulament asupi a depo
A
DE (ARBUNI
\
America
Europa ustria
876 200 000 11 000 000 000 387 650 000
BuL,arrt Cehoslov
Alash
000 000
Canada a
netunoscuta
000 000 000 197 000 000 000 000 851 000 000 000 000 000 000 000 528 750 000 000 000 000
3
17 584
Germ
Ung t
Polorm
lugoshvia Spama Spit7berg
Furcia
7acanunte
Africa Ugena ongo M
\L
It
Br
000
Cantitatea necunoscuti
/acammte
F quador
Peru
000
Importante
Asia 000
Ant& ormosa India Indo Japonia Con t
000
Cantitatea necunoscuti
368 55 200
554
Cantilatea necunoscuti Zacammte
Chili
Persia
Cantrtatea
9 990
t
000 000
Rusi
Oceania \ustralia Lelanda
165 572 000 000 2 358 000 000
S
eficace se
SAMPANIA
000 000 000 8 000 000 1 209 000 1 858 000 000 000 461
MOTT
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
276
JEKEL1US
MAGAZIN DE FIERARIE
EN GROS
EN DETAIL
CENT ALA BRA)V SUCURSALA
AL MINARII DE FIER
DIN SZT.-KERESZTBANYA TURNATORIE DE FIER I UZINA DE FIERARIE Telef
FONDAT 1853
No 11 98 633 BRAOV
Telef No 65 SIGHI$OARA No 2 SZENTEGYHÁZASFALU (pentru
Telefon
STEAUA ROMÂNIEI" SOCIETATE
o o
DE LA 31 DECEMBRIE 1923 LEI 26 MILIOANE
FONDURI DE
In BUCURESTI, Strada Carol No
DIRECTIUNEA
19
In
DIRECTIUNEA REGIONALÁ pentru BUCOVINA
CERNÁUTI, Strada Templului, No 4 DIRECTIUNEA pentru BANAT in BRASOV, Strada No 9
toate
-
principale ale României Mari RAMURILE
ASIGURARI
-
RASPUNDERE asupra
- ACCIDEWTE - FURT -
-TRANSPORTURI (maritime fluviale de automobile -
cele mai ingenioase populare asupra exammare
PENTRU INFORMATIUNI A SE
GENERALE
la
BUCURESTI, Strada Carol No.19
mai sus
la Agen 569
www.dacoromanica.ro
277
TEATRU
ARTISTI DE GEORGES
Stagi nea 1924-1925 't
debutat Intl o atmosfei mat niteiesante Se oduc in
le iomaneti
poi tante
Ma
e a procedeelot ea ul pe ale
mamte
al
indrumale
un curent acestea
ce spre
un
teati
a
Voiculescu
Compania To
a ful
al Teatrului National In
eattulut
ion
din e$ti, detinute de AI Vasilescu
dnectot
D
se
al teati
me ce
soani
C
se
in
ite ale
e_
il gilna e d-hu lloldovanu cunoscutul amatic eati
nenu
ectm al
Noul
este
tie in
tp,tice
tuale Noua
gi
intelec
e-i
ea
Comp
lescu
a
doi
or eput t publiculut limp pie
la
(
ui
Comp
de
din (
n
fei
ans s e it
de la
e
a
at
din i
au putut din epei
lui
nil
nee
capät
pi
manent
ci
bun
tutui or ci eta
www.dacoromanica.ro
et
in pi
din e in ce este
o
nduti
I
o
alu
muet
Comunal ccl
atentiunc
it,
pre7enta ,astfel
anta-
hatie
a
o
au
incepc
are plin In provinme
pi nnul I
it
de
putin eat
oiculescu,
tot h
G
lea-
u,
ti
e d
dc
fost o
Bulandi a se
a
a
a compantei landra dc
mck, sti inge
foimea,"
Nqtio-
'I
a
pcnti u
e-I
neobositt and
celalalt, au ale publIculut u
la e
ce se
278
din Bucure0
Activitatea Teatrului
nat de ministeiul aitelor de de mmisteiul de finante etc d Victoi se impotriva acestei pe o va cu noi
auspicn, 1924 1925 a fost cu neiabdaie astep mtens de public Pnot al teatrale in Teatrul National mai de activita din ce in tea ire se pentiu mai. iodmc5. geneie mai ales pentiu aceste
Sub
Obiceml de a mai feet tiaduceii it
Thebazda, tiagedia
specialisti renumiti, costume sti epocei care se acti unea piesei iepre7entate D Coinehu adop si el aceste sau impus prin aduceau
Vic-
cunoate un
Inamte de Inseam u ea pieselm pe scena pri
mului teatiu din pentru a sub cai e
beneficiul
cu
c iteva
pentiu ca zi de
teatiale
at
a
stele
de
nate de fiuntasi, machete pentru decoruii desenate de pictoii
a
tor at
un ansamblu
-
71
Teatiului N
ele
Teatiului
stagiunea 1924
1925 a Teatrului Na tional aduce ca
rioutate Bolnaintl in chipuit celebra come In
a lui Mohue, pus
de d Soare
7
dinti e
Sub dilectia
mai mal dotat nostii
a d lui e
D Ar
pint este
D na Maria
la
un ciudat abu7
te iti
o fai
se tot
rnoas
es Ce
ti
care
artistic o renuntaie ce
de
montat atata al stilului, meat constrtue
Aiat
epocei moheiesti Cu toate pietarea. nu era la spect icolul obtine
a
putin
ti
t
it i utina,
ces Cu o
un tembelism
leim
cmcia
speal e Teatrul un
t
original
In
cii
a
un de Shake
im egistz ea
succes, mai ales
din punctul de vedeie al stabilnii
iepeitormlui acest spec o mare tacol se pentiu se dipa in Teatiul Na edaiea pies monten o actiunea Montarea e somptuoa pentiu un o tradefectuozititi de - desi oricum stil costumele utilliate in cmcia costume fel Aceasta era co eiau destinate tragi co mod a poate, uneori ( iano de Beigeiac de a fi artistice, spectaco mteipietaiea sub mona a astfel nu d lui Piul lele date in frunte cu d macal nu Bomald este unitari Doar Tea giatiosul act al interesa pe a copios este ultima e
www.dacoromanica.ro
ARGUS'
279
e Teatiul National a la data cand
a
iandui
te important
Un
culturala Dupa Doamna a
lui
icu,
timiu
Sunt prea iecente discutule pasionate, au romaneasa in mai piese, pentiu act o a spune doar, odatä Teatiul National a cunoscut un timmf mai grandios la piese origmale se no mterpreti elogios de mart care d na
me urea a
mesa o-
ilejul sei date in amintirea lui am lancu, e n a fost de o singui data, National
mult tiambitata luciare a escu
Se
in
t a fácut-o in iolul Antigonet de pu
at Iu
au fost furtunos bbc multe seri
fund aceast t a at de unei comuni is
piesi ut
Thebaida de d Victoi Ef
la Ro Mai apoi s a
julul
t
a
o
cand e/entalea totul a
aloai ea ei
litetai ei a destul cele
Alta
sub care et
slabe dezastt ul
D na Agepsina Macn
Victor
Dina
comedie
de
4
Ion Pillat pe scena
de Don In prelucrarea tianspune actiunea romanului lui M Soibul d Aristide din meti iad sub iegia iolul titulat lui ue nota de asemeni montai ea n a in a piede fantene ale de d cea In fost prei a profundl D Sorbul in Cu o ieluaie a Inca odatä din figui a ilus- ele talent Maria al a celebru u Bulfinschi, In a activitatn Teatrului a zadainiu noastre National in stagiuriea 1924-1925, a dwltuite cärei a doua paite incepe abia cu a atut a avea o paritia randmiloi de
Prilejul
La dat
Bilantul Teatrului National
relor particulare
se
un fei in teatru pai ticulai vizorul, dV teipiet EATRUL REGINA de Kean in pielucraiea conducei ea Asocia(rei Ldschmidt Aceastá a ea un succes lunga Storm cunoscut calitate, gratie o actnitate destul de duiatä Vom nota cu elogn 1-a celentei interpretAri Bulandia, piecum abilei a lui Gogol Re.. t o d www.dacoromanica.ro
RRGUS
280
mont Soare Concert
de d
cute
al d lui Paul
e
Popescu Louis Vet
Z
face triumful
act
Pi od in
in
ad
trecute
de Vai
dintre literatuia. o
ticulare Floarea de ne-au adus de minte de bulevardele TEATRUL MIC a iepiezentat Ilude Sacha Guitry, de I ouis Verneull
tejul de Ch
sul
tiupele
de Gandei a
Uncle din aceste piese au lctioase
agi eabile
mast, tocmai
z
nu intelege OPLRA ROMANA
Geoi ge Geoi gescu
d
7escu, constitue prin singui a manifestai e impoi tel enul .muyical Regi - care e ea
afai
duce o
Cutava se face Lyon in de
de
de veche -
na in o lucrai e care
stagiune poata,
D I Romald
Al Bu
ti at in 1925
u
nesc
50
tru al
teat
au
ant de teaa cate a
strämätate cu un deosebit fast ezentatnle Vom insemna (a a acespe ena succesele din ce ce Marroara mai pe ti5tii rom le trulut Regina Maria in
GEORGES ROMA
d
MARINA NOASTRA romana se compune
Marina
in total
76
,
a
Ma
2
rasti
6 Torpiloare Viforul Sborul,
Zmeul
4 Canomere Lt Comandor , Cap Dumitrescu Locot. Lepri Remus, Sublocot Ghiculescu
5 Vedete A S
MRS No 5
7 Monitoare
MRS No
7 Vedete
Bogdan cu, Locot
MM
MM
Calinescu
No No 7
2 Nave
Locot
M M A No I M M A No 6 ican
Cap Co
Vartosu
3 Port Mine M M B No 5 M M B No 7 Yacht Regal
Mircea
cel Mare
Basarabeanca
I C Bratianu L Ca
Maior Ene Mawr N L Mawr N Gr
p
mandor Paun 2 de mine Locot Stoicescu
1-
RI Lahovarg Basarabia Bucovina Rrdeal M
6
dep de Torpde No
3
Nave de 8
2 Cisterne 8
www.dacoromanica.ro
de
MMB
LINGHETUL marea
ea,
fine
ea noastrd de comunwatte, care ne aproape in an ei de Fenomenut acesta, in este eu des-
1923
La Sulina In ziva de
utma
In
1923
ijeln de de zapada de o
Lst,
de
produs ghetuli pe tot opreau
cuisul
cuibele
cele
inguste ale canalului
iele se permaie ancmajele du se Sulina ca
tuale daune
au
ghetunle
lului de unde dupa amea7a s au
este posibil a ghea(a este pi ea
dep
estot
tiansformate In
du Comisuu
1,
indieptan
pierden de
cauzat inglie1u1 ciescand necontemt tempei tut a
imbucituia
pu
mila 5 a
tu ajunge p
nei
md
multe
a Dunaiet
nu a la laig tutulor
decis elot tire%
Toate
a limas
in
e sub
lui ieusit a libera portul a sfdtuit, in de pe putet a nu contiibuit mult la destinate a la ea din poi t, p nu sc de se te t de la tieplat C
pene
In
F
ulm md
de
Spargerea ghelurilor
timp tempeiatmd at tt tiegul poit cat eel
desav
blocate
e
se
p
untie
in-
terimul Din cau/a Suln inghetului multe destinate tiansborda au portmile schelele din sudul I
neasteptata
a
gheturi apeland pentuu Societatea
spalgelea
Cu
de
Ocean
este
el de
untie
de 92
o
/ece u anal §urpuind la, e nu poate
optit
ce nu
o
Co Ltd I ondia, eu muloacele actuale nu sucuisala la ConstAntmopol cate a tempo atm a tin tiimis de de
Clepatra
acest
e deal insotit ank Dixon
acest
plecat
o
ateleiaq societtiti
insufulent a
www.dacoromanica.ro
de
putea
nu dec 1 4 mile
'ale slom
men-
282
destmate la o
tine In acela5 timp sau
Nu
pe
se
ielativ hste
de a face
pioea tim_
cand In mina de
de
pilot C L D mdposatul au fost nevoite a se
Poitul
stânca Tul_ 1 - Canalul de la Ceata- este it de 4 mile pun mmune s de metn, mncepand ame-
putut degaja de intau
-
ca pe o
de
entul
la
la uptele
1838
,
10,
74
au curs
,
d 47
29,
Decembric 28-hnuume 24, in
,
21, tot
-du
a 1844
66 80
-lebrulrie 2, total 21
,
auza
isa inghetata pana la 28 a 23 de 44
,
1840-1841 1941-1842
a fost din a
dupa )
27 4844
in
,
15 1848
)-
,
18a0 1851
irtie
54, in
1852,
1,
60
5,
,
4
27, 28,
1
51)
nu
de
-
,
27 7111
,
,
,,
,
2o nu a mfhetat
- 18a6 Decembrie 1857
,
, ,
1
e
de
im le
Când a
6,
se
la
oducand
1 bru u
o
de
am con- ale decat la
dmfeutele
apusul
elm in poi t se
de o
statat ca acestea nu pe o
17
se
multe
3-
nu de
dine
la capul
decat o
fluid ce
eaptd
nu sau 7488
din max ea
Azow, din
sunt au
se poate,
de
chnt u de eel de
Cu
ope
quo ante
, mar altul sub conducerea
oca
in
de a sau e
1896/97
to unul dokol No 111
In
au ne
mdatd a
port
In
se
on
de
30
,
www.dacoromanica.ro
putme
283
chrtiai
1
,,
1
4-
trie
28 tot 17
)
-M
tu
1
20 2i
1
trite 14 -1 ubru
i
1
28,
-
to
2
12,
,
78
,
ti
,
-
-11-
11 21 12
12-M
-
1881 1882 i
itti t ,
41
tu
-M
i
-
I
it de
1879
1883
,
70
t in,het
1871
nu
2
du
t
1877
t it
,
18
,
28
-F
te
,
20 -
188
,
mu te
bi
21-
1-
1888
-
,
17
,
)
20
1-
,
77
17 )
2)
72
21
s' t
11
ICI
a tot
16
di
ste
28 -
8
--
18th
,
71
,
21
60 7
nu i
du
Iii
le 20 tot dotta it t it Hunt du
it t
true
i
10
4
dt lot
6-1 12-
ti
-
907 ,
20 tot 7 )
te
77 27
,
,
76
,
i
t
41
fo
s
1-
,
cuts nu pe
t
tot
I )
I
i
ice
i
10
sloturi tara -
,
)
di
fo u
tot
I
912
11-
ebru
,
,
-
28
in
trio
q-17
21
t
46 S
tot d
ti
foarte
a
42
in null 1916
irna
9-18
12
,
914 i
it
di
www.dacoromanica.ro
a
12
284
nu a
1920
de
t
nlelu
opt it untrerupta
Beceinbi nu g
192
80 tt
12,
itistu t nea-,tept
87
t
10
foarti
s
tu
ri
a
27
18
u un tot -Marne 7, tot
ucudt
a
= 18
su
fi
- 1924)
du putin a inghetat
in ,
, 11
in lima o
7 ,
ubru trie
12
,,
191719-1918 1874
fost in
t
1878 -1879
ta
1920
184
in
a
1902, 1910,
it
192J
1918
lb
di
ita inudie de dt sghet ire intru ) ita in unoinuntul spru desght judec dupa rnediu
mlui
opi
deal
Bi
Nu se pot pune la Incercare pledeazá zadar
fata
PUNCTUL DE FUZIUNE A r
1300
1700 1050
Plumb
/inc
a
Intrerupta
ti
a tot
se poate da periculoasá
este
du sloiun
a
Fet
-
doua unterv
s
in
ir
sa tina
definitive
'titre
dt
a t
-
Brad
e
a
e
20
it
'la 41 spi
itt
ele trui br
interesele
CORPURI ide
1500 1900
1064 1065
1200
Argint
322 419
955 68
Ceara
61
241 5
www.dacoromanica.ro
-
,RRGIJS
5
NOASTRE FERATE RELATIUNILE LOR INTERNATIONALE IN CE TRAFICUL INGINER VICTOR TÄNASOIU oven
toole numim o nea
internationale pe multe cele internationalá atunci un caltor pleand poate vagon (direct) are un singur direct) poate (preda) bagajul stapu de
unde
gonul
ce
la este
aceaqa nu Din cauza
va
nou bagajul
predea
sau
un
ci Internationale au fost rupte ele
In
men/me
s au
dar
aceste
s au reconstituit
cele
putem zice din nou Creearea
au
cere totdeauna limp a Jost In stare rea revizide la frontiere
ales hpsea sau
dupa
de spirit de
ales
au
dar in veddre
a
multa rabdare de cale
s au
au
Internationale directe pe care credem
sou
le artam
este In interesul publiculut la care pe
Romane
bagaje româno-cehoslovac
Traficul direct de cost tiafic statiunili
ace
Pl7en (Pilsen) ad
ci
impoi tante
ume
(a
Mas oh
em
egsas
(Odet
a
k)
g)
(Pi
Ca
(Brunn)
iomane
Decin
d
e
Ciaima e
id)
holm e
(hasch tu)
Medn Laboi
d
eau
Dela
ate se poate obtine
Mukacevo Olomouc na
e
sunt de
www.dacoromanica.ro
cte
slatmunile ob
se poate
286
in coi
ace plus
sul cursul
Statiunea Sighetul Mat Campu-lung la
u
pentiu
aficul hmiti of ioman
Acest trafic direct este
de toate trenunle ac enul Expres No 3 cu plecale din este desei de si de Bucuie5U-Noid la ora 40 spie tienul accelei at No 401 cu de fiontiera Halmei la ate
din
Cu
Biletele utuizate
30
avem un trafic de ontiei afic ) pentru efectuarea o o lime de e din Cehoslovacia in la statla ce la Tisa, romanesc pe o paicuige de 43 km ese din la stana Valea Utilizarea in comun acestei portium de lime romaneasa a atiibuit numele de lime de Statiumle
te la
alhaza a
trecute
cu st frontera
if
lebas Kvasy
ele de
HI cafenn Biletele valabile pentru nunle poartá mentiunea Penti u
toate trenunle afatá de cele de explesse
valabile
numai
u
tienunle de persoane ta men nunea Penti u tienunle de persoa ne Pentiu transpoitul bagajelor ob
urmátoarele ate cenoslovace taxe speciale de bagaje pentiu ate alte taxe pen u
u trenunle de peisoane se alabul pentiu toa
isca prezinti un bilet C impu-Lung t te trenunle , se cehoslovaca pi
erasri
ronianeqsca de onuera lui frontiera este Potok)
aca de
-
Statzunte roindnett care parte la traficul limitrof cu Celio slovacia tiecute tatif, sunt a
Satu-Mare
ton
in
tiaficul
I galbene, de cl H
limitrof
de fronnera este
Tiacevo
e
de
cat
II
Bagajele se
taxele se
resti
a
aga
taxa de bagaje accelerate
moneda na
de lei
Bucu-
cehe dela destmatie bine se pláte§te al statia de e cáci altfel bagajul nu se ect, pun e fie evAzut tiebuie suma de cor necesará pen sul
Traficul direct de
româno-ungar
In acest taxele de e Pentiu tuenunle accelerate pe cgile ferate se socotesc pe CFR constdeiate in lei taxele pe ferate un esse gare coroane aur, astf el Durata bieltelor este In Romania, taxele pentru 2 zile la distanta de 400 km ferate se cep si de 4 zile peste aceastá sau in Data de pe se ca puma zi de Duiata valabilitátu biletului la In taxele pentru ultima zi de va nile C F R se cep In lei sau In convertindu se va labihtate cursul oficial sta_ trebuie bilit de C F Ungare In pi Pentam acest tiafic letului acesta este direct se emit bilete de carton pentru azumit ti en nume se va efectua la acea a) Penh u nu se taxa de persoane de dach Ad b) Pentru trenunle accelerate de cale fe loarea
www.dacoromanica.ro
287
nu este vinovatä
buintarea eruperea ambelor o
hotegyan-Salonta Budapest Keleti p u 2
cu
Szeged
fie vizat
imedrit Intreruperea tul elungn ea letulm, biletulul
in
nu se nu se ite
tienului
nu
hely
alabilitAtu Intieruperei
In
Budapest N3 ugoti p u
se ite
alea
3
Debreczen
mo ungir
of
Nyregyhazi Nyiraibi
ea se
4
unde au
in malltättle pot opnti
pu
Budapest
Biliorulut
u
Budapest
Pentru statlumle ate jos se pot mregisti a bagaje ect
Szolnok Debieczen
pu
Budapest Nyugoti p u
se it bagajele obiectele necesal torului pentru u7ul personal cat e ecum alte obiecte e de obi- sunt se it ca bagaje, Scaune u bolnavi Ca 7ise
57 tes
la 'west tiafic Via
de
Instrumente muncale Instrumente de Caransebe5
eantioane, etc ca bagaje colete tiece de 100 kg mci obiectele pietioase Cufere
Brigajele neimpachetate pot
Constant a se
B
Curtici
e colet de bagaj ti bme el o etichetA numele adreqa exactä a rului (numele, localhatea Coletele de bagaje aceastá se vor iefuzi La
d
Lugoj
Sibiu Sighisoai a
edarea bagajului se
tul de en Trenurile csre deservesc trafic du sunt rit No 201 pb c
epreqs
31 401
Cilor
la acest trafic
sunt
icest
Turnu Severm 2
20 9
Baia-Mare
Cat Cluj Oradia_Mare
e
Salonta-Mare Satu-Mare Sighetul-Marrnatiei
Laoshaza-Curtict Budapest
pu
Budapest Nyugoti p u Szolnok Bekescsaba. Ketegyhaza Loköshaza
Solont a
13
3
Via
Baia-Mare, Oradia-Mai e
www.dacoromanica.ro
ect
ARGUS
28 u
e
de
Mihai
u
I
II
disa
la tienui ile
val
lei ate au in
tie
M
te
u
o 1
I
Biletele de Btu
d
ilabile aree
(Xp1
ment
ess pe
la
e
ate R
p qlabile ate de
pent! u ti esti
d
niel o dung
numal o In
In dot
in
de
sunt
en
l
ba_
e
ca pe statiunea de
ebuie
eplsd ontiei
fie
Traficul direct de ton C
ti
ect
se emit ate
Bileaece
u ti
mljloe o
po
doua
u
moneda
stabilit de
h
cassele de gi
se ti
intro 4
de o
penti u
e
conti
de ti en Pe
isuma ea loi
u pie!
nu di alabilitatii mai
nu se eghia de
aspun
biletului este km nice-
si la
e
e I ocupi timente,
culoaiele
se
In
de m 30 kgi penti u de
le ferate
se e
sunt
compai timente,
ele
plqta
me
poloneve de
me
la
Data pe cal
ft
-
se
ha
a si
ina numai didesuptul locului Locui
fi
se poate tar pe
nu
gujele
im
uit
in tren
de
gane
e
de 4
termin
p
biletul se
lime
fei ijet e
10
de
pi
de
s
Copin p
se
o alta
de ni in sunt numqi stint sau eo dispoiniune sau g ijele de se
la ti
C
elungn ea
sit
ombillatc
limile cällot trenunie accelei ate
labule
upeu ea
di opt
cste
ate iu
spi
distinctii
I
penti u
upet e
imediat mare
pi
soane
de
I
st itlunei de
sunt
u ti
de
bagajelot de
ontiei
periculcrise, In special cate matei sau ositoat e chiar
(eu
www.dacoromanica.ro
RTA
e ecu e
IGA Q-
COPEN A
S novra
ARS VIA O
A
LO
V
mare
mare
N
A
ELGP AD
arna
U
OFIA
P
-
E
www.dacoromanica.ro
-
Cwrgiu
,ARGUS ise ca bagaje de
vie) nu
de transport
ea scris
Statrunea de
mregtstrate Se
u
de desti-
e
natie la transportul ca bagaRuta
numai obrectele ce
impachetate
sá
e se
I renul
baga-
cufere, oosuri, geamantane, sail de No biletulur de greutatea se un colet care Taxa de transport nu este suficrent ru Taxele transportul despre aceasta de base vor
gaje Pun
recipiser
cálátorul tre- forme recunoasca acest uns le, In afará de acestea se it priveste la transportul ca bagaje, El observatmne,
ele
Scaune portative
pe
vamale, fisca sau samtare ceeabagajelor sale
anste aceasta do exceptiumle ise pentru de autoritatile respective
e de
esantioane Instr umente mu7loale rmpachetate
sa se con-
este
portatave
rmstratalle fer ate r o rOspundere paqtru ne.. acestei obligatium de de
nu este de cu fer atá roa ca ambalajul, volumul te expedia sub plumb eutatea permita cel ofrciu vadescarcal ea urgentá din vagonul de mal de de destmatie a calatorulur Eliberarea bagajelor se face Instrumentele r recipiser de Calungime la 4 lea ferat nu este sa Uneltele u are caposesorul motocicletele cu o te7e htatea piesele
cipiente
locum
b
frontier
recipisei dreptul, sosuea trenulur la de destmatle bagajele a pentru ea eventual pentru transportul ca la
de man cu unul sau
Sunt Bijuter
obiectele de arta colet de
plinirea formalitatdor
de
aloar e
trebure
sau samtare In cand nu se recipi-,a de bagaje calea ferat poate a
reclamantul cu adi esa bagajele numru dreptul de proprietai al numele stacalatorulur bagajelor Bagajele se la de destmatre care au nerntrunmd a statiunea Coletele de ite ceste pot r efuzate e Etachetele de
nu se opun vamale, fiscale sau se vor ridica de nile - la cererea
-
statiunea de Inregistrarea bagajelor se fa- se pot elibera sau o brletului de numar pe de bagaje pe distanta pentru ca.. tone pr ezent indu se de este scris bdetul este valabil pentru afteul multe rute, indica calea pe urmeazá se pe Acest ti afic du ect este vit de dre7e bagajul No 51 plecale la ora a bagajelor, trenul 11,20 No 501, 19
www.dacoromanica.ro
290
h
C
lete
icest
ecte
Biihstok
503
22,30
la ora 19,30
care
Tut ice Bydgoszez Di
Danzig
Dziedzice (stitie
d
Buzau
ontiei
acia pe hrna Ku
(statnine e homgsberg)
Grajewo
spre
de
ice
Constant a
holemyja
Galati Gngore Ghica
(fiontiei
ow I
Ploesti
Oswiecim
hmdrof de bagaje romano-polon tiafic se nile din apropierea
te desemt de III a
orsk Radom Stanislaw
la
ontiel
Mete de
anume
Poznin
soane
de
1T-a
Torum Turmont
e
la acest trafic
sunt
Wilno
Cotmani
a e
igore-Ghica polone
sunt
aficul
ate polnae aficul dii
Stapunile oduse
sunt
n ow
româno-bulgar
Traficul direct de 1)
\
Ramadan sau
c
gi
etul
smit
de
ton
traficii
Internationale Biletele sunt labile 10 deli data stampilai n miezul
zile
limitele
mci o
se
poite
Ramaclin om bulgai e,
pe
e a fi izat de ei upe e se
s,unt
obiecte anspou trit (bagaje conditiunea nu ceililtu din gon
In
alt mod
ugoi
n1) cu osului
se pot
care nu sunt
wise
ti
nu
escriptiunile de
despagubne ecte
o
numai u
imediat itoi
impliniti
se
In Giurgm
ale indu
ti
de
se
Rusciuc pe
Penn u la 10
tea taxei
cursul
ini
t
Copin
tului se peu cape in lei u pai sul rom pentl u
mi in
la
e
Se it
www.dacoromanica.ro
nu se
se it ca brigaje bagaje
291
e do copu
u
muLic
umente de
unelte lun-
le
la 4
gime
dnect este 831
esantioane ambalat, predat de
Gioutatea
romdne
biletul de
tati.
Cluj
lo I Oi
cea
de transpoi t se lei
u
leva pentiu
cuisul
bagaj nu va impachetat, poate tele
esele
din
baza biletu
se
de bagaie
ezentat
edai ea bagaiului
a
2 Via
o e
pre
coletelor, de anspoi t
intrucat
e este
u
de
eda este
gaiul,
d
ul nu
ieclamantul nu proprietate,
dupa este obligat uncle
Bucui esi
isti a a
di
antic
R care
hafte Bogd
nu constate idento
sunt obligate tea
plecare
23 45 No
30
la
la
ca
deservit de ti
Traficul
e
de destmatle I a
ea
dispontlunt
u
libei ea bagaielot
vie se
Po
poate
statium
tra
od
statiunea de
e
ea
a Pleven Plovdiv Sofia a-Zagoi a T trnovo
e
ea
ticipante
Gorna-Olechovita
neobsei
egisti
e
Statiunde bulgare
lie
In caz
de
pedniune, pisa
d
Cerniuti
imesc
se pot preda pentru o lectiv
ect
Filai et
Nu se ite greutatea giatuita
bikit
la ora
Bi
a 150 kg de
bagaje
de
e
b
la acest
late. Cufere Vanat
cum
La a(
e
pe bate
de g isiste a
vamal la fron e Joe ievizia nu o
a
Tighina atiumle cunt
ca
e se
in plus statiunea
www.dacoromanica.ro
partacipante aficul
,RRGUS
292
Traficul direct de canon
Biletele
in ti
lonle nationale
intet
do
u intreg
e
C F Austnace pot pentru
cepe
in in
cursul pentlu
coroane
R
mr
cursul
cul sul
e
A
cepe
dupa
lei
atia
bag ije
biecte
Scaune pe loti
o
in
sul Austi
pentiu
de copu
impachetate Insti umente
pictui
Instiumente in 4 m
efei
sul
austriac ceste statlum pentru parcuisul
romäno-austriac
prin Ungaria
la unelto pen
u mesiriasi
Biciclete nedesfacute, motociclete
nu
cu unul
pi ecum
locuri
Cufei
indu se saci nu se pentru tianspoi tul este un avi7 eteimar desinfectat ea 4 711e pana la distanta de 600 agonului Pentru ansportul caile km de 711e poste dis cestora se or ate om me, bagaje duble Sunt anspoi tul Data biletului valabile
usti
ate
soane,
de
coletele
a
ata la miezul noptil din ultima 71 biectele ta Cilatona ebue sa de prima 71 a este
pentru un
i en
zi
ebuint area
In eruperea ca
o singui
participante fie
Bagaje
gonul de incomoda
conditiune ilul
dup
a
f
Pun
de
e_
obsei atiune sa ecunoasca acest
latorul ti
colet
icta a
ai
cu
e
ului numele
de
neinta umnd
de
fi
4
n
In
locui
jum se
au
politienesti
eutatea
30 kg
un mod
de acestea
e
intre
de
g iseasc Ost
it in
Ca bagaje îmegistrate
obiectele
Ad e
e
tru e nu se sunt scutiti de
din timp
se
un colet
suficient do cale
do
ti enului 51 10 ant pret
conti Daca
I
pe
fie bine impa
ebuo
e nu
a
o
,
do
ala-
nu poate reclama taxa in Ad nu este vinovata do
cal cale
100
a
se voi idica do Etichetele de e calatoi Inregisti ea numai biletulm de penti u e se e ex este
cal
multe iute ice pe iuta
nu nu or
se it Afa_
mai it la
pentru
ea bagajului de
tul baga si in aceleasi monede ca
plateste de
Daca biletul do
expedieu e in
sunt obligati l
www.dacoromanica.ro
ea politienesti
asiste Acolo
,ARGUS
293
vlinale se
in se
Ostbahnhot) spie e
voi
enului Caimi
pu
mainte de
e
ta
2
Bucuiesti Noid
t in
conform cu dispopqrticipqnte coletelor me qdmisa enul it
sagein nu Tiaficul
Episcopia Bilioi ului idea
e din
201
Noid
55
31 cu plecai la
lienul e pat
R
C
Smai a
40
a
ti
ta
1
Puchl Bad Badgastein
ad Bi
Bucuresti
d f
nIuti Gmunden Hofgastem
Curtici
S
Anton im
g
ien Ostb
Wien
Timisoai nu
româno-german
Traficul direct de A prin I
In itoi
in Ungarta Polonia
pi incipm
ifare ce am ect loman
ele
lei,
ne
b)
se
emiterea biletului de de
d-Bei
deci se
upe
se
ogatiuni
moneda
pasapoartelm), biletului
in limita
traficul
biletului, In
incepe opune
it nu se
nile
afic pe toate uteie
La acest
ecipisei
f
am See
mama md o formalitate Austua, Ungana
Ceho
o
statiunei de
de
sau Un Inlet
un Inlet de exemplu ad se a
pl
ect se emit nu In ti Durata valabilimai bilete tatu biletelor este de zile pe mice
upet e
mcl o
Polonia
doua ii
pere
statiumle celelalte sta-
de intieiu-
Pe Mile ate mane bagajele nu ebue
eutatea care
www.dacoromanica.ro
de 25 kg de fie-
Coletele
in
2Q4
i
25 kg
u
sunt
ea
coleteloi de nus ti insboi In Bei sosue care seda boid de cIti e
cand so
a
Fpistopia
1
Bi d
uniloi
nu
20
31
de la de
e
e
C F 1?
Berlin ti ans-
t in
ifai e
2
im
C
se
a
e
du
la
ad
Ci
Munchen
Nurnbeig I
a
la
in
Halmei 31
d
20
(
icta
Cluj e
401
I
2
Bucui esti Noi d Cluj
31 I
20
(
01 adea_Mai e
1
Cni
id Dres
Bucut
den Leipzig Berlin ham burg
201 13
Ploesti imisoai (
Pun
Stapunde C Bucui estu
mane
sunt
R
d
eslau
()
i
Constanta
g
20
esden
www.dacoromanica.ro
ARGUS \ II Vest
295
româno-elvetian
Traficul de este In foimatiune, se a plec
tici, Episcopia Giigoie Gluca Voda eventual bolia Deci a) Lngana Ausina
ului
acia,
b)
Austria
\
Traficul de calátori
Polonia
tiafic este de asemenea de calatorie se cep In de emitu
re convei tmdu se taxa
de
entual
e)
acia
Poloma, Cehoslo
entual pun Jugoslavia Italia
d)
Taxa moneda
percepe emite-
se
a fund
mci
bagaje
Cehoslovacia
anci aui in moneda mdicqtiunile
ca 501 plecai e
sunt
re-I
du_
din Lunch
30
româno-franco-englez trenul de lux tot in cepandu-se Parcuisul acestui tiafic este pun A Traficul de
Jugoslavia, Italia, sau Boulogne, Dou emit
hvrete
cep de fianci
se
e statiumle de emiteie
cl
Craiova
De asemenea bagajele se
Tileste elona
in
a
sunt
f
Itahene
e «and bi
R
sunt
d) Engleze
Monti
I ausanne
Pans
anceze
Penache
London
via Boulogne
Modane)
Irenul Simplon Onent ess (S elei at 101 din Bucu) No 11, deservete acest la a 10 trafic din Bucuiesti-Notd la emit Mete de cl I II a 40 III a se bagajele bagaje B) 7 ect Roman Fi ancez-Englez cele (vagoane directe), pe ruta pentiu pentru se perSimplon_Orient-Ex cep tienului de e statuuute de emitei press alte fianc efectivi rute e C and Ncest este cunoscut sub lete sunt D rient este de tienul Itahene
coi espunzatoai e sunt Engleze Mai seine
Venetia
Genova
Tormo Roma Milano
Lunch Lausanne
ondi a
Pai Calais Boulogne
www.dacoromanica.ro
Lyon Dijon
Bordeaux
ou Maritime Maritime
RGUS
de bagaje româno franco-englez cu trenul de lux Ortent-Expres )
\ A Traficul de
taxele tot In
Parcui sul acestui tiafic este
Ungaria, Cehoslovacia, Austi Germania Alsacm ena, Anglia
anci
C F R care
e bunt
and
Bucure.5ti-Noi d
Se emit Mete ete Bra5ov cep Ai ad se Taxele de espunzMoaStatiumle e statiumle de e in anci pentiucaieC F R emite efectwi De asemenea ba- re sunt gajele se expediazd cepandu se Cehoslovace
enul
Budapesta Germane Munchen
Wien
a
Bi ance,..e
Engleze
Paris
Londra
) No
ess
a
1, care deserve$te acest tiafic plea
50
B) Traficul de caldtori bagaje româno-francobelgo-englez prin Austi ia
Ungai
is Ostende
g),
mama de sud, Elvetia, Alsacia Lo rena, Belgia, Calais, sau Ostende, Folkestone
sau Boulogne-Douvre Acest afic este deservit de nul at No 201 plecare Bucui la 13 55 Se emit ete de cl I,
a III a
de
u
care emit penti u acest ti afic sunt
Bucui Bi
d
Fr Fi
Calais Mai Calai Ville
e-
(Douvi e)
an
sportul bagajelor se cep de sta tiumle de In franci
Statiumle C F
s
Boulogne-Ville Boulogne Mai itune Bruxelles
9
La Londi a ruta se poate lua prin
Munchen, Kehl sau Buchs-B ile De asemenea rutele pentru ls, uxelles Ostenda hunt adica Munchen, hehl Buchs Bale Publicul ti ebue vedei e
Stat
espondente
sunt
plecArile
Al Lor
Voiti s
Dorii s
Metz
g
la 5
1925
vigoare un nou s de tren al traficuidoi Internationale deii cu
la acea
De altfel acest
u se a face cunoscut pi in publicatium
CITITI NUMAI ZIARUL
cursul
liber
intereseaza Bu rsa Ttrgului MArfurilor?
www.dacoromanica.ro
MARELE ORGAN ECONOMIC DIN MARE
r
V
www.dacoromanica.ro
298
NATIONA A" SOGILTATE I NER 4LA
UL 1882
FONDATA IN
de
de
Fond Daune plahte
Lei
in 1923 sonetatn
900 95 500 000 59 000 000 400 000 000
ASIGURARI IN
INCENDIU, (Fluvial,
TRANSPORT
Terestru)
ASIGURARI ASUPRA VIETEI in
cele
avantajoase
ACCIDENTE
Raspundere Asigurarl Asigurci contra
lurtulul
primelor
includeree le mobile,
case de
INFORMATIUNI LA
PARIS No 12,
SOCIAL
etc
Socletaill)
AGENTII in
7
111441114111011110001111911111001
AGRICOLA
SOCIETATE
CAPITAL SOCIAL LEI
DE ASIGURÄRI GENERALE 000 IN RSAT
Totalul fondului de garantie la 31 Decembrie 1923 Lei 35 473 259 Daune plätite la 31 Decembrie 1923 Lei 95 604 209
DIRECTIUNEA GENERALA IN BUCURE§TI Palatul Societätn Calea Victormi No 11 DIRECTIUNE REGIONALA : No 11
DIRECTIUNE REGIONALA
cu M
No
ittil
Bnoul pent= asigurän de transportun
BRAILA
Strada Imparatul Tramn No 6 (Palatul Reprezentanta Strada
Bucuretsti No 23
Reprezentanta 12 (Palatul
)
IN TOATE ORASELE DIN TARA Face asigyurárl in condiflunl avantajoase Incendlu, grindinä,transport,furt, spargere de
accidente
1111101111011111111100 570
www.dacoromanica.ro
299
----
belgian
bulgar
qotinki
coroan
100
germaná
== 100
marc marc
100 100
fiancez
greac
100
- 100
i Pfund sterling Pfund sterling in India= Pfund egiptian dolar canadian
dinar srb
rublä rublá lituaná coroaná olandez
coroan norvegiana milreis portughez leu roman rublá
coroan
1
1 24 ,,
1
=1
-
t
20
15 pi
16
53 fr
100
,,
25 14
u
81 ,,
1
- 100
it i
100
)
,,
2 1 39 1 05 1 24
,,
1
= 100 100 100 100 100
i
567
- 100 =
. «
i
39
100
1
cehoslovacá
1
100 pi
rublä ucraineanä
100
chinez georgianá Yen laponez
100 k
al siamcz menelik
toman persian
i peso
,,
1
100
100 i
peseta
1
,,
1
100
1 franc
1
,,
1
12
40 p
i
= 100 = 100 = 100
=
american
40
50
,, ,,
75
100
59
128 lot i
16 10 100 100
---
,,
5 22 ,,
10
,,
5 17 2 16
et
milreis brazihan peso colon
peso nacional mexican balboa
sol
ZIARUL
100 100 100
100 100 100
,,
-
--
ARGUS
1 66 1 88
,,
5 17
ORGAN ECONOMIC FINANTE COMERT INDUSTRIE
STATISTICI )UDICIARE etc
www.dacoromanica.ro
300
FORMULE ALGEBRICE SIMPLE general de gr 0
(
de gr II P
4
2 11
=
,
1,
-1
1
'
-
II
2
,
,
Progresti geomPlrice
t
r 1
r
10r
-t 1
1
Anudn
1
00 r
= 1
tt
0r
ALLGEMEINE SPARKASSE GEGRUNDET 1M JAHRE 1835
007 000 - Reserven 14 000 000 Spar-und Kontokorrent-Einlagen Lei 10 000 000 Geschliftszweige Spar und Kontokorrent Einlagen Kontokorrent Darlehen Wechselescompte Lombarddarlehen Kauf und Verkauf von Effekten und Valuten Akkreditive Schecks Bankgarantie in und weisungen TELEPHON No 28 Direktion und Buchhaltung 643 und 644 Devisen Abteilung , 485 Kassa
KRONSTADTER ALLGEMEINE SPARKASSE DIN BRASOV
CASSA GENERALA DE FONDAT IN ANUL 1835
Social Depuneri pe SE
20 007 000 in
curent Lei 100 AFACERI
Depuneri pe libel cont Imprumutun de polite Imprumuturi pe amanet valute Acredittve Cecuri de bani le Garantli bancare
www.dacoromanica.ro
14 000 000 000
cont curent Escomp de efecte indigene
t
301
FILATELIA ROMANA IN 1924 E
DE
Filatelia a luat un In
considerabil
evenimente de mai jos, o dovedesc In deajuns
de
Cele
Expozitia de
ne
din
Evenimentul capital ai vietei filatein ce cum specializarea lice romane in anul mcheiat, consti- ce fiecare urmareste in colectiunea sa 5 Desigur ca tue expozitia din zilele dela 3 din ei n a adus Octombrie din sala Liedertafel, din tot ce dar indoiala
toti au expus ce-au avut caracsub presidentia de onoare a teristic meat sa ne dea o Suveranului mare colectio- idee a valorilor ce poseda a de marci aceasta expozitiune fi- pi efermtelor sale latelica a obtinut un stralucit succes am putut aprecia colectiunea a fost o indicatie puternica a de marci romanestt, desigur cea mai neasteptat de marei desvoltari a artei bogata din lume in asemenea a Bucuresti
-
in Romania in speZiarele au relatat timp cial ziarul Argus a facut-o pe amanuntele extrem de interesantel pozitii, in cat ne vom sa atam in generale
d-lui Gheorghe Mateescu-Sinaia
turi de care am semnalat raritatile de - colectie colectie specializata a generala ale d-lui C
ocontinutul
de
remarcat apoi bogata colectie
a
baronului
de
Witzleben
cateva rarisime vechi din MolEra firesc ca o expozitie romana dova tineau fruntea frumoasa cea mal una dintre cele dintai aproape complecta de din mare sa fie in primul rand o demon- colonnle ze a generalului Resdin a marcilor
tarn noastre conditiune a fost implinita peste timpurile
ce asteptari, la Liedertafel romanesti stampilele
Marcile
le-au precedat au figurat in bogatie surprinzatoare sub vitrinele sau in blourile
artistic
tate odata in lume nu s a putut vreodata la un atat t comoara de marci romanesti cum sel, din activi mai vignetele postei vechi, din tara noastra nergici organizatori ai Cu dintre cele mai rare din lume acest am putut aprecia apoi cele mai rare de pe continent putem colectiumle frumoase pe ardeleni dintre afirma ca de s au putut prezentat cart s au relevat Bella Fiatska la o alta expozitie f variata De asemenea din lume mai valoroase colectiuni spe- za von cializate blocuri colectie de postale a d-lui inginer-chimist
Cari sunt
In
alta ordine de idei, sublimem
numele d-lui profesor Victor din de siu ale Expozitia a putut arata in primul educativ rand cari sunt colectionan le-am aprectat in deosebi mani ce raritati poseda ce ce colectionarn de
www.dacoromanica.ro
ARGUS"
302
postale, acelea au servit pentru francare mainte de introducerea pe cea ropa marcilor, s a relevat mult d In
Iasi
a fost constatarea ca de azi a la o moasa desvoltare cele cateva colectiurn expuse dovedind ca a trecut de mult vremea cand se rezumau la pe o foaie de cateva marci comune in majontate
totusi o
scumpa marca
ordine de
larg
ca
Eu-
avern afir-
facuta de d Mateescu Sinaia
fara undoiala noscator al
cu mutt mat bun
de cat oncare
marcilor romanesti
de cata-
strematate Distinsul colec-
loage
Sinaia afirma ca marca de Yvert 81 de parale cotata 500 000 let (socoTellier la defectuoase Comerciantu de marci au avut ei tind dupa %aluta obusnuita anulut acestei partea larga de contributie expu- cheiat), valoreaza me nänd, he-care, ce-a avut mat ristic stockunle Dintre acestia cart s au dovedit remarcam primal rand pe d S Lu- ca fund foarte rare sunt cele din emipovici
Bucuresti pe dr D Birner-Bucuresti
siunea doua Cap
bou cu
teteprezentate perechi De sigur cele cate-va nume ce indi- biche adica marcile fund nu decat s au una asezate una fata de mai bine memone, capul desenulut jos, cealalta
se unei dan de seama capul in sus trebumd sa cuonnda, de alte marci de mai mica amanuntele, esenta s au dovedit de o rantate vom mentiona colectiunile bine perioara celei crezute pana acum
rehefate valon ale d-lor C fhutl, Tnebel Soczak avocat lescu,
Massacz
Rantatea märcilor
Oficialitatea
Filatelia
imbucuratoare constatare facuta prilejul expozutuunei este ca oficialitatea aprecund important
sine cat a Un mai Important rezultat sa fie ea cestei expozitu este acela ca a putut et in Romania a prezenta la aceasta impunatoare mada un putermc asupra extreme a unora marcile romanesti infestare hlatelica afara de numelut primele ca de onoare Astfel sala Liedertafet unde fost expuse, dupa cat se crede abso- al expozitiei am inregistrat asistare% general E la inaugurare a lut toate marcile ransime din Capitalei siunea Cap de bou -rotund, n au pu- coleanu prefectul a altor nitre
ohciale
filatelice din sala dela Liedertafel am putut ira cateva
de
vechi,
expuse de Fabnca de timbre a Sta-
tului
Numai Posta probabil pentru a reputatia de pe tut fi irate de cat numai doua care stabilit-o de cat va timp exemplare valoarea de 81 totul absenta coace, a flout sa fie altul neuzat unul uzat pnlej totusi mci o la din lume exemplarul uzat nu era in nu a dezmteresat vreodata de absolut perfecte neavand totusi Posta gaseste drept-unghiular mai multe rea filatelica un foarte vanat concurs totusi Posta Faptul ca valoarea de 81 de randul filatelistilor, are ea de marci parale nu se gasesc Romania, de cat exemplare de In afara de oficialitate aceasta mi aceasta este aproape sigur, - arata nunata expozitie a in mai rara scurtul timp chestiune e ca marca a durat de un pu cahloage streide cat apreciaza deosebit de numeros
www.dacoromanica.ro
RRGUS
303
acordate cu prilejul expozifiei filatelice
change-Club-Roumain , latelica
, Romania fi-
de onoare a primit
s au conferit brica de Timbre
Cu
de marca (credem ca ter-
bine ales)
s au distins pe terenul filatellei, medalit diplome, menul
Din partea Clubulut filatehe din
Medalia de Rur Mateescu-Sinaia,
C Gelbescu, General Ressel, baron de W ietzleben, R Szoczak Willems, SchafMedalia de Intim filatelic Din partea hutl, Gebauer, St Cordova F Szadin Bucuresh Fischer P Marthy, Raoul Medaha de Rur G Mateescu-Sinaia, lay S Lupobaronul de Wietzleben C Geblescu, Rnastastu, Felix Gruen vici Bela Fiatska, general Ressel, dr Medalia de Bronz Mawr Boboiceanu meny Medalia de argint C Schafhutl St J Triebel, ing Stroebel, F Birner pentru amintire drept premiu ce medalit au acordat
Cordova, Willems, dr
Szalay-Sibiu
R Szoczak E
von
yer, Bielecki Bungertz Elias R Barich, Die Postmarke de bronz G Angelescu, gerer, Szalay Jr Vergottt Rl FisPaul Coch Mia Kerl Kurt Kennig , Briefmarken Rundschau , E-
Märcile româneti
B Bartha E Turck, Ed Ressel,
viu Cristea, Ludy Mayer Printre cet distinsi medalia de al ziae redactorul pentru rului Rrgus rasplatit in acest achvitatea sa ziarul Rrgus a prima meniu o de onoare
noul catalog z
al doilea eveniment filatelic al 1000 - fr Ori varietatea este anulut 1924, este noului extrem de rara - chiar mai log Yvert curioscatori o valoTellier-Champion catalog s a impus lumei reaza de 30 pana la de ori vechimea decat marca seriozitatea lui cat a devenit o baza mondialfaptul dovadä irefutabila sta mente isa in toate tranzactille ca la recenta expozitie filatelicá de
-
telice, fie de schimb
vanzare
fie
Liedertafel, - nu
a putut pre-
ori cumparare de marci zenta decat un singur asemenea teteplatit dupa suntem inforNoul catalog se prezinta multe imbunatatiri asupra trecutului o suma fabuloasa Rstfel cand In ce priveste mardle romanesti el vezi cá noul catalog da pentru aceastä a aparut de data aceasta complectat rarisima bucata, numat cota indoitä, desenul filigranalor care deosebesc ele diferitele emisiuni
identic
Noul catalog aduce astfei o
inlesnire de primul rang, colectionaridebutanti,
clasarea
Unele cote au ramas totusi parte de a corespunde raritätii marcirespective
de pilda cotele marcilor
Sa
,cap de bou din a doua emisiune adica pretuind fiecare marca a pereun tot atat cat rotunpte chet ca sa-ti izolat, - nu valorile de 40 80 de parale Cotele pentru aceste marci ca exemplare izolate sunt aproape ce priveste insa cotarea pentru exemplarele prezentate
varietatea numita e
totul
perechi
in
aceasta de
cota march de 80 parale -
surprinderea,
care-i
Un alt exemplu marca de 3 parale a treia romaneasca denumita Unirea Principatelor este ce priveste vanetatea pe cotata, cu 600 - franci hartie vargata, aceasta marca este extrem de
pentru marca simpla este 500 -franci iar pentru perechea te-beche este rara
valoreaza de
www.dacoromanica.ro
de 10
304
mai mult Intr adevar catalogui elLipsesc apoi catalog marcile Ocupatie militara romana Pocutia, vetian Zumstem, apreciaza la 6000 dovedite ca oficiale franci valoarea acestei marci noul catalog se preTrecand apoi la o ulteriacea cunoscutä in deobste sub zinta conditiuni superioare numele Carol cu barba toate cele cate-va semsiune defectuoasä gäsim pentru va- nalate el constitue ce marlorile de 10 de 50 cote cile tarn noastre, un al doilea cari care sunt departe de a cores- ment filatelic de seamä al punde marei rantati a marcilor sa
Presa din Rom
Filatella Liedertafel - mai avem de
Un alt indicm puternic al
ce mai mare pe care o , Umvertrat pe aceea care apare in Romania este impor- sul Literar pata pe aceea din , Gazeta tanta crescanda pe care acorda Sporturilor presa publicistica specialä In ce ce
occidentale
Ca
dela noi
bricile una aceea rezervata special Filatehei Rstfel afarä de excelenta bine sustinuta rubrica sAptamanala apa-
rand Dummica, a ziarului rubrica medaliata la
,-
filatelica ea se prezintä in progres de trecut Sunt acum viste filatelice cari apar
Romania
ca o regularitate din ce
ce mai bucuratoare, Der Banater Filatelist Timisoara Romania Filatelia din Braila , Roumanie-
de la Echange
filateli c
Bucuresh
1924
Comertul de märci postale pentru molt inapoi COci se
proel in aceiasi buna dinainte de unire amnsesera cu toate ca a gasit la un grad de mare desvoltare pe
a evoluat
ternice
penuria de numerar care a
de care ne ocupam
stinghent intreg comertul romanesc Pe de alta parte s a putut remarca cursul trecut anul trecut un de sporire Numarul comerciantilor se ocu- a importantei comerciantilor din Bucua cres- resti comertul de timbre convergand pa exclusiv de marcile cut atat Capitala cat mai cu cum e firesc din ce ce indepär- mult spre provincie tat de atras putand Totusi, din acest de vedere el spre are mult de cofilatelic fund Inca intrucomer- merciul sporire a ciantilor catva inferior aceluia dun e imbucurOtoare ales fundca ea se rezumat astfel anul 1924 inRegat a Ropentru hlatelia romaneasca un acea Mari unde ramasese mare nesperat de mare pas
CITITI ZIARUL COTITIAN APARE
8,10,
ORGAN ECONOMIC FINANTE, RT, INDUSTRIE, AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
5124 MINI
305
INDUSTRIA NOASTRÂ DE PETROL
I
COLOMBIA
SOCIETATE ANONIMA FRANCO-ROMANA DE precedent in Daca sa toate al caret randement de amanuntele evolutia de Romania s a mentinut constant in Romania perspectivele de o 10 la o se deschid mart industrit in tone zi vutor este necesar de-a examina in Productia acestei sonde
pnmul rand fazele evolutive ale so- adaogata la foarte interesanta pro Columbia Inzestrata cu o ductie a sonde in la reala capacitate financaara Gropi in , a atms cifra de tone, reprezentand, acea aceasta societabe a cunoscut in mersut 321 a din productia nu numai surpnzele desvoltaru sau raul nu sosesc favorabale ale hazardulut care a con- Dar cum an, pe langa zacamintelor noastre niciodata singure sacrat extraordinara a vicisitudinele pioductia petrolifere dar marea urcare de preturt timpurilor anormale pe care a inregistrat pentru petrol brut derivate survele treaca succes Toate caracteristice ale nita in strainatate astfel incat rezulexercitiului 1912-1913 a intrecut vietu acestet intreprinden merg alacele mai sperante ale actioadesea se confunda mentele politica economice cart au narilor societatu pe acest influentat in mod senos intreaga noa- Beneficiul brut eonomica Da se poate exercitm s a carat la let 13 718 882 62, stra spune drept cuvant ca fazele de la un capital de cinci miltoane lei Dupa ce din acest fabulos beneficiu dezvoltare a societatu Colombia re brut s au scazut cheltuiehle de flecta in mod fidel evolutta tare adnunistratie petrolifere in general re amortismentelor mtarziate a ramas Inceputurile soc un beneficiu net de 9114 541 lei care Societatea ,Colombia. a creata a fost astfel utilizat incat fondunle 1905 Fondatont erau Leon Ruzi de rezerva create sa asigura deka Taubes Lazare I Elias Ca activitatea prosperrtatea pitalul initial era destul de respectabil toare a societatii acea epoca 5 nulioane lei In modul acesta s a afectat la fon1912 cand a cunoscut momenta dul de rezerva de 924 231 lei un alt pro fond de un glone exceptionala dommand a creat ca o reductia sa extraordinard plata petro zerva terenunle o constituitä in un alt fond special nile de petrol de un milion pentru lucran In tate franco
de se compunea sfarsit s a distributt din urmatoarele persoane Barbu St 750 000 lei s a rambursat tot Delavrancea E Duposseur capitalul investit intreprindere dandu-se D Zahropulos vice presedinti 237 50 pentru P Marcel fiecare actiune de 250 Levy Hirsch S Rosenthal, avocat Pou Laz I Elms, membri N P Incepand din acest moment care face Romanescu M Prager, Leon Ruzicka desvoltarea societatil Cocenzon Taubes G Carissi lombia tanara inträ V Rattu cenzon supleanti i concertul manlorintreprindere societäti petrolifere director general, din tara mstrator delegat Laz I Ehas Ea incepe numeroase importante
In cursul an gistreaza et din Moreni, No
cu sonda in 1911,
de Morem
exploatare Gropi Bustenan
prelucratul petrolului brut ea din asigura concursul 20
www.dacoromanica.ro
306
durata Productia a la 21 551 tone repartizate astcisterne rezervonile nece- fel 3250 tone la Moreni 11,226 la mmagazinaril Bu5tenari 3 880 la Gropi 3 148 sare transportului
Cernavodá care apartinea atunci din
,
de
cum
produselor sale la
ve-
derea exportului Deasemenea, gratte unor tiuni cu , Union
este
47 la Bordent Numärul sondelor crestere 8 sonde la
3 la Morent-Bana 2 la Mo rem-Prund, 6 la 3 asigura pentru lucranle sale cele la la In total
mai rapide foraj
mat practice sisteme de 23 sonde in citul precedent prodcutie
In epoen räzbolulut
cu 17 din exercare multe
altele ajunse la patura
raz-
politice
a Beneficiul net al balcamc din 1913 gäsesc fost de 1 395 951 dat fund situatia preparatie cietatea Colombia in a prima a intensifica activitatea pro- mgrijitoare din sumä a fost afectata sa contut now Faimoasa sonda No I din In razbolulul sä inNotembrie 1913, cand pana Exercitiul 1915-1916 este influentat cendiu mai tarziu un defect la intr chip sau pronuntat parahzeaza complect activitatea accentuarea politice mondiale productia aucestut miraculos tezaur Concentränte frecvente ale de petrol pentru perioadele Cu toate acestea aceasta litare rechizitionarea mijloacelor de vedem sometatea ,Colombia execu- transport ale societätilor tand un program vast de now din ce ce mai penastfel societatea urmaprovizionarea matenalului necesar toarele sonde in productu, foragu, au avid exploatarti nenorocite atat asupra sondeproductie cat in repah sondi foraje Morcni-Bana Numeroasele accidente survemte Gi opi sonde precum durate sonda
a instrumentatillor era in mare parte o consecintä fatalä a de a matenalului necesar Societot 17 sonde sä se s a vazut Productia societatit pe 1913- in lucránle sale de matenal 1914 a adus un beneficiu net de din sondele 6 089 60 din care 1 975 000 au nate la Bu5tenari ce natural in Ou toate astea Dividendul total a fost de 100 lei a de mare material la lucränlor a mat los la din nou tor sonde importante la care se de rezerva a fondu- teptau rezultatele constderabil precum rile destmate terenurilor aceste grele toate lucránlor now activitabea forajulut scazuse proopaceni Policioi
Efectele rzbolulut
Exercitrut 1914-1915 este influentat defavorabil de evenimentele din trecut cand o mare parte dintre personalul au fost mobihzati precum de sinisinceput al mondial
ductia s a mänt in raport precedent
In cursul acestui an societatea n a forat de cat 2 672 metro in 839 din 1914-1915, productia a fost de 309 tone in raport 21 551 din precedent net a fost de 1 141 577 87 In epoca forajul arata date circumstantele grave prgores remarcabil dar productia e lei din din cauza accidentelor ale epocu a fost contul lucrari survenite sonde No din precum No 2, una Trebue act 100 mai departe a cauzele primordiale in a soc ,Colombia nevoe de instrumentatu situatia
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
307
n a fost
moment la maltimea progreselor a de a fost ca neutrahtatu , bia mtreprindere cu capital mare parte posibilitatea anle abate s a obsä exporteze tmut exporteze direct sau indirect
din care
ploatare
cheltuehe de
mai ramane un disponibil
de 1 359 152 lei
care a fost
fond special de
refacere
Cum reconstruirea santierelor senoase clama sume importante financiare so-
centrale sau chiar neutre ietate a ,Colombia fuzioneaza circumstante in tulip ce 1920 cu societatea Alpha societate mare parte din intreprindere petrolifera capital roman belpetrolifere din capital ger- gian la carecu participa Societatea belman trägeau din de petrol din Romania frunte favorabile pentru export bancherul bine 1916, societatea Colombia se resemnoscut Josse Allard relatule din spirit de Colombia Alpha erau mavalonfice produsele in in dintre inte de foarte stranse tenorul tarn pe preturi mult Josse Allard figurase ca rioare de is pre5edinte al in
In
razbol
Cu intrarea actiune in 1916, soarta societatu Colombia este decat ale multor alte petrolifere In Noembrie 1916, co misiunea anglo romana dustruge, virtutea acordulin intervenit, mat mare parte din petrolifere sale de petrol Dar in timp ce, distrugerea anumite
neau unele tut servi rele in
torilor
chiar
la Colombia Noua societate ,Colombia astfel constituita cu un capital de 100 lionne lei intra sub directiunea trolul Omnium International de Petroles societate za mare la Alpha creata de , BanBas que de Paris et des In acesta Colombia imediat rzboi o vastä
beltot mat rama- laborare a capitalului z ar gian pentru a putea cu de pe la fost distruse de sus Consi ml de istratie se moconducaprimind in compunerea sa
firmelor mondiale prezentanti majontatea tionate mat sus Astfel fruntea sopersonaluhu technic Colombia ca au urmat armata retraErnest al gere spre Moldova, timp de dot am, io somitate financiara intreprindenle societatu au societatil L nistrator delegat al rasite in mantle inamicului Sub ocu- nion d Electricite de Paris Colombiei
Colombia a fost pusa sub au fost
sechestru Toate bununle
In 1920, Colombia rein cu energie vandute societatu Erdoel Industrie Anlagen Gesellschaft , de ger lucrarile pentru refacerea in stare bumani pentru cumpararea tuturor intre- na a instalatnlor repararea sondelor de noi sonde executarea prindenlor petrolifere cu capital aliat nou program dinamte fixat pe terlichidate de in vederea intensifiin Februane 1919 societa- men de doi tea a putut reintra oficial in productiei Ea se serve5te asiunea santierelor sale scop de materialul comandat din reprezinta o noua atunci cand difein dezvolta- timp in rea ,Colombiei rentele de schimb nu atinsesera
Prima adunare generala de dupa razboi a avut la 19 Septembne 1919, cand consilml a opus
fantastice de mat
Productia
1920 se resimte
din cauza distrugenlor sufente
din cauza insuficientu transportun electnce In de remtegrare a in bula urmatoarele societatea nurile sale rezultate se Cncov la Moreni-Tuicam 4 la beneficiu brut de 671 852 rezultatele obtinute -1917, 1917-1918
exercitnle 1916 in timpul ocupatiel
de pnmele 10
www.dacoromanica.ro
308
4 sonde now la Mtslisoara 2 la
3
la
2
in
10
la
la Baucot 3
total 31 sonde
este
Dupa consbtuirea tuturor rezervelor si celorlalte fondun cum a 000 unui fond de prevedere personal s a repartizat
000 000 tre- rilor un benefictu net de societatea a de- adica 20 la suta la capital de montat un mare numar de sonde 100 genera a aprodistruse base totodata sponrea de abandonate din 000 la s a servit de tubunle scoa la 000 divizat se in 241 000 de 500 lei instalarea de noui sonde baneficiul net de 20 Colombia a unchetat in acea e- astfel lioane au fost repartrzat actionanlor poca un contract cu soctetatea foraje Union forma de acson- in mod facultativ in proportia de doua delor dupa cele mai
conomia ce se face buincios sondajelor
rapide
moderne asigurandu-si colaborarea. a doua societati de tare Foraki societat2 belgiana de In acest veclule instalatiunt au fost pentru a mlatura criza ne societatea si-a constituit un important de auto mobile tractoare au contnla atenuarea Din cauza electric furnizat de
majoritatea
Electrica
petrolifere din
acea epoca aveau de sufent Pentru a scapa de acest societatea a procedat la inlociurea succesiva a
electrotractoarelor prin motoare cu gaz masini felul acesta vapon Colombia lucrarile a putut cont pe santierele cele importante Deasemenea pentru putea mat
noui
Noul program de
soc Colombia"
Dar importantul program de pentru desvoltarea rapida a tierelor achattionarea strämätate a material conside,aTunand scaderea leulut acest program nu s ar putut realiza fara avantagule imprumut extern in cont curent Grape relatiunilor tatea printre actionaril sec Ommum International de Petroles societatea Colombia a obtinut dela acesta un sub forma
de deschiderea de credit care pana 31 Decembrie se ndicase la 20
la
972 231 franci zi Conform angeomentului acea.,tä suma
rea extgibula in termen scurt usor duce produsele dela cauza scadeni nrancetate a leului spre rezervoare ea a construit creat o deso retea de conducte care i-au asigurat tul de dificila fata societatile de a sä invinga aceasta dificultate transport permis sa efectu sät un acord eze regulat transportul produselor care a reprezentat totodata sondelor
sale succese fmanciare Societatea Ommum Internationat de prelungirea scadenCernavodd cumparata mainte de razdun pana bot dela socuetatea realizand im- la 1928 jar de 486 portante beneficii prelucrarea ea primeste la cursul produselor Statului ale Colombia care sporeste capitalul 120 500 000 000 lei la Rafinana din Cernavoda a prelucrat forajele In progres 000 tone in 1920 provenund din Productua societtii 1921 propria cum a In an Colombia reorgantzeaza activitatea dir
din marfa
din
1920 se
28 000 tone Statului
care avea un anganjament pentru
II
lucrarea unei parti din petrolul brut
in mare parte exceptioral de intensa a rafranei Cernavoda a fost in 1920 de 64 170 689 lei Din sumä 25 milioane au fost fectate amorti7anlor industriale brut
1920 )0 tone
6 28
ineti
1921
10 7
forati 1920
nestrul
www.dacoromanica.ro
1921
309
de profit
pierdere arata
in 1921 un sold creditor de 14 milioane
care, dupa scaderea re
174
ti
In 1920
941 4581
7674 zervelor legale a fost reportat la sol1922 5560 1923 dul exercitiului precedent Din cauza scaderii apelor Dunarn, metrilor lucrat rafmaria din Cernavoda cifre n au fost intraute in anul trecut, mult mai putin decat 1922 1923 decat de societatile Astra-Romana To iar societatea executand vastul proRomana gram de activitate intensa a at tu5i in cursul ani, Colombia extraordinare in cursul aces- ca de intreaga industrie Intre altele intrequl tui lifera a avut de luptat a procedat la marirea utilajului cunosute complex de dificultati
de
spre
raritatea scumpetea manei de re- insufic iza lui a pentru transzervoare la Moreni de curent electric a porturilor caile ferate La aceste dicratori a reinoit printre now politica peachizitionat se mai a trolifera a Statului dela Gorgota de camcumparat remorcherul Colombia I primare a preturilor in interior de plectand Tintea
a construit
cateva talcuri
conse realizeazd progrese capitalului strain in momente pentru toate mtreprinderile similare din tara in timpul cand de petrol a inceput sä dustria
puse expotului Industria s a vazut fortata pe deode care parte sa-si procure pe avea nevoe platindu-I in
de alta parte
in interior pe preturi maxima
productia chiar
se resimta de regirnul de opresiune sub de cost hotarit de stat Progresele technice eu toate preturilor a socie in favoarea consumatordor ca productia a spont rezultate tutiunilor n a putut sfor 1922 d Lazare I Elias ve- mare in samficide In direc- tarile depuse chiul delegat se a apasat cat tor general initiatorul Pentru a imps petroretrage dela directiune Postul de asupra industriei rector general este incredintat este destul sa relevam ca Ficsinescu care pana la a- cakulele facute beneficiul societatil indeplinea functiunile pentru productia din 1922 ar fi ceasta 4 058 364 de director technic pa5it cu 100 milioane cifra D Ficsmescu a vend la conducerea trecuta in bilantul acestm an produse livrate consumului intern acestet importante sa triale in momentul cand fi fost vandute la pretul mondial gray de regimul restrictiv al nu dupa preturile maximale stabilde intreaga statului In de Stat un alt rectiune a societatii Un astfel de beneficru transformat pect D Paul in aur nu ar corespunde decat unui de ainnnistrator delegat D rendement normal al capitalurilor Jacques Coulon ocupa postul de vestite in intreprindere rector technic sinescu D
locul d lui Th este numit
tor comercial
D Lazare Elias ramane ca consiliul de istratie
In
Statul
a impus taxe de export ridicate au redus simtitor beneficnle realizate la la vanzarea externa benefica erau destinate sä compen
la van pierderile zarea internä La aceste dificultati s au mai 1923 arata un progres gat intarzierile cu care Statul si-a 1922 foraje tit furmturile de produse mtarzien remarcabil in productie astfel productia a fost grevat in mod serios casieria
in
Sub
comprimäral
918 1921
1922 1923
148
820 647
seze
acestea au mai intervenit Pe cunoscutele masuri prohibitive pe deasupra anumite produse
www.dacoromanica.ro
ARGUS
310
fuzul constant al guvernului timp de
terenuri petrolifere pentru personaJul technic pe diversele trolifere pana la elaborarea cumminelor autorizatule necesare consoli- pararea reconstrutrea darn terenurilor al societatti din strada Romana Aceastä
doi am de a acorda societatilor
constructia
ultima masura a avut ca efect
No 72 marind inventarul rea unor progresiva pe dent denota sigura precum si perspectivele de tiere fapt care daca constituia un predirect adus societatilor petro- viitor Conte de profit a Were atingea tot atat de mult fost in 1922 de 23 498 733 dupa interesele superloare ale economiei amortisment industrial ra-
mane un solde creditor de 4 058 364 lei
Desi subt imperml tuturor acestor asupra caruia a fost reportat la dificultati urmator suma de 2 562 350 lei cat numeroase pe perdere atat de inutile societatea Colombia In 1923 contul de profit prin rezultatele techrnce obtinute in atinge un beneficiu de 25 931 375 lei dupa amortismentului 1922-1923 afirmat utilitatea de desvol- dustrial ramane un sold creditor de 791 lei care dupa retare alaturi de o a fost numarul sonde- zervii legale de in exploatare foralelor a spo- portat la exereitml urmator in favoarea rezerve speciale care s a acursul anilor 1922 1923 la
pentru vHtor Dar märitul a inventarulut societatil precum toate crarile executate in timpul acela nu constitute decat preparatu fcrmadabile in vederea campann vutoare Progrese serioase fost realizate in ce priveste captatia utilizatia gazului a sondelor intrebuintateca forte motrice in Prin aceasta s a realizat economii importante de combustabil s a inmultit aparatelor de diferite sisteme rapide S a organizat perfectionat transporturale spre rafmeria din Cernavoda a activitate de a fost normalizata
Aceasta rafinerie a tratat
in 1922
28 000 tone in 21 200 tone in 1921 si 000 tone 1923 Soctetatea si-a asigurat indepen denta transporturilor sale pe de la la prin
ratat in cursul urmataare ca un de prevedere de contenit progres
In 1923 societatea a reusit sa de la guvernul z in calitate de intreprandere
capital z
un
avantagios sub forme de avans asupra despagubirilor de razboi ce datoreaza conform tratatalut de pace pentru distrugerea roman
inceputul
Totalul despagubirilor de razboiu a fost evaluat la suma de 21 106 509 02 Noul de In 1923 adunarea generala a socie-
tatit a
de
compus din personalitati din lumea industriala za romana Dommi Ernest Meicier
adnunistrator delegat al d electricite de Paris presedinte Paul
mare
fran
de la Banque de Paris et de Pays-Bas de cez
legat de la societatea Ommum Interpararea unui tanc de 800 tone in a- national de Petrole
de remorcherul Colombia chia proprietate In acestor exercitti s au plectat de conducte intre diferite central din s au doua rezer voare o capacitate de 200 In gara societatea a o statie de incarcare permitand mcarcarea a 30 vagoane cisterne
mare cher din Bruxel rectorial
ban di
Omni= Internatio-
nel de Petrole M Champin din vechi -delegat al I
Steaua Chevalier director la Banque de
Paris et des
Lazare S Elias initiator vechi o delegat al societatb profesor conducta de 4 kilometrat pentru apro- Dr Toma
Dansa a mai
vmonarea Prahova
la
apa din raul
Strauss la Banca Marmorosch Blank
www.dacoromanica.ro
,RRGUS Leon
IM
Gorgota
S
Morem
I M Waterkegn Pe aceste DG Zanescu, Cen anstalate actualmente 85 sonde dommi N P Romanescu V care Rosenthal
avoc at
costa, Randolphe
nishambo Manole
9 in preparatie (montare) 28 in in productie Cele mai productive
Li
Victor
din Moreno
cifrele de mat sus culese
din
sunt
Tintea
Pana la data 15 productia societatu s a ndicat vagoane pentru un tuale a societatu atat din punct de la 7 162 terval de luni fata de vedere technic din 8 765 12 lunt din 1923 vedere al a din 1922 ei de viitor permit
sa
perfect edificat asupra situatiet
de mai jos reprezintá Societatea Colombia posein regiumle petrolifere kilograme productia societatii pe pe in cursul coi Bustenan, Tintea Chiciura, Copada
Productia pe
kilograme
1924 1 ut
Bii,tenari
(
a
a
I
to 1924 623 100
1
330
\
381 5C0
759 800
200
300
500
400
800 236 200
100
000 432 000 000
1 232 4001
'11
\
700 1 805 401 500
Foram la
1
000 710 460
000 742 100
130
1
200
1
602 600
7 880
130
100
1
052 80 163805
a forat in cursul
Noembne
ului
zece luni ni
170,40 1 198,20 60 35
(
tot
063
1
733 450
1
365 995 1 747 400 5
230
800 5 795 250
108
200 135
24 908 8C8
789
1
828 2 924 500
760
694
584
700 7 293
247 247 1 806 100 7 944 247 52
1 300 400
813
540
450 535
354
372 400
800
883 1 736 100 5 368 013 1
b 075,25 n)
In consecinta activitatea de foraje este in progres pronuntat
1
285
419
981 400 7 578 865
696
519
215
990
214
1
199
899 800
779
21185000 71 625 714
dispune de o retea de conducte care leaga santierele statmde 51 de pombare din gara Baicoi
1) 0 conducta de 6 avand o de 14 kilometri Morem-Gara
2) 0 conducta de 6 de 8 kilome-
Tmtea-Bdicoi Gara 3) 0 conducta de 3 de 10 kilometrl,
Baicoi Rezervoru Societatea dispune actual sale rezerprodumente de Cisterne Pentru vorn de apro- selor sale societatea Colombia 2500 vagoane un numar de cisterne un mai tankun In afara de conductele cher care deservesc in interior oteliere, Cum am dela o sonda la alta, societatea mat mai sus societatea
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
312
propnetate rafinaria din Cerna pervedenlor regim in instalatu moderne o nationalizarn capacitate de lucru de 10 0 vagoa.ne De in calitatea de reprezentant
pe
societatilor de petrol
Sediul ei general d
Th Ficsmescu a avut societatii este in palatul sau propriu un rol important la elaborarea legit in forma actuala multe din str Romana 72 Cladirea este evaluata in ultimul bilant la 3 978 600 din modificarile propuse de tantil societätilor fund a^oeptate de lei generala Deasemenea societatea mai are un guvernconvocata o birou la Paris care bi- dificat statutele in15 Octombrie ca deacum societatil Steaua Francaise
birourtle
tioneaza in palatul societatii Omnium International de Petroles din BulevarSaint Germain Mai exista un birou de expeditie al Colombia la Constarita care expediese in mod special destanate dierea produselor reexpedierea la destia matenalulut necesar diverselor
mainte
nationalizare adunare generala a dat mandat procedeze cand va socoti oportun tie
o augmentare a
138 milioane la 300 actium vor fi repartizate exclusiv cetatemlor romani astfel meat partea capitalultu roman sa capitalul
santiere Servicial financiar Societatea este strain in relatium urmatoarele banci in Cu acest
strainatate Banque de Paris et des
Bas Ungarische Allgemeine Cretar in tara Banca Marmo rosch Blank et Co Banca de Credit Banca Romaneasca Banca Comerciala Banca din Ploesti Rezultatele fiRezultatele nanciare vor fi la finele anului incheerea bilantului ceste rezultate desi satisfacatoare dit
ca
influentate de
vor putea ramane ne-
diale a petrolifere in scadere a influentat in parte programul de care a mai slabit, suspendandu-se anumite lucran la sondele instrumentatie ca fund prea costisitoare
de mis-
in
un numar de romani suficient pentru a da societatii caracterul de
consilml de
a fost reinoit prin cooptarea
unor personalitati romane simpatizate in Franta ca cunoscute la noi
in calitate de presedinte al
consihulut de a fost solicitat ales d profesor Dr Cantacuzino o somitate medicala apreciata in cele mai malte cercun
D prof dr Cantacuzino va
locul d-lui Ernest Mercier din cele mat figun industi iale ale Frantei de d prof Cantacuzino au mat fost cooptati Victor tonescu fost mimstru al la Pans fost ministru de interne Costache
in consilm, D Mercier a lede vice presedinte pe care demmtatea societatea Odatá aceasta le acorda intreprindenlor na- Colombia deschizandu-se main tionalizate societatea Colombia a tea ei cele vede mai frumoase perspective asteptat exemplul altora ci imediat de activitate intensa ro votarea legu a procedat la priformalitati pentru a se conforma RADU
In vederea regimuliu creat
a
gea
cea
mai eficace se face
ARGUS
www.dacoromanica.ro
313
0
DE COMERT SUB PAVILION 0 VAPOARE DE MARE APARTINAND STATULUI LUI
F
1
1
st
2 3 4
st
C
gobot
t
6
1451
1450 635 839 1406 1130 1143
Vapor
5
1450 1496
1
7 1
8 9 10 D
p
11
Gargobot
12 13 14 15
'Tor
Cargobot in
Const Port ( 18 19
t
P
17
»
»
»
i
»
thipa
20
2800 2793 784 2051 54 32 55 20 22 30
VASELE DE FLUV U APARTINAND STATULUI 92
2 3 Brad t 4 5 6 if it 7
125
850 148 15 19
9 12 13 14 15 16 17 18
I
ator »
32 33 34 35 36 37 38 39 40
34
42 43 44 45 46 47 48 49 50
20
86
21
145
22 23 24 25
84 Mania plut
311
55
t
19
t
ing
r
31 Petru
57 22 58 84 86 5 130 30 120 107 135 108
t
26 27 28 29 30
3 15
t
Bernor
\
dupa spor
ol
C
le
20 83 52 125 5 536 440 15
Beinor
u
t
83 79 15
II
9 94 70 32 4
128
41
Humor
125
I
520
Hemor
261
tpor
53 73 135 10
VASE DE SERVITUDINE APATINAND STATULUI C
-
II No
76
t
2 Cheson 3 Constsnt 4 Constant t 5 Deroseuia 6 7 t 8
Dr
Ponton
10
I
392
11
171
19
12 13
80
I
66 94
94
II
'182
51
II
29 50
100
15
16
www.dacoromanica.ro
'zlup
194 194 194
314
CI
911101111
17 18 19
F
20
F
I No
1
F
21
22 23 24 25 26 27 28 29 30
No No
No No
I I
I
NI I
I
31
I
32 33
I
34 35 36
I
37
I
38
I
39 40
I
41
I I
I I
47 N 1
48 N 49 50 51
I
NI
52 53 54 55
I
I I
57 58 59 60
I
No No No No No No No No No No No No No No
407
62
3N
64
411 I I
)02
p p )
65 N
67 N 68 N F 69 N 70 N 71 N 72 N F N
74 N I
p
616 618 621
622 p )
626 627 628
No
p p p
p
p
No
I No No No No No No No Nu No No
78
48
p
MO 641
642 p
644 641)
267 267 261 267 267 267 247 247 3S6 242 242 242 242 242 325 325 325 325 325 325 325 325
620
I No I
p
410
No No No
61
263 263 263 263 267
)
F F
75 76 77
No I
325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325
325 325 325 325 325 325
79
I
No No
I I
No 6
81
No 83
ink )8
I
No 661
84 85 N
No No
I
87
88 89 N
774
I
No
No 776 No 777
I
91
No No
92 93 94 95 96 97 N 98 N 99 100
No 780 No 781 No No No I
01
I
102 103
I
No 786 No 787 No 780 No 700 No 701 No 702
motor
SIep
349 395 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349
No
105 105 107
No 806 p
No 808
108 N I 109 N
No 111
No 6100 No 7112
I
420 420 420 420
p p
No
No 7114
114 N
285 349 349 349
No
115
116 N
No 7116
117
No
p p
No 7110
p
118 N N
7120 120 N I No 7121 121 N No 810 122 N No 123 N I No 8107 124 N No 8108 125 N I No 126 N No 8110 127 N No 10101 128 N 1 No 129 N 130
325 325 325 325 326 380 380 325 325 305 306
No 648 No
101
No
I
45 N 46 N F
No No No No No No
I Ink ink
I No
I
42 43 44
No No No No No No No No No
)3
194 194 194
I No
131 Ponton 132
www.dacoromanica.ro
p
p Ponton
349 349 349 349 349 420 420 420 420 420 420 423 423 423 120
45
133 134 135 136 137 138 139 140
F
(
st
o
Macara plut
Driga Driga
H Borce
H Coribi II I
Ponton atelier
No
I
Ponton
SII No 2
Ponton ridicat
420 420 222 274 58 26 150 150
141
210
II 142 143 144 II 145 146 5 147 148 149
121
'land
'land
No 10
87
28
No Dr
t
No
213 165
1111(1
1
No 2
165 120
No
150
No 4
CI
p drag No 2 hod p drag No
152 153
p
No 4 No 2
p
No
p
154 155 156 157 158 159 162 163 164 165
dand
land
I No 1
No 2 No
10 161
120 165 165 165 120 120 120 60
No 1
'laud p
151
60 42 42 42 40 40
No 4 No No
gulind
II No 7 II No 8
14
VASE DE MARE PROPRIETATE
\
I
pat
-
LF pal
n
202 266
1
2 3 4 C 5
( ocleta
18
36 77 401 602
6 Cilif it 7
8 Print B
1780 3
9
10 Oltul
2398 2408 2290 1900
11
\
12 13
14 Ntcol
tie
18
15
16 17 18 19
(
t
(
1409 1931
Principes t Br Meb 20 lb roi 21
250
Cor or
113
85 95 73
,
22 23 24 25 26 27 28 29
C
28
Mier
15
20 2221
ndovic Mr
612 3931
11
VASE DE FLUVIU PROPRIETATE PARTICULARÁ 2 3
4 5 6 7 8
Itemor dupa
klevmdro 1
40 66
14 15 16
4
17 18
36
20
9 10 Bogitir
15
21
22 213
22 23 24
12 13
Vapor de pas
235 51
19
47 t
Delfin No
55
limor
mot
70 20 6 30 14
dupa.
1
11
lac
25 Flisabeth Frisch 26 11
www.dacoromanica.ro
24
Reinor
94 24 112
316
LI
NI pit
27 28 29
30
24 Barcaz motor mot
rete
31
32 33 34 35 t 36 37 38 39 40 Lori 41 I 42 I 43 ti 44 45 Mures 46
2
23
54 55 56
18
57
t
17
20 20 20 24
58 59 Boni 60
t
58
t 11
10
62 63 64 65 66
12 10 87 22 5 14 16 10
17
20 17
47 12 49 87 25 mot
18 14
67
76
51
11
52 Otto-11u 53
21
77 78 79
mot
I
30
Rom de la
20 24 24 24 30
71
28
t
lacht
68 69 70
14
C 47 48 Maria 49 Negotu 50 Nelly
8 32
17 10
26
61
72 73 74 75
lientor
tlupa
t
18
lit tour
82 64 14
t
4
t
9
VASE DE SERVITUDINE PROPRIETATE PART CULARÁ 2 3 Adolf
4 5 6 Afroditi 7
p p
t
8 9
(
p
Alfredo 11
( tic
12 13 Andrei 14 15 'nett 16 Angelic 17 18
620 586 415 375 109
g 20
120
21
22 23 Arges 24 25 Aron
26 27 28
447 483 695 87 659 30 410 140 627 562 236 102 240
M
No
46 597 471 617 625 664 385 434 287
29 30 31
157
t
12
t
ink
322 37 344 408
Ph tina
143
tisti
33
34 36 37
ir
38 39 40
61
t t
322
I
37 166
t
41 Betty t 42 43 44 liorce t 45
358
ta
Fley
t
47 48 49
t
t
51
52 Buiron 53 54 Banat 55 56
www.dacoromanica.ro
6a
t
.
120
547 50 560 606 430 590 528 558 274 623 12
317
ticularilor
57 ( 58 59 C 60 C
(t
771
115
97 630
117
197 18
61
62 63
Slep Slep
392 95 556
Ce
121
C
64 h
4
66 67 70
117 112 143 197
71
28
p
59 Ch Const 73 onstant 74 75 Consuel t 76 77 78
15
335 714 797 101
(
2
81
ink
221
No p it
92 93 94 95 96 97 98
t
667 750
nill
121
"rim
122 123 124 125 126
586
t
r
Sl
398 888
L
129 130
132 133
Sl I
402 120
11111
Br
t
13a 136 137 138
cam
101 Durostor 102 Dannan 103
104 105 106 Elena 107 lena 108 t
Slep Slep Sl
110
Elisa lisabet
35 450
151
104
Slep
142 143 145 146 147 148 149 150 152 153 154 155 156 157
72 185 138 106
I L
446 689
Slep
lore
tor
r Bac
Sl
Ccrm
p
ges
161
162 163
138 467
165 166 167 168 169 170
226 439 101
Slep ghe
Slep p
570 383 988 504 83 101
159 160
26
250 518 520 97 88 149 120
58
620 833 600
496 460 210 440 44 24
16
109
t
alcm 141
430 75 74 44
18 410
I
131
148 410 125 19 110 174 600 112
527 95
527 560 654 560
p
127
698
33
t
100
1
I
118 119 120
140
No
91 Dobroge t
112 113 114
616 246 506 510 390 580 450 837
187
316
t
82 83 84 85 86 87 88 89 90
'lot
paL
Ceam i
N
220 331 440 118
*lep
G Portolo Portolo Portolo
Co
levator
93
levator
91 91
Co No 2 Co
3
112 603
Slep Pod
364 18
171
330
172
155
www.dacoromanica.ro
ARGUS
318
IE
LE
128 110
174 175
176 177 178 179 180
5
Henry Hagieni
Ceam
hlomita
290 600 776
Ida Ifigem C
181 I 182
C No 4
IGC
183 I 184 I
C No
2
C No 4
Ceam Ceani Ceant Ceam
191
192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205
lonel Josef
slep
Jako
slep slep slep
Jeanne Jenny Jiu Jules
Jeannette
206 207 No 208 209 Lux 2 o 210 211 Lena 212 Leo 213 Leontme 214 Londr 215 Lotru 216 217 Luca 218 219 220 Luciu 221 Libertatea 222 Ludmila 223 Mera 224 225 Macedonia 226 Marc 227 Marcel 228 Marfa 229 ina 230 231
106
Ipiros Iren t Isvorul
Jeanette
120 120 120 120
988 48
Mich 186 187 188 189 190
101
slep slep slep slep slep slep slep
586 86 586 60 423 60 519 730 662 632 615 703 555 506 402 581
664 562 Slep
Slep Slep
412 188 188 672 885 649 502 550 500 671
*lep
413 565 79 61
Bac Ceam Slep
20 26 59 98 651
Granita Slep
32 5q 515 465
Slep
232 233 234 Maria 235 236 237 238 239 Mane-Elena 240 Manna
380 234 77 Ce
Slep Slep
241
242 243 244 245 246 247 248 249 250
Marion
Slep Slep Slep Slep
Macm
Mann Mercad
Slep Slep Slep
251
252 Mich 253 254 255 255 257 258 Mih 259 Mimic t 260 t
Slep
u
Slip Slep
2
Slep
616 708
Slep
175
140
Netthy
383 No I 284 No I 285 No 286 No I 287 No 2 288 No 3 289
www.dacoromanica.ro
458 907 686 543 98 285 285
394
Nichin
281 282
111
Slip
Slep
Nicol Nicu
96 417
150 150
271
273 274 275 276 277 278 279 280
593 477 629 242 279 873 580 626 80 42 197 607 506 429 663 197 148 150
Slep Slep Ceam Slop
261
262 Moreno 263 264 T No I 265 No 266 267 No 268 269 Mann 271) Nadejd
125 105
Ceani Slop Slep Slop Slep
Slep Ceam Ceam Ceam Slep
642 417 470 62 50 420 850 441
458 651 128 128 123
6 6 121
62
319
NUMELF pat Lieu!
o
290 No 291 No
292 No 293 No
294 295 296 297 298 299 300
6 128
4
6 Slep Slep
No
60 128
No 7 No 7
77
No No No
135 77 188
No 10 302 No 14 301
303 No 304 No 305 306 Norma
Ceain
66
C earn
66 260 75
Slep
Cramta
)068
Slep
312 313 Filotti 314 315 316 317 Oltu 319 Osvaldint 320 Otto
367 Sft Nicolae 368 Sft Nicol te 369 Sft 370 icohe
323 324 Paul 325 t 326 327 Pelus 328 329 Pepi 330 331 Petrp, 332 Plevn t 333 Pluto Mina 334 335 Prutu 336 337 Portolo 10 338 339 Pantocrator 340 Riche] t 341
Petrovicr B
Bac
Draga Slep
Slep
622 22 455 320 550 628 662 465 272 176 29 612 145 70 545 258 961 688 63 214 586 118 230 154 610 542 120
un ink Slup
Slep Slep
361
366
11
Pod
321
358 Rose 359 Rosin i 360
21 21
24
300 672 322
457
21
577 804 503
Mahona.
t
352 Roland 363 Romani t mi 354 355 356 Ros
94
482
311
125
344 459 38 605 613 164
657 645 566 33 160
75 91
76 40 490
371
372 Pivel 373 Spiridon 374 t 375 Sft 376 377 Sihstra 378 381
480
t
362 Rutcu 363 B 364 Saltica 365 Sft
Ceant
342 343 R dita 344 345 346 347 Regie
Step
351
No b
308 No 309 No 310 No
348 349 350
Sliva
Ceain
on
tin
163 242 88 479 143 224 216 798 150
563 512
382 Sofii 383
Fie'
99 174
445
386 t 387 388 389 Syrigo 390 ho
Britiura
Elevitor
391
392 393
2 2
395 396
Flev ttor
397
Flev ttor
398 Step
D
400 401
402 403 404 405
13
452 537 409
7 8 12
www.dacoromanica.ro
180 120 301 109
358 414 430 409 433
Slep
D 10
172 180
372 372 372
320
\
F
ipat
pat
D
407 408
)
p
D
410
D 18
412 413 414 415 416 417 418
439 440
446 447 448 449 450 451
1487
658 630 550 618 702 634 634 634 634 725 800 800 709 709 709
488
11
111)
12
D lb 37 D
40 41 42
41 44
D4 T)
47 48
p
10
D
o2 51 )4
Slep
D
604 604 604
D
721 721
D 60
455 456
D
D
D 62 D 64 6) 66
718 726 712 712
Step Slep
Slep Slep
D 67
68 461
462
D LS
7C0
10
452 453 454 457 458 45
469 5 470 471
441
442 443 444
D 77
D 71
575 574 574 564 574 400 472 625 625 625 596 740 745 640 648 580
431
433 434 435 436 437
466 467 5
481
421
426 S 427 428 429 430
451
22
27 28
70
plutitor
775 735 845 878 436 415 447
372 714 372 323 323 322 482 586
72
21
2)
420 5 422 423 424
463
20
irticularilor
71
523 433 418 350 482
411
p
7
78
581 14 19
t
472 Siretul 473 474 475 Serhanesti 476 ibm 477 478 1 inca 479 heodort 480 heres t
B ik
17
109
465 24 440 510 63 434 607 660 226
Slep Ci
481 1
482 483 484 485 486
1er ii chi
riestu 1
tucail
492 493 494 495 496 497
592 23
Pod
ei
1 I
491
103
Slep
insili till L
151
30 322
(
Lmunea
No 2
Uniune No
I
No 4 No 5
1
No
Uniune No 7 Lniune No 8
levator levator
Flevltor Elevato
le'
levtor
ttor
499 Urunnea No 9 No 10 500
181 181
149 149 115
o
502 503 504 505 506 507 508 509 510
190
212 212 265
i Ce
L
Ver
tor
ictor 1
No 2
189
.
ictoria
511
512 ioleta 513 isko 514 515 Vittorio 516 517 518
519 /oe
www.dacoromanica.ro
525 246 560 200
Pont gru . . Bak
311
584 600 459 650 70 460 480 626 13
353
321
CAMERELE CAMERA DE COMERT
COMERT
I
INDUSTRIE DIN BUCURESTI
SECTIUNEA dr St Cerkez
FA
epresedin(i descu, mil Brancovici,
neral
Oscai handel Leonte Gh M emistocle, Bedite mu rentzi Ing Nicolau , Popescu Ste-
D Staicovici
Chi
, Gluck
GD
esc u
sef,
,
han, Popovici Mezm Roller Staadecker Hugo, Stefanescu N Speier , Tängsescu , Teodoi iedenc Mircea Const , Wechs Aschei Manissalian I M , Tacit , C Nicolau Theodoi Popp Po I Lazár I P Niculescu D pescu Gh Ci istodoi hV, hertsch Dumitrescu, Cicei one
Cornu , da ol Do Toma I illipescu Stefan, Gold stein Adolf Teodoraky , ,
P Ch I
ager M S
escu
Seceleanu N N
olculescu lfembri
u
Emanuel Angelescu I C
IC
Blank
I
unn M
Sectiunile Camerei de Comert din Bucure*ti
Dr Be
sedinte
G
Costmer
P
D7
Fuhn
Petre
,
ciunescu N Dumiti iu I
Nevescu,
I Popescu,
Isac Ionescu,pre Gheorghe R
iu
BI
u membri
Camerele de Comert din ad Alois dru Goldschmidt Lima I
vice
ald
pre$edinti Ti e
tan
mion Lahm ceno presedinte secretai
it
I
Si o
Teodoi ohot Hoise
Moscovici pi esedinte Sectiunea Su
Lupu vice-pi
Loglim, piesedinte presedinte
ga secretai
Em Lupu vice sedmti la I
ancisk Schenker,
I
Di
Olah,
Paul, preseduite egor Simay, Serg vice presedinti Ernest Binder Di T indler, secretan Brasov
etan
Schapiro, vice nescu Sectia colae Drumef presedmte
Putna asile C Antoneseu piese Sp Stefänescu, vice-presedm P Sino, Al
chute
e vice Dr loan Popp,
ei Popp vice
Georgescu
Radu
adia Mare Romulus Barbu, pre
Stehniu Negrutiu
Hevesi
Durost Isidoi Ibrahim, vice Georgescu, secretu
secretai
I
etai
Consi
in,
ge Prakova Sectia Centrali Gabriel Pincus M Papp, vice-presedmte Stehan C N Io secretai , Sectia
sile
Ni
M Panaitescu,
Ianculescu
vice
Sectia 21
www.dacoromanica.ro
322
Ddmbotzta Isac Haman presedin dmte, C Anastasescu, secretar Sec tza. Marm G Popescu, te, G N Constantmescu, vice C T Rädulescu, secretar Sec-
te, Al Panaitescu vice-presedinte la Sectia Central Bu descu, presedinte, Stan Bratu, vice
presedinte, Const. GAgmlescu, secreTeleorman Dumitrescu, R G Constantines presedinte, Dumitru D Hanciu, viceG Mihdescu, secretar N Drágoescu, secretar Crazova Sectia Heiman Galati Sectia Ing I D Mendel, vice-preedinte, G Popovici, DobresSaita, secretar, Sectia cu, vice-presedinte, D N Pa.naitescu Niculescu Halanga presedinte, N secretar Sectia Const D Lu Gheorghiu, subsecretai Sectia Petiache Eftmue Constantmescu, pre ce-presedinte, Adam A Atanasm, sedinte, Gh Teodorescu, subsecretar seci etar Sectia Faczu Solomon Atanasm, gatstem, presedmte, Al Sectia R -Valcea vipresedinte, Al Presbiterianu, subse ce presedmte, Gh secretar cretar Sectia D N Mtlosescu, Sectia presedmte, C C Popescu, subsecre presedinte, Traian tar vice esedmte, Dr Ernst. Hugo MraSectia Centi secretar vizeck Ef Ef ce-presedinte, N S Mamulea, Secre Temzfaara I Opru, presedmte, RuMuscel Popescu, dolf R Deutsch, I Kremer tar Gogu A Hera, vice pi ese- sedmti, Eugen Lendwai, secretar
tar cu pi
PRODUCTIA MONDIALA A PETROLULUI lata, dupa st 1924, in comparltie indicand
cu
totala de
18o7
ina la 1923,-
de
1857-1923
1924
717
Rusia
00 030
7 03
732.407 149
1 201
837 150,712 555 207 539 17 223 544 009 937
156
793
Indu Románia Veneiuell India Peru Poloni i (G iliti i)
Argentinq frinitatea laponia Fgipt Columbia
trolului in
care a lost productia mondiala productia
15 000 13 000 200 7 00
19
10 867
0J0 500 000
059 320 99 3 940
40
957 49 165
I
600
789 1 054 424
11
1 347 21-41
312
Canada Cehoslowicia
Italia
175 100
30 9
16 649 515 000
170
74 34 9
171
inglia I
915
www.dacoromanica.ro
541
ARGUS
323
PiMANTESC
SUPRAFATA
LIMBILE CE SE VORBESC
POPULATIA LUI
Suprafaja pmântului
=
509,950,000
=
De 488
(28%) (72%)
333,500,000
(297,000 km2) este egal ru
suprafata
uscat de pe De 33
nitre
Europei
1) Imprfirea locuitori
Km2
Europa
000 000
Asia 30
America de Nord America de Sud Oceania
Antartica
9 2)
42
941 134 146 66 ,, 8
21
Volumul pmntului
Ce Indo.germane (931
=
Limbile din India
b) Limbile iranice
Greaca Aloanä e) Romane
za
valona italiana portugheza
român
retoromana celtó g)
germanice daneza norvegiana suedeza germana.
mijlocie
780
4100
000 850
3870 m 3930 ni 1170 m
8
km'
se vorbesc
do
a)
0,9
Impdirea
000 000 000 000 000
180
4,5 5,7 3,6
000
Cea mai mare adancime
Oceanul Pacific Oceanul Atlantic Oceanul Indian Oceanul Inghetat
Densitate
449
240 000 000 23 000 000 000 009 45 000 000 3 000 000 000 000 000 000 000 000 3 600 000 090 909 90.000 000
lume?
olandeza flamanda engleza
h) letona
000 4 200 000 163 000 000 300 000
slave rusa malorusa poloneza
casuba ceha slovaca serba croata slovena bulgara macedona
www.dacoromanica.ro
000 000 000
00
21
000 100 000
000 000 000 000 1 000 000
324 (63 t) b)
000 000 000 000
7
e) talará
poporulut en o
I I
82 (3
(60
(390
000 000 000 28 000 000 62 000 000 000 000 000
b
VIII
umba
X
EFECTIVELE ARMATEI ZE upl
bugetai
fivite
2
h
t
at 607 000
72
000
ofitel
o
CONSTRUCTIA MONDIALÁ DE VASE DE COMERT In 1924 pi
t
e tonajul
mondiall a
seloi de 100 tone ele au 924 de un a epi e7ent md 2 247 tone adica
un spoi de
isupra
o
131 tone fat
nulion din blicat t ping
vasele consti
1924, sta-
tistica aiati
au fost
insate de cele 7ece
itime din lume Angha
Italia
te Japonia
produc
mai
din 1913 I
cifi a de
000 tone
un
tonajul
do fiecai e din pu of Ship- in 1924 cu indicatia procentului dm
d
cto dt
compaiatie construite piocentul dc
totalul tonajele
consti a fost 1917
in 1923
1923 o
t
439
64a 651 3
1'39 463
Italia
82 526
brit
72 7a7 63 627 879 120 287
2218 222
CITITI ZILNIC ZIARUL
2
21,8
7,9 2 7
172 817 523 444
2
72 47,
r laponi
2,8
4
0 8 3
65 632
9 2,4 8
294
98,6
1
98,0
ARGUS www.dacoromanica.ro
o
ECONOMIC
FINANTE STATISTICÁ
etc
ING1NERULUI DE
INGINER MARCEL
nu cele apusene, au o bogatá literaturd inginereasca reviste, manuale, agende, calendare La noi lipsesc, aproape asemenea publicatil In special, inginerul nu o colectie a datelor ce sunt necesare pentru calculele planurile sale devine cu mai pretul este inabordabil din cauza valutei Aceste consideratn ne-au lucrarea de care nu este nu poate pe departe complect Se vor toate datele cari pot folosi nu numai technicianului de profanului care, dintr un motiv ori dintr altul, are de a face cu chesbuni technice de materiale
intitulata La de intrcbumtat
I
, nu este decat un pe
ue unui cat
numeros public,
tabelelor de etc adaugand,
pe
pe nu le vor Intrebumta decat
se
-
technice
du it un
Nu
lipsi
ace
Uncle dintre aceste din tabele au fost insotite e pentiu ca.
mci
ce puteau puse menea
nu
el
fie restrans dm nue
sitatea de
p
tplmn
mare, (
propoi
o
tie mute Astfel
puteau ( hip
desi
u foarte u o asemenea lui un
in
nu s
,
de
si a
unei Agende
de a literaturn noastie
uciarea a hmitatä Once o selectiune
o
de tehmciendm am De datelm
matenale
pi
ordm
ma
cum ori u
inseamna o
a cauta ca lu re
nume-
dela
co fie
pen-
am ce urmea-
Cubului Rada-
o
re5ti complecta
it
fie
L
u tabloul ile e
it
nu numat in tabelelor usor
Profilele dublu T
www.dacoromanica.ro
u
ut
326
reciproca numerilor dela cercurilor prevolumele sferelor cu diametrele dela
Pätratul, cubul, Lungimea circomfenntelor, cum
fund n,
cerculm este egala
iar volumul sferei
-n3
suprafata cercului
Datele se or cauta deci In coloanele respective 1000
n 1,0000 1000,000
4
4 9
2
3 4 5 6
8 27 64 425 216 343
36 49
7
8 9
729 000
100
1
2,0000 2,2361 2,4495 2,6458
728 169 196
225 236 289 324 361 400 441 484 529 376 623 676 729
'16
47 18 '19
20 21
22 23 24 2o 26 27 28 29
841
30
36 37
38 39
744
3,7447
375 096
18730 4,0000
4
832
1,4721
648
4,5826 4,6904
13 824 623 17 576 683 952 389 27 000
296 1 369 444
636
2 116 2 209 2 401 2
78,5398
6,283 9,425
33,51032 65,4498o '179,5944 268,0826
21,991
28,274 90,9091 83,3333
71,4286 66,6667 62,5000 58,8235
696,9100 904,7787
34,558
1436,755
43,982
872 319 64 000 68 924 088 79 507 85 91 125 97 336 103 823 592 417 649
201,062 229,980 469 283,529
0990
37,699
)0,265 53,407 56,549 690
65,973
476 452,389
6370, 626
)30,929
9202,772
37,0370 3832 4772
2572,441 628 3591,364 4188,790
346 43,434 43,4783
4 8990
72,257
229
84,823 97,965
)
12770 05
4828
o3
94,248 97,389
18816,57
103 673
-33,3333
804,248 9161
1
1 681
100,000
4,2426
000
304
4 764 1 849 1 936
38,4845 50,2655
6
136
41
125,000
4,188790
732
024 089
42 43 44 45 46 47 48 49 50
166,667
49,63 o0 28,2743
2
29 791 768 937
32 33 34
333,333 230,000 200,000
0,7854 3,4416 7,0686 12,5664
0000 3,3166
121
35
4
0000 6,0828 1644
30,3030 29,4418 28 o744 27,7778 27,0270
907 920 1017,88
28730 91
)8
6410
22449,30 24429,02
1194,59 33°10,32
6,4031 6,4807 6,5574 7082
6,8557 6,9282 7,0000 0741
44 20 22,7273 22,2222 24,2766 20,8333 20,4082 20,000
1734,9-4
1809,56 1885,74
www.dacoromanica.ro
113,097 116,239 119,381 122,522 425 66
38792,39 41629,77 44602,24 47712,94
431,95
54361,60 57905,84 61600 87 65449
147,65
138,23
153, 94 157,08
LMANACH
327
u 601 704
51
52 53 54 55 56 57 58
809 2
025
132 651 608 877 464
2042,82 7,2801 7 '3485
18,8679
7,4833
17,5439 205 379
60
600
000
7,7460
61
721
226 981 328 047 262 625 287 496 763 432 509
7,8102 8740 9373 0000 8,062
8 8 2462 8,3066
14,92
000
8 3666
14,2817
62 63 64 65 66 67
68 69
969 225 4
489 4 624 900
70
)
329 476 625 776 929 084
73 74 75 76 77
78 79 80
82 83 84 85 86 87 88 89
875 976
)0
000
6
444 368 787 704
)04 9 1104 )2
636 )8 503 681 472
9,2736 9,3274 9,3808
223 396 569 7 744
107536,2
3
2922,47 3019,07
118847,0 124788,2 130924,3
15,8730 1216,99
143793,3 )0532,6 1
188,50
197,92 201,06 204,20 207,35 210,49
3631,68 4928
'1739 28
162006,9
3848
179594,4
3339
12,9870
)36,46 63
216,77
187401,8
223,05
203688,8
229,34
220893,2 229847,3
238,76
729 000
97
98 99
801
299
100
000
000
584 375
884 736 9-12 673 192
248,19
0000
268082,6
)113,00 12,0482 11,9048 11,7647 6279 4943 '3636
299387,0 310339 5674,50 )808,80 )944,68 6082,12
9,6437 9,6954 9,7468 9,7980
9890 8696
)03,88
6383
6939,78 7088,22 7238,23
260,75 263,89 267,04
333038,2 27 3,32
276,46 279,60 5
9
231,33
278261,8
2360
688
8
179,07
2827,43
12 5000
8
9
7
100
175,93
96966,83
8882
6 400
724 889
9'1952,32
552
8 649 8 836 023 216 409
95 96
4853 5440 6023 8,6603
493 039
90
92 93 94
248 189 017
166,50 469,65
2642,08 2733,97
8
71
72
6667
82447,92
81
2290,22 2375,83 2463,01
375
460,2 2
73622,48
19,2308
249 364
59
4
282,74
394)68,9 407720,1 421160,3
289,03
444920,5 463246,7 477874,5
298,45 301,59 307,88
9,8995 9,9499
7697,69
0000
98
www.dacoromanica.ro
508047,4 16
ARGUS
328
GREUTATEA MATERIALELOR obicinuite)
(Matenale de constructn
de volum a unur corp se numef3te greutatea lui Gieutatea specifica Astfel, greutatea specifiea a ferului pur) este de atat metru cub fer Se 7880 kg, intesalt In corpul este omogen la toate cub a reseaiä pe sohde dar neomoge fun, fie ele omogene fie compacte ne, ca fie tasate, ca lemnele, fiuctele, pietn fie hchide un de gieutatea pe cub a materialelucrárile obicinuite cu caie de lucru mginerul, sale
corpurile
Materialele
pot h aranjate sine o
Lia.
on
once
de
dreptul
t
nisipul vor unghiu
eu. nu p
est
Greutatea prmcipalelor materiale de constructie pe metru cub
Greutatea
Corpun sonde (compacte) 9100 8700 ui pur
I it
brut ( ilb) »
2700
2100-2800 Carton di sfalt turn it
1200 1400 I
Basalt
1200
(whips
2000 2700
plat
7800
sud it otel
880-
mit 2400
Beton
din
a
isa
din scorn
ori
1000
din
2200
te
Brad ag u
din sparturl du cat amida arinat
400-1100
(veii
1500 2800 2400
(use it
1200
7400-8900 Marmora
Broni (8-14% cositor
7700 2500 2000
de
Calcar comp
1700
ararnida
21(X)
1200--1500
du pi Ciment (intai Podea de Mortar Greta
var (vezi
2700-3000 Pi
ir
2200
de
1800-2600
samot Plumb
mort
turnat
7200
it
Dolomd
2900 2100
enin
18o0 11370
du
Daramatura
Fig
400
1000
Brad »
)0
Quai Habit
Salpetru de piatra
www.dacoromanica.ro
2700 1400 2250
2280-2400
ALMANACH
ARGUS poro
1000
Stuc
ttra e
/ahar
/id du piatra bruta 2
t
turnat
a
poro
I
-
unni it
tasate)
solide de
Malt (22' prajita
)0
ita
anepa
720
turba artofi
21(X)
2000
I
800
b a
)00
100
gr
de
700
sata
nu
I
prusit
280 )0
irs nit
8(X)
1810 12 )0
(29°)
7
/apula
irba
lichide distil in 1200
nitric sulfuric
I
ipti pi
o
pur
toarele
itcut
i
-
Rezistenta materialelor
puterilor, sä nu priei
unei
nu se
surpe
corp solid
a oipul
trebue
putLudol de
adia
reziste
sfArd
pro-
za reia forni diformaiea mite limite) piopnetate se elasticitate Ea ne aratA puteri moleculare DacA un este unor putera externe seLtiune a este grad suprafata S fnnd P pe intindeiea este
www.dacoromanica.ro
330
(De ex o o greutate
de fier, kg
=
de 5 cm p fund ferului va fi de
de
o
- 1000
corp a material este acea a tenla care distiugerea Felul distrugeni, deci felul tensiunei al lezistentel depinde de felul de aianjare al fortelor exte noare astfel atunci spre exernpllu un cub de material este care ocazie se nase tennormale de (negative) de tractiune (posieste &format astfel tive), rezzstenta forfeicare atunci doua din fetele lui opuse se paralel patrate Remstenta
unghiurile drepte , rezistenta de flexzune, atunci când cubul este diformat a$a, fetele lui se atunci plan, se a o din propnul de flexiune can se pot normale de forfecare de torstune, fetele se invârtesc axe peipendiculare pe ele, paralele aceasta Se nase tensium de forfe o torsmne una din aceste care acest caz zistente lpale altele, se vorbeste de o
celelalte mod1fic
o vergea doug torte P egale tunei tensiunea
Tensiunea normalá prismatica sectiunea S este de senz contrar la capetele oarecare este
la
= In
lungimea a se modifica ea o modificare 1660 englezul Hook hue) a stabilit tru corpuri omogene anumite Diformatinnea este proportionala cu puterea
grosimea vergelei
iar
ltge pen
proportion
Coeficientul E se numeste coefiaient de elasticitate El depinde de putem de mare este diformarea material
material pentru o tensiune sfortam matenahil peste o legea nu mai este Limita se anumitä
Dach trecem peste o matenalul de nu mai revine la forma primitivâ mai corp elastic Este de In se matenalul el se distruge Oboseala am spus materzalutui tablou lemstentele de tractiune, compiesmne, foifecaie flexiune ale materialelor celor umtate cum am spus, se de elasticitate ajutorull poate calculla diformarea de o constructie mlor In limita de proportionalitate o Este de sine practica, nu se va nostru hmita distrugere pi pentru fiecai
www.dacoromanica.ro
de elasticitate RF 7
rezistent& a de
de
Tracilune
Tompreslune
3,3-4
ectia
ersal moale Otel de
In
t cm'
tjcm' Fier
Kg /cm'
2,6-3,3
2000
potm
4,5-40
2000-21a0 4,9-2,3
2,9-3,8 4
4
2200
mull
2,5-5,0 3,4
-
I ontil
Stej tr
7a0-10
1,3-2 6 0,30 0,075
Fat, idem
60
pr
nu
0,10-0,60 0,15-0,23
040
ann, Diorit 2o
140- 0
pr
100-- 110 0,4
0,30
Grew
)0-1- 600
200 pi
libi fibre
u
Tenslunea
Forfecare
70-120 70-420 -100
in pietre de reazirn in coloane,
din
0,3-4 0 0,2o-0,6
coloane
slaba
Mortar de ciment Poi
0,2-0,4a
3
Mortar de Beton
1
1
3 7
a
din re7 de
8 9
a
cornpr
Beton armat de cararnida de var arsa in mortar de var ciment poroasä in var Pentru
130
0,0025-0,006 0,002
1
se
o
0,450
dupä 28 de
0,100 0,77 0,50
10
8 210 pt diformatd, 140
180
0,42-0,14
0,2-0,25 0,2-0,3 de 20 la
20
scade
www.dacoromanica.ro
de
la
renst
la
7-40
332
Ardere Lenin,
pi
gaz
briuhete, derivate
lemn
rite gaze caloi
Toate aceste
a
deimide de
coin
se compun mai ales
carbon mai contine
loi
Foimula uimdtoaie
pucio ipi
(-
(
C, H,
+ continutul de ciibon, hidiogen,
S, Ap la
o probá
de
1 kg de
uscat gr azot, 370 gr
grame carbon., 50 gr hidrogen,
6 gr de cenuse
compune d1n
178 gr de
1000
±
± 29000
) 107 =
dute pentiu ea
se
n
107
a
celor 178 grame de combustibil fi
Bme inteles deci ire tim
apa pe o nu se reazd, caz foarte rar Oricum, avem valori cea dupa apa ori se ardern tablou Reamintim o calorie este de pentru ridica un grad (de la 15 gr la 16 gr) temperatura mmi kilogram de de apa de 100 gi sunt necesare 600 topnea unui de de gi si,nt necesare 80 pul
Tablou cu valonle calonfice infenoare ale principalelor combusbbile
pe kilogram)
3-)00-
at
1
Lignit, dupa ful Lignit
in
arb
pi itra
Brichetu de
de carb de pritra
ocs
2o004200-
4300 )300 8140 2440
Spirt 8000 (
8000- 8400 4900
700- 800
di
6000- 7700 6000- 8000 Ihdrogen
4200
28700-34100
1
2360- 2800
10000-11000 9000-40900 Metan
Petrol
Bennua brut
11000 )700 7100
de
www.dacoromanica.ro
14900-13250
7820- 8700
kg
8900-- 9960
333
Punctele de topire
ale corpunlor
de rade
1000
Tantal Indium Platma Porte
2900 2300
e
114
Ceara Ste
Fer, pur
)10
Nichel
)
)0
1100-1400
pa di
ni
-
i
Andina
1200
alba
satur ita de sare
1081
tur Argmt
Glicurina
ulori de
'lama,
2
10 18 20 20 78
tpi
-118
tei
/ink
419
118
Plumb
127
227
I
212
Punctele de fierbere sub presounea de 760 mm le
91
Puctoasa
)
tui
-
)7
290
Anilina ita
78
108 100
e
Apa
80
78 i
It
Când doua coipuli se atmg, se produce intotdeauna Atâta cat aAem frictiune se unul Fo ce frictmnea nu se decât a fost fiictiunei putere
ating dai sunt
unul
de
(o
de
flictiunea
Ea este
F
pe
tia p celui
-
ce o opune un
care se
\
fit it
st
It
se
ire
e
F
dt
frictume
»
»
N S se N un unghm
Rezistenta
fortelor Ea
)
este totdeauna pentru a puterea unul de
»
tang tang
pe
o
frictunit du
»
www.dacoromanica.ro
paraielogramul
ARGUS
334
Coeficienti de frictiune De
StaticA
(stejar) pe lemn uscat 0,43-0,62
Lemn
»
CU
»
pe metal pe otel Otel pe Otel pe bronz fosf suprafete plane uscate plane unse cilindrice
i forjat
48 2o
apa 0,14 0,60
0,40 0,09
=3 rn/sec
0,03 h v=27 0,014
0,027 0,11
0,098
stejar
0,092
0,5-0,4
65
0,08 uns J 0,21 la
er 13 uscat
fer forjat
10-0,08 uns J 0,18-0 17 useat 0,08-0 07 J 0,5 =0,3 uscat
011 uns
fonta
0,19
pe stepr
cu
J
33
a
misec 22
0,11
7 la
mlsec 20 mlsec
9,129
la
0,20-015 07
pe beton pe pamant uscat Curea stejar Fume de canepa lemn
6-0,5
0,3 0,5 0,035 0,02
pe
de
fier
»
pe o suprafatl (Mrs (roata, cilindru) se alunece) se naste o fnctiune rotatie frictiune e nevole de moment de a M=Nf Momentul este proportional prestunea f, se de frictiune de rotatie (dimensiunea f este lungimea) Pentru otel pe otel f = 0 05 o se se naste o frictiune roFrictiunea totalä a vehicul este suma pe pavaj, a Valoarea coeficientului de friune totalá Pavaj bun de
de fer pe de lernn bun
netede
de de
0,006-0,008
u
Asfalt bun
proasta
0,010
excelent
0,020 0,023 0,045
Drumuri de parnant proaste 0,080-0,160 Nisip
in stare excelenta
de
1)
mare pana la 1000 kg
2
mare
la
60j hg
cm»
cm'
www.dacoromanica.ro
pe asfalt 0,021-0,031
ARGUS
335
Tablou pentru fer rotund IN
A
1
2
4
3
5
6
cm' 8
7
9
10
mm
0,006 0,0079
2 0,024 0,031 3 0,055 0,07 4 0,098 0,13 5 0,154 0,20 0,28
6
7 0,312 0,38 8 0,395 0,50 9 0,499 0,64 10 0,617 0,79 0,749 0,95
11
12 0,888 1,13 13 1,042 1,33 14 1,208 1,54 1,387
15
16 1,57
1,77 2,01
1,782 2,27
17
18 1,998
2,4
2,84 20 2,466 3,14 21 2,719 22 2,948 3,80 23 3,261 4,15 24 3,551 4,52 19
25 3 853 4,91 26 4,186 5,31 27 4,495 28
834
16
29 5,185 6,60 30 5,549 7,07 5,430 7,55 32 6,313 8,04 33 6,7 0 8,55 34 7,127 9,08 35 7 5 0 0,62 31
36 7,999 10,18 37 8,450 10,75
3 8,893
94
39
40 9 1
13,85
4 44 11
15,20
0 62 47 13 600 35 09 8 19,63
0,016 0,063 0,14 0,23 0,39 0,56 0,77
0,024 0,031 0,039 0,094 0,128 0,157 0,21 0,28 0,35 0,38 0,50 0,63 0,59 0,78 0,98 1,13 1,41 0,85
1,00 1,27 1,57 1,90
1,51 1,91
1,15
2,36 2,85 3,39 3,98 4,62 5,30
2,26 2,65 3,08 3,53 4,02 4,54 6,81 5,09 7,63 5,67 8,51 29 9,42 6,93 10,39 7,60 11,40 8,31
12,46 9,05 13,57 9,82 14 73 10,62 15,93 11,45 17,18 12,31 18,47 13,21 19,81 14,14 21,21 15,09 22,64 08 24,13
1,92 2,51
2,54 3,14 3,60
3,18
3,82 4,71
6,16 70 7,07 8,84 8,04 10,05 11,35 10,18 12,72 11,34 14,18 12,57 15,71 13,85 17,32
24,93
17
40,21
34,21 18,16 27,26 36,32
42,76 45,40
17,11
28,86 38,48 48,11 54 40,72 90 20,36 21,50 25 01 76 2,68 34,02 36 21,89 47,78 59,73 25,13 62 83 50
24 70 19
39,27
20,77 22,81
28,63 30,79 33,02 35,34 37,74
4 30,41 31,81
13,62 26 17,02 18,84
19,01
21,24 22,90 24,63 26,42 28,27 30,19
41 71
5,70 6,79 7,96 9,24 10,60 12,06
16,62 20,77 62 18,10 19,63 24,54
21
52,81
01
14
45 31,86 34,35 36,94 39,62 42,41
45,29 48,26 51,32 54,48 57 73 61,07 68,04 75 40 22
42 69,27 43,56 09 72,61 13 60,82 76,03 91 23 52 95,42 71 49,86 83 99,71 09 40 75 72,38 48 58 94,28 113,14 56,57 53,9J 78,54 81 17 41
0,07'
0,28 0,63
1,00 1,57
13 1,77
0,31 0,71 1,26 1,96
2,54 3,46 4,32 5,73 7,07 8,55
2,83 3,85 5,03 6,36 7,85 9,50
9,29
2,26 3,08 4,02 5,09 28 7,60 9,05 10,62
10,77 12,37 14,07 15,89
10,18 11,95 13,86
14,14 16,08 18,16
11,31 13,27 15,39 17,67
1,37 1,98
1,54 2,01
5,31
0,071
0,055 0,222 0,49
1,18 1,70 2,31 3,01
4,75 5,65 64
0,053 0,25 0,55
0,047 0,188 0,42
2,69 3,52 4,45 5,50 6,65 7,91
17,81 19,85
20,36
21,99 24,24
25,14 27,17 30,41
29,08 31,67 34,36 37,17 40,08 43,10 46,23 49,48 52,83 56,30 59,87 63,55 67,34
33,24 36,19 39,27 42,47 45,80 49,26 52,84 56,55 60,38 64,34 68,42 72,63
15,91
18,09
20,13 22,90 25,52 28,28 31,70 34,21 37,40 40,71 44,18 47,78 51,53 55,42 59,44 63,62 93 72,38 76,97 81,71
86,59 81,43 91,61 02 96,77 90,73 102,07 95,57 107,51 100,53 63 ' 98 110,83 124,68 116,18 121 64 23 13 111,33 57 133,79 156 123,67 72 00 137,44 157,08 176,71 71,26 75,27 38 62 96
www.dacoromanica.ro
20,11 22,70 25,45 28,35 31,42 34,64
41,55 45,24 49,09
61,58 66,05
75,48 83,53 90,79 96,21 101,79 107,52 113,41
119,46
1 ',66 03
M
22 152,05
04 19
49 96
18,57 196,35
ARGUS
Profile normale (germane) dublu T
male 4-12 m
Lungimi
mind din 200 in 200
Se
t din 250
mm
4
12 m
9
de
ba
rnula b
R
dd
de de
h Nr
nun
3
6d 15d
la Momente de
Momente de
8 11
12 13 14 15
16 17 18
80 90 100 110 120 130 140 150 160
170
19
190
20
200 210 220 230 240 250 260 270 280 290 300 320
21
22 23
24 25 26 27 28 29 30 32
34 36 38 40 45 50 55 60
360 380 425 450 475 500 550 600
42 46 50 54
9
62 66 70
102
6
1
8 2 7
4
1
1
6 0
2 4 8
8 7
0 3 6 9 2 5
74 78 82 86 90 94 98
00
5
7
4 7
110 113 116 119
122 125 131 137 143
149 155 163 170 178 185 200 2151
0 4
7 1
4 8 11,5 2 0
5
3
2
8 3
9 5 4
7 2
3 5
6
6 46,1 6 7 1 3 7 1 15,2 0 7 8 2 0 1
3 77,7 3
7
5 97,0 5
107
4
8
3
23,0
2
3
118 132 147 163 179 8
8 6
29 78
9 65
2 2
2
7
1
7 06
58 3
6 27,0 4
254
64 29 01
21,5 27 5 2
43 9 7
78 21 90 94
6 81 3 97 9
22 50 31 01 44
117 138 162 189 221
19
39,01
41 84 82
47,89 87 54,17' 99 06 15
84,00 92,63 103,62 115,40 127,96 141 30 21
40
256 288 326 364
rezistenta
77 8 171
239 328 436 573 735 935 1166 1446 1763 2142 2563 3060 3607 4246 4966 5744 6626 7587
451
9800
555 674 818 975 1158
12510 15695
24012 29213 1437 36973 1725 45852 2088 56481 2478 3488 4668 138957
www.dacoromanica.ro
00
19,5
26,0
117
1 88 00 41
87 7 5
8 17 1
8 22 7 0 4
33,1 37 1 41 7 46,5 51 0 56,2 61 2 6 2 84,7 4
114 131
149 176 203 235 268 349 434
8 9
2 10
43,5 11 54,7 12 67,1 13 81 9 14 9,8 15 117 16 17 18 186 19
214 244 278 314 354 397 442
20 21
22 23 24 25 26 491 27 542 28 596 29 653 30 782 32 923 34 1089 36 1264 38 1461 40 1740 421/3
2037 45 2378 2750 50 17 55 4632 60
ALMANACH ARGUS
337
M MINISTERULUI Tzmbruluz
Conten- Deculescu, subdirector general cl I
D Dobresgeneral I, V Livianu, Bogdânescu, direcdirector cl I, tor cl I, M Ispasiu, subdirector gesubdirector neral cl I, I Nanu subdirector general cl II, general II Directia DS director general cl I, I Filipescu, director cl I, D Deladecmia, ector general cl I czosului cu,
Credztul Judetean Comunal Creditul Vztzcol I Qumtescu, director general cl I, Romanescu, di-
I, P Stoenescu DunAre director cl I, Const. Giulescu, subdirector
ector genei al
I, I P Antonescu,
subdirector general cl I Inspectoratele regionale Chr mionescu, general regional cl I, Iuliu Arsenovici, director geneII, Gr al regional di rector general regional cl M raschivescu, director general cl I, Dragonescu, subdirector general cL Eleftene Zamfir Brdtescu, I, Gh Ciuta, subdirector general cl director' I, Niculae Tosa, subdirector general subdi- I, rector general I, N I Dragonu- cl I financum Inspector' subdirector general cl II lor de fmante I Panait lexandru Buescu, directoii cl I, Pe- trescu, Scarlatescu, Andrei tre Adrian, Paul Gheorghru, D Con- hnescu N Petrescu, G B stantmiu, subdnecton generali cl I Negrescu, Läzdrescu Directia a ian Vasilescu, Tr C MarStatuluz N Ioanovici, director ge- daloescu, genelah de neral II, N Papadopol, director nane cl II Al Costm, C cl I, Al Al Stamate, M Petreanu, C Cireseanu, drescu, subdirecton I I GM financian Pompihan, Oieste Constantinescu, Dzrectza CN Zopa, M An director cl I, Bonea les C drei Nestor, I Chr Dumicu, subduector general cl I trescu C Bunleanu , Inspector" Gh fmancian clasa II Gr sier central general cl I, Jean ceanu, Dutulescu Chivu central cl I Chivulescu, Caton Militeanu, Du de Aural Macavei, Al Gheorectoi general cl ghiu, I Padureanu, Em Gheorghiu, Emil S Iliescu subdirector general I, Steiescu, N Teodorescu, P II Mihaescu, V Atanasescu, Petru Static Cior Gavril GD tan, directoi genei al cl I, State Inspecton cl III Al subdirector general II, I culescu At Oltelnu, C Niculescu, aihitect inspector cl II Gh Antonescu, Victor Ma Gabriel N Alex Pelopol director general cl I, Const trescu, gihu Pavelescu, I Dumitrescu, director I, Andiei nescu, Camil Veltianu
CITITI ZIARUL
S
RE IN
20, si 24
ORGAN ECONOMIC A NTE, COME RT, 1NDUSTRIE,
AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE 22
www.dacoromanica.ro
338
I
NEGUSTORESC
I
COMITETUL CENTRAL D
brescu
I
Luca P Naculescu,
Em Brancovici. Toma
D
Ascher
N N Madgearu, D M Mun-
teanu, G C
vice-prese-
Nicolau, I Penescu-
dinti, D P Niculescu, secretar ge- Kertsch, C neral, AL Cornu, secretar, Fi Mimembn consiliei
GM
chelsohn,
I Constantm, pescu, S M Iscovici N Penescu, bliotecar, S consilier dele- Lou, C an, I Macovei, D P gat, Temistocle Alexandrescu, Vomescu ,cenzori supleanti, George Ardeleanu, V Dumitrescu-Mihtan, contenciosului
Edgard Fuhn Jean Gluck, Josef D
din flint'
ti i
Obor
Gnvita Manufactura
Coloniale Bibescu Vodá
Hoteherilor
t
Ing D Leonida E Predeleanu Repr de comert E Muntenescu ranspoi Eugen Bronzescu del etc G Fir6nescu Angi os de vmun D Radulescu Brutanloi Ing G Custescu
D Niculescu S A
j
Otto Peter 5tefan Ardeleanu dr Alois Muller n (Via tor
Consiliul general al Sfatului Negustoresc Kinacescu,
D mi
G
G Mironescu, N P dr C Gheoighian, Stelian Popescu, Alex Gr Trancu-Iasi, L Ber covitz, Kaufman, D Dobi escu, inP Andreescu (Craiova), F Ia-
Georgescu Fuerea, Chr D H Mullei , A Mrinisalian I Roller, M Weissengrun, Tudor Nicocovici,
lau, I Hechter, B Goldstein, S V Popescu, Pescaru L Candy, A Gaster, Alex Hasan
din Provincie ale
Negustoresc
Sectia
Adjud Abrud
GV D Dobi ota
Alexandria Arad Bazargic
dr N Marcu
T P Anghelescu Cluj
G Adam Radi Bescof
G Florescu
Grigore Botez Bálcesti Alex Hagyeck Beresti (Covurlm) 5tefan iu (Roman)
(Dolj)
Bncem (Hotm) (Soroca) lad Caracal
Cernauti Cernavoda Corabia Constant a Curtea de Ai Cai Cetate (Dolj)
Wircu Dim berg M Abramovici B Clony
Cetatea Calafat C -Lung (B vina) Crawva
Lev Bernstein
Dorohoi
Popescu
Cornanski Marcu Rudich
Alex Bodeanu D Costandache
Nichita ccscu (Orhei) Wolf Schneider (T -Aries) Ion Popa
(Hotin) FAlticeni
Galati
www.dacoromanica.ro
N Flondor N Manicatide I
dr
Sanielevici
C C Teodorescu Marcu
M Glontescu
D StInescu D C Rosianu Petre Achimescu P P And-scu Fr Cohn A Cohn C Gheoi ghiu
Haim Veisencher
Nath Michelsohn Victor Enescu M D Margulius
mg G Deleanu Filip Stoicescu
Hida (Cojocna) Husi Hateg
a
Hotm
Contineanu Siegmund Akos
3atu Mare
P I Harangea
(Dorohoi)
Strehaia (M Ion Baciu Sibiu Augustm Sporl David Herscovici Moise Varticovslu Soroca D G
Lupeni F Frenk Lipcani (Hotin) Lespezi (Suceava) N Alexa
zan
M Filipescu
Slatina (Prahova)
N Dobi escu C Dumitrescu
Tg -Frumos Tg
Samuel Beck
Tg -Ocna Tecuci Tase Const-nescu Telenesti (Oihei) Tighina Grigore
I Copilovici Medgidia
D Stefänescu
T -Severn
P G Popescu el
Ion Popa Ovanez
Lapides I Sorocichiu
D Giurescu
T -Magurele F Parlitescu (I mita) C Voiculescu G Lupu Tulcea
Oravita Montana G Telescu
A Lifcm
Ion Vulcu
Orästie
C-stantmescu
Al
G Nedoiceanu Emil Herman
I Usisckin (B-sam) Elias
G Pohcher NV
Herta
Cottai
loan Vuia
Timisoara Blasian hiprian Socolov Tarutino (C G Moldovan V Teodorescu Uioara Urzicem G Nicolescu Carol Vemberg V Pui Emil Pop Vaslui C Cocorascu N Rizescu ea Trotusulm otopopescu D I Simian Grig Beldescu Doi nei Petre Isidor Bing mcea Petre igorescu S Nisis M
Panciu
Adolf
Neamt
Pucioasa R
R Valcea Roman (Orhei)
PRODUCTIA DE FONTA DIN LUMEA INTREAGA Statisticele americane dau privinta oductiei mondiale a fontei anul 1924, cifra totala 64 630 000 tone In ann aceast productie a fost In 1923 tone 471 , 1922 tone 51 938 000 1921 numai 700 000 tone, ceeace constitue cea 1924
Statele Unite Canada Marea Britanie Franta Luxemburg Germania Cehoslovacia lonia
1923
000 000
000 000 000 000
)
7
000 000
630 000
au produs
cari
la 1924 de la 1921 cu anul 1913 1922
000 000 000
1913
1921
000 000 000 000 000 000
653 000 000 000 10 000 000
458 COO 350 COO
000
371 000 000
471 000
In tabloul de mai sus nu
trecute
In tabloul de mai jos tari, cum a iat productia de fon-
000 000
Totalul
de
1913, a fost de 77 182 000 tone
000
000 000 000 7
mai mica productie din tot secolul al XX lea Producia
- totalul este mdicat
anul 1924 tru productia
tone de fon-
www.dacoromanica.ro
din lumea
pen-
340
SUMARUL ig
ARGUS
17
IN CAMPIILE INFINITULUI UN MUSAFIR AL SPATIULUI , ROMANII IN AMERICA
18
19
REFORMATORUL RELIGIILOR
26
CALENDARUL Ortodox catolic
23
protestant
27 51 51 52 53
oman Evreesc Anul 1925
DE REBUS MARIS (Istoria artei nautice) VAMAL IN 1924 MARE INVENTIE ROMANEASCA ) gean STREINE ROMANIA IN CIFRE (Tablou) DREPTUL INTERNATIONAI
55
Vau
AVIATIUNEA IILE AERIEN E AGRICOLA (1920-1924, OBICEIURI MORAVURI - Bucätai chmea7a) TABLOUL CORPURILOR SIMPLE COMERTUL DE ACUM CEL DE ODINIOARA PRODUCTIA INDUSTRIALA A pe cap de locuitoi (Tablou) DE AUTOMOBILE SOCIETATEA LEONIDA
& Co umt
65 66 75 82 83
85 86 87 91
93
DOUA MOMENTE CULMINANTE, pentru pacea Londra 97 STATISTICA VITELOR IN ROMANIA 1919-1923 (Tablou) 105 A
MARINA
107
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
341
VITICULTURA CULTURA POMILOR FRUCTIFERI IN BASARABIA, In vechi
113
COMERTUL NOSTRU EXTERIOR, Regmml
vele generale la sfarsitul anulm 1924 In difente pe cap de lo cuior (Tablou)
117
CIRCULATIA
SOCIETATILE PE ACTIUNI DIN tiul 1923-1924 a 756
123
exeici
a 874 soc industriale Bilantunle a 277 soc comerciale Bilantunle a 35 soc diverse nu
la Dec 1924 comerciale nou Societati industrible IMPORTUL ROMANIEI, 1921-1923 (Tablou) 1921-1923 (Tablou) EXPORTUL CAT AU CHELTUIT STATELE IN 1923, pentiu fiecaie locuitor (tablou) BREVETELE R M , cum se se anu INALTA MAGISTRATURA A ROMANIEI SUPRAFATA 51 POPULATIA, continentelor (Tablou)
124 128 166 206 220
222
224 226 226 164 165
204
223 229 234
TIPURI DIN LUMEA INTREAGA (Ilustiatn) PERSONALUL CENTRALEI COOPERATIVELOR TELEGRAF TELEFON, personalul activitatea FUNCTIONARII MINISTERULU1 DE INDUSTRIE STREIN IN ROM&NIA CORPUL DATORHLE ALIATILOR FATA DE ANGLIA MONEDELE MEDALIILE LUI CUZA IMPOZITELE PE CAP DE LOCUITOR 1685-1906-1925
236 237
238 239 240 241
(Tablou ilustrat) ARBITRAJUL IN DECURSUL VREMII 253 DREPT LEGISLATIE Dreptului 259 fundamentale 1906-1924 (Tablou flustrat) 269 SCUMPIREA REGULAMENTELOR (11 REPERTORIUL LEGILOR 271 Sept. 1923-27 Noernbne 1924) 275 MONDIALE DE CARBUNI 277 TEATRU NOASTRA
280
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
342
Pag
INGHETUL DUNARII, de la 1837 PUNCTUL DE FUZIUNE A
azi
NOASTRE
ce priveste traficul DENSITATEA POPULATIEI
281
CORPURI o
284
mternatio geografica) 285
NATION ALITATILE RO
MANIEI (Tablou ilustrat) MONEZI
FORMULE ALGEBRICE SIMPLE FILATELIA IN 1924 DE PETROL INDUSTRIA VASELE DE COMERT SUB PAVILION ROMAN CAMERELE DE COMERT PRODUCTIA MONDIALA A PETROLULUI SUPRAFATA GLOBULUI populatm
bmbile ce se vorbesc EFECTIVELE ARMATEI ZE CONSTRUCTIA MONDIALA DE VASE DE COMERT INGINERULUI
297 299 300 301
305
313 321
322
323 324 324 '325
FUNCTIONARII SUPERIORI AI MINISTERULUI DE FINANTE ORGANIZATIILE SFATULUI PRODUCTIA DF DIN LUMEA INTREAGA
www.dacoromanica.ro
'338
ALMANACH ,ARGUS
343
SUMARUL ANUNTUR1LOR Pag BANCA CHRISSOVELONI BANCA COMERCIALA ROMANA
2
BANCA DE CREDIT
ECONOMII Timi§oara BANK OF ROUMANIA LTD Bucureti ASTRA, FABRICA DE VAGOANE Arad I NACHT, SOC IN NUME COLECTIV
3
BANCA Bucureti CREDITUL EXTERN, Bucureltl BANCA NATIONALA A
7
Bucure§ti
ASTRA ROMANA Bucure*ti COMERTUL TECHNIC, SOC IN NUME SOC DE ASIGURURE GENERALA" Bucure§ti I ROTHMAN & Co SOC IN COMANDITA BANCA MARMOROSCH, BLANK & , Bucure§ti JACOBUS" CARTEA ROMANEASCA URANIA SOC DE ASIGURARE Bucure5ti PAUL DAICI
C HARMENINCi Bucureti SIMON ROTHENBERG, LEON EBNER FRATII SCHIEL, Bucureti
R R REDGRAVE & Co Ploe§ti BRADEA SOC FOR AJ-LEMOINE SOC PETROL-BLOCK, Bucure§ti KOULPY
PREJMARO, SOC ANON Prejmer ASIGURAREA ROMANEASCA, Bucure0
SA MARTIN FROMM DIMITRIE MARCULESCU, LEON ALTERESCU Ploeti BANCA H SILBERMAN BANCA IA*ILOR DE PUBLICITATE SOCIETATEA SOCRATES G AVGHERINOS
FRIGUL S A, Bucure§ti BANCA ELVETIANA DE DEPOZITE DIN ROMANIA THEODORIDI & BRITANIA ' S , Bucure§ti
S A, Bucure§ti BANCA MOLDOVA, STEAUA DACIA-ROMANIA
www.dacoromanica.ro
4 5 6 8 9 11
12
13 14 15 16
25
26 68 74 74 84 92 103 104 106 115 116 116 121
122 127 162 163
205 223 232-233
249 250 250 252 252 257 258
344
Pag BANCA COMERTULUI MOLDOVEAN Ia§i BANCA UNIUNEA ROMANA, Ia§i BANCA DIN PLOEM BANCA ROMANA DE COMERT DE CREDIT DIN PRAGA, Bucure§ti & , Bucure§0 KAMNER & JEKELIUS Bra§ov STEAUA ROMANIEI, SOC DE ASIG ,
SOC NATIONALA, Bucure*ti SOC AGRICOLA, CASA GENERALA DE
Bra§ov
SERVICIUL MARITIM
BANQUE BELGE POUR L ETRANGER, Bucure§0 CETATEA", BANCA ECONOMICA-COMERCIALA, Bra§ov BANCA ARDELEANA INDUSTRIALA COMERCIALA, Bra*ov SOC FORAKY ROMANEASCA P1oe§ti SOC Bucure§ti BANCA ANGLO-ROMANA, Bucure§ti FRATII SCHIEL, Bucure§ti SOC CREDITUL Bucure§ti FRATII STOLLWERK, Bucure§ti
258 268 270 270 271 276
276 298 298 300 345 346
347 348 349 350 351
352 353
354
SOCIETATE ANON PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR JACQUES PAUCKER, Bucure§ti SOC CONTINENTALA Bucure§ti BANCA Bucure§ti A FREDERIC CZELL, GRUPA DR WILHELM CZELL, Bra§ov
RAHOVA SOC AN PENTRU IND LEMNULUI, Bucure0 PE
355 356 357 358 350
SOLI
2
SOC MITA,
3 4
www.dacoromanica.ro
ARGUS
345
SERVICIUL MARITIM
SERVICE MARITIME DE L'ÉTAT ROUMAIN Les paquebots-poste du Seivice le l'Etat Rou main, par giande vitesse et leurs instalations dernes, offient au public le voyage le plus court et le plus confoi table
Les paquebots-poste desservant la ligne Constantza tantinople-e sont en correspondance Constantza port
avec les traans rapides No 803 (arrnée au port a 22 h 05) et No 804 (depart du port a 6 h 35) de et pour Bucarest Ces trams sont en coirespondance Bucarest avec les Simplon Orient Express de et pour Timisoara, Za greb, Trieste, Venue, Milan, Lausanne, Paris et Londres et avec les rapides No 201 et 202 de et pour Arad, Bu dapest, Vienne, Zurich, Paris, Londres, De Fetesti aNec les tiains rapides No 521807/810 et No avec wagons directs de et pour Lwow, Cracovie, Katowice, Prague, Vienne, Breslau, Berlin, van Hol-
land et Londres Les paquebots-poste de la ligne Constantza-Constanh nople-Jafia sons en correspondance a Constantza port avec les tams No Bucarest-Constantza (arivée au port a 14 h 40), No 826 Constantza-Bucarest (depart du port a rapide No 804 Constantza Bucarest 13 h 45) et avec le depart du a h 35) Les hams No 825 et No sont en espondance a Fetesti avec les rapides No 502/843846 et No 845/844/ Prague, Lwow, Varsovie, Dantzig, de et Vienne et avec agon direct Constantza-Varsovie-Dantzig Le Uain rapide No 804 est en conespondance avec le tram rapide No 809/808/51 avec wagons duects de et pour Lwow, Cracovie, Katowice, Breslau, Berlin, Hoek van Holland et Londres et a Bucarest avec le Simplon Orient rapide No 201 Express et le Les billets de I-ere et II-eme classe donnent droit a la nourriture a bord, vin non
Les enfants entre 4 et 10 ans payent 75% du prix des billets de I ere et II eme classe et 50 % du prix de classe
-
Les paquebots-poste du Service Martime de l'Etat Roumain possédent aussi des cabines speciales et de luxe les couchettes de ces cabines est perm, en dehors du prix de age, des suppléments de 10 % 25% Une reduction de 10 % sur le prix de age simple, de I-ere et II eme classe, est accordee aux families composées
d'au moms trois personnes adultes Les voyageurs de commerce et les arhstes de benehcient d'un réduction de 25% LIGNE
CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE-LE PIRÉE DE CONSTANTZA TOUS LES MARDIS
LIGNE CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE-JAFFA LIGNE DE CARGO-MARCHANDISES POUR OCCIDENT
www.dacoromanica.ro
etc.,
,ARGUS
346
BANQUE BELGE
CETRARGER
ANONYME
FILIALE DE LA DE AU CAPITAL ET RESERVES DE FRS BELGES 338 384 143 CAPITAL PROPRE ET RÉSERVES FRS 121 850 000 SIÉGE SOCIAL BRUXELLES 66 RUE DE COLONIES CALEA VICTORIEI 11
SUCCURSALES EN ROUMANIE M
AI L A
B
MEMBRES DU COMITÉ DE DIRCTION JEAN JADOT President du Conseil d istration du Conseil CHEVALIER DE WOUTERS Vice ALEXIS VAN DAMME istrateur Délégué PAUL RAMLOT istrateur Dqégué BARON CARTON DE WIART istrateur EMILLE FRANCQUI istrateu
SUCCURSALES & AGENCES ANGLETERRE LLEMAGNE - COLOGN E
ROUMANIE
PARIS
BUCAREST, BRAILA
ETATS-UNIS - NEW YORK PEKIN SHANGHAI TIENTSIN HANKOW
CONSTANTINOPLE
EGYPTE-
RE
E
avec létranger)
Bureaux cotonmers (ne trallant pas TANTAH ZAGAZIG
MINI EH
ALLA EL-KEBIR MAGAGA I-SOUEF ET-EL-GAM H
BANQUES AUTRICHE - Wiener
VIENNE Sucursales s Inn Bregenr Bruck s Mur Dornbirn Graz Innsbruck nlagenfurt Leoben Linz s D R idkersburg Inkreis St Pollen s Steyr Villach Volkermarkt Wiener Neustadt Wolfsburg
de
BULGARIE
Succursale
Roustchouk
internacional
MADRID Suceursales
y Comercio
Aguilas Alicante Aysmonte Cadiz (Cadiz) Caravaca Lorca (Cartagena) Cieza Elche Hellin Huelva Isla Murcie (Murcia) Orihuela Puerto de San a Maria San Fernando de Barrameda Séville (Sevilla Totana Veda
de
MAROC
y Comercio
MELILLA (Lone Espagnole)
HONGRIE Wiener Bnnic-Verein
POLOGNE - Société
BUDAPEST
de
Pologne
VARSOVIE Succursales Bielitz Biala C-acovie Krakau Drohobycz Lemberg Lwow Leopol Przemysl Stanislau Tarnow Teschen
ROUMANIE
TCHECO-SLOVAQU E
Wiener
(Cernauti
Allgememer Bbhmischer Bank Verem
PRAGUE Praga Praha Succursales Bodendach s E Bratislava (Budejovice) Friedek Pressburg Brunn Brno Brux Most) Budweis Mistek Frydek Krnov) Karlsbad (Karlovy Vary Ostrau (Moravska Ostrava) Marienbad (Marianske Lazne) 01 mutz Olomouc Pardubitz Pardubice Pilsen Plzen) Prossnitz Reichenberg Liberec sE Schonau Teplice Troppau Warnsdorf Varnsdorf Svitava
ITALIE Wiener Bonk-Verein BOLZANO (Bozen MERANO Meran
Wiener Bank-Verein
YOUGO-SLAVIE
AGRAM Zagreb) BELGRADE Beograd
du
SARAJEVO Succursales
de
Banja Luka Bijeljina Brcko Mostar Tuzla Agences
Bihac Oerventa Doboj Gradiska Livno Boa Novi Boa Samac Travnik Visegrad Zenica
www.dacoromanica.ro
RLMANRCH
347
CETATEA" BANCA ECONOMICA-COMERCIACA, S A 000
Lei
i
CAPITAL
- ELEFON No 3/40
5/19 -
SO V, Palatul Continental, Odorhem
de vide)
oplita-Româna, Rupea, Gherla
(
OF AM CETATEA
AGENTIE
A, Wall Street 44, New-York FOREIGN OFFICE Wall Street 44 New York
FACE ORI-CE OPERATIUNI DE PE
procentele cele mai bune CECURI orasele AMERICEI DE NORD
CETATEA DE GRANIT", S. A PENTRU EXPLOATAREA de CARIERE
MINE
CAPITAL LEI
000 Dealul Manole, Harsova, Cearr-Tepe,
CARIERELE
Epura
Furnizoare a mardor etc pentru monumente ro§u, gris,
Central Directrunea de
de lucran edilitare, pavagli, edificu
negru-rival granitulur de BANCA
BUCURE$TI,suc BANCA CETATEA Palatul
Bulevardul
www.dacoromanica.ro
348
BANCA SOCIETATE ANONIMA -
Telefon 651, Devize 621
CAPITAL SOCIAL LEI Preluare
000
de depuneri pe pe conturi
de
Transactium In favorabile la Intreprinderi
comermale
s SIEBENBORGISEHE INDOSTRIE
G.
KRONSTADT Telefon 651, Devisen 621 -Telegr 1NDUSTRIEBBANK"
AKTIENKAPITAL LEI
000
Ubermmmt Contocorrent und Uberweisungen im In und Auslande, zu den günstigsten Bedingungen. sich an Industrie und Handelslagen
unternehm ungen
www.dacoromanica.ro
ARGUS
349
SOCIETATEA
JOEY DIRECTIA: Bulevardul
7
Telefon 694 ADRESA TELEGRAFICA RAFOR" - PLOESTI Id:
SONDAIE IN Petrol, Cärbuni, Gaze naturale, Minereuri, , la cele mai mari adâncimi once fel de terenurl,
MODERNE prevAzute dispozitive pentru extragerea de sâmburi (carote) dela once adâncime dela sistemul hidraulic pentru trecerea obisnuit la sistemul rotativ sau canadian uscat
pensalvan
Execuitä: PUTURI once terenur
DE
GALERII
DE PETROL
cele mai moderne procedeuri (congelare, cimentare, )
ca
de
de sondaj
www.dacoromanica.ro
goale, etc
ALMANACH ARGUS'
350
EDILITATEA" DE STUDII $1
SOC1FTATE
CAPITAL SOCIAL
000 LEI
Str Brezoianu 44
Sediul In BUCURESTI la
Tel 27 38, 9/92, 79/52 5 Bravul 71 Telefon
B
Str Str Str
17
Prelungirea Dorobanft 62 prope de
le
de
de went
alte articole
Arhitect
PETRE
Aaministrator d legat DIONISIE GERMANI Director General HENRI THEODORU Inginer $1
CONSTRUCTII DE ORICE NATURÁ edibtare
cu
canalizgri,
abatoare,
hale frigonfere, pavaje, parcelgn cartiere locuinfe eftine de planun etc BETON ARMAT Urine electrice ludroelectrice cderi de ap poduri tuneluri ferate
de fabric'
ateliere, etc
contractate pentru autontsti ultimu 3 am ca 240 000 000 care executate ca 160 000 000 lei
CONSTRUCTIE
oragelor Crmota pe Bumbetz Pod de peste
de
in lasi,
in
de in
(te EXECUTATE
Uzini electric t postul de egalizire Floresti (Prahova) (beton armat) klimentarea a or idem a ap prin de Biag idiru kezervoare apa mare capacitate beton armat la Braila Govoia ipa beton armat rite constrm la aeroportul Baneasa vago me tie
de
Pay
in
dela
t
EDILl
apartamente pentru CF Piatra-Ult Difente la normale din Tecuci R irlad
Pavilioane
secundare Muntn P
mat la
Vaslum funMonument,
fete RM
www.dacoromanica.ro
S
Belvedere
etc.
ALMANACH ,ARGUS
BANCA
GLOSOCIETATE ANONIMA
SEDIUL CENTRAL BUCURETI Capital deplin varsat Lei 50 000 Adresa telegrafic
ANGLOROUM
AGENTIE GALATI FACE TOT FELUL DE
DE
a BANQUE INDUSTRIELLE ET AGRICOLE DE
toate
sucursale In principale din Ceho-Slovacia PRAGA,
Banque Industrielle Budapesta
Erster Kroatische Gewerbe Bank A. G., Zagreb.
/"..mTa www.dacoromanica.ro
ALMANACH
352
FRATH SCHIEL TIMISOARA Str I C
BRASOV BUCURESTI Str Fântânei, 50 a § Str 7
2
i FURNISÄM cu TERMEN SCURT
PRODUCEM
MORI SISTEMATICE i TARANESTI pentru ORICE PRODUCTIUNE
INSTALATIUNI pentru TRANSPORTUL de CEREALE
ORZUL MOTOARE pentru ORICE COMBUSTIBIL TRANSMISIUNI de FONTA INSTALATIUNI pentru
REPREZENTANTA GENERALA UZINELOR GANZ &
- BUDAPESTA
,
VALTURI DIAGONALE
i
SIMPLE pentru
MORI
MOTOARE de
LOCOMOBILE cu FERESTRAE de APA
MASINI pentru INDUSTRIA CERAMICA PROECTE
i
a www.dacoromanica.ro
I
353
:
SOCIETATE ANONIMA ROMANA PENTRL
DESVOLTAREA INDUSTRIEI MINIERE C
67/32
Telef 39/41,
BUCURETI - Strada
SOCURSALA
28
(DIRECTIA MINELOR, SECTIUNILE DE MATERIALE, ASIGURARI, CONVENT% ETC) Telef 67/52 CAPITAL SOCIAL LEI 550 000 000
Morem, Ochiuri, Runcu, Verendin, Ilba,
Tepe, etc
cont propnu
terenurt petrolifere, etc de petrol (Aurora"
biecte
miniere, redevente proprii, etc
Q
produse petrolifere
de avtatie, pentru automobile motoare, petrol lampant, pá pentru combustibil, minerale de prima cahtate, cupriferä, galená, etc
Q
23
www.dacoromanica.ro
ep
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA ANONIMA PENTRU
50-12,
Telefon
PETROL LAMPANT PETROL WASHINGTON
BENZINA PENTRU AUTOMOBILE BENZINA FARMACEUTICA ERNI
44-26 PACURA DE ARS PACURA DE UNS CARELE PENTRU CALORIFERE ULEIURI MINERALE VALVOLINE
TMOOATRO
INDUSTRIALE
SMOALA
: Alexandria Arad
Campina
Bacau Bailesti Bazargic
Chisinau Constanta
Bibe5ti
Craiova
C
Barlad
Bucecea Bucuresti
Slobozia
Hu51
Smardioasa
Medudia
Targoviste Tg Frumos Tg Jiu
Oradea M Pascani
C de
Braila
Giurgiu
P Neamt
T T T
Pitesti
G
Fälticeni Faurei Filiasi
Burd meni
Bucov
R Sarat R Valcea
a
Urzicem
Roman
Buzau afat
Gäesti Galati
Silistra
DEPOZITE pentru Alexandria Arad Bazargic
CChral
Burdujeni
Fal Focsani
: Roman
au
IStr V Boerescu
G
Silistra
R R
Tecuci T T
Vaslul
BUCURETI Str Jovita Str Salvator PreL Grivita sunt producliamarelor ratinärii
STEAUA ROMANA" CAMPINA ASTRA ROMANA" PLOETI
ROMANO-AMERICANA" PLOEVFI-TELEAJEN
www.dacoromanica.ro
Marea Toti Morarii AteliereleMecanice Se aprovizioneazi cu Materiale T
ICE MECAN ICE
SANITARE
Carele de Transmisiune
ril de fer Pietre de Moan ze
Tevi
Asbesturi Impregnate Ventile Pompe de mana Pompe de Pompe centrifug ale
Sits de Matasa Bergmann
Ampermetrii, Voltmetril Dinamuri Electromotoare
Muni de Dinamo
Electrice Closete, Lavabouri de Fonta de Plumb de Tamplärie
Motoare Diesel" Motoare de Benzina Raboteze
de Frezat
A
JACQUES PAUCKER BIROU TECHNIC BUCURESTI
MAGAZINELE PRINCIPALE DEPOZITE SUCURSALE TIMISOARA, LERNÄUTI, SOFIA,
Strada 27 Apostoli 74 Strada 6 Strada I. C. Strada Puschin Strada lancu Flondor 28 Soc
www.dacoromanica.ro
Exanb
33
A
KERN & Co. Strada Lipscand-Noi, Str Miron
CLUJ- Str. No 4 82-Adresa
7
FERROKONTINENT
Furnizeaza din Uzinele WITKOWITZ" din Statului POOBREZOYA" etc.
TUBURI PENTRU SONDAJE
procedeul Mannesmann sudate patent gaz de
TEVI DE CONDUCTE pentru once presmne
TEVI DE GAZ sudur
APA
sudate
Tevi Fierbätoare, Fittinguri, Cazane, ezer re de Fier bare,
neagrá
Instrumente
galvanizatä,
ate de sondaj
DEPOZIT PERMANENT IN Strada MÄRFURI No. 20 NORIS") dosul
www.dacoromanica.ro
,
150 000 000 000 000 000
AL
BUCURESTI, Str Lipscani,
SEDIUL CENTRAL
\
CLUJ, AL
,
PI
OR(
oc BANCA
U Sf Soroca,
Economu,
de
URSA1
Oradia-Mare, Jimboha,
Reca, Vinga, Fâget,
Ciacova,
Mare,
BANCA PETRODAVA, BANCA
FACE
,
OPERATIUNI DE BANCÁ
611111114'" 141114111111111r www.dacoromanica.ro
3
CZELL GRUPA
WILHELM CZELL Str PR CAROL, 36 - Tel 40 do
do BERE FABRICELE do
PIVNITELE do VIN SUCURSALE
Sibiu, Cristian, Ora5tie,Oradea Mare, Satulung, , Georgern, Râmnic
-
-
LIKORFABRIKEN WEINKELLEREIEN
FILMI C Klausenburg, Hermann
stadt, Neustadt, Foga rasch, Brovs, dein, Siebendorfen, TârSäc Georgern, R Vâlcea
FRIEDRICH CZELL &
GRUPPE Dr. WILHEM CZELL ZENTR ALE
KRONSTADT Pr
www.dacoromanica.ro
- Tel
H
RAHOVA" SOCITATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA
LACK, BLAU & Co. CAPITAL COMPLECT
BUCUREVI
TELEFON 23/28
STRADA
TELEGR
TAMPLARIE
DE
DE PRIMA CALITATE
DIN
MOBILIER
de ori-ce esenta
LEMN
DIN
pentru Instalatiuni Bodegi, Farmacii, etc
complecte de DEPOZIT
asortat
totdeauna
DE
material de dimensiunile furniza din depozit prompt once
esentele DE
DIN
fabrica a celui mai bun produs din scanne, garde salon
antreu, etc., etc., etc.
cinema-
de
de once fel
DE
LEMNE
BINALE
INORIJIRE
ORICE
MOBILI
U
AJ GARA
NIE DE
LAZI
000 000
LEI
DE
FO(
OFERTE
vagonul
cu mia tran-
sportate LA CERERE
www.dacoromanica.ro
toate
www.dacoromanica.ro
ALMANRCH ,ARGUS
SOC1ETATE
000
CAPITAL LEI SEDIUL CENTRAL
BUCURE$TI.
STR. UPSCANI, 17 0
TARA
IN STREINATATE
4NT 1,
4ILA,
C
TANTINOP OLE,
J, 0
0
BANCI AFILIATE
I S, Chrissoveloni & Montaigne
,
58 Avenue
VI EN A, Chrissoveloni Bisteghi & Co 5 Canovagasse
Face once pubhce
-
fmanciare
de
Vânzän de efecte
actium - Comptun corente,
Emisium de Cecun pentru
de Credit stremátate
I www.dacoromanica.ro
RRGLS
2
BANCA CAPITAL SOCIAL LEI
000,-
REZERVE LEI
260,46
SEDIUL CENTRAL
BUCUREVI.
- Str. SMÂRDAN, 3
SUCUR SALE
BRAILA, BAZARGIC, CONSTANTA, CRAIOYA
i
ISTRATIE. BRÂNCOVEANU
CAMILLE BLONDEL D-nh P M P CHEYSSON, J N CHRISSOVELONI, JEAN R HALFON, A MoCSONI, S MORUSZI, AL OTTULESCU, P I VASSALOPULO, RENE VILLARS ED WIENEtt FACE TOT FELUL DE OPERATIUNI DE BANCA ADRESA TELEGRAFICA
COMRO
www.dacoromanica.ro
3
u
I
66 ECONOMII, S A
DE CREDIT
TIMI*OARA
FONDATA IN ANUL 1885
\
IL
TIMI$OARA
2
CAPITAL SOCIAL AT FOND de
000 Lei
CAPITAL
Lez
000 000 Lei
DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE
peste
h
130.000 000
Lei
Str General Dragalina No 3 Bulevardul Berthelot No 21 No 3
SUCURSALE IN
iBuzias, Detta, bolia, Periam IN PROVINCIE Vinga, Sannicolaul Mare Banca Granitei S ,
de Ecode Credit
Banca
Economn,
AFILIATE
Banca Berzava S A, Banca de Credit Comercial& Romana, Fäget Soc Comercial& Pallas',
s p a,
SA
de
a
icotage INTREPRINDERI
a a
, 7
7
B
7
a
ciald
1"
de
AFILIATE
a
1,
7
a Laploatai ea
FACE TOATE OPERATIUNILE DE STRXINÁTATEA SECTIUNE
RELATIUNI CU PENTRU AMERICA D
de
General
OPREA
Dr AUREL COSMA Menistru)
a
510 18
0
www.dacoromanica.ro
Comer'
511, 18
18
depo-
,RRGUS'
4
Capital deplin värsat : Lire Sterline : 300.000.00 SEDIUL PRINCIPAL LONDRA E C 3 16, Gracechurch Street
SUCURS LA BUCURETI Victoriei, 11
--,
COM1TETUL CENTRAL Sir H. A. Lawrence,
General the
E. W. H.
Esq.
Lord Oranmore and Browne, K. P., P C
Lieut.-Col. Sir
B
C.
de CERJAT, Esq
Stern K. B. E.,
M. G.
BANCHERI LONDRA
BANK
ENGLAND, Glyn, Mills & Co
DIRECTOR GENERAL D-nul HERBERT LOCKE DIRECTORI LA BUCURE*TI D-nul ALEX LUCASIEWICZ, Director H R. SALTMARSH M FRANKEL, Directori adt D-nii AL FRIEDMANN E 39G
www.dacoromanica.ro
ARGUS
5
ROMÄNÁ de
PRIMA
i MOTOARE
SOCIETATE ANONIMA
DIRECTIUNEA Adresa telegraficá
Adresa
VAGONASTRA"
Str Lascdr Catargiu, 11 Uzine
VAGONASTRe
D
o A VAGOANE
de vagoane de persoane, de
Ori-ce
D
O
.
de lux, vagoane cisterne de spirt, vechicule industriale, forestiere agricole, constructiuni de fier, i nituite, piese de ma5ini stâlpi poduri, piese sdrobitori de de fier, burlane de de metal
sondaj, cazane, rezervoare pentru spirt, petrol
de once
marime Piese de vagoane cisterne normale
pentru vagoane
SECTIA MOTOARE tone Autobuze, camioane cisterne, automobile, 350 litri
capacitate, automobile cu de in cendiu, automobile stropitoare, strunguri de
de 1 000, 1 200
1 600
ma5ini de de 15 35 , motoare cu benzina, locomobile, ferestrae cu motor de DEI
L
CERERE
www.dacoromanica.ro
O
,
prese cu excentric, grupuri electrogene,
OFERTE
o
o
6
L NACHT IN NUME
BUCUREVTI B
U
:
Str
:
Str. L A B I R N T, 80
26
C A. ROSETTI, 7
2929
20
Regele Ferdinand, 22 Str
P
35
Str Memorandului, 2 Bulevardul Carol, 4 Strada Dogariei, 43 Schelhnggasse, 6 Rue du Temple
TELEGRAM METALNACHT
METALE, FERARIE EN GROS
www.dacoromanica.ro
7
BANCA ROMANEASCÁ SOCIETATE
CAPITAL
IN ANUL 1911 FOND DE REZERVA 395 000 000
SEDIUL CENTRALEI
SUCURSALE
Bazargic, Brasov, CetateaChisin5u, Club Constanta, Craiova, Galati, Ismail, Oradia-Mare, Satu-Mare, Sibiu, Tighma, Tulcea Soroca,
Arad,
AFILIATE Banca Almajului, Banca Bacäului, Campulungul Moldove-I ung in t) Banca de Credit & Industrie, Banca Comercialá & dustrialá \ -
Banca Corvineank I Banca Creditul Dobrogei,
Banca Creditul Prahovei,
Banca Economului, Banca IasiIor, Banca Maramuresank mahei
Banca Mehedinfului,
I
-
Banca Petrodava, P Banca
Banca Rädäutdor, Banca Banca natului, I Banca
a Baa
rientului, Banca Sebesank
Banca
Banca Durostorului, St!
Banca
tefan-ceI-Mare,
Banca Suceveana,
FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA sCRVICIU SPECIAL PENTRU RELATIUNI cu 593
www.dacoromanica.ro
8
CREDITUL EXTERN Capital 60.000 000 Lei. Prima einisiune
000 Lei
COMPLECT
Str C A
p 41116
37
I
EXECUTA ORICE OPERATIUNI DE BANCA :
Furnizeaza din depozitele sale ce reprezinta Materiale de cale
dela fabri
normale
Mate-
nale pentru atelierele de de locomotive vagoane Fier de beton armat Traverse I, Fier rotund supenoare Meta le de once format dimensiuni Ma$ini scule pentru ateliere mecanice Ma$ini pentru industna lat,
complecte
ma$ini pentru fabncarea
mizilor Explosibile capse fitil pentru industrille Komnick" Aparate pentru miniere
apei sistem Neckar" Aparate telefonice, centrale telefonice automate Instalatii de laboratoare Produse dentisticd chimice Instrumente pentru
-----.....-.....--ab..--.
DL
LLI
PRODUSFLE
I
'LA
IF
VINDE CEREALE POSEDA
de I
de
INTREPOZITE
,
de
MAGAZINE PUBLICE
GARA DEALUL
- TELEFON 41 79 -
www.dacoromanica.ro
OC KS
BUCUREVI
000
LEI
CAPITAL SOCIAL REZERVE LEI
67 BANCANAT
ADRESA
MEMBRII CONSILIULUI GENERAL D nul M Oromolu, Guvernator
T. Cäpaanovici, Vice Guvernator
CI »
»
Director
Oscar Kmacescu, » Stroescu, Saligny, Pre5ed Consil de Cenzori
N. Bllänescu,
Cenzor
C
G Georgescu, Leon Sculy
Gr. A Eremie, Zeuceanu,
»
Cenzor Cenzor »
D Gheorghlu, Secretar General
provizorm Comisar al Guvernulm
Cs SUCURSALE
CRAIOVA, GALATI, IA$I
Bazargic, Botosani, Brasov, Caracal, Focsani, Constants, Ismail, Giurgiu, Husi, Lugoj, Mare, Platra-Neamt, R R Roman, Satu-Mare, Sibiu, Silistra, Sighisoara, Slatma, govite, Tg -Jiu, Tg -Mures, Tecuci, Timisoara, Tulcea, TurnuMdgurele, Turnu-Severin, Arad, Cetatea
15063
www.dacoromanica.ro
RLMANRCH
o
ASTRA
SOCI ETATE ANONI MA
CAPITAL LEI 450000.000
LAMPANT, ULEIURI MINERALE DE PRIMA CALITATE a se adresa
Pentru comenzi in interioruI
SOCIETATII ANONIME PEN TRU
DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLEULUI BUCUREVI, GENERAL BUDIVEANU, 11 bis
Pentru
destinate exportului
a se adresa :
SOCIETATE
ONIMA
BUCURETI, Strada PARIS No.10
www.dacoromanica.ro
ALMRNRCH ,RRGUS
11
0000( 000000
COMERTUL
8 8
SOCIETATE IN NUME COLECTIV PROPRIETARI
B SONNENTHAL & OFICIUL ECONOMIC AL ROMANIEI
BUCURESTI - BULEVARDUL CAROL No 7 MARE DEPOZIT DE
MASINI, UNELTE
SCULE
REPREZENTANTA GENERALÁ a URMÄTOARELOR CASE Sachsische Werkzeu maschinenfabrik Strungun de precizie Chemnitz Ma*ini de rabotat
BERNHARD
AKO
ER
de
VerkaufsgememschaSlat
Auerbachwerke in Dresda
AUG MEISSELBACH BISCHOF
Wurtembergen
ca
Maschinen-
fabrik in
Strungun revolver Masmi de frezat Masini de Filiere universale
Mawi de speciale
WILHELM SCHWERTFEGER
automate
Werkzeugmaschinenfabnk, Wiesbaden
8
IOHAN KRALL Apparate, Wien
electr
Ma*ini electnce de gäurit
BOLEY &
Ma*ini pentru me-
JOH. BURGSTALLER
Ventilatoare, Forje, etc
M. H.
Macarale, Vinciun, etc
finä
Maschinenfabnk, Esslingen Maschmenfabrik, Wien
Gm bH Hebezeugfabnk, Hannover
de filetat mici, Berliner Prâcisions Werkzeug frezere,alezoare,bur& Maschinenfabr Berlin-Charlottenburg ghiuri p ghevint, etc Schmirgelwerk Pietre de polizor KARL HINNE htz Ehrenberg
FLECK & Co &
Messwerkzeugfabr Aschaffenburg a M
Instrumente de mäsurat
www.dacoromanica.ro
8
LMRNRCH
12
GENERALA" GENERALE
SOCIETATE ROMÂNÄ CAPITAL SOCIAL DEPLIN VÄRSAT LEI
000
0
-
la finele anului 1923 de la Societln Daune plätde In 1923 Asigurän asupra vigoare la de
Daune
53 31
-
102 1923
44
591
0 BUCUREETI -
SEDIUL
UNIVERSITATII
REPREZENTANTA REPREZENTANTA
in toate
Pentru
Nicolae
TELEF
12
23
IN BUCURESTI
No 4 - Telef 5 13
IN BUCURESTI
No 31 -Telef 54 56
din vechml BIROUL TECHNIC IN CLUJ
No 3
Proprie)
Transport
contra daunelor de
Fluvial Mantim
Terestru AsigurNrile de transport In mod special de cutre Central Transport" din Bráda, Str Traian No 8, Palatul Generales de Sucursala Central
Str Paris No
de dupá combmatiumle cele mai avantajoase
bonificare de 3% asupra primelor de caz de moarte mixte st.utirea de plata primelor caz de invaliditate Astgur8ri de Rente etc Pentru folosirea largi a muncitormui Generala" a trodus Populare, exammarea medicalä de accidente Asigur5n
Individuate restituirea primelor, , pentru de de pentru industriale de obiecte proprietatea automobile, precurn contra contra stricaciundor accidentale ale automobilelor a exploziei includerea furtului, incendiului
de furt gospodgru, casse de contra jefutru
La
(curlers), etc
Asigurân de geamun Vitrine,
firme
Prospecte
pe
etc
once
www.dacoromanica.ro
la cerere
13
IN COMANDITÄ ::.:.:
FERERIE, MAINI,
: ARTICOLE TECHNICE
EN GROS
:
EN DETAIL 88
Telefon
IROCO
Acir
- STR
No
141 527
30000000000000000000000000000000 0000000C
www.dacoromanica.ro
14
SOCIETATE SEDIUL IN
BUCURE
Strada PARIS No 4
I
Adresa telegrafica BLANKBANCA"
CAPITAL SOCIAL DEPLIN
LEI 125 000 000
REZERVE LEI
000
LEI
SUCURSALE IN PARIS Place
IN I, 42,
Sf Anton (Gura Oborulut)
NEW
ARAD,
CERNAU
GALA
CONS Ismail, Mare,
TA,
20
COIVSTANTINOPOL, Han, Stambul
K, Broadway,
No 33 WIENA
ALBERT BLANK 6,
Nr 6
Co
Mure
OPERATIUNI DE BANCA C URI
SCRISORI DE CREDIT COMERCIANT1LOR SI SAFE, etc 592
www.dacoromanica.ro
41
A
,f ' -4
.7
A
'! aw www.dacoromanica.ro
A
.
%
,ARGUS
16
CAPITAL LEI INSTITUT DE ARTE DIDACTICE
ROMANE
000 STRAIIVE, REGISTRE
FURNITURI DE BIROU, LITOGRAFIE, TURNATORIE DE LITERE CARTONAGE DE
Atehere speciale pentru fotografie DEPARTAMENTUL GALANTERIEI Arhcole de vomj Truse,
de piele pentru Doamne, Bronzun,
Statuete Cnstalun Portelanun SECTIE DE
DIRECTIUNEA
Edgar
BUCURESTI
4
INSTITUTE TIPO-LITOGRAFICE ARTE GRAFICE CONFECTIUN1 DE
Soseaua Bonaparte, 68-72 BUCURESTI
I
CL UJ
BUCURESTI
TIMISOARA
Bulevardul Strada Paris, 16, Calea Mo
3-5
2-
(Sfetea) No 14 16
Strada Tepes-Vodá No 2 DE DESFACERE Bulevardul 3- 5 Calea MosiIor, 62-64 12 (Libr Joanitiu) Strada
No 7 Strada Eugen de Savoya No 7 SOCIETATI AFILIATE din VALEA
REPREZENTANTE 38S
. www.dacoromanica.ro
,ARGUS
17
9
VEDE
TOT
TOT CONTROL-PATRUNDERE-CLARITATE
COMERT
INFORMATIUNI
INDUSTRIE
ANTE
STATISTICI ANCHETE
TUDII
AGRIFULTURA
SINGURUL ZIAR ECONOMIC DIN TARA
ARGUS"
ARGUS" EDITIA ZA
APARE ZILNIC
ORGAN ECONOMIC ROMAN
IN 6, 8
PAGINI
CU ARTICOLE SEMNATE FINANCIARI SI ECONOMIST! ROMANI
APARE
FIECARE
DE CEI MAI
ZILNIC rezul
CEA MAI
DOCUMENTARE
CELE MAI EXACTE INFORMATIUNI
Poli
de a
probate
Cesium
Ga
DARI DE
COMPLECTE
PRECISE ASUP RA ECONOMIC E
Acte de Acte dotale
popriri comanda mente
REDACTATA DE CEI MAI DISTINSI
Firme
AI ROMA
strate
E MATERIALUL U UI INFORMATIV AL DISPUNAND
Arenddri
A R G U S"
etc
ratorn
etc REZULTATE
CONVOCARI
EDITIA ZA A R G U S"
$1 CONSILII
DE
BURSELE STRAINE 51 DIN TAR A
ESTE
COMERCIANT 51 INDUSTRIAS DIN
STRAINATATE CU INTERESE
TARGUL EFECTELOR
ROMANIA
AL DEVIZELOR
A RGUS"
DE
APROAPE V I AT A
$1
ULTIMELE EVEN IMENTE INTERNE $1 EXTERNE
CIAN INDUSTRIALS ROMAN CU
ORICARUI
INTERESE
STRAINATATE
2
www.dacoromanica.ro
18
IN care strälucesc deasupra capelelor asemenea unor fulgi de
Nebuloasele ce, siderale,
projunzimile
apar
ce su lummos sunt desffoara pe cer, pe care ochiul omenesc nu se poate stura s le ire
Dar dincolo de
cer
dele färä
ale
In
fnc alte
stele
ca
Nebuloaseie - Calea laptelui - Meteorn
-
Nebuloasele noptile foaite seruhe vedern pe cer, ici fulgi de ce a noun fondul mai bia se luneta fulgi avem unoi multicolore, pietie cele mai teem unele smule par marele br al
tea sunt Nebul9asele Ce era hunt ele ca sora lea laptelul, compuse
ele
e, Ca
de stele at it de tiimet decat o slaba
ne
Sau dupi in formatie9 T sunt lumi nu a fost
Calea
a ului, toate tirnpuille
menuloi zeiloi ,
la palatul
pe
genda de
Acolo
stele at inc it ni se p
mea76 o Soarele nostiu, cu tot
-
sunt
e
putin le conduce parri tea matemiale
51,
la 400 km
aceste fugitive o
de
toi-
a,
ul
e
mi-
de
sunt son
e sti ibat
de mii de
a De unde
inz indu-
pot parcui
i o
una -
nar ice
cam
stelele
ito
lumiloi apuse
cometelor sunt a- osemmte ale
www.dacoromanica.ro
-
un
re colt al ce unnersului actral9
rule
compun Calea laptelai apioape in planul al al
tel tic
a-
,
asteroin
(le
it un im-
decadenta,
de topa7
din ne
lunimo
pi
spatiul sa ca
Milmane de nostru t tile supuse m pentru
ti
dintie
ne
ale Sf Laugiatioase , ent nu sunt stele lucesc deasupia capetelot noastic,
Le
La e
stia,
de pi
E lupta contia fugului ce cupiunde tot
L legea
condu
cea mai
nebuloase,
pel ceptibil
oa
laptele incepu
din
-- mica ca msectele- nu e
m
nu
e t Junona laptand pe le, copilul a muycat
in
ca regele colo ca o
e9
miste-
ele sunt acum in
Drum ui
clecedati
UN MUSAFIR AL SPATIULUI Apropierea planetei Marte de a fost, 1924, pentru un mare palpitant eveniment Din milioanele de astre, care populeaza imensitatea infinita, nu se prezinta, slabilor mai bune pentru a fi observat, lumea
ca roiatica planetä
zeu
pämântul
Marte Planeta Marte
globun ale
Mute
de
Oibita
altul a o
000 km -
de dL mimai
ne
tai e
este
e
diumunle se de acuste
jmul
de attactie, distanta
icelmasi fost ele
descne o
constantd
sunt eliptsce
suntem
de
A fost un 1800,
Wute
-
pentru
ast nu
fusese
de
de
h 2000 obsene studieze de h o mica aceastá a spade al no$tii tiulm care, Soarelm
h 228 000 000 km limp de un 321 de zde,
iproape
la 149 500 000 km
an, se
exact
Mute,
cea
mântul
-
lume avem
-
ele
a
nusterul, savanat
observatmul de
a lor
lume
isy, de cmcizeci de am,
Somele,
Totut
de
lime
Mute
e
e
Somele)
- se
Despie
euuWnite decât
in lime
zice
ese
de
Conjunctie Cand Pámantul,
- se
avizi
a
se zice Soarele) gäsesc,
Când,
copul se mtea
o
semne lunnneazd fhelinle observato vede contmen
, canale cea mai aproma- te, polaie tenoase Aceasta s'a albe, tonun rosntice, manifestAn h 23 August tiecut, www.dacoromanica.ro
captivante ale unet vieti
de secunda
auolo, o
Se
lume a
41 secunde Ast-
Tot 50 de ant,
atea 94 Pe
succestunea e apioape aceea5,
anti a
avea
fel
de
lungi deck pe
37 minute, 23
zile, 23 o
686 30
Anotimputile
24
se
ce nu
este
cu a
la 15
65
sau Pentin toate ceste fapte obselvate sunt
Nu e o viatä totul alta
fund ile Pámantulm,
totul
lin
de cele pe
ceastä
ce fel de funte
astionomi spun
pe
la starea viata se
de
ge du
Puna,
nostru un apioape
de
lapte
ute e
un mediu e de cand viata supenoate cul atotpu-
credem me
de
-
nu s'au apioape fixe,
acestea,
su-
e solidg, nu li-
este,
Acete fapte,
se, la
planeter,
de altä
- pete
de
ca cule
sau
o
facultate de adaptaie
mc
douä calote
fu tatiunile a u indu se
au
pe
e
mântulm ghiata
100
Este un medm nesufent
multe tunecoase s
sä
tempe-
tiebuie sä
putm a dispälut,
Ce trebue ca
a
cuit aceste s'ar
se sub
poate, la 120
nu
sunt foatte
totul atmga
de acolo
ide centi nitat
e
Diferenta
de centuate
vie-
du-se sub
15-20
aueasta
tule
fizice
sä le
pentru ghiata sau
se
depozitele de ale planetate ea intense Aceastä viatä, uu fi ea,
a Cole- piteltucc
ca
www.dacoromanica.ro
atmosfete slabä sunt ne-at poate
21
sborul
Imaginatia h deslegmea acestei
Rdzbolul
sionante emgme
de
curiontlte ne
ce se
pe acest glob
destal de
atat de
1
astrul
nu le
ne dea rezultatele observa- perm ea sale, imaginatm, schimb, un multe a pus pe seama ales eu P planete, aplopieln de este peditie
e cunt se pie-
au ajuns
olutia
stint tot atat de se te,
de
a fi
sa
la daca
de
pun
o
de idee, sa vedem sema asteptat un moment gust ce
1101,
ne
dele
duc
iazele In des-
dep
se
lode funte
noastia atat
nmlta
ne mtugheze, dai difent sä ne o pioba de vanetatea a pioduselor
de
te
El a
semne
de mdioane do ei o comumcale telegi optul, un-
23 Au
sa
sa ne
f Id
sau pun alt meste-
sau
de noi
de
Incercdri neisbutite sa
pentiu spatmlm mita
eu
acestoi ce
tot din
F,
din
sau
Aceste
pun
o vie
muntelut
puteinice
puse le
au
Cand
situa Iungfiqu,
o coast
De
plini
spre
lume de
Mmpi de
e
se
totul
o
ce
tiebumu facnte
favoiabil sunt
ar
unul de altul
90
de
puteie Un
crescut
de
www.dacoromanica.ro
globul nos
ALMRNRCH ,RRGUS'
22
a Mai tiem
Cate' a
Apoi, de male
ful
M
plim-
pe se
inghet
de e
nt
e
se banunsea
S'a depärtat
n'a spus mmic
Cu
te
de
pe
\
itat lemezulta o planeta tin (le
u
lui Mutt
ue
ap
ice ista cue kilometiu
e
ut
putm pe
23 August A
un
o dust
u
km
sa
t
f
de
osi
200
lu
a obseii
P
inetii de
-
t
e tie a fiumoase depaisa a
de
fi
Doi prooroci, - doi satehti lun
inul 1877
Lui op
man
(
cat
e
&cat
maint
dlept,
pl tinte Ce
lanete mull in
fo
Cu infei
omeg
a
in
M
Deimos
mi
km
p
pc
Plecand
15
60 51
meta un
leghe
planet M
u 6000 km lun daca ne gandim
km E
stiabatut
20 0110
din
toute
000
tnt doua
(1(
"11(1111
itt
otet
sci u ele
et
la L
\ El
ift
,
ea sa
o
te
mult
1720
a
te
www.dacoromanica.ro
(le
ROMANII AMERICA cinci am
America
egii ea neamulm,
fie tot mai mutt se dea locul
d
nu numat cä mn Canada, au pe
a
ca
alta paite
Statele Liute
din
in
La
De%tul
ea
a
Unite, dode
ce
Tara dolarilor" La noi exista cred nta ca imigrantul roman castiga cea mai mare mari bogatii penare ferictrea t' u a trat tara dolarilor calegenda a te-va romaneti a decamagit
pe cu
au mari
tiona'a in in mile de Romani-Americani
sa mearga la vata mu te
despre tara
Cei teptat
spre numarul ctimeloi gasesc
a fi departe de a intimida unora Pentru ca sa poata castiga un
generatiuni obhgati
de stat
ei in-
aproape
-
un gi up
fosti
ajuns sa dispuna de
e
de
de mare se romani care
frucastigate diferite intreprinderi comere de roman trebue munceasca schimb de voiaj marchidanie din greu noapte fie in valvoarea brutaril, restaurante dogoritoare a de fier msa etc Putini favorizati ori in acesta de soarta impreait
cal mai feria t caz o automata Moartea it pandeste la tot multi sunt carora le-a fost deajuns o miscare ta a sau ispasi cu viata
Românii din Canada In Canada nunarul Romanulor mare, in spesingur moment de nebagare-de seama stariti e comparatrv
Tarana pamant
depaite
cial printre obtina
cet
- =time
care
noroc regiunile Do-
provincille manoase ate schimbul care au fost colocestor murci istovitoare primesc nitre minion Brutanic nizate abia inceputut secolului pre23 si 35 dolari pe saptamana cruri
privattuni - De ca din
sa se
sa se bpseasca
lu- zent
sa tralasca trunita
acestia
ar mai putea de in sa se repatrieze Dar
greu
cand
pierduti ca cetajutoare fami'iei de acasa sa mai tent loi tot romani caute sa-si agoniseasca pentru a-si lasate urma dar au ramas bogatasu care au Desi o anumita peste 50 de din le oferea ocupatiunt bine cuunoscute
merica Cu bann acestor muncitori se numarul intretin azi mai buie de 15 scoli mai se Statele manesti in curs de Unite Explicatiunea acestui fapt e desbare In tul de sunpla cand gandim ca ;acantetor li se preda de Ro- proape expatrierea grantului era temporara penparinteasca, i tru a gast de lucru de pe urma Numai pe aceasta se poate constunta na- sa-51 poatä intretine familia, plat da man
www.dacoromanica.ro
economist o suma care ca numarul mare de inighebeze o gospodarie grant sä se statele Ori in acest scop Statele- dustriale din Rasaritul Unite oase republici Enumärand statele condituni in ordinea numeromanesti, gasim ca cifre - Asttel, dupa unele rice a il ocupa statut statistici urmeaza in Canada ar gieco-ortogási cam 15 de Romani 80 000 care se gasesc 9 doxe 7 greco-catolice in de orase Cleveland, oungstown (Evrei, Ruteni, Austriaci ), cand Canton, Akron, Cincinati DayUnite nurnarul Romanilor ar ridica la pas- ton, Lorain Newark te 000 celorlalte mai sunt Mansfield, Toledo din Romania la 93,000 (in ordinea In apol
impremrimile 5 orasa se gaimportantet Evrei, Unguri, Sasi un numar de ferma lucrate de ) Deocamdata nu sesc Svabi Ruteni,
e putinta sa se care exacte Romani In statul Pennsylvania au din cauza cum s au facut biserici ortodoxe 4 gr in censamintele cum datorita a, colonolor din gresite ale din apartinand innoritatilor port, Scalplevel Emigraiti se mai gasese in Pittsburgh, nilor din Canada, dupa curn am menimportante tonat sus, se ocupa agricultu- alte localitati mai In Ah-hugan exista o colome mare ra cre5terea Aproape
-
Detroit matate din ei sunt stabilit pro- in vincia Mai mult de trei Hugh/and Park Majoritatea lucreaza Ford cum mil se in Ontario, ma- in in alte de aitomobite al cáror yoritatea sunt lucrätori in mine centru e acea regiune Michigan Colonist stapanesc
moase ferme
in provine
- prima la
cea din urma la
douä ortodoxe, in Alberta sunt colonie importanta e in olar Detroit Saskatche- rasul Chvago din statul
Romani' din statut
$coala - In toata Ca-
nada se gasesc numat
diana au 6 biserici in localitatile Harbor, East Terre Haute GruChicago, Gary puri mai sta-
romanest 7 Ortodoxe 2 Baptiste Sambotearia fost cladite o sunt intretnute de care tele New-York ffallo coloiii in platesc pe preot nu au
mai multe nu e atat datorita
sinteresarei credinciosilor ci prin insasi ocupatiunea tu la
chester
ca
in
Middlewton,
o biserica
Paul, in New-Jersey,
in
orasul cu
o
St bise-
rica in Trenton colonu in cauza neputan- Perth Amboy Jersey City Hoboken, Newark o bidu-se aduna la stint serbari , et n ai sa for- serica in Ohania Centre Los San Francisco, meze intretine n societat de (toate tret in Ca'ifornia) Balsau cultura au facut frati timore (Maryland), t (Condin Statele-Umte
mari Din
Boston (Massachussetts), Portland (Oregon) (Montana), (Florida) St Louis (MisIn de pribe- Jacksonville souri) Richmond in gie din Statele Unite n au avut de Emigrant romani se tämpinat la mceput greu- (Virginia) de sesc in foarte multe ora)e localidesi acolo din Statele Unite in numar care au reusit sä la o situapentru a se putea zice ca tune frumoasa e redusa formeaza o colonie
din Statele-Unite
necticut),
curand dupa debarcare au gasit de
intreprinderile industriale ra- Evren-Români cred ca e loin acetas ocupatiune pe tot cut a amint ca in Statele-Unite se peste 50 000 de acolo E firesc deci gasesc
www.dacoromanica.ro
ARGUS din Romania Meseriasi ocupandu-secu s au stabibt in tre americarie ni special orasul numar de a New-York, unde sunt proape 30 000 e interesant cu prime la acesti romani e faptul
propnetatea unora din aceste scc etati In asemenea localun tin confennte maca dansun nationale plese romanesti manifestan care au
treze pentru Romania - tara de uncle
societati romanestt toate din Statele Unite Nu voi ziarele care au aparut pentru tulip oare-care in acea tara ele pot ft clasate drept simple incercan insa apare zilnic la Cletelaqd ce al 19-lea an de existenta iar
comertul
facut ca mci chiar deveniti cetateni americam sa nu se instrailar colodesi aproape toti se naturahzeaza neze de continua a la un cetäteni
au plecat - cele
Mai mult inca publicarea frumose senti- jina
se bucura de frumente Multi din moase situatiuni ca de exemplu doc-
profeson farmacisti avccati functionan, functiuni politice artisti mai dintre totusi etc
Romani s au ndicat in America prode seama odata pe saptamana a , Romanul de ajutor de amtor Ca societati de binefacere rand a aeste in scopul juta
membrit
farnilule
in
Dar a vorbi de Romanii din Stacum curand dupa incetarea tele-Unite fara a organizatiu rasborului, aceste orgalizatium romade ajutor cultura ar nile au rezistat vremunlor vederea cea mai semna a prin care emiimportanta manifestare nationala a granti munsera in Statele Unite Plugarul nostru imigrant a avut plahrea constiincioa,a a marelm nudisciplina necesara de a for- mar de beneficii ce se acumulasera nergia departate fara ma in wele sleise fondunle societatilor deci t jutorul nimanul, cea mai puternica
ale ,Uniunei
si-au indeplinat
pe
Odata
acest
ganizatiune de peste hotare trecut pentru a preintamp na o Cultura din tire , Uniunea s a incorporat Societatilor de ce o form legilor americane azi desi za peste de soctetati fondate mai unele societati functionand functionand toate colonule roma- in mod e de asteptat ca din Statele Unite socie- nu vor intarzia de a adera la au fost Injghebate atat pentru a aceasta puternica tememica orgalumina pe emigrait mentine nizatie lui flacara conshintei nationale On-cat de imperfecta ar descne cat scopul de ajutora pe el, rea de fata aceste putine informatiuni sau sa de acasa in caz de din tor ca vor convinge pe cident moarte majontate se poate spune ca in adevar ele dela tara desi muncind din prisosinta
mic au dat totusi
de
sentimente frumoase atatea calitati fundca putme sunt chiar societatfe patnotice Romanismul se asociatiumle din Tara care sa unele prisable incapatoa poate cladinle frumoase, re cuibunle de lectura ce constituie vinte - lua pilda
". A
www.dacoromanica.ro
11,
,ARGUS
REFORMATORII sau
o
etc e un
cand revoluponarul o reformaton considerap ca
din
pe a lui
a pune o considerabile
luponari
se
distrugtor prin
de revoluponarul
aduc
REFORMATORII RELIGIILOR Cea mai
ele pe
pe
u pet sana
mai
ele
cet call
ultul
lc
sa sa
le
Judusmul
a
Tot
se
Ro_
qtiumului
adapta toate cul luand pe Moloch si e si thigulei Isis, is si Apis pe pastieze tes Gahm impodobind Puitheonul Zo
3
efoi oblig t
o
se
mat (
qceste
subsisti
de
aint atoll
platonicium pantheismul ingemos si au expli pe acela de h mitologia pret micn e mitologice o o le pe adoi Libanul f ula s sensul pi lu nului, west un la Moise si Mahomet, a efacu cultul o
anclui tonda edic toi m
cum
t
chiai din disci
pe
emonnle institui 1)1 00111
poln
fost
Astfel se
oduse e
mulm, p
pi in
la Isus din
moditic
net
Mitologia ne
is
ase
plofetului
si
sont at du osi de cutit toll,
du
filosofica fi
:: PAUL - GALATZ EXPORT CEREALE 528
www.dacoromanica.ro
mai
RRGUS
Prima Iunä
31 zile
15 lanuarie
1 lanuane
Rt Apu
7
Apu
oi
m
7
lb
NOTITE
PROTESTANT
Non
\
2
P
3
I)
t
d
Botezului L
(P
5 6
M7
Mort
S
Sf loan Botezitorul
Ito
8 I
iton
I
Dim I
dupa Botez
ti
1
el
P
D1
1
t
S
t
Ion
bot o it
ut
S 1'
I
L 17
I
Dumm
Ci ut
1
M 2( M 21
Epif D 2
2
10
S
I
I
t
Sf at
2
P
(
24
Sárbitoare
p
Dumuuca
1
Zacheu
M 27
D3
3
-f
26
up
vin
in
)
din nc
M
tot
n to
t
I
\
REFORMATORII OMENIRII RAM
dici at
ti
inuse
fin al
in
ii at is
XV
isnu
e
anti se
t
t
t
t
t
oil
t
s
inbil tie
ea
nata
in
I in
do
sgomol i
so
t
eni
lie
it
www.dacoromanica.ro
p
e coral ieligius
IANUARIE LUCRARILE AGRICOLE J
1
2 S
3
IANUARIE
-
Plug
4
Punci
01
u 01111
51
imp
C
-
I)
L
I
le 1111
M
7
J
8 0
10
I
it
[1110 ele
1111 1
vale L
12
M 13
le - Se In
de I
- Se
M
cite
p
17
D
CONT CURENT
18
L
VENITURI M 21 J
22
24
2
L 26 M 27
J 30 S
31
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
CHELTUELI
ALMANACH ARGUS
Februane
itul Apilsul
15 Februane
7 ore 19 m
oie 16
17
CATOLIC
1 - Dumuuca Hanamench
5 Sf 6 St I 7 Sf 1
t
Apolonia
S ta
fa Fulalia
12
13 Sf
into
Melehe tun
Sexagesuna
Sexagesima ma Gertruda
Teodoi
17
18 SL P 1 19 Sf 20 Sf P
Arhip
Rom
Muitilur
ta
Dum Läsatului de carne
23 Sf Mue 21
t
Sfat
,
Daini n Marlea T Miercur
Lp
ip St Io
uclueriu
tu leouot
eon
21 1) 22
risipitor
Duminica
sovei
St \
Sf
16 Sf
Septuagesima
Septuagesima
M
10 Sf Sf M
la
Dorotheia Agatha Ricard
Dorotheia ta
I
Duminica
8
D4 Blasiu
Polu
4
Gabriel
,
p
26
NOTITE
PROTESTANT
Dum 4
t
Intampinarea Doninului
ore 41
Apusul
m
e
OR 2 3
28 zile
FEBRUARIE
doua
la
la stint de ua stomacul
27 Sf
in
n
REFORMATORII a
A
Dupa ce
a opta muntele olnenne t
a
de a
insa de El
a
lui
despie
Corpul
a
nustic pentol
de e
o
p
ininat
p
la funta di'
r
se
t e
este
el atinge
g
a b
cultul
s
despre sufletul
e tuplu
sutlet 81
corpulut el cade la perfectiuno trebue intelepelunet trebue te
e
e
du
al
se
Pentru a
sa
a
don
in
n
www.dacoromanica.ro
e
de re in lupta
au a
FEBRUARIE LUGRARILE AGRICOLE
L
2
M
- Se rite - Se
M
pentru
din de
stint pie
grad
pamantul e
seman
- Se
de
solul nu e prea umed -
J
se
-de prim
6
p
bobului de
mai
graului
- Se- Se e5te
- In
de
se
- Pepinieristu
- Se
altoml
ianetele
-
si
ea,
aleg med
- Se
de legume -
'mete
'nil
piltiunjel
gr
ele
igele
mai
M 17
CONT CURENT
M
19
20
D
VENITURI
20 23
M
26 27 28
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
de
gulie - se seam t
L 16
J
u
- Se
CHELTUELI
ALMANACH
A treia
31 zile Martie
15 Martie
So
2m
ORTOJOX 1)
2 3 M
t
CATOLIC
de
1
asim
Luebiu
M
S
M
Ia
Reminiscere
J
in
t
P (
St Pat St
lo if
M din P lacov
2.1
Po t
Benedict
p
3 a Postulul "icon
D 22
ie c
t Ocuh
2 a Postului
V 20 S S 21
M
(
9 ta F S ta M
M
L 18 19
udeutiu
St Eulogio
Sf J 12 Sf
17
Reminiscere
S ta
M M 11
V 13 14
F
roma
7
8 T 9 S 10 bf Matt
Cunebund
Quatember
)
S
NOTITE
Ludo"
1
Sf
6 ore 33 m
18 ore
USU1
T
Lactare
Lactare
h
Sfat
24
J
26 27
Duna Veshre
u tu
Vestire t
M
Godson
ion
S 28
b
1
D 29
mai lumea,
m
t
4a u 'rut
L M 11 Sf M
metro
u
Lp
REFORMATORII OMENIRII
HERMES (Trimegist)
Egiptulni
tr
fost
Lgipt
le
Thot Orient
de le
care
tune
de
es
un
la
ea
du
au
to
marele
e
telm
lu p dotiulm ) dialog Trimegist
e a fi fo5t pal
pu
no
dogme
lupteloi teologiee
www.dacoromanica.ro
MARTIE LUCRARILE MARTIE L
2
Plugria -
J
7
8 9
M 10
natal de
12
-
Se gele
mete
Se pune L
- Se sapa
-
se
M 18
vinutele -
CONT CURENT
19
VENITURI
21
22
M 24 J
26 27
31
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
- Se
st se sea
continuA semanaturile
post
M 17
D
po
se
-
in iamduitti ilda se mai eti pe stratuil caldmele
16
20
- Se
- Se
legume - Se
GrAdina
13
S
intalala -
pacnnele se
butasi
11
J
eartofi
- Dezgropatul copenul - 1 epinietistul coil ea - Se fac plautatil ponn - Se pomn In
Via
L
rapita de
cele
Se gr oaele lele de
de
bob
canepa in a doua
M
seman
www.dacoromanica.ro
de
ALMANACH ARGUS
APRILIE
30 zile 15 Aprilie
Aprine So
5 ore 36 18 oie
6
18 ore 40
CATOLIC
ORTODOX Egipt Titu
M J
2
Par
3
ud
d) o
dun
D5 Sf Sf
t
Lp
I
Lpipte
M irt
Viderea (s
L
ternon
t
S 18 0 2
M2
)
uo
d ta
)
M Vinere (s
)
-
M Gheorghe
Sf
Sfat
( t u
Dominica
Misere fi
a
tabagismul,
Anastasiu
I
Ap
Robert
Mart d
J
Rudolf Quasimodo
Quammodo
t t t
I
Dumm
In
t
J 4
)
d
I
M
S ti
Maria Lbipt.
Joi
t M
Floriilor
t hodion,
S
J
de P
P
Ap
Sf
alerm
d)
(
NOTITE
PROTESTANT
ea
came de
SI
REFORMATORII OMENIRII de
ORPHEU doctrma eu
Grecia
se
a
la
este o
o
indulcire de pantheism pronuntutu
vntoaro de idole profesato doctrine uoarta apa
atunci in Tracia urmele
in Origma lumurilor Principit fundamentale ale uuirea case nuiced toate fliutele Ha I ranos cu o mofunzime nepatruns osul informa precum insemna
este
a
el
pentiu delietele parcurga alto destinate
este dar peutru paeatele
o
o
ticacti prin alte corpuri
lui
mod gradat
orbeyte
sus
3
www.dacoromanica.ro
ARGUS
APRI MEMENTO
LUCRARILE
M
J
2
3
APRILIE
- Se continud semanAturile
de primavar umb
D 6
M
7
M
8
10
D 12 13
M 1%
- Se
i
sapa mare dezvoltati plantele
omizi - Se
rile - Se
la vie lu
luna precedentd face stroueste solutie de cand bine In pepinierd se de tutorn
-
dati din ochn
de legume - Se aelisese
rhsadnitele calde caldicele straturile Se recolta a ridichilor salatei de Se lac liber So timpurie incepem
M
J
la
a
plivegte
prima
L
L
a a cartoful
conopida
d
mete
11 1
18
CONT CURENT
D
L
21
VENITURI
M 21 M
J 21
2
D 26 L 27 M 28 M
J
30
Numele
Numele
Adresa Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
31 zile
A
Maiu
Apusul
15
Soarelut
10
»
CATOLIC
ORTODOX 1
Profet ernia Ad M t Dominica
Filip Sf T Jubilate
M
S ta M M 5 S ta Mart 4
S ta
M6 8
0
S
t St Ap
Ev
Piolet
Sf
St
Marin
Sf P
c Mire
2 23 21
Mai tir
Sf P
Elena
M
t
S 30 D
Pancrilm
Regate
S
Donmul
Ai nold
Anastasio Domnului
t I
it
Sf Filip
Sf M Tetapont Eroilor t ta oodo
t
Marnert
Christian
t
M
28
Dietrich
Cantate
Numert
)
Constantin
Aflarea c M2
P Latta t
Venant (Rog )
u
Mart P
NOTITE
bi
Sf M
tS
33
Jubilate
t Rogate
M And
4 ore 52 m 19
lacov
S
T Dominica
21
PROTESTANT
Gag t Cantate
Mochte
tI
Apusul
m
t
ert
Ep
Edmond Weds
tre vegetate, ci
co se
se gasesc ho
I
REFORMATORII OMENIRII e fondatorul ieformatorul Patna ZOROASTRU epoca nasterei sale stint tot de necunobcute e once el apartine celei mal vechi antichit itt Este poate anterior biahmanismultu Poemele primitive de Zoroastru se in orginal Erau cea cunoscut4 Ele contineau tra ditiunl dogme liturgia institutule politice Ceeace a din aceste poeme deli amestecate da principalele ale acestes mutice ieligii a focului Cultul consista care se loroastru era din sa Despotismul era stabilit principiu dcspotul eia ernamuntului totdeauna upe de seprezenta cei astri ciclunlor primitive Legsle morale ca principale dispozitii irtutille domestice Casta era intelepteste oiganizatli aproape
www.dacoromanica.ro
MAIU MEMENTO
LUCRARILE AGRICOLE
1
MAIIJ
- Si
2
de et
3
L
4
M
5
M
6
J
7
-
niet e
- Seboabe
face
I
cilor
-
9 10
de
L
M 12 13
J
ceasta
14 15
p
tra
isos
cupru -
si
de legume t
a
sunt udatul pi
continua continua mete
16
cono etc Se
17
L
18
CONT CURENT
M 19
CHELTUELI
M 20 J
21
22
D
24
2a M
27 1
28
D 31
le
Numele
Adresa
Adresa
Teletonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
ila
in
se
be
rod
di
face
La
-
de Se
la puma lccoltea7a ra
- Se fac
8
1)
pi
porumbulut bemanat da
nei
fac porumb
ALMANACH ARGUS
17
IUNIE
eeasea
lume Apusul
re
m
ore
m
ORTODOX Pair
P
2
Martir
3
ohn
J 6
t t
t
Lunn
t
Quatember
Med
t
Va
Egtpt
tin"
t
Pr Amon
2d
t
2ad
ta M
M 30
t
Sfat
Pmlin
t N S' Ion Baez
Ion
sf
Fee
Pavel
Ap
color
tS
I
Ap P
tare,
it
de
4d
d
L
Tr
e
3d
M
P Sampson
2
2d
Sul'
ta lulu
Sf M 24
Tr
kilt ta
I)
Apostol lud
t
d
I
manuel,
Sf M
oltmot
Verde t
M
1)
M
Trenne
Treime
t
ee
NOTITE
I
T
M
lt
»
CATOLIC
1
M
30 zile
3d
Tr Pavel
Pav Ap
nor' os
shb este bun peutru du
REFORMATORII M AN U
din cele
legislator
leg,
cod o
Bi ahina
tat
gentilui
celebru cod de legi autor al hi care se cunosc Intitulat Manava Sastra
L
lui
in
LI eisul era cufundat durata disolutlel Brahma lume eu cele ale celelalte plincipil adica des keel pe poato hotbrand in gandul substanta diferite crea produce inns apele care eni un ou aurul sub forma lui Dupa ou an lui Brahma echivalcaia cu 110 400 000 000 prin pal paiti din cerul la cele opt si iezervorul permanent al apeloi In codul Mann e zeul rand creator al El
era
aceasta
La
isuu
www.dacoromanica.ro
it
turbut lui
El nu
MEMENTO M
2
M
3
LUCRARILE AGRICOLE
-
nu s a
J
Se
a culorlalte
umbului
i-
Se
5
a
D
7
coltea78. L
8
M
9
M
se
fanetele la
doulea
leag i
J
urea -
D
artiliciale
de lapita de
pomil -
al contra
do
i
a
La
- Se
dati din
poinli
12 13
a II a
orzulut
coasa la borceagul
fac
zarravat -
udatul pi continul I gsudirile din luna timpurn mu mtens
s
M 16 M 17 18
CONT CURENT
19 20
D
21
L
22
VENITURI
M
J 26
S
27
D
28
L
M 30
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
CH
al se
plivitul -
L
J
a
legu tofu
IULIE
A*eaptea lulie
ORTODOX Martir I mint I St Andrei Cretanul
Prof
Sf Maitu
M M
S
L M 21
M2
t
f St S
Tr a
C
6 a d Rusalii
t
i
6 d St Tr
Dum 7 d of
Ilse
ti loan
ta M Magd
ta Maria Magdalena
20 Sf
5d
Lp
I mil
t t
7 Fiaki
Pius Papa Bonaventura
M M
1
D
t
Ap
i
Luiza
Filip B 6d
Soborul Sf
S 18 Sf
L
d Rusalu
Dumuuca
J
I
ta Felicia
S ta
L1
4 d St Tr
5d
T
Torna din Mateo Lp
D
Ulrich
Numermn
4ad
6 S 8 9
NOTITE
PROTESTANT
Teobald Cornehu
2
t
m
CATOLIC
Cosma
M
J
4 oro 46 m
Ap
3m
20
D
15 lulie
Soarelu
4 or 36 m
Somolui
31 zile
i
Magd
Sfat
nariu ta
Adormirea S
7ad
Dum 8 d Pantelirnon
M
Ap
Chi Ana
i
Nicanor
Berthold
)
loi
cool de so
P
t
Ap Sil
d St Tr
astmatmi al ahmente iepede cafeaua
ta
Beatrice
1g de
(
REFORMATORII OMENIRII BUDRA-GAUTAMA sau SAKYAMUNI situl secoluluI VIII a Ch la India so vadA
e fiu do rogo S a
destin
care sfar Din copi
Cand
pa dormta de a atinge perfectiunea a duce o se rutrase in stagier de ascot a medita elabora doctrina sa Sakyamuni so bazeazA isE lumea esto intr o schimbare moartoa succedand viotol se In inlocuind moartea CS omul tot I etern al toate In trecand de elementare la cele poi Locul care omul ocupA vasta a funtelor depinde de actelor care le In lumea aceasta Sporanta care o aduce Sak3amuni e posibilitatea de a do legua transmigratiunilor El mopAvAdueste necesitatea de a libera de lume pentiu a duce la salvare In hurvana pontru i face intro lumen imaterialA undo se confunda
litul
Budha - ratiunea
www.dacoromanica.ro
IULIE LUCRARILE AGRICOLE M
J
2 3
I
- Se
-
cositul naturale
f
7
-
le
poiumbul artificialu
se
stransul f maim de
trifmul dan a II a coan lopata rapita
eeicalule
- La
M
patul undo nu s a teimiwit tr itamentul contia boalelor eriptogiunice La se
J 10
D
tre
mingtele - Se eon
Se M
-
ratul graulni
D
L
or
zului graului
12
L
M 11
lacomi
eel
triunuhmlui Se se pun e Iructe In de legume -
pomn nevoe
o paite
pra$este ei felul do legume spie vanzaiu -
-
16 17
18
CONT CURENT VENITURI
L M
21
S
L 27 M 28
M 29 J It
Numele
Telefonul
tot
din pl intele cultivate in
M
S
se
us
Telefonul
www.dacoromanica.ro
GHELTUELI
31 zile
A opta luná
15 August
1 August
3 4
M5
a
J
i 9
L
t
13 14
S
t
9ad
in
Schimb la I
D9d
Euin 10 d
Sf
I
t
17 S
Ad
10 a d Martin M
Ad M D 10
11 d
Sebald 20
Profet Samuel
21
Apostol Matto 11 a
22
t
loan'
S
t
12 d
L 24 Sf Mai
30
t t
C
I ersoanele
to In negru stint in cand e la o temporaturA
Coz
Ion
Cap 13 d
t
12 a d
L 31 Sr
Sfat
Ludo'
I
Pimen
27 28 SI
S
tolomeu
Tr
d
tolomeu
M trin Sf Mart
M M
J
Si Tr
atu len
S
M
S
Tr
S ta
Sf Pir
M
ui
Laurentie M
D it t L
t
Schimbar la
I
into I
Sf
M 12
Tr
d
D
Dominic
7 Tinoti M utir Schimbatea la
St.
M
J
Sf Sf
M
Ciprian d
Ci
M
NOTITE
CATOLIC
ORTODOX 2
a ore m 19 ore 22 m
2 ni
a
B
C
I
Tr
D 12 d
ori mat
de
it
r
REFORMATORII OMENIRII PYTHAGORA a Cietona in
institut moral
cipoli
animal amesteo
a do
au
polittc
o
s a n3scut lu. Babilonia noua
a font yth igola arata Dumnezeu
sa
em
sulletul tiece unni in al a lost pur in in toologico stint ita cultivan toate
chaldeian ale
un
o
sale
la moartea
stitntele sunetelor
Ch A calútorit
atribue patratul au
a
demonstrat in e
de
www.dacoromanica.ro
filo7of de
AUGUST AGRICOLE 1
D
2
L
3
M
4
-prim
calelor
eratul -
ce
-
tae
se usuca
porumbul
se
la murat - Se scot cartoln timpu a III a coasa la tri Se conditu dacai cultma e in
I
7
a face provisla de
tru
japita - Se pre
Se
8
017
Via
tul
de
grau
pomil -
- In fac
se
L
de cupru con
11
M 12 J
tre fa
in
se
- In
In gratlina de legume udatul pentiu
13
Se de
11
1,
D 16 L
17
CONT CURENT
M 18 11
19
CHELTUELI
20 21 22
D
L 24 M M
J
27
. 28 29
30
L
11
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
www.dacoromanica.ro
noua lun
30 zile
SEPTEMBRIE
15 Septembne
Septembne
5 ore 38
Apusul
18
a ore 56
18 ore 27
Apusul
m
PROTESTANT
NOTITE
oteu Mart
M
I ea
M
M
Mo so
ta
V
S
t
j Dumuuca 13 a d Rusald
14 d
Sf M t Nasterea
Doom
t ta M
t
M Teodha
S
t Dum
SI Cruel
ta M P Sf Lam
Sh
S D
t
loan ambeit
Ap
D 15 d
16 d
Cruce
Foca loan
Tr
M
Tech
D 16 d
17 d
P
Sfat
ard
Andochte
Eufrosma
t Duminna 16 a d 2
Crucd
(
Nicol"
F1
D 20 t Dununna 22
D 14 d St Tr
t Quatember
Sf
21
t
uido 15 d
Crum (post)
M
do
Pi
M
18
Tr
D 13 d
Tr
las Mihad
ence
M
su it
blonde
cop
JO
bru
I mtele este de
REFORMATORII OMENIRH Luiopa sub numele
KONG-FU-CEU Confucius b a Lu astázi Confucius avea grue o mofesa nu
era
mbit caie a cunoetintele Reloirna r politice ale gui
totul se
te pe tint
a Ch anul spunS o poseda tra Sunt care a pentru a apro coutine
trecut modelele
t
pe
sa n a coutiibuit pentru acestul de plecare al a este alta as! nu e speculatix nu origina n are un filozof in ea Confucius e un care biblia e pentru tutea
spintul
este
a
www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRIE I
i11
AGRICOLE
SEPTEMBRIE
M
2
J
3
S
4
gricol t autophigni
5
orz
e
de bine
de
recolteaii
L M
8
M
9
cile
ogoare
speiml a 11
12
Ia scoatem
trntnti co
de se
-
-
re
acem t
pentru
(le
de apa
not
-
de
e
I
- se sapa celele penttu
parech
emelge VIC timpuril In
le
att
a
znizavntul la
e nu mat
i ecolt
D
L
ile de
se de
Somanta
-E epoen care 1
Incepein
J
n
Se toamn i
vanhat plantule
ea
m in tie
S
-
t i
libere
praz
M
J
17
CONT CURENT CHELTUELI
20
L
21
M
M 23 J
24
D
27
M 29
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
A zecea
31 zile
OCTOMBRIE
15 Octombne
Octombne
Soarelu
m
17 oro 58 m
»
ORTODOX
I)
4
ul
Anton"
t
Tr
Pl
M6 7
ta M
8
Ap
9 11
D 17 d
Dum 18
17 a d
5
J
m
NOTITE
PROTESTANT
Apo" Auama
1 2
3
b
17 ore
Sergio ta
t
'cob
M
11
t
13
SI M
Páruiti
Sf
iduud
p
Paraschiva
M
D 18 d Sf Tr
Dum
ud
t
M
I
Sf M 17
I) lb
tote!
t
lui
20 d Rusalu D 19 d
19 a d
'pro,"
M 20
eel
1 or II u
21
I at
22
M M
Lr
ion
t Dominica 20 a d Rus
t
Cap' a
Cordula
fiat
Ap 23
Tr
d
19
Sfat D 20 d Sf Tr
Dum 21 d Autaudu
Dimitrie
La
40
omul atinge
u
sale Dola 60 scada
si ta
S 30
Lucamu
Lucaum
M
kp
REFORMATORH OMENIRII I
MENG-TSE
al Chinni dupa Confucius a
cutruerand
IV a I
de a de a
baue
se
Sin
A
spune el esto nunui un este un
ace'« a lut public a la muncei la sa
a nascut
If in dieptul
o oper este
ni
sub celebru
I
in
sa a
o
sa al
a
regilor Acela
At
mai
al
Bmile
lui
once economist pentru
www.dacoromanica.ro
de a
ele
fo
,ARGUS
CTOMBRIE AGRICOLE
O
- Se
2
de toamna de cereale - Se D
4
L M
6
M
7
J
8
porumbul Se se ca ogor pentin de Se scot sfeclele In cartofn se pae pamant la phstrare perite supravegheaza cerealule in dau la nu sunt La
51
-
aceasth
ou
L 12
tiebue ha fie - Crama supraveLheaia vasele in care - In de de pomi se pun in de - gropi Se se gunoesc pentru noile plantatii de legume - Se scoate vatul de morcovn
M 13
chile -
9
curate fieibe
estu in
afumate
-
D
M
J 16
S
17
D
18
patrunjelul
prazul ridi recolteazd varza conopida gulnle - Se pun uncle zar7avaturl se vor timpuriu arpa patiuniel Se gu noesc se parcelele libere at la boidee silozuri de
CONT CURENT
L
M 20
VENITURI
M 21 J
22 23
S
24
L
26
M 27 M
J 30
S
31
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
A 11-a
30
NOEMBRIE Noembrie b
ORTODOX
t M
V dela Luca P Matt. Galaction
4
Sf
Ap Filip (L P
M
Sf 21
tir olet
M2
Sf
2 D
L
t
Auda
t Dam 25 d
d
Sf Clement P
Sf at
Loth
S ta
25 d Rusalii
Tr
Clement
ta
col
M
Amos in
In
T
24 d
Tr
lisaveta
Sf Felix de V
Perm!
M
23 d
Ottomai
Elisabeta
S
Clement P ipa M Ecaterina
S 21
I
24 d
S
Ep
M
J
Lugemu
Edmond Clement
Grigone
S 21 t I &area
Cumbei t Loon
t
Apost. Matein
D
Claudtu
Sf
)
23 d
L
J
Aur
G
t
D
dm ii 22 d Sf Tr
23 d
Mai tin Papa Rene
Mina
S
Leonard
Leonard
P loan mi ostivul
Tr
Sidonu
Martin
M 1
21 d
Onisifor
Ap
M 11
f Duin 22
t
Gavril
t Arh
49 m
NO TITE
Hubert Sf Carol Boromeu
M
P Pavel 33 m din
S
7 ore 12 m
16
CATOLIC
M Achindin M 3 Sf Mart Achepsima J
15 Noembrie
R
m
3m
Papa Mauin Sosthene
Nu d dot cilor alcool il Iran smit, suga Alcoolul e noimala a cop
Coni ad
Seth
Dam Advent
t Dam
Andi ei
REFORMATORII scrntor
PHILON (Egipt) pe dintre care un tiatat despre cesti asupra
caractere e
evrcu de
sa
a Ch A
De
asupra
la Alexan multo opere
opificio La Philon adept al teorulor gre Ehndtrei
e
a orientate Philon so imparte ceeace gandeste el despre despre Stint lumuri sale e dualist ca Platon apoi pantheist acea umtatea univers line e adept al teormi emanatlei Philon a impreunat idem de Dum nezeu cu acea a mwarei el produce focul arde cum zapada inghiatä ca efect al sale lesnic In durat 711e creatiunea duplt cum do a Biblia Philon ea de totdeauna sa va continua in are credinta Dumnezeu nu numai in a creatiunei cauze generale nu ele dar prezent individ e o lume e decat o omul natura nu sau fac parte din nu se face din a sit ii toate au natuin e re alexandrine care a al unei de ant precedand preparandu i filozofia onsusindu
din
www.dacoromanica.ro
NOEMBRIE FHMEMENTO
LUCRARILE AGRICOLE
D
NOEMBRIE
L
2
M
3
-
pamantul nu a Inca do sfuululor a
J 6
la
D
b
-
-
-destundatul pentru
Se
In ce
Li
fie ce scad
9
M
tali! Su
M 12
J
atul legaud
it t
fructelu
opilor plan e JUL imprujurul g
du
ce
are
In gradina de legume L
continua
un stint splu a
D
L
mu
buruentle
lu
L
tatlalule unergic natu
f tuutule
p
S
o
peutru
elu
pot
se
Se aco fr
M 17
CONT CURENT
M
CHELTUELI
20
S
21
M M J 27
I) 30
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
A 12-a
15 Decembne
Decembrie
Rusaritul Apusul
16 ore 36 in
Sf
Sofonia
7
M8 M9
Cuvioasa Fdofteea
P Patapie
Parinte
D
T
L
sr
J 17 18
S
Profet Martir Sevasti in Sf M irtii Bonifacio
Lazar Gaetan Nomesiu Dam 4
St
L 21
Toma Honoratu ta Victoria
M
J 2
S 26
10
7
t
t
Archid
M din de
14
M
M 30
J
11
Eugenia
t Sob P C
28 10
Sf ta Martira ta
3 Adventul
Nicasiu usebin
Sf Elefterie Sf Profet
23
ICornelia
ta Camasin
t
Sf
20 T
2 Advent
2
t Conc. ta Leocadia
P Danul
11
Barbara
ta
Ambrosio
Sf Ana Muc Mina Cublcularul
S 12 M 15 M 16
t
Nicolae
J
Silvia Cassian
Francise ta Varvara
Varvaia
16 ore 35 m
»
PROTESTANT
5f
Naurn
6
Xpusul
CATOLIC
M 2 Sf Profet Avacum Sf
7 ore 46 m
m
ORTODOX
4
31 zile
DECEMBRIE
tt t
Delfina
dN ucisi Trolirn
ludita Waldemar pimachu 3 Advent
I utroptu lsraef )
ristoph
4 Advent Tonia Isaac Ignat
Sf at Fva
loan Evangh Copiu David
de
multe din prea ire
Cele
mán
sanatatea
Silvestru
Melani
REFORMATORII OMENIRII mai celebru dintre refor In moderni S a 1843 A nnsiunea religioasa nu ea 19 ani Doctrina numele sa foarte repede In Persia Belucistan In par a Arabia este 81 etern al aegilor cele conceptit ale divine este distanta ce psibologia religioasd a ra selor arlene de aceea a Pentru aceasta din Dumnezeu este o persoand energia cu totul totdeauna lumen pe care a o fund a "rut funded a babist nu poate conceput decat trdind funded el unitatea primitiva care rdspandese viata vreo sau o fractionare IndividualitAtile create aunt supuse la o loge a numerele 19 fund consider In doctrina ba se diferite nu a acem a puterei magme a creator Dumne zeul babist este filozofiet Chaldoene al un orientah, dun toate epocile
MIRZA-AL1-MOHAMED
este
Persia oarte tea
4
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH
50'
DECEMBRIE LUCRARILE AGRICOLE M M
2
J
3 4
S
5
D
6
L
7
M
8 9
J
10 11
S
12
D 13
DECEMBRIE
-
-
vremea e bund Se
fac lu anterioard se adund uneltele se curátá se se ung
- be pune
la
se pun la
- Se fac
gata in
Se inchee socotehle lantul
- Se
Via pentru vasele
grädina pomu de
de
se
a le
bi
se
desfundatul
ha supravegheaza de
gerul e tare
zarzavatul
pae Tot de pae frunze la la arpagic ca nu - Ingrihm sculele - Facem socotehle
16 17
18
CONT CURENT
19 20
VENITURI
L 21 22 M 24
s
26
D 27 L
de
In grAdina de legume - Veghem
nu
de
L
se
28
M 29
J
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
ARGUS'
51
ANUL ROMAN roman este par4 (Calendae), al Idolor (Idus) Nonelor retrogradare AstIel, 27 Martie era a 6-a zi zi a se Calendae lanuarle, August, Octombrie (31 zile) Decembrie (31 zile)
de biserica cu ajutorul de Calendele lui
4 5
VI
IV
V
III
Nonelor Ajunut Nonelor
1V
None
III
6 7
VIII VII VI
None VIII VII
8 9 10 11
V
IV
12 13
V
Idelor
Februarte
Calende
la VI
27 28 29 30
V
IV
Nonelos
Calendelot
None
VIII VII VI
VII VI V IV
Ajunul
Ide XVI
la
VI V IV
V IV
Calendelor
la
III
(In anti a
Calendelor
. -
I Nissin
26 hnuarie Lum 9 Febru 25 Februarie
Inceputul
Inceputul Lunei Postul Estherel Purim
9
10 Martin Martie 26 Martin
Mercuri
Susan Inceputul
8 Aprihe Pastile,
17-20
II-a III-a
I-a
21
9 Vineri Sambata
Aprihe Marti Mercuri o Aprilie Toi 16 Aprilie
1 Yjat
VIII-a Inceputul Lunei 26 Aprdie (Lag B'Omer) Marti 12 A 33-a zi a
4
Inceputul
5
Ajunul Rusalulor Rusahile (Savuot) Ruslhile, II-a
Pastile,
22
7
24
Jot 28 Vineri 29 Sambata 30 Maiu Marti 23 lume
Inceptitul Daramarea Ternplului Av 9
29
,
)
1925
(Pesach) 16
Sept
1
Hamisa . 44
de
doua
5685
4
de
XV
XIV
la
ANUL EVREESC 5686 5685 5686 I Anul Sambata
568o a inceput Dummica 20 Sept
5 eveth
Nonelor Nonelor
III
None
XVIII XVII
Ajunul Calendelor
31
IV
V
Idelor
Ido XIX XVIII XVII
XVII
la
29
III
Ajunul Ide
15 16
Inaintea Idelor
Puma
(28
Noem brie (30 zile) Calende
2 3
Romann Calendolor
se
Inceputul Lunei . Arderea Inceputul Lune
Nou .
9 22 Be Av)
30 lube
Vmeri 21 August Vmeri 18 Septemvrie
www.dacoromanica.ro
Urmeazd)
5686 (Bus
in t)
t
Anul Noti,
2
Dunumca 20 I
21
pac
/
s tu
(
28
\
2 Octonwrie
I
(
17-20
Octomvric 8
a-
i
rit
11-
(
( ustilor
arbato
it
tutu t a 3760
dt
S
10
\
18 12 18
t
8
t
de linstos
I din
200 (1
este
d
3
comuni
711e
t
,
revme
teem
epoca
se 386 dupa sol
pe
lum-solm de 711e o luna de
evreilor
inceputul
e
ANUL MUSULMAN 1343-1344
1343
1925 I inuarie
lot
Gemandi
N
)
men
20
I
amelor Profettilin profetnliti Lunet
Noapte
4
I
trie
I
26 I
22
e ruars
27
11 M
1)
este
16
12
postulut eel ni
1
4
26 Marbe Dununica
t
17
tut
27
No iptea
urimul
uramul 8
Moarte t t
21
24 Aprilu
eel mare (Curb
it
18
Aprils
S
ot-Puternu
10
mare,
2)
Ill-
26 Aprils 27
imbata 2 M
t Muntele (
12
24
I
Mire t 8 10
20
1nceputul I rat
nil
28 23
Dumnert
imul
,arbatoirea Pacu
2
Dominica 42 Miercun 15 Julie
www.dacoromanica.ro
1344
nut
t 22 Tr
inert 21 inert 18
lot
1n-el-
8
ir
Medina
\
12
1
inta
28
it.
Therrurt irte t
inceputul
I-
17
Gemadi el Aver
/ut
Marti (
\
Gemadr el Ahir
Anul comun do 1j4
17
I
2 tu incope
lea
Marti
so
192d
d ita
ANUL CIVIL NATIONALE
SARBATORILE RELIGIOASE
PENTRU SERVICIILE PUBLICE
(Stabilite prin
Consiliului de
No
471
1921)
17
I
lithe
twist
loan
7
ru
ea
fateI) (1dm
»
8
Domn ea
ph
23
n)
( onstanten
21
8
t 40
28 M
m
(lith
21
8
ea
at
)-27
r
batot
I
Mitt Ill
t
it
e
-
parada
t
t
pi
usti , istst t
a I
e
-
t
ea (1877 in
10
i rs
1881)
28
LEGA LE
I
it
bue sa
In afara de ire
toata urmato
t
botar
instututtuntle
p
I
oie (1
lanu 24
ea
f (23
28 M August) (26
mete
www.dacoromanica.ro
ANUL 1925 Are 365 zile, 52 INCEPUTUL SEZOANELOR Ilenusferul
Vara
la ore 12 ni Toamna la 22 ore m lama
21 21
Toamna
Sept la 13 ore 43
22 Dec la 8 ore 37
Durata Crepuscululut
Apusul
7ma Solara
ni
3°
8
ale
cele
Duran
it i
7° 44
ni
Vom avea douä eclipse de soare luna
/ma Solara
Crepusculului
I tasar
22
Vara
lungi ale Anului
cele
21
Ilemisferul
ECLIPSELE
80
s
douâ de
SOARE
In parte)
total
nu vor fi in Romania hr din eclipsele ei de luna va fi vinbila cea din noaptea deh 8 spre 9 Februarie hta in penumbra h 8 Intrarea h 20 b » » 8 Intrarea in umbra » 22 » 8 » 7 Cele doua eclipse de
Fsirea
echp (Fiza nnxima) » 8 » din umbra din penumbra »
»
23
»
» »
2
»
2
»
FEMNIFICATIA ZILELOR derma dela inseamna
Lunae dies = Mars sau Mai Vinen
htmeste Acest
dominica=
dies = 71 Domnului Lunei
=
dies =
Lst
tut
lui Marte Mercur
in it
in dela S ibbat-ul dies
lui Siturn
www.dacoromanica.ro
Jupiter lui emis numeau
=
55
DE REBUS MARIS
I
1STORIA NAUTICE. VAS PLUTITOR NAVIGATIA CU MERSUL CU AJUTORUL RAMELOR 1 NAVIOATIA CU VAPORI
de CONST C TONEGARU -Avocatta
Captlan
R
Arta teordle cele mat apropaate de in excentricitatea orbitei sistemul solar s a din de marmi nebuloasd cauza format dintr o fenornene, a avut
adevär,
o din soare,
a se
la suprafatä format diverse transformatiuni gazoase o solidä, s a concence trat spre centrul sau primelor isbucnin vulcanice avem sau plutonice compuse din roce cristaline, grand profir, roce hpsite de urmele Daapelor avem terenurde tare, suprapuse ca stratificate ca cand ar fi paginate dupa varsta
In weste roce s au gäsit urmele precursorului omulm, antropopitecul terenul quaternar pe scena superbalm teatru naturel omul face apantla eel mai important zis omul din epoca Madelame, in care s a gäsit fosila lui, sub a necesitatilor, se preqateste de a cale spre aceastä s au incrustate pe de pe coarne de ren, pe madreperle pe de silex difente desenun,
perfectiune
reprezentau scene din viata pri-
mitiva Din ren omoplate de mamut,
,
de unele
reprezintä instrumente de pescuit cat oameni in construitä din scobit cu foc
Or
cum
primitiv
lumea reala abstractiuni, aceste documente ne servesc la celui mai punct, de incepe se istona artel nautice la,
subiectele artistiee
In vremea potopulw
un document nu ne poate
viul
cauzat torentiale provenite din stagnau deacondensarea vaporilor, preciziune
de
supra regiundor malte blia ne descrie creatiunea toate
deliuviul
descris de ne pe
am putea
de
se construia contimporand
nostri
de
Cu
este nu
incredere, totusi
cAte-va din des platitar, cuum acea de oarece sa ca nava
ce spune Biblia aise lui Noe FA ti un chi-
vot din lernn de eu vet face vel lipt pre din pre din bitume Si-1 vet face lungimea clavotulm va fi de trei sute de Ferestrele luminoase vei
chivotului, de un d asupra, lar chivotului o vet pune in coaste U vet face de jos, la $1 al treilea CA iatä Eu vol aduce pre pämänt' etc IntorcAndu-ne partea vom vedea in timpul cataclismelor dela reconsolidarea cowl, martor ocular, refugiat terestre, pe solulul primeste cele dintai privire la de corpurile plutitoare cot,
de toTrunchiul arborelua gros de irarente fund subiectul de a tie, asigurat vasul
In epoca de tranzitle dela quatero nar la epoca pe care meste hiatus, se treste mai malt din aduce
o vana- frumoase epoca quaternard pac scobit in intensitatea radierei solare
foc
www.dacoromanica.ro
trunchiului de
ALMANACH ARGUS
56
omul face un rile de pe tarmunle barca cu prova mar in cele din nordul Europei s a pupa rotunpta mai gäsit margeanul particular adanc aparate auxi- Mediterane bare a fost metal, care Cel dintai instrument cel prin culoarea a atras mat a fost präuna sau can- atentia preistoric dontor In epoca
pas mare
gea, care sprinnita de fund sau de sionat Mersul
dadea vasului directiunea volta
cosi-
real tre-
se facea pe fierului care n a fost cunoscut acela la edec aproape pe ce era de decat in stare de minereu
un fund Aceasta a
nautica,
podoabe un inaintea.
tond serveau
primul
dreptelor de
malunle
at omului primitiv a sa se trudeasca pana cand impins de spintul de observatie a nascocit ramele carma, lar mai ndicand catara desfasurat vela de creerul trebuit mult
La
de
Omul din epoca neolitica,
rat de
care
ambitioneaza mcepe pornit pe aceasta pas pas
odata putem urman
lupte
La ideta cä fund izolat apa va la adapost de fiarele salbatice
sau de tribunle dusmane s a hotant cladeasca locuinta pe pan sanun de pe sau lacun Aceste locumte cunoscute sub denumirea de sate lacustre, corespunzana
fierul
se
cani
mainte de era afirfierul a fost descopent dupa cositor ca stramosu
problema 900 rand din prologul ma fata careia arama
cea
bronzul, iar
lui
Dupa era neolitica
primitiv sa instrumentele grosolane de lemn acelea de metal fasonat, sub de ciocan a
Intreaga epoca in care o desvoltare meta'elor a e cunoscuta sub denumirea de varsta a impartita in doua man epoci Cateva descopenn interesante apartinand fierului au fost facute in turbärule dela Slesvig studiata de Enghelhardt, custodele muzeului din Flensburg
Una dintre aceste descopenn e de
o mare
evolutia
ceeace vasulut
In 1862 s a gasit o corabie mare de 70 picioare hingirne 9 picioare adancime la de 3 s au s au Scaful a fost construit din scantimp de stejar imbucate una intralta vine in minte atat locuitorului legate intre ele prin cue de sarma acelora din nostru cat avand postun pentru 16 celelalte Avem de sate lacustre de atat Europa cat Australia rame Printre alte multe instrumente matenale de atretatura s au gäsit din aceiasi epoca topoare de fier difente carlige La noi s au gasit urme de preistonc incepänd a in Dobroqea pe malunle Dunaru de propnetatile metalelor mestesugul fasona treptat le a Dela aceasta epoca arta nautica in- de contra in a doua faza de perfectiune introdus acolo unde structiuunilor din se parea duprimitivá bioasa Avand un vas mal usor, precum miPoacele de a-1 transporta dupa omul, dela neolit ce, cepe a se aventura atat pe cat pe in scop de a face schimbun comercia1e In terenunle dimentare din Franta a gasit din
ZIARUL
ARGUS www.dacoromanica.ro
ORGAN ECONOMIC FINANTE
INDUSTRIE, AGRICULTURA STATISTICX JUDICIARE etc
57
Perfecfionarea muloacelor de Perfectiunea plutitor s a facut meet dar progresiv
cronologicd a propulsoralui,
in trei I
Un important document eqiptian e vase care reprezinta cele care principesa Hait-sho-pon
le a tnmes pe la anul nautice se poate imparti lui Tutmes 1800 golful Persic ca sa caute parcapitole insemnatate mai fumuri Mersul ramelor sunt basoreliefunle care reprezinta 9 Navigatia vele vase lungi, patru egiptiene
III Navigatia
care Ramzes
vapon motoare
IV Navigatia
in Marea Indiana la 2450 a
Herodot istonseste ca -
lacetatea Babilonului pe Eufrat Din cauza puternic nu mai scoborau din
se
ramelor sele
ma orculara
le-a sculp
tat in amintirea unei victorn reputata C
Basorehefunle de mormantul lui a Merab regelui Kefu, a IV-a sa
ajutorul trase de pe Va-
dinastie, care a XV a , reprezinta barci Nil
inzestrate
tot armamentut
erau construite in
vand coastele din sub elasticitatea
din
groasa
de rachita care intindeau p
ce le acoperea Nu se disUngea prova pupa Dupa ce asezau fund
din
incarcau marfa care consta phne vin facut ales din astfel incarcate
tul le ducea la vale fund oameni
stateau
picioare
cand unul tragea inauntru parul celaIn timpul Filopatar impingea afara Se (222-204 a C) sa construit o galera difente vase mai mai de 130 metn cinci etaje, cele mai erau de 5000 de taavand cate 40 de bancun lanti fiecare vas luau cate un ma- care ca o de 40 bangar viu, iar pe cele mat mat lixene povesteste, lunga de 120 metn larga multi cand in de 19 lar lungimea ramelor Babilonia dupa toata rea de 10 metri ca sa contrabalanmarfa, demontau barcile, asezand laba la e.xtremitatza manerului tele (crevaceele) in legatun, iar pietle sezepunea plumb sau alta greutate le intocmeau uncle peste altele le Vasele egiptiene erau construite pe magan porneau pe uscat la ele vedem la tar de acolo, dupa ce recon- o deosebita multe din instrupentru prima vasele ele mentele auxiliare ce s au permdat sedin nou uzul Din epoca rame au miscare a vaselor Punerea dela Egiptieni multe ramelor a tinut timp, cumente Pe monumentele sunt saobservandu-se influenta van pate difente tipun de barci, cu prova na cand asupra corpunlor au subtire pupa ceeace propanza la catarg iar nevoia i-a beaza ca constructia spriune catargul sartun nu era de aproape de invatat starea lui ca a trebuit sa Vasele cu pânze se fi timp primul vas ajutorul panzelor spre rudimentar lucrat din scorburi de sau din piei arcun de manevrarea carora nu se cerea atata incordare tru bate distante
datá de cand
aventura cu putem recunoaste inceputut zise
cat
pen-
sa putea straincep a se panzelor
Neavand alt moloc
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
58
cer mare, ce se intinde spre S W Liban atmosferice
onentare supus
un punct de reper in in
Carmel Oronte, se rau in Intreprinderi comerciale au ajuns Mediterestre
ale
rului
NE
ce au ocupat tot locul dimprewrul
nese, sub impulsuunea gruel de pune in a cautat cat
Mare
terane
au ajuns pana
fe-
susfin
Marea Bal-
egipfiene au tica cat despre numeroasele colonu un singur cornerciale ce au infuntat pe coasta un avem date precise catarg la de Nord a de bancun Sydonul centrele inuoc Paramele se confectionau din sau lar velele fire de lar Cartaginea Tripoli Prime le vase coverta
de de model
greu cursalele respective
Vase le pentru se
cuvine
cet bunt Rceasta
at
naval destul de intreprinzaton, au o
Fenicienui
de exemplu se care se trans- mare domnitoare, fost chemati un inceput care serveau
din portau olka se numeau materialelor grele, acele multe randuri de care aveau bireme, pobancun se Vase le de erau ulungi, astfel soare puteau manevrate agenme La inceput aveau acopente prova pupa iar restul, timpul a acopent inältandu-se chiar punti Daca deveniserä conei structon navali se creada
au
Primul
crevaceele dese, lar serintrebumfate, aveau
la care numin speciale, numeau bans
suirea (611 a )
mai mainte
tronul
pe
construi o marinan
de
o
popoarelor
de
Nekao II Egiptului Cu
sa pe tron, atace
coastele Eglptulum a fost de navele feniciene din serviciul Ramses Basoreliefunte dela Medipästreaza amintirea acestem lupte care unii e conca primul naval In
scop
onoare se mercial, egiptienii au descopent au dat faunos popor sulele Canare
care pe la 1300 a C a venit din gol- peste sa pe limba de repetite ful
www.dacoromanica.ro
ce au studlat prin
suflarea mussonilor
ARGUS In general soarta toate cordbule feniciene se cunosteau Inteuna din lungile expeditu au intre dansele dupa capul de parte 100 nave care tat lemn care se termina au plecat dela Misohrones tremitatea de port la Marea Rosie spre Toprobana din sculptura din de au ) Schancherile din Kugunpk (700 a proape de de reprezintd o asemenea vas de lupta In marina trecutului vedem de parfumurt natioase panze s a desvoltat treptat Nekao din a XVI-a In popoarele despärtite din Marea nastie, au de puternicul stavilar al lgnorantei, patrie pe comunicand dupa trei s au intors träsura de mire a comerciului fenician s au pus In legaHercul (Gibraltar) la coloanele Cand mcepea sezonul turi amicale sau in desacorduri razperiodice in
Indian
trageau vasele pe uscat
iar largul culegea recolta Gloria comerciald a fenacienilor
caricul bogat al
ce
au atatat la
timp,
Cam
feniclenii
coastele Egiptienit navele piratere$ti fenictenu la randul lung traversand Nilul corsari. dibaci hipelag a sa Elade Herodot istoriseste ca odatä brionul fund (in la uscat Danao a fost
s au asezat sa vänza märfurile dela cinci sau au vandut aproape tot ca sirea mare nurnar de la ca printre ele se afla fata pe care se numea Jo, care au dat green In timpul cand aceste alegeau din ce gustul aproape de marinam se aruncä la un se pe dat asupra
dintai care trecuse din Elada in
o nava de 100 metri, 1500 (a ) Lasand la oparte bogata lmaginatte Argonautilor, putem din retinem din aceasta frumoasa epopee multe date interesante Batranul rege Egipt in
Giasone de a lua pielea de aur, pe care Friso o sacrifiza lui lui
Zeus, protectorul fugarilor, atdrnand-o in sacrá din pe Cea mai mare parte din ele scaal Euxin, sub para fugind msä Jo, fu unui balaur destept rapitá impreuna t ce Giasone construi o imbarcard desfasurara nava de pini, al catarg de stese indreptard Egipt din padurea stejar o la Dodona, Cum se naviga d-o numele constructorului Ar Cinzeci navigau ziva soare noaptea s au imbarcat pe aceastä steaua polara gelut rut secret carma o tinea sfanta, a Intro cálätorie intreprinsd o pilota Orfeu cu cantecul Improspäta curaAfricei navigat avand soarele lira la pranz in partea dreaptä Orientanintreprinzatorilor amici du-se Ilcos ce au mersul aparent al soaau loLemnos, care yuns la mai de Lemniesele care toate equinoxurr direcdreptei ce trece steaua st-au omorat necredinciosn lar bär prin Helespont au la au trasat cele patru puncte carzico regele Dolintlar care vorbira le determinand mai departe furtuna Socoteau pämäntul a fi plan se
terneau de furtunile din apus, unde toarse la
credeau
e
lumei
Vasele fenlciene ereau armate
mateloti
sub conducerea
cazu
ce avea dreptul de moarte de viata sa asupra iar secundul dirija mane- au vra pänzelor de care, de multe ori o
nemat
dar regele Cizico De durere se de pädure pe care Din a au fost la Salmideseu
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS din Tracia, unde locuia ne-o care le dete
rinan ai Eladei navtgau asupra rotunde de cate 50 de rame
atat
din Tartesso cu drag cherna sa locutaa acolo
drumului ce mai aveau de urmat in special asupra trecatoarei Simplega-
unde stand fondara se se indreptard spre Occident includeau alternativ cu orasul Marsiha care a devenit incat ar putut in doua once Etruscilor Cartagi-
corabie, astfel ca o parte sa afara iar
de Dupa marina Eladei s a ndicat ne po- rina Romana care s a cele vesteste despre Eneea dela Troia (ce- trei razboaie punice tatea atacata incendiata la 3080 a In golfunle pline de ale C ) Scdpat de foc to- ninsulei sa de Eneea fugi ca- modelaj a o a armamentului latone pe mare ajunse la velaturei brului Catio care erea regele acestel ca culele matemahce determice se numea Latiu, prinu sosit pe dete de sotie pe fuca
expeditia
Lavinia
pe tot regatul La 200
Troiei au luat parte peste
vase dintre 50 puteau imbarca 120 de luptatori aveau de
pe Scion i pe Agamemnone Lacedemomenn pe nelau pe ce se linistira interne au fondat numeroase pe coastele vecine in peninsula Taranto ReBrindizi erau
nandu-se coeficientul suprafetei pan forta vantulut greutatea exercitn indelunggate castigandu-se practica manevre prin observatu dese aflandu-se secretul mecanicei universului marina
zelor in raport
trecutului intra intr o noua faza
Descopenrea proprietalu acului maginventia amenajarea ceasornic de une portoastrobalul apoi farunle, semafoarele desfaplane regulamente de drum inlesnind mersul pe mare, au accelerat desvoltarea artet nautice Corabule care au croit drumunle
le strabatem azi cu dispar una cate una fie inghitite de valun, fie scoase din pe cand in locul se ridica gigantice bastimente ma din ce in ce mai pe
mare siquranta ggio
iar in
Partenoppe erau Siracuza era au cei bravi ma-
www.dacoromanica.ro
ARGUS
61
TARIFUL VAMAL 1924 Taxele pe produsele de import dela 50 la lana 80 lana de 300 la suta de
cursul anulut 1924 tanful nostru can, sa fie radicale, au totust o apreciabila pnvesc atat import, cat pe cele
spalata 120
sta urcare pe consideratia ca de 1921 la 1924 productia industriala a mai spont se
40 let de , au 30 la 160 let pe kr
vamal a sufent
tenata 160 let sita 600 lei in
Mai greu a fost impusa lana la suta de kgr, tificialä 600
r
de 100 lei Taxele la tortunle de d ministru de a preau sponte dela 1000 lei la 1924 un lung zentat la 18 1200 51 dela 1800 la 3600 lei la rat consiliului de prin care de kgr, , schimbandu-se nomencla sponrea taxelor tura de import mo- Tesatunle de erau fi- puse dela 40 la 250 lei la kgr aceasta ocazie xate anul 1921 Palanile clopotele de imD muustru de finante motiva puse la taxe ce vanau dela export
25
impuse
la taxe ce vanaza, dupa calutate,
o
proteguire a industrillor noastre fata concurenta industrulor din strematate Consilml de mini$tri a aprobat d-lui ministru fmante, M S Regele a 19 decretul regal No 500 care au fost taxe
De asemenea a fost la 120 lei taxa pe kr, la articolele
30
par de
LA TEXTILELE VEGETALE DUSTRIILE DERIVATE Au rite mai accentuat pe
nepa cum
ca-
pe tortunle de canepa
de import, a caror percepere Taxele pe tortunle de bumbac au August 1924 fost mentinute can tanful din 1921 ci La arttcolele decret a franghene sa pretaxele astfel cum au fost fixate sa vazut o usoara sponre de taxe fie percepute lei aur rostmdu-se taxa de 15 lei Sa vremelmc ca unui leu aur e de kgr de sfoara de Manila in conde 30 lei sideratie ca produsul e necesar Noul tanf stabulut e considerat cultonlor minimal aphcabil tuturor marfunlor Cand e importata pentru alte provenind din marse percepe o usor funlor noastre tanful jorata Taxele pe panzetunle de cainceput la
tratamentul natinnei celei
nepa, in, bumbac au fost sporite dela 700 lei la suta de kgr pentru cele de pana la Pentru tänle nu aplica 6000 let la suta de kgr pentru cele noastre tanful minimal, de in 51 albite, fata de 550 alt de cdt al 4000 lei, cat erau dela 1921 celei mai favonzate, se aplica De asemenea au fost majorate maximal, care este de trei xele pe de bumbac imporurcat de cat Regimul de de taxe tate de lux se aplica 19 LA HARTIE Pe hartia de a ramas m vigoare impachetat taxa a fost dela ce constau moduficanle iar pe cea de 200 la troduse tariful vamal, pentru mar- dela 500 la 600 lei kgr futile de import, din Confectiunile de hartie au 19 1924 dela 400 la 1500 lei dela 1000 LA LANA, PAR LUCRARI la 4 000 lei, 1 la 5 000 lei La 15 la dela la 000 lei pe de de kgr de 10 La dupa felul calitatea zate
f Lyon-
www.dacoromanica.ro
62
LA PRODUSE MINIERE, METALE LACURI Au LA CULORI de taxe pentru Minereurile, fon- prevazute ta brutá din prima arama, mantunle colorate negru de cul, plumbul, ferul brut os, lacun, preparate in au fost lasate impuse tot la taxele din etc 1921, in consideratia sunt LA PRODUSE ANIMALE ALIprime ce se deajuns MENTE Conservele de carne au lost in
sau in
Ferul laminat
impuse la 800
400 lei suta de
la 1800 suta untul artificial la in de 1000 conservele de peste la 1500,
a fost =pus la 100 de kgr, de 40 lei Toate celelalte calatáti de fier au
kgr, , branzeturite
600 lei
fost supuse majorarei de taxe, afara LA PIELARIE, CURELARIE de ce nu se fabnca CALTAMINTE Pe produsele de
cart se urcate
60,
Taxele
au rämas
piede crude Au fost sponte
de felul
90,
120
300
schimb
la suta de kg
taxele au fost dela 1 500
intrebuintate la
lei pentru
cat erau in tanful dela 1921, la 200, curate, dela la 000 les 250, 280 500 la suta de kgr de vite mar' Depentru Lucránle de fer lammat lost au fost sponte taxele puse a 300 500 lei suta de kgr, articolele de e, ca dela 150
100 lei au sponte usor LA MATASURI taxele uneltele agncole tortunle de urmand tesaAu fost confectiumle de matase taxele taxele 90, 100 turtle 120 lei pe suta de kgr, , la 250 au fost mult sponte, ca De
750
500
tara
Pentru
lei pe ce pot
de mai
fabricate si
grele ce nu se pot
in
au fost mentutute ve-
500
pe suta de kgr, ,
cat mat mult productia na-
cat
importul sa redus mult posibil fost numat taxa
de de LA CEREALE, PASTE FAINOASE, agncole ce se LEGUME VEGETALE USCATE au fost impuse 250 fost sponte ales taxele pe pro-. 120 dusele patisene De-asmenea taxa a fost Pe masimle conservele de legume, credinta prevAzuta greutate, de'a 300industria respectivä not va a1000 lei la suta de exporte produsele de junge chiar LA FRUCTE, 100-200 ZAHARIfost usor LA VEHICULE CALE - Taxa cacao in boabe a taxa la vagoane (25 lei ve- fost suta de kgr } chea pe automobile motociclete, Cacao a la 1 800 let suta de kg 600 lei, mocolata la etc LA PRODUSE CHIMICE Taxele au 500 500 majorate 50 120 la La rafinat a
chile taxe
300
suta de kgr, de carbid, 60 la 400 lei la cloratul po-
250 lei
tasiu,
de
dela 120
taxa de 300 lei la suta de kg In schimb au fost kgr Taxele
taxele de 300 la 500 lei pentru suta halva au fost usor
De-asemenea la toate celelalte pro sponte, cele bomboane duse fost prevAzute sporun dublate Au mai sponte taxele de taxe, de fosfatele artificiale mobilele taptsate si netapisate, tar tala can taxele au fost reduse dela xele mment au urcate 35 la 60 lei 20 5 la de kgr suta de kgr4
Taxele pe produsele de export acum
-
aduse ta- blicat la 11 Ianuane au stabilite cursul anu- nom taxe vamale de export la urmátoarele de märfun regal No 101 25 000 sau 28 lire sterlinge la
vamal de export
1924
www.dacoromanica.ro
63
000 lei la bucata pentru vagoana famoasä, pesmeti, de calaton, turtá 20 let de kgr pantru piale brute 15 000 lei, sau 15 lire 16 sihng
vagonul de
la vagonul de
crude
5 lei suta de kr
30 lei pentru cele värate lei elemente galde kgr cele uscate, batern pentru lampi superroare 35 lei de kr pentru scobiton de acestea ca merinos, intrat vigoare la 14 Ianuane 25 lei de kgr - Prin lanun regal No 1204
blicat la
Fiprilie,
taxa de export noare ca
Toate aceste taxe au intrat a fost redusa Julie, iar respec000 lei vagon re la Taxa se percepe in engleze, cate tive au fost scutite de taxele de comision 28 de fiecare taxele No 1617 publi- - Cu mcepere dela 3
la fama de grau la
la
0000
cat la 30 Mai au fost stabilite toarele taxe vamale de export
de export pentru grau au fost majo-
rate la 45 000 lei de taxe se percep 1 500 lei pentru fiecare lire engleze, cate viu, 35 lire de de kgr grasimea de porc, regal No - Prin la 30 au mai fost fixate 15 lei de kgr pentru 25 kgr urmätoarele taxe de export pasanle 16 000 lei de cap pentru de rasa, 8 000 lei de cap pentru can de 25 lei de kgr pentru 1 000 lei de pentru carbunn 2 lei de kgr pentru de lemn (mangal) , Un leu de kgr pentru msectele articolele dicinale, parfumun ,pudrá, de pär, 5 lei suta de kgr esentä de celulord, miere de albine de de de ofet, 50 de kgr pentru apa da 1 000 lei de pentru materu kgr tot felul de izolatoare carton gudronat sau asfal tat zetun Un leu de kgr pentru Aceton de kgr laptele märfun au fost scutite de sat pulvenzat, 30 lei de kgr conservele de taxe de - La 29 Septemvne a fost dat un peste, de pestele Toate au ceste märfun supuse nouilor taxe va- ordin circular prin care incunostuntate taxa de export penmale de export au fost scutite de mierea de este de xele de comision la kilogram, lar la suta de kilodecretal reg No 2318 aim se comunicase la 30 cat la 10 au fost fixate now taxe grame, gust. de export la urmatoarele - Cu mcepere dela 15 Octomvne de au fost taxe de 50 la kgr pentru confectiunila export, in baza decretulur regal No din once fel covoare de 3384 din 11 Octombne alucrate tara, chiar Un leu de kgr pentru conservele care pe onentale, de legume lamele de ras, 10 lei de kgr 5 de kgr pentru stofele de agncole din lemn pen5 lei la de kgr pentru obiecte de lemn, de cmematograf aparatele electnce, 500 lei de de decimale, 200 lei de bascule bascule, 5 lei la suta de kgr pro-
-
lei de kgr
15
lucrän de
tane,
) cum
de tot felul
(hamun, geaman- cetat de plumb, alcool
pentru crupoane
acid
000
scrobeald,
de
pentru amidon pap
5 lei suta de kgr de
propilic
lactic,
clorhidrc, eloroform, colosulfat de sulfut
caprilic
10 let de kgr pentru curele de
misiune
de
minerale
de aluminium
potasiu
sulfat de cupru,
de zinc
30 lei de kgr pentru lana spanc merinos,
www.dacoromanica.ro
RRGUS
64
Toate aceste marfun a fost scutite de taxele de Taxele de export pe semintele de
25 de kgr ceste felun de
firele din a-
nata
floarea decorticite stint percate 63 lire firele din a- cepute de fiecare vagon
20 let de kgr
lana
de kgr ceste felun de 15
-
ordin s a mai rucat ca urma supenoare vamale au fost luate aste 15 de kgr pentru firele din Obiectele de impletitun ceasta lana 50 bani de kgr pentru hotaran de lana sau de bumbac fie taxate la uleiul extras din export, de par ca tesaturile de sau borhotul de taxi de 10 un kgr 1 000 lei de bucata paitru camioane bumbac 2) Obiectele os sa fie automobile autocisterne autobuze asemanate cele de celuloid 000 lei de vagon pentru 5 lei suta de kgr xate la export de floarea 3) Bomboanele, de once fel, sa fie Un leu de kgr pentru impuse i asimilate cu chocholada
20 lei de kgr pentru lana barsina
nata
de
5 lei la suta de kgr pen- export
3 la suta advalorem
la suta taxa de comision
casele de
2
MARE INVENTIE ROMÂNEASCA - DIRIJABILUL VAUGEAN AV 2 le pun in functiune in acest scop, Cercunle din Rpus interes rezultatul de aer, teapta produc un vid expenentelor intreprinse de anginerul relativ Pentru coborare, Vaugean inventatorul unui nou tip de piratoare, lucrand in sens contrar dinuab 1 Inginerul Vaugean originar compresoare, nucsoreaza viapel la aerul exterior din Romania, fost pe vremun profesor a in aparatul VauUtilizarea sprijmul guvernului z pentru rea- gean hangarele catarhzarea sale Spre deosebire gurile de atenzare, aceste greutati
universitar in tara
de dinjabilele cunoscute pana au constitmt obstacole serloase desaparatul Vaugean nu cuprinde gaze prin mf amabile motoarele functionean atenzat Aparatul Vaugean benzinä, tar forta de presoarele continua activitatea ulei in ascensiune ingramadirea obtinutä producandu-se inluntrul intre peretii un dinjabilul devme ce zid vanabil rainane pe voe In felul acesta in ce mai greu, aparatul are de mant hangar fara catargun diere o economie sensibilä la chelConstructia dirijiabilului Vaugean tuiehle de e, fabncarea este aproape terminata In curand, se hidrogenului este inca de cosh- va vedea intrucat node sperante legate de aceasta sunt pentru
ascensiune
aparatul zate in practicá pas na un aeronauticei
Vaugean procedeaza la rarefierea dintre peretii
va
in
CITITI ZIARUL COTITIAN APARE
8,10, 20,
ORGAN ECONOMIC COMERT, INDUSTR1E, JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
P161111
REUTATI
MASUR St Unite,
qrcli)
Ton=1016 ters 28
kgr -20
i
16
=85
(1/8
4
3
68
(p
1476 metri
kgr 802 gr =(siu pfund) gr 593
eight
32 lots = 409 gr 512 = 12 gr = 373 gr 242 lot = 3 = 31 gr 103 = 0, gr 044 =1 gr 55 40 Inre 16 kgr 380 = 1609 m 315=5280 fuss gr 349
once
mile= 1760
220 yards=201
Pole
164
5 ni
2
yard
829
vud=
305
= =
= 0 025 ni
acre
Rood=1210 rod 30
= =
=1011
= 25
252
=8
- 1149
1
St
Lill =
0, litri 568
133
g ill - 0 litri 142 = 42 = nod 1 855 km b
Pikul
=
51
candy = 20
Koku
10
arcchu
=
=
7
Siam
=1
4
6
50
=
56
ardeb
4
34 kgr
cantar = 56 oka = 1 283
=
drachme arschin
j)
pick -
564 gr 3 75
1
kuba = 1 02 litri
7
94 nl
= 37 kgr
20
1
83
= 180 4 3 75 hgr
1000 g)
biggah = 1347 66
Japonia = 3
10
45 cent
=
280
itties = 60,45 kg
100
abassi
Sicca (p
537
Tschang 10 tschi i 10 sching 10 110 = 10,31 litri
Bazar maund = 37 kg 1 251 33 kg cubit
=31
10 1/4
gill -
1
China
e)
785
pinte = 1
1
947
950 26 1 237
=
i
de Wincesier
3
edros = 491
= 104
i
7
35 litr 237 sack = 24 g Mons = 109 litri quarter (p 64 gil=290 1 -7 gallon Impen 1 543 St quart
711 044
crouchka = 230 Tcharka lit 123 (I' cereile) Tchetvert 209 litri 902
0,0929
gill = 290 1 = 163
63
78
305 25
109
= 12 litr 299 =
0,006
buschel (p
= = = 0,
134
1
=
Fathoms = 6m3 116
bard =
71
6775 293
8361
=
500 2
verchok = pic englez
914
Foot = inch =
=
29
unze
4
www.dacoromanica.ro
45 1
99
1919
000
3
2
52.9
000 1923
h
11
DOD
054 000
31
109
000 0 00 0 0 0
3
8130 000 000
I300
02.7-000000 21
7-11
ODODOD
000
3
000
3
»
6
7-50
1922..1923
1920
231
minim
57-
203 201
86
333
0
130
-
1921
2.59 ,,
5
1923
16
309
11 300
29 1650 1922.
1515
-
866
805
197-I
16'13
1959 462 n.
00 000 000
000 00
000
165 7-65 000 92.9
000
1
000
t 3
000
000
r
10 2.50 000 3 62.1 000
W%
-
3 000
2.
000
000 2
000
0
7-6
000
19
www.dacoromanica.ro
0
68
ANTREPRIZA DE 31
STR
EXECUTÁ ORI-CE
INDUSTRIALE, (beton armat),
URBANE CONSTRUCTIUNI IN
FUNDAMENTE DE MOTOARE,
TURNURI DE APA, etc, etc
---..--,,----
--ww---e
LUCRARI IN TOATA TARA 0
C
REFERINTE DE PRIMUL ORDIN 581
www.dacoromanica.ro
DREPTUL INTERNATIONAL MISIUNEA LUI
EXISTENTA
DE PROF N DA5COVICI
relahv tânärii, In comparatie celelalte jundice, dreplul international nu se de prea este vorba de marea multime ochu fie
ale credit
chiar avem In oarecare culturA dormci de a pncepe problemele vietu civihzatiei umane
credintet 51
din marea drept ternational apar prea complexe, cand sunt inteleseapar de Pentru principtile
normele
fara aplicatiune practaca
Osebit de aceasta ideea de in sensul rigid agresiv care nu ite clusivist control sau limitatiune din afaia de ordine
oameni cu ale
lumet
Cu asemenea formule simple, necesare pentru conducerea sugestionarea
n
decat un
foarte
eqte evident ca nu se poate impaca Dieptul international bind
pentru problema menea torn
de cara:ter intern
sau
tubue cea larga intunece intelesul dreptulut multima
tional
pacatiunea in aparenta
sa
sa-i faca a
exact voraseisle
concepe
im
interna-
-
pomen t
Din moment ce este totul scop prin el insusi voe air mat avea fiecare individ in parte multimea alcatuita din ceta-
tenu Stat lao'alta de un Drept international9 Ce nu-s presus de Statui sanctiunile Drepde puterea nemarginita nu exista nu poate nu trebue sa tulut nationa' ofente de Dincolo
pun autontatea exercitata
nimic
in conflictele ieciproca dintre ei la revoe chiar pun unor limitattunt pe care singur simplii Numat prin patrunderea tuturor ce- impune in despre etern Dovada cä raspunsul este afirmativ solut al poconceptit din litico-scciale poate fi puternic
scop suprem el insu5i Jar eetateanut respectiv a in ecestut Stat
sigur de
despre
fiinta
lui
teoria
pe
toate desvo'tarea
istrativ german potrivit carora
curenta regulamentele de pilda, nu constituese executive monoloage ale ameninta reobligatorn pentru ea, in raportunle particulan pentru
ca multimea nu poate ft stapanita decat prin formule s mple si definitive ca toate adevarunle terne supra-omenesti De formula
Deutschland
Deutschland uber alles din cantecul german nu era numat o sima national din cetatenilor germam adevar
ce trebuia impus la
in
dreptulut
cnze istonce
Dar ca sa nu ne
de
a sublectulut nostru lasam deoparte neintelegerea multilima
met spre a
la
nilor culti despre existenta absolut unea Dreptulut international rand, acestia contesta, cu In
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
70
argumente istorice foarte
mondial
putertuce, practica
once valoare de
Dreptului international
international se refera prin lipsa de Dar la din istona urmare Ineficacitatea Dreptului interca la conflictele armate de caracter national, a fost totdeauna subiect de locat spre a dove& ochu denegare totdeauna forta a rostit culti ca pentru vant raportunte Internationale, ca disciplind aceastá a facut desfacut totul, pe mondial oncat era de evident, s a la 1914 a insemnat lovitura decisivä cand mereu nesocoht
nesocotirea turegulmlor elementare de umanipana conti- tate ce päreau definitiv
Ce dovada mai stratucitä acestor triste afirmatium despre viata internationala decat
mia a unor State reahzand
forta arme-
anexium impotriva State
vecine
mai
care totusi aveau dreptul dreptatea de prelung dureros at slabe
atunci,
international
De pretutindem a rásunat atunci, 1914 ca n ana urmaton, strigaul s'a , Dreptut international oarece lui constructie ce apruse de impozanta, in special dupa cele doua ale paca Haga se dovedise ancapabila sa
un veac in cuprinsur Europei, ar condovada cea evidenta cunoscuta despre inexastenta sau ficacaatea unui Drept international sensm disciplinelor jundice sanetionate din Dreptulur intern al inläture Isbucnirea fiecanu Stat De
de fost tot
atatea elemente now care au mat neincrederea de totdeauna fata de
opnmate timp de peste
mar ales formidabila ma-
destructivd n general
rasboi
grozav Violenta ca Drep-
de
pana la gluma curenta
neinduplecarea pe puntre pe moarte dmtre cele doua decat pentul international mi dusmane n au facut decat profesoru respectivi nu rämane tabere intareasca multiplice strigatur
decat un pas care a fost
facut despre ca armele diplomatu Protestärile abilitatea cremt istona popoarelor pe care cramele cnmele
S a spus,
aparente de
Dreptul international o
Faptele fund odata
abilitatea diplomatica,
sarcina sa conso-
apere in lideze tului international ceeace Sau cu cuvinte d
Drep-
mdecata elemente
pentni
umanitatii, a-
pelunle la
justifica
forta
ambele
universala
la
au fost tot atatea
sponnd ecoul despre
p
Sema
a facut
supusilor
exceptionale
beligerant, mice de catre fapta, nesocotirea a stravechi pe urma dreptul, - acesta ar fi capareau definitiv consacrate, priproprlu vire persoanei Fara sa ne perdern in spieste private, intrucat a precedentet fata de o lupta dela Stat Stat, au drept - , forta argumentarea c2lor cart sa sa retmem chiar din mereu prabusirea de mai sus al Dreptului international dreptului pentru pastrarea consaaceasta de crarea faptutui a zäpacr prin sunt busirea normelor sa recunoasca al fundamentale pe care se a conservarea staralor de fapt creiate de ei dea amns la paroxism de ca nu isbucnirea poate acoper niciodata abuzul represalo nedreptatea fata poporuha ,rasbomlui de istonce care a german de
-
www.dacoromanica.ro
71
declararea rasboutlui de la opinua neutrilor Germant la constnnta unlversala, in numele sub-manne tocEra, international nu erau adevdr, emotionant pentru o despre necesitatea civalizatla omemrn momentul generale obligatoru pentru toate acesta cand se prabuseau timele metre din temeha edificrului Statele n
celor din stare de cand ele s ar afla proclamarea prabu5inorme de Drept international, acelea pnvitoare la dintre fortele international ca armate ale Statelor respectarea pentru populatlel civile a femeilor potrivd-i, constituiau tocmai afirmabaträni'or acum info- rea puternicd a nevoiet lui metarea prin comunitatea latin inter arma Potrivit ca o dovada despre exastenta leges, necesitatea nu mat s mismnea suprema a disnostea mci o lege, ciphne jundice pe deasupra Statelor proclamaIn scop de propaganda sera sub formá savantä teoreticiami beligerant necesar ternic apeleze la germani mat a spon, inlauntru se opreasc fata international tunan
-
unet de credinta luptatorilor respectivi in Totul parea permis pentru obtinerea dreptatea cauzei nationale - pe care n o mai sustine exisblruintel, tar formula national, cum, interzise cand nu duc direct la tenta apelul acesta armate in - distrugerea aprobarea inamice - era ca un anaprin ras- streine pentru cauza nedemn de sale ultra-modern a Protestän exagerate Stat se f totu§i, de de numele dreptului I ca de streinatate, de Dar aceste ipe emotionante spre a un tona omeninti pe care le-am trait scop el totii, fund de mutt trecute, putem juegoist, dominator deca, astazi faptele sange rece, toi crescut le putem aprecia la justa va- meor, inceta de a ce fusese loare totdeauna sau pärea ca fusese, pentru In despre a o simpla personalltate prabu5irea Dreptului international ra de guvernata era exagerat drept supreme ale
E destul sa ne gandun
momente se prábuseau d a
acele
popoare ale
national ce se totu5i
respectul tratatelor otremura din temeln insusi pentru a unediat de ce Dreptul international
pectat de
nechntit
res-
ca
dar care
in
omenint rdstignite
La ce se reduce ,violarea" rasbolulul
bele
al protestanlor,
de sco-
numele dreptulut
vedem la ce redue de puternica zgudx- national, rea ce rasturnase lumen in- in fond insäsi ,crimele impotriva
iase Era
cat
din creatiunile omene5h,
international nu putea
gilor rasbonalui in s ar reduce international, la
la
Dar la o parte aceste cum ele deratium, caracteconferinte dela Haga scopul dela Londra -la mai despre mci rea prefinde pentru umanitatil data de aceasta nu se disciplana n a mteles niciodata deosebire
dintr o parte ca
sä supnme din cea- g'ementeze, sa
www.dacoromanica.ro
sä-1
din el un duel
72
civilizat in luptei de salbateci de bine constatam gilor a fost
nu chiar inexistenta iar protestarile beligerantilor deseori exagerate cand nu pe deamtregul inventate violatiumle ce le serveau drept pre-
text
erau
se
saln prin interzicerea comertului ritim Germania - ceeace sa che-
mat mai tarziu rasboml de infome-
tare' de catre la care acestia au raspuns printr un rasboi necrutator de sub-marne vitios al legijor a crescut mereu s a agravat, represalii
incalcare contra-represalni,
fara ca violarea Dreptului international sa ne apara punct de de de categorica
a
uneori,
adesea chiar inexistente
vedere
Intr
S'a schimbat caracterul dmtre State
ise
Haga, in confermtele
1907, privitoare la reguhle rasboiului n au fost ratificate de participante asupra unora din puncte Franta Germania, Rusia sau faca,
rezerve
Dar
de
Dar atingerea persoanelor
bu-
Evident acestea sunt grave
le privim in mod abstract prin pnsma legilor clasice ale rasOsebit de aceasta , clauza solisa de trandarrtate care stabilise ca prmcipnle sformanle modern exprese
cuprinse in
conventli
Haga tiansformarea modern a armatelor ratificarea decat Intr adevär prin generalizarea serde toti beligeranta a care a armadin primul moment opera savarsita la tele de profesmne marde paoe mate cat prin multzplicitatea Declaralia Londia din 1909, trumentelor techruce necesare armain privuita desi a telor in modern mai euprins clauza de solidaritate Stat la Stat a o a fost de pe moarte dintre represalii respective trucat n au respectat-o toti behgerantti problema conform principmlui de reciprocitate przntre cauzele Intr adevar Germania a rikipit mine
nu se vor considera drept
evid2nt ca rasboiul modern nu plutitoare in Marea Nor- este mai poate considerat ca altadata, o simpla Stat la in care particularn nu joa^a rol In de front sta adevarata rezerva de eiergie reiar penbuiau sa fie astfei preparate incat sa tru a materia'amai morala lesne un nu mat exploadeze de ce nevoe de atingerea frontului pand legatura de fixare, deveniausim- este mine phittoare Este drept ca civil In cazul special al anfometarn era Germania facuse rezerve asupra ait 2 oare sigur ahmentele aduse pentru stabilind regula de mai sus, dar populatia germana n aveau fie recare acceptase ar putut tnmese mi o drept lege a chizitionate cum englez toata rasboiului maritim Ca sanct une, guenglez a din cauza aparenta lut excesiva apare prin calcarea din convenise intr adoua conferinta de Haga (1907) care permitea punerea de mine fixe, explozibile automatic la dar care tre-
germane, blocu,ul in complexul conditiumlor Nordului, la 4 Noembre 1914 modern' Germania a raspuns Cat despre atingerea persoanelor cu maritim al. bunuralor mamice prim exsa de suficiente forte navale ceptionale ale sechesa exercita un blocus real ele se Tustifica de care punctul de schimbat at luptei moderne vedere al legilor rásbomlui maribm dintre State, cat starea fie respectat de neutri trebue de care este a raspuns drept reprede atingen chiar pentru persoa-
www.dacoromanica.ro
73
bunurile nationalilor prin na la un niPreturile tind preset cuvantu- vet uniform in ciuda barierilor nutarea a dreptului de circulatie prin le artificiale pentru ca econochizitn, preturi maxima`e, nuca a intregi productia ca etc tind sa se desvolte sa supus inamic putand fi ele- se orgamzeze dupä legi naturale idenin vreme de rasbm, Principtul munce ament beligerant est2 perfect indrep- plicat de moderna tocsau de mat accentuue solidaritatea virtutea aparare recunoscut in terdependenta dintre diferitele State membre comunitatea guvernata de dreptul international, sa-si dreptul masurile ce le va crede necesare Tesatura complexa de traRasboiul fund o stare exceInternationale lentá d2 ca o tate infinita revolutie o epidemie grozava sau g'ementand o chestiuni fara consideratie la mare cutremur necesita masuri ceptionale pana la un punct, jusdintre State sau la nationalitatifica in requ- tea ne sta incä dinaintea dreptului sau interna mondial ca dovada inconcare sunt mistunea aproape numat testabila despre vederea normale drept international mai presus fiecarut Stat in parte Dreptul international vremurile deIndreptul materie de d p normale - Insuticienta dreptuluz reglementarea pe pentru raporturile - ca noastia Internationale - sau stramtori avand Cu
tea cea nostru
vazut
interesanta din este
la par- caracter - ca Bosforul totdeauna pe -sa iul unor de drept dommand impunand prin
sau dechiar in vederea lui a sta- prinsul curgand din dreptul local a1e bilirea unor dela Dar in viata moderna a omeniiii a fost mainte astazi, curentul a-esta starea de pace este regu a jar cea in materie de de exceptia Dreptul internatransit apare mai accentuat tional care s a preocupat de
hotararee se ocupa mai dintre popoare pace precum natio- rinte specia'e In acest cadru al
mentarea de relatiunile
generale de
celorlalte confe-
organe aparte crepe langa nale din fiecare Stat nu sunt in start. iate prin tatea sa sat toate necesitatile vietit In materie de ferate posta teacesta elementar nu telefon telegrafie fir o argumentare are nevoe de navigatie automoPe de alta parte solidaritatea circulatie monetara interdependenta Statelor se accentuia- prin cek scrisoarea de schimb etc za tot mat pa fiecare tot atatea forme variate de boml, care un moment paruse ca va municatie raporturi Internationale rupe toata tesatura legaturilor - avem conventit Internationale nationale pentru multa vrem2, n a fa- nerale nuimpunand cut decat sa sa dreptulut prin disnorme e nevola acestor dreptulut national lotrugerile de tot a caror remedierc cal din fiecare Stat nu mai este a fiecarui Stat prin lucru mijloacele lui nitare veterinare pentru ori la an rea ma adiilor la Omemrea un tot armonic male pentru interzucerea comertului de in cadrul sclavi carne vie pentru masuri Dar lasand deoparte greutati pentru apararea proprietatii interna- literare mediate a'e rasbomlui artustice a proprietatu tionala in genere desvolta de mult dustriale (marcule de fabrica) a awnca unut intreg solidar protectia counitar
precum
www.dacoromanica.ro
pentru reglementarea
4
sociale a indintre in formalitatile de pasapoarte sa de organe cu autoritate, capabile etc, etc - Pretutindent unde de a sanctiona infractiunile unora la privim, vanate nenumärate de caracter international menu activitate umana, inrea va avea sä e durerile mereu din ce in ce tot multe imense ale crize istonce de ordin international din 1914-1918 a fost una potrivit principulor de drept din aceste crize ate umane, tional se subordoneaza nor- tea mai mare cate a sau regulde de drept astazi dar din care netaenumera toate acordunle gaduit organizarea comurutätu tionale restabdite dupa gene- ternationate a esit cu un sau acum incheiate din nou ar progres fi prea obositor ne-ar lua prea Sa ne amintim mereu once prosa dovedim mai mu't gres cere progresul cat am vazut din fugara expunere ma, isbanda de nationahcuta tate ca cadrului uniDreptul international vom conchide de Societatea urmare ca exista n a incetat ganizata contractual avand niciodata de a exista - chiar tati in sanul et pentru difentele mentele cand vorbea despre , telegen eventuate - a busirea dar se protesta vehement ciente pentru ca rezultatul impotriva ,crimelor nesa fie destul de apreciabil socotirea legilor Internationale In acest sens vom termina In ce priveste misamea este tatarea dreptul international a exisvident ca dreptul international tat exista, tar ultimele rezulsa cadrul general de tate ale pacii generale a facut un armonicä, unitara solidara pentru mare pas spre intreaga omenire indiferent de gra- sale in nitele politice sau deosebirde de
-
In
acest cadru general omenirea
fiecare Stat
membru al
nitata Internationale va trebui sa
ROTHENBERG
comporte potrivit drepturdor
toridor uniform stabilite penhu tot , indiferent de puterea sau bogatia
cum in cuprinsul telor se hucura de existenta unui regim de egalitate sanepectivulm
MANUFACTURA
tionata, indiferent de origina sau Evident
la
ideal indepartat mai sunt multe sforde facut Evident ca in stadiul actual pur contrectual care ra-
o
o
o
FABRICELE DE
LEON EBNER STRADA COLONIALELOR No 5
FABRICA DE CONSERVE VICTORIA" GALATI, STRADA TRAIAN No 69
www.dacoromanica.ro
ARGUS
AVIATIUNEA ROMANA DE PROF ING ST N MIREA Revista anului Nu pot
sä arat cele mai mipoitante mente aNiatice
au avut
Italia, Fianta
loi aviatice
tala
de informatium
natate a A S
Carol
este acum Inspectorul general se vizita pe care A S R al Aeronauticei 51 caie o un vechiu Principele a o 'Wept al aviatiumi, a intaiit mai in
A S R PRINCIPELE CAROL dup
din zborurde 1924
www.dacoromanica.ro
76
care o pune piospentatea a Alteta Sa este chemati noastre, fie deopaite caminunloi de unul mijloace de ViLlta pe care ne a facut o nul aviatoi z, d iterizand aeropoitul langa seal in
de 24 Api
se poate
ca-
este un aveitisment de o Tara noasti Bäneasa,
do 110
aeioportul Le 3 on
instq cant mite
,
modune a fi apt oape de de
deasä a
insä ziva de
B tneqs
sy a atensat
a
de 2-3 milioane lei ca sä se aranteienul dandu-se scuigele, u t, apelm se
(depiestunea) tului, u acum 3 se Comunicatii-
e noi dul ca inca
loi
git,
e situat maie de nu e cand ne
desei
o
cele
par-
o
suma pentiu
ea
s
de mi5calea anul discieta
am
gast
se
cliestiunel este tiebuic
a
Cmd ne gandim
ecedat
sa, a doua sosi_ (a fie din cauza ie teienulut desfundat al aeloporlului putut nu pana 071, statului, suma
intocmise
Genetalul Valleanu
tianspoite ( la Bucumsti pe
a 100
sau
sub cornunicatnlor,
o
ordme de meis, (uplindea gieutatea a. 940
dela
poi
pi etentiunea de dieltueli
nu
pentiu
sa se
fie
civila Ciedem insa ca mici
on deseise pot f tieptat b Londra, e situat la o distanta anual Climitul nostiu e ingrat, tot de mate cand ne gandim ca in Suedia , au Praga socotim cä indepai tate od consti uit tiebuie lasat de 01 un tie ti ca o asne
ces
sustinem lime de cale lea B se Pelletier a ales aetopoitul neasa 2-3 de Baneasa, ca toemat cue ise ionul aeroport acuene tot d lui Doisy, din 2-3 de guet tip militai me aeropoit de pe de p in o asemenea a unei parti din fuselaj Condus luit din sigur c t la (le un motoi Loirame lunei se avionul 2,5 tone in in a d lui ectoi al opoi t
ca Bucui
W
S
,
m
(
la aerodiomul un sol
paPipeta, uscat pe distmsul
a
B
la uima
Vice m
o lime Pelletier Doisy
un colt
la Bucuie5ti
cu plinul cal e
www.dacoromanica.ro
t lege
de
a tie_
tienul a de a
prin ondi a cu Cal-
77
-Baneasa
principal
renul de aterisare 1
Aeroportal Böneasa
din ce in mat bune a tai a noasti in de navigatiune ne a ficut o Vice mare5alul anckei se pi ennta de o sub punctul ales capitala, vedeie al naNigatiuni aenene ternalionale Bucm eqn, prin situ sunt destinati nodul celoi mai man hnii cuta
de
faptul din subsolul
scoate
a
bennna
dan dand ast fel un debuseu dnect acestor produ se piecum faptul poitunle umantime, sau nei sunt, cum a spus o tar& mann pe ba7a celui mentar cd e o datoi
mat
sd
dela getiebuie a gestul
nelatiunea lie
de na
Pentru asta
care
Lug spie a da
o
Bomanie
caie sa
in
de
iene
caie e mai ca noi, a pus circulatiune tiate L ce
fiumos
stä
tai ulm
deschide
Fokkei care face
in Occident este aetobusul
c
de
al Comparnei convinge na a
Aeioclubul nostiu LI
Brancker
devie un latiunn
www.dacoromanica.ro
Mecena al md
78
Ammtesc, In fine, la acest capi_ vut meetingul de aviatiune dela succesul
1-a
caie a dovedit
cuci,
munca pe care o depun aenem sdracia dotatiei, iezultat cal a demonstrat
tie militare este, indltunea sa, pentru
calambur o
täni noastre au de ce
se
In fme,
poitant al anulu este maugurarea de aviatiune aela (are a avut
Aero
CiAciunului
Fabrica nationall românä de avioane Anul 1924
o Ai nediept lua istona noastre pe calea eel calcul o neataiului acest an au pietinde pe put studu mai serioase pentru rnsti- za acestel socoteh, o fabrica natio fabnci a constluctinnea aeroplanelor le motoale constitui o afaceie piointru Nu este, desigui, de a arata priu zis, nu vieau fimdca act repartizarea avica tea asernenea fabnci depmde nelor noastre fund de foarte multe consideiente in pievedenle pentru ul ma5imlor din aie aceasta o chestmne de ceeace tre_ care apartme, cum se do_ faptul ,secret, confidential Pu buie ietmut este ar statului totus, din nefericne, cate tru cat va lume ele vor financial sub bia zeului Marte, patronul cifia sumelor de care suntern lui toate tänle trebuie sa se g
de la loi ales tan la Lumen nu se astampard, efervescenta ese acestoi nu se poate ca Romania, ca faptul prin creiarea in tail e este de tän ce plivesc a am fabrici de ochn zbai succesele obtme emancipalea de noastie, nu se poate Roma unei aproviziondn continu se gandeascd a- nue, facilitate ma de tiansfoi-
in
multe sute de
reparatu
de
avioane militare de recunoasteie, a bombardament, Duatat de in cunoscuta un calcul numal in caz ,Aeronautzca in toata amploaiea
nul oficial al aeionauticei din asupra unei comande
1000 avioane executate In ai o economie de cel tate fatA de o comandi
luciu care se
exagei at al fabriciloi sport,
brevet,
ti an
tiansport pe apq,
tanta acelei nediept de asemenea, daca n societatea Astia din ea oiganizatd la de fiancezi Westinghouse din a astdzi e de are din un amplasament fund aproape de fiontiei A,
diverse, diferenta de cost la materiale, mana de luciu, mismni un utilaj msuficient fa nu este exclus ca acest brica de aie hard se odatä asupra mare bugetului an al pe care le a-
www.dacoromanica.ro
79
din nul concepe
le face pentru mstitunea unei de dnijeabile, dovedesc indeajuns utilitatea loi al soc Astra al e cietatu natibnale de Ci edit mdustnal pun avem al casei engleze Armstiong', ce conduc pe stalind, pe baza unui capital de 120 materie de aviatiune (avion aceastá duljabil scoatem conclu 5ov, asa fel ca fabrica trebuie sä ne o capacitate de 250 avioane pe an, M glipm din de unoi se specifice nationale de stat se vor constim fi tip metalic metalic de sau
public, se Intemeieze
iolul acestei
usoare)
tiebuie fie pm infoimativ, simt obhgat con tram punct de vedeie al
cat rnmeieul nu se
atat mai o
de
la baza o industne pledoaiie pentru avioanele de caie opeia tahce o gdsim va categoila acelor din 17 Oct 1024, de e au caie iepioduc pasagm dit totdeauna at it ,Este viata Astdzi inamárile navale au ste foarte sä untie tiei, patru sute oie de zbor mult tiebuie cand, din ne care spinteca la ieformi se impune Se mai avioanele nu se pot la a Ostia mult din re senozitatea sub actiunea aerului tauiul coaine, nu ne ui mosfeiic, masina chi la cbeltueli caie
Se in fine, puterile noastie, nu sunt aNioancle de lemn sunt cele mai sensibile u functinne decat noastrg lucru de impoitant se cele o la o eventual mobihzare nu ne putem De asemenea, repioducem tot du de stoc, adic pe a_ ziaiul Neamul Românese vioane pästate läzi a cai e con lit toate e de a_ tia capitalulm in vioane alu puma de mane sau intrebärn este a5a, iezistentd, ceeace au fgcut pentiu ce se meieu succes chiai In timpul avioane fapt ce a permis se cost este un bagatel, ce sensibil dmata de zboi insemneazd trei sau patiu sute strare a avioaneloi pe de o paite Geimani, lei cand e In nostri aliati au pe de altd pute sti va putea e avioane rnetalue cand, pe cale, Spun toate acestea no vita confhcte fericire, la noi fost multe asemenea conflicte la pentru auionul de lemn sub avioanelm avem materialul pentru ce paratiurnle se pot face mai asi intaizie mstitutiunea (are ne sub dommatiunea dun
avem in aviatiune multi un colaboratort peiseveiand mai cu gieseala ar face o din probleun de poduii 51 ma se face o ai mimai poduii anglo-roman pentru motne de unu, sau franco Dar a de altn ceie c'ne se ce construiesc tot Pepelea cui aviatiunea abaje Efmturile cui e sub formk
www.dacoromanica.ro
RRGUS
80
de apoit a 10-20 milioane lei unet de ea avioa(Casa Armstiong, N so md nevrand, impune sale de tiebuie re einul de , are deviza mtat unde lume un inesc geniu putea da
pun inginein
i
culoasa
at
de
de
spe-
Piecum se discutiunea e desNoui, putm, ne place Prima de avioane ta o pur romdneascd la
Asti a plane constuite
aero pioiectele morulut aviatoi Piotopopescu, mo sti Suva 180 Hp mai mult noastie phis, fabrica va o constiuit baloane sectiune
Aviatiun ea civslä In piogramul de
ma ie7ultateleobtinute, e sunt e a infiin- foarte imbucui destul Ministeiul de un accident de anul 1921 c'ne acum ton, luau ce Comunicatillol de StaMinistaului a pie- tanta subNentiune tul nostru acelei Companú a se pune in nationale de navigatiune Dar chestmnea aviatinnn civile care pentru vi andnoasti o tiebuiau dea maie Repioducem pasacum dat dau asta71 gil din No 7-8 al Bibliotecn de cale relativ la al care ma si le e Statul politica care ebuie o S a plecommt mai intai dnectiune tiunA
ea
e
Dela nu ne putem Bucuie5ti-Galatispunem, Cetatea In acest scop, Bucuiestu in special, pun situatlu tiunea aviatlel un nea lui este destmat blou foarte sugestiv pentru ieclama joace unul din cele ioacestm nou mod de transpoit lun una din nu s a pu_ Bucate une5te Pansul tut pune din motne se prin Calm fmanciaie a anul ta la Singaput, 1921, un te pas Compama Roma se pie fianco de navigatiune lunge5te pani la Peking, mai
a instalat un hangar
aeloportul delai ceput ea ga iena Constantmopol
-
avioane de
monomotoare
on
ateheie cate une5te Dantzigul a Bucuie5tml, se prelunge5te valea Nilului Aceasta Bue destmat lege dentul Europa Onentul Asia depärtate mai bogate
(Blenot) 51 plea-
Constantinopol Imbuaduse aelopoitulut ceeace mat cu pentru de cuisa noapte, se 1'aris-Bucuie5ti din spie
Cum am ft dont un al niet Franco do anul 1924 datele nu ne au sosit nu putem
gium ale Pentiu a un de rictivutate, este destul ne g la desvoltarea mare ne care a luat-o navigatiunea suntan la o pentru raspantie impoitanta lia aviatiuna mondiale, a se tese meteaua mteinationala fuele mnzibile se aenene, nu alt dium dec acela cale la piogi es, un pas ne-ar eni fatal ne pot lua gand tiaficul pe ele, mai ne im
www.dacoromanica.ro
,FIRGUS
81
rata fi plea am risca lui Jupitei Ce intate printie care Lea din fac9 Am dat a caexploatau s a mceput tora Tiebue de situatiune 14 Noernbne sub ausmcnle primmi
ial nu
urmg
aceasta, tiebue sa de
Dai
punern o
mare,
emisai
consi
ca un adevirat crez natloRomania trebue de placa a ae
ideea,
nene aibg
Franco-Romand de navi
care ca un adea dus Rusia
romane
9
Termin acest pasagm 1830 c au debutat xapoarele
un englez Dr clxi- cu spunea o parte tot cere o exploataie mo , In ce prmectul deing, sistematice de de a hangaie sonde , nuntat de de la New-York la pentru comuni o , opnre, aceasta constizbm, carea cu pentru pentru prevederea tue un mare lope cu o e la instalatium samtare, pen erpool la u carantine ajutor medical, atehere de cu acestea in 1830 vapo_ politienesti, etc Gueat Western la, le
mzesti
oase aelopoi de
Mai exista oare
chiai
printre mai latiunei apromat al
de succesul 9 Ce a
ce
22 zile
din
oprire
aviatic
I
Anul 1924 a azut
In in anul 1924 Axia mania colile sale Cotiocem o ce 29 catedie plus din cele aviatou 22 confennte ca inauguralea tedie
ce
o
tmne infimt
pentiu
a asistat un de
mci
Tecuci
M
Este de
de
Regele,
la toate acestea a3 boratoare aerodinamice a Bi la Dantiig la o vedea ce formidabilg de pilmi de meca aermlauti
la Medias va putea da bu
ne rezultate
bue sä ne tului mult
nu este
Tie
ne mai
de succesele Avidtice ale Geimanim cand acesta e medat de ofeson ca Foeppl,
Parsival, Ebeihardt, Di den etc Noi de ce nu am spunc, sufe in superim o de o in aliatiune aeronautica care rim prea consideram ca un e inginen la d pur militai tine un curs aviatiune tele ternice asa de lit d savant e ca din cauzg politic care de vntoare nu ne sa care se nu tiebuie este unul din aviatiunel te e un instrument de oretice a tinut un curs foarte plect anul tiecut despie a baloanelm Cursul d lui Spergm anul 1925 va vedea la al d-lui Romania un Strasburg complecteaza An näscand mant supenor al Aviatiunei care cursun ne la Universigtile sale, dar tara ca dea re tine un grat record este politecmce aeronauti tot chestiunea de
www.dacoromanica.ro
ARGLS de
podun noasti
1924
ne e
de tebnicwiu
o
aeionauti
sitare
instatutele
sens nu apel
ca genei a dea
neze c it de cui atat
a
politecmIce
acest face
ept ca
In
utorul
pe
etc
de fond al
din
ca
de
4
paagiu final
marcheaza inceputul istona
popoarelor
datona de astázi participa la acest universal pentru oltarea unei legat tot ogre
aloi ificarea du
repro
ermin
e
sul Et
LINIELE AERIENE SERVICIU
I
,
-
dra
od
b) ST UNITE)
C
Alicante, bes-Ancoo
Prins
DE SUD)
in,
,
Poi es-Praga -Bucmesti
stantinopol
Buenos-Aires a
Berim Danzig
nenburg,
be )
Moscova
,
-
Pe
king-Tien-Ts n,
Memel , a
dra-Bi
kFRICA) -
imbuig Berhn Stettin D
zig
Sin
cago (40
Toulouse Casablai
Peith
Londi Lo
-
Coloma
Rotte
oadi Man
Londia Cristirima
Petrogi
-
PROECTATE PENTRU 1925 Toulouse Toulouse Buenos la ga-Va
es,
ga Sofia - Const intrnopol
Pans
- Petrograd
Cosice,
Moscova Odesa,
Alger,
NUMAI ZIARUL
cursul
s cunoastefi
Mai silia etc etc
liber
Vá intereseazá Bu situatta
www.dacoromanica.ro
ARGUS MARELE ORGAN ECONOMIC DIN A MARE
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
84
FRATH SCHIEL
REPREZENTANTA S A DE ELECTRICITATE GANZ" Telef No 48/12 Str BREZOIANU 7 ADR TELEGRAFICA SCHIELS"
G\9
PROECTÁRI $1 CONSTRUCTIUN1 DE
I
ci
LC "RICE o INAL 7 I
o
la
L AL de 1
TALAt
/
I
,
L\ DESFACEREA
FABRICATELOR GANZ", PRECUM
LRIAL de
TOARL
7
de
de 1111
JOAA
PALA
o M4 7 LOCOMO
I
PROECTE
TRAM-
E LLECTRICL
DEVIZE la CERERE
www.dacoromanica.ro
PLATÁ
3
(.3
85
MORAVURI
OBICEIURI
I
HARA-KIR1 - BUCATÁRIA
Hara-Kin -
ale japoneam
sub consistä
haia-kui,
area pantecelui De multe 715 un fel de duel L nu se bat au
spinte_ a Foarte
totiil
pe
tocmesc asasim de sunt cand onoarea nu poate fi
se
and ictime
de cat pun
teat actului de
a imei
sä
insultate Daca, de eemplu decatoi nu acmdi, n se cuvin, el
ju
familia pnetem de eie ile sale nu mai unei astfel
se
ondamnat la sinucidere, mai te
in pen ci.
ca un nobil
-
ea acestui act
Bucátária
ml
spune
spus un gastionorn nlosof
In China pisica nu le mese, ci se t do
la anumi-
la caine Camele e o specie de came lup
tot ceinl guru dc neagia Pisica dest
are
e
cu
nu
0107
sunt in
sunt
oaspeti sau
mancati
p
el
nul so ietiage dupa un a pi onunta in sala acuyatul
Cies
este o industile un fiipte intai apoi tocate sunt in c
fata toate chipmile se cauza cel care a cand nu aceasta un fel de
A-
desea, la mesele ofictale de de la 30-40 de Haia kin mai adesea, obi5nuit acestei pedeapsa nu se ce se u chinezi o mancare tot de poate se faca vinoiat un sunt, nobil 'it it de ca pacatuit contra castei sale sau cand e secte astrono foa Actul acesta e mul Lalande vii de o mare solemni aiea la late Inti o dansul o constituda Introduce acu7atul cu Vieimele de mätase judecatoni atat pentru gum se fac (at in pentru industne el a5eaza, it furnizcai os un covor alb boidat rosu desbiacate de In se nce lui un persona], im_ petelor, inca un costum au gustul de castane Se aie rmsiunea idai numai timp de foamc pul un regal obi5 n te Ceeace face, avea clocut puna, singur cairit nuit e oul puisor gata Instrumentul de e les acela) un moment,
Trebue
du
un paravan E un cutit lung cu le de salangane, mancare chmezea avand un manor
care este locul potmit undo
vare pentru a pierde neu
lovitura aproape
ce faptul a fost
os
intregmme
de
a
reputatie
Dm nenorocire
multumn, totdeauna, numm ceste bucate
a eustat, intr un In
a
nu s au a
opofagma
fostul
nu
www.dacoromanica.ro
in romane
ce_
83
ne de
se
de
luhu
de
de
de came de ca oamenn sä nu Meigand la in de la rosu semneazá un du cand ornoará Nieun suue de bea
4 sau
de
m mcau
scobor
te
D
epoca 877 a
met, de la 851 se gasesc na de e anul 1274,
ne
sangele
u de
e
Chi-
Toate aceste fapte sunt
de
compuse
Polo spu
Se
de
sub domi
clesmu sub lu
TABLOUL CORPUR1LOR SIMPLE )mlc
I
I I
2 27 1
111
IL.
0
iden
0 6
2
9 0
A
on
20 7
0
\
94
04
I
i
11
191
4
( )igco
5
P
0
'd
5
11 0
31 0
4
8 9
0
40 1 0 0 45
(
( ennui
e
(
o
upru
Ti
0 63 6
i
0
er
e
391 5
Pot
Pi I)
i
140 5 225 0 4 7 150
44 1 2 4
c
I
0
d
0
roi
len,
0
i
51
0
Ile
0
0
1 008
114
163
85 0 81 9 9 7 03 33
1
i
6 160
ihn
5
48 1 184
0
cea
mai eficace se face
ARGUS
www.dacoromanica.ro
RRGUS
87
COMERTUL DE ACUM
CEL DE ODINIOARA DE
GR L
afacerilor
Spre si co Intie comenul de mertul de acum sunt deosebin fun damentale deosebni se da loresc pe de o procedeeloi pioductie, de ilta pane industnale pe de alta pi n este portunlor At it in comertul intein cat si ceea ce comeitul international condi tiunile in can se face sunt dasificate 2)
au
comertul Conditille
au
din
si din
e,tei ea acestoi oi in numai integiitate 3) Conditule specifice
- In uima
afacenle o ade general sunt considerate caie lui (a care cele ca ele, am multi de studu apiofun comeitul
indu se apreciatiuzu a modeine in afaccii
fiancezi Jules Lepin ne spun
dot
ce client este un maniac Impoitan este a discei tul partea a chentului slu, de a son dada
(um spun este de o bue
Acest maniac
pune pe
Cea
cu
tie
si in tirnu, idede sale bizaie, un stiecon a anodin putin cornprometant destul de ulajator pentiu ca sa ci in lui pentru - Concuienta ca sa se dea pretului de cost Pen aceasta se sis Leine, la specializare la concen Nici un muloc nu este pentiu captai ea pieteloi In at a ieftenirei \,ederea
paciente ae de in aplicatiuni metodice Mai cat a pieteloi ma actuale se acum in se bizue dc dneise Standardizare, ca da se Nord unde au fost acum pentiu co cel putin au pus meitul nostiu de n au princupule
in
de
se
stnntrfice ale comertului, intai pe cu intloduce sistemul Dumping care caracterului definitiunea Clemente] este ceea ce se ca ansamb'u de logia afacen, de du sau indirecte, practica in mai scump decat clasome masme tu rumeze caie au de scop de scns de calculat stonogiafe ca industinle ente dir a
e
so
etc etc)
Clientul maniac - In tea psichologica este de specialisti Balzac asa ,La Mai Nucingen a studiat profun cunoasteret sufletului
amencane in modul de prezentare a mo
duselor arta de a mde etc Ca
de
de a
voi
te Nu tiebue cale
ne facem iluzn Ef de Dumping o nu este de despágu-
bin Pentru realizalea a introdus atat in mdustre cat in ismul Cambon ce este tallonsmul a ob a compaia a reflecta, a cal a munca
www.dacoromanica.ro
aceasta este necesara pentru
88
a taylonia o
mare poate
de
ou cat
e
dus la
Prima
casa
a
bursä
unde sub impiesiunea mome nr abatele spune rnoaitea celui drept, un mertul de corneitul din martu de piobitate acum mai sunt tu lui Ce7u Biroteau punctul de edere al subiectului
diept
familia
Intre
Sometätile
nume
societatile
'cum
din zi in 71 societatea
lovit de nilot
e
capitalun ma fie din du rata unei intiepimden este mai decat
a
vieti
cale intiec o Cand reflectam asupla se sociale in prindeule acum de vedem
de
o
comerciantulm
intie-
atat
ale cotaboiatouloi ore
de
de astäzi ale a fi speciahtate de a lucra de a face
ecaie,
de a
zile pennu a fi fiuntea unei afacen, era newie ca
sunt opeie astepta
o
de
mare
conceptnie
locul
fie
cu
'Wen
de
locul
furiloi
anspou t,
de
tanfele
de pioductie onditnle
pentru ca
de cost
mai maie dec
de
un
concurentul pentiu a reu numai de capacitate, nici
este
Lovitunle de acum. de altä de Nu metodele in ast pi edomind, este punnta desvoltarea afacenloi cat esti de actuala putin competent o despre conditule cue putm scinpul morale In care sa cat este cu la se t ieusesti mai mult de astäzi In literatura fiancezd se de ce o vem clasicul dat de Bil7ac s comertul nostru, in opera sa ,Grandem et sunt ce Cesar Bnoteau n au cu acel mic negustol paifumuii Vedem meseriasi care stare e falunent ocupandu-se comeitul care ca sull, se ca de ghete, nicu o Balzac putut a total ldsat la redea, pagnu cal e se mtamplaie, totul nefund diujat toate de comert, emotia lui imbogrtiri it cand procu o Cesai Bnoteau ochne asupra al se iedeaono vom de
spune D loi nu
area
reda lui Bnoteau numai ea dar diepturile de cale a fost
tie.
face o
spectacole sunt la nu ne pu dv impiedica de a aiata Biro
teau c
o asemenea pur
trei a stabili in
om face-o
nu era 2) pentru a cia in comerciala, a stabili in imui
ochire o 1) pen breasla
care pentru
o speciaatate
Breasla n egustorillor
exemple se D Z urnica a In luciarea de fetele de boer supra istoricului comeiciului la neguston la 1678, Asian vedem i boen Mihul M ne stefan se fata Andronache voi Cermca ne face comert Dragomir Calugärul face co se e5te Päuna nicul
inert intre 1482-1492 Apoi din
www.dacoromanica.ro
lui
Pi
Coste Tigara se laschiva, halache In specralitate
01
In portietul numita
Constantm Pop, Petcu, se de
lui
t
care
ucenrcia era
cunoscut
de
din Sibiu
la toti
cate orn
p
lui
pe pitul de
din
mention im
satul Negustorul jud Pi a, aflat din Bucuresti', Sf
ce
putul
p
al
comertul
eiau sau Muntenia Iles la sfirsutul secolulut
ni
pe e
o
la
unoscutI sub denumn ea de
de a se stabili pe Comerman
,
secolul
in
,
a
tunloi inul
Socec, Stancu
ru fost
poi
erau nurniti neguston De atunci cet
icr a cisl de co ge tufet al Compopulo, care deschile la 1839 pe de la a fost Athanisiu Tot supusi Ion la ge Ion din
nu se putea ciant nu mestesugul
am
din de
Tudotachu a fost pe lup in Tudoiache, caie negustor in Bucuiesti
ce,
face one' a
bestet
doi
conti
de dot co mod abusrv
sa tiansfoimit in
celoi
anul 1790 se adre cuvintele , bei uhmtei Handelsman afia negustonloi ca
la inceputul
lui tiecut
a
Merchenus n
te, jupanul
decat
cesti
din dela Nlcolache Mihaliche nu la boernasul eel
servit pricepeie
cont
de
and ca in/
a
Domn impie
de acum
de elino5tinte in tit, este un orn se din caie nu pentru ce su a unei el neguston Compalatu lipsi de nu si face negustoir sohdantate ea lucrun contiatatla se in nue9 Nasnegustonloi tul imp al comerciale u caie a cart de altn, decat de au negustorn specrtlutatea in tiecut sunt atatea Jam spune intr a sa veti vedea de lucrun de at suntem obositi de e luat pentru se lurnu, putem in care Din cauza chiai un gisim in lipseu de contiol, din cauia de in de azi solidantate s au ecur in comert datom de o fice nom nostru, prin confuzia
riches
oamem
I es
spune Claude mes
um, dar
pot
biblioteci
foi
pentru ce
spue la toata
a
de a pi o suntem de a forma ti rile ne dea elementele nece
prin ceasta
eneugie prin bratele
seama suntem r_
nu se
prin mintea
www.dacoromanica.ro
decat oameni
90
nu este p pe care de a da in ameninta distrugerea, tea exernmenteloi de se face un cult ociala este de a aläta se am aur pim ca fie, se de sfatun negusto spune, comeiciale etc De mainte de se ivnea dai moravunle e majoiitate a comerciantilol ca se putea considera gamzati in Da mele talentul, aveau sindicate puternice d munca, pievederea Acuna, de sigul co_ este arta fost at iti necuiate mtoitochiate nu s caie ajungi a desbraca pe de sigur o de printi o pentiu oapele ciantiloi s fi sociale sunt numeste Cu taigueli ba7i te Cat despie sentiin cl isa in toati societatea o mente morale sociale, lu
de mt o bps de entu7i ism o delasaie care me din ce ce mai intieba noi, cu eireio Discouis souids daca axa mantulm s a cleplasat, daca sul se discolcA, a in delu eneio nu se mt este mai simplu tiagica intia eteniul tiecut legule comune ale aboaiele ra fac, intocrnai ca
dmea
nostiu In
pace%
acest pamant
din
bate joc sau se
mea
De altmintielea, tipul omulm pe care imite, care imagmatia, este al spe_ eulantului bogat de milioanele luate asupla miienel sufeimte_ omenesti Insolenta cu un iestam ant de sic noapte este numit lu
este
liacul la
mai
respectuosi, idete nu pieconizeaz
un
o
pieco_
creatmnea unei elite active cartea lui Jean des Vignes
de astan
aud tipetele smisti e spune In deve Multimea de niti Tonul e dat ac e un specta- tualmente de antreneaspune un autm col ignobil tara descompuneie ale corpui iloi o Pentiu le a sufleteloi saimd sub combmatie voibesc de sus dai ai dui sau reilitate nu sunt bide nu stie anume sunt valeti catastrofa inca Tu au mstalat In casele nunle, mitiaheiele täcut stap pe murdaiesc mistelioasele de destructie, orgule subtilul din tiebue ,Dinu P in
rasul
al Spenati
oa
politici, fenomenul
de lene ductiel, spun dai aceste formule nu snabanda do tige
pe oamem
cassatisfacA egoismul,
formele cele mai unte echile ale sufletului, care consolau sau idealizau 'iota, consideiate ca
pul este un
nu tre-
bue
sine tui
euste decat elemente
ucenicie o
ieputatie
nu o putem
un cUlune pi
dai
decAt
ant de de edunu se poate decat la straturile adanci
acestui
ITIT I
ge
www.dacoromanica.ro
ARGUS
t
www.dacoromanica.ro
,ARGUS"
92
& SOCIETATE IN NUME
25.000.000 BUNA-VESTIRE No 26
DAGE
I I
PARTICIPATIE ATELIER MECANIC LA MORENI
I I
APARATELE CELE MAI MODERNE PENTRU
I
ORICE SISTEM
ORICE TEREN
I I
ORICE
I I www.dacoromanica.ro
,RRGUS
I
93
SOCIETATEA ROMÁNÁ DE AUTOMOBILE
C° UNITE
I
- Capital de comert - Desvoltarea ireprinderez - Sztuatia financial de
-
sedm
sale
de automobile
Consiliul de mistratie
Romania a fost aproape necunosPrincipele G V BIBESCU, cut in Romania pana in anul 1907, dinte cand decedatul Leon Leornda impreuDr I COSTINESCU, Mitica Darvan, Ninel na dinte alit sportsmarn romani infunteaza C LEONIDR ING PENESCU & in Erma cietate comandita pentru de automobile a^cesoni,
&
KERTSCH,
,
Consibul de istrape al socie-
sediul tat% se compune din
Bucuresti Inceputul facut de firma Leonida , intreprmderei,
1911 un numar de capitafnmte Inginer Quantescu Ion Protopopescu,
altn sa puna bazele
Ro-
cu un capital de
mane de 000 lei
D D Bragadiru, Ed de
de 11
M Berceanu
Ing N Ana I G Duca Gr D Ing
Urmand exemplul acesteia
P
ma, firma Leonida & Co, se trans-
ea in 1911 in sometate anoObiectul de comert nuna, cu capital de 1 500 000 lei Rceste doua societati pentru obiect, Societatea are de automobile de automobile au Efortunle societatii au lost cand separat pana rand in sensul de a 1918 la a am tate in de automobile da acbelor intreprinden simdare cesorn un aspect senos Fuzaunea in 1919 du- astfel ca acest sa fie scos pa mtoarcerea celor doua fame de sub influenta negustonlor de cane la Bucuresti acest scop societatea a Noua s a constituit sub o In lärgire cat mare a campului firma de ei de activitate, la maximum & Co cifra de afacen, a reduce schimb märfunlor la capital social de 000 lei, demmum de profit Pentru realizarea acestui sa dat capital a fost repartizat de intreprniderei o 000 la purtator, valoare turä, cat chentul gäseste tot de lei 500
pe
www.dacoromanica.ro
scimma sau
ARGUS tinä de care are nevow, toate nile dependente de
atehere, fabrici Societatea poseda mat de locomotrune, cest multe garaw elegante confortabite sport de la necesar celor mai moderne sau carosenei, pana la ochelaa
sportsmanului
din stramatate Garajele soc din sos, Jianu, stint
De asemenea, propnetarul automoce se cudintre cele poate masina lui Pentru a ilustra putern proprule garaje ale societatn, spune ca renumitul garaj Saint
bilultu
amenajate puncte dier de la Paris, este jumatate ale capitalei, dupa cuvant al de mare, ca soc, din technicei moderne, se poate aproviJianu ziona ulei, la depoziale chentilor societatIt tele societatii in fine isi poate adapostite aceste garaw
para instalate
sabile
de in atelierele acesteia, praveghiate conditium technice irepro- sonal special expenmentat,
un per-
asigurate in potnva riscunlor in-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS cendmlui Atekerele mecanice ale
cietatn, foarte bine utilate ocupa un de 15 000 m , din care
6000 m p,
forta motnce
lucraton Ele schimb
a fi
grandloasä, pentru marele 200-250 tot conforM speon-ce piese de tunsm care cial trasunlor man moderne
natate
Se fabnca
FR
masma
LLD de 12 hp
fabricati in atelierele
pe piatanoascietatii, sunt tra sub denumirea de Leonida Auto cele mai concurand in calitate renumite produse similare
mulaton cat telor
categone
In
de pentru aceasta directie, cat ma
putin tributara Acumu
C IDILL4C
Dispune de 110
confectionacomplectarea rea acestor atehere, socretatea a infun-
tat o
Astfel are
tipur d2 cele necesare poster, telegrafulu
mici
Renauld de 6 10 Pretunle acestor automobile variaz astazi intre 750 000 180 000 lei
rule In
de
ce
soni, S R
,
Leonida & Co
rite, si-a asigurat reprezentanta din cele mai renumite Europa magnetouri, bougiun Este repieeste vanzarea de automobile zentanta de Automobile Bosch din Prezinta depozitele ei un mare gardt de masini de la mai De asemenea pentru farun scumpe pdna la cele huloane alte ni secungilor mai modeste dare de automobile societatea are msa fie scump2 fie asigurata reprezentanta celor mai bure tine societatea case din strainatate celor mat bune ireprosabile mai mare depozit Soc poseda marci din de ni din tara Automobilele Principalul de comert al
www.dacoromanica.ro
96
Situatia
treprinden romanesti explica situatia ei pe plata Cate-va care extrase din btlanturile a deverut fumizorul acestei societati ultunii am dupä important de rn ppentru rasbot arata ectivitatea desvoltarea ei serloasa Rstfel, 1920, valoarea marfunlor comphmentare vandute a ridicat 34,370,727 lei Societatea are sediul in calea In 1921 la 26,282,690 let marele tonei 53 unde se In 1922 la 684,063 lei de automobile elegantul sau In 1923 la 59 442,629 lei
ni
Serviciul technic, arata in 1920,
sucursale urmalocalitati 1923 reparain 1922, lei 5,929 522 Rlexandna Buzau, Bacau tiuni in valoare de let 11 411 833 Brasov, Craiova, Cluj Chisinau Ora-
in valoare de
Beneficn
682551
In 1920 benenciut
a fost de lei 640248 In 1922, beneficiul net a fost de lei 3 628 197 1923 a fost de 915 lei Cifra de afacen in 1920 a fost de lei, in 1922 a fost circa 46 de aprox 65 , nulioane 1923, cifra de afacen a spont pAná la 106 imlioane lei care dovedesc desvoltarea
Mare
Sibiu
Teml5oara
T -Magurele
Poseda garaje moderne, fortabile in str I C Bratianu, str Luterana, Jianu din capitila mecanice sunt situate
in
Jianu No 16-18 Societatea nu este mscnsa in cota
Bucuresti
bursei Capitalul
grevate de nici
tisfkatoare a acestei importante in- sau
www.dacoromanica.ro
in
activul
sunt
fel de imprumut
tara sau shatnatate
97
MOMENTE CULMINANTE PENTRU $1
LONDRA Pain Aprthe-Mai 1921 s au fixat, sensul dispoziturillor tmtatului de sumele ce Germania avea plant total aliattlor de creanta speciala a B-elgtei, in
GENEVA fe', dela inceput, lichidarea capitolulut despre reparatunt din tratatul de pace se care cele de
modalitatea de a a
precum
Aranjamentul dela Londra din 1921
cat vom
spune , vom
grave
total.e,
o parte vointa once pret o reducere din
vingerea ca invinsul era decis sa se dela indephnirea obligatium-
Cntica formulata impotnva pace! de Versailles fie regulaca, primul moment ment de trecutului, un compt publica germana a considerat scurt precis revenirea la stadela Londra pende pace, fusese un proect plata reparatunilor, de regument, se adevena au semnat avand de a pe tema reparatunilor
in alte amanunte,
moratorille
Rezistenta Germa
pe Rhin in totalul anuitatilor, echitarea pnn bonuri
in foarte vreme, ca Franta, principala
sa
nepubinta
se
in comptul
chiar cele
Dar
polibca de
,
Germania nu putea sau au zu, fatä de nu vroia sa plateascd, rezultatui era mania, n a dus la rezultate Aude vedere al realiza- gust 1922 din incetat on-ce z -nlor pentru plat in numerar s au numai pare a fost proacelea care se dupa secretaruin mod de Stat, dr Schroder, publicate in gerPo Liza a , Manchester Guardian Commercial (28
descoperute au va-
man
Mai Sept 922) dela lie 1922 Germania ar miharde 692 , märoi
1922
apropiata a marcei harbe
ce era totusi, sub cota anuitatilor
de a
Wirth, in fata
luatela a financiare termen, din cele opt interne, cere de data an, capacrtatea de ale de ratele nil de scubrea simtitor reduse din enuitatea de rea sau de tainice incura.lung, moratonu aceasta crestea Iranla 1924 Londra
In de cere
Mm 1922,
de
an, ceea-ce re
in chip larg, tota'e dela 3 la 2
170
din aceste
numerar
Ceva
numal 720 mil de
Divergenta anglo-za
criza aliatilor
In Comisiumt reparatumlor deosebiree punctelor vedere atitudinea englez, cu
anulin semau se ite Germania armatelor de ocupa-
se acceituiazd,
care a
o
sa se vorbeasca 7
www.dacoromanica.ro
98
la care, dupa delegatului englez in acea ris Bradbury, coincidand dela un sir Cele comunicate ofíctak, curteexprimau doua timp cu manifestarile pro-germane, in dar vremee de pace, puncte de vedere deosebite de publicistulln englez Maynard Keyofietailttatea franPentru Anglia, esentialul era se nes, opima ca au sfarsit schimbulua german, vedea in neina GermaGermaniet o cat deplinirea despre , criza
spre aplanata germana care agrava schmib mediatiunea Belgiea, englez, un moment scadentei de era dobanurteresul simplu a 1923 direa sumelor cuvenite drept reparaprin dintre cet spre acopen o parte din Law premien, de jertfe rea
Londra
aplicarea sanctundor -Repercusiunile din Ruhr
Franta de vedere
guvernulut
o alta
clusiv competent instituit de tratatul Versailles este Comisiunea speaccepte ideaceasta a trebuit insarcineze un comitet ad-hoc de studierea problemei La 9 1924 cele rapoarte ale expertilor denumite precomismnilor speciale es
,ga- de
productive , a ramas constatand
neindeplintrea obligatiunilor din parGermantei a justificat pentru Frandadeau dreptul tratatului de Versalilles Kenna - ambit amencani sfarsitul lus Innuane, trupele franco-belgiene, adeziunea tacita a au fost prezentate spre exammare german spre a gaol productiv Concluzule expertilor restabiPnmele
prin de de
de
dezorganizarea productiunai Berlin, se in intreaga contmentala Ridicarea se obconcomitent piavertiginoasa a germane imediat bine pe urma acestui Cehoslova Industrie cia, a indisparitia mosemnate beneficit din mentana a Ruhr , Bätälia Ruhr dintre de Germania, cum a spus sugestiv in
lesc armonia mteraliatá
Primul raport Dawes se ocupa de moloacele pentru echilibrarea budgetulut Germaniei, cum de masunle
potrivite pentru izarea monedei germane, al domlea, Mac Kenna este privitor evaluarea germane evadate la mijloacele potnvite penk face sä in German a In. rezumat, rapoartele expertilor pentru propunand o sene de refacerea a Genprintr un imprumut concomitent cu echilibrarea bud-
german, a dominat scena evenimentereducerea 1923 nrea sarcinelor fiscale europene in tot decursul
stremi
Recursul la politici sfarsitul de
al,
ge
din
concluna
spo-
la limita
invingatoare,
platite Dupa un unei pentru inceputul refacerti, cailor ferate
pot
vendurile germane reorganizate,. monopolul alcoolului
americana - lansata finale impozitele constituttä exclu1922 zaharulut vor constitul prancipalele siv din noui, totul politicet, pentru a rea- isvoare de destinate reparaGermaniet ea a spune sau nu vrea sa plateasca, Comisiamea reparattunilor a nu opinia
Cum unanimitate
organul ex- poartele expertilor
www.dacoromanica.ro
o
ra-
primul pas pentru rea divergentei analo-za, era chestia
z, d Poincare, ceea ce nu pupremien englezi le generale ze au prezidat de d Macdo- cidat preocuparile pe ta
nald obtinea din partea premierului trezite de planul experttlor
Acordurile dela Londra : cel rat de pace" Cu noul guvern
tratat cu
mania,
Frantei,
semneze
la Ver-
sailles a semnat de data aceasta de de d Hernot, a desbatera contradiaris sub cele mat buna-voie intre Londra semnatura pe acord bure auspica Prmia confennta inter- toni
ahata, convocata
accepta
discuta
Londra spre a a
angajamentul moral
plineascd
cat a convent la oare-care E de jament odata reducere a sarcinelor germane, consimtit a zultau din plan, a inchetat
tr un acord general doua parte a de'a dra s a desfäsurat dupa invitarea care,
la
ea trebuia
inde-
puternic acest angaasentimentul liber fireasca
obligatie de a cum trebue la increderea ce a aratat de catre fostii dupa ce avudea sesera atatea motive de
Desigur concurenta de ordin ecodifentele putert partici-
au fost momentele cele interesante dela pacea generala Germania au fost bine li-s dat sa
nomic
pante acordul dela Londra va continua, firesc, dar ea ce nu va agravatä votor de pasiunea li-se adica s a po'aica de inveninau intreaga atmosfera europeana Rstfel, o conferinla cu adevarat intre State suverane, pe cand la Ver- expertu oamem straim posa semneze hticei, vor contribuit efechv discute opera de restaurare pacificare eurofara Doua dificultätt päreau vor peana prima, vota insuccesul conferintei
de evacuarea Ruhr-uhu
a se putea restabili unitatea economica a Germaniet adoua imprumutul garantare international de a lipsa Germanil, psihologie politica, vromu sa
de
adeziunea la planul experti-
la
- ceeace in fond
amestec al banchenlor
condus
Dar
Dupá hchidarea pace prin dezarmare
Odatá hmpezitá atmosfera de reparaLondra, se acordul incredere departe la realizarea din pactul care acum sese litera despre strávechea E a universale asiguratd zarmarea genera a care art 8 din
nationali au
lucrarile
tat intre a fost in once
facem cat de Germania, de neagresmne sau al tratanu ca prefata dezarsimtitor suc- telor de dela Londra
mlaturate prin bunapartile spre pact a prevazut-o printrun text desaratata din final a se tul de elastic prevazdtor Succesul acesta a fost subliniat prin englez, Macdonald, Mac- dincios idealunlor socia'iste, s a gracuvantan istonce rostite de dr Marx in donald, Hernot bit faca pasul urmätor menit celor state principal complecteze, la Geneva aduresate narea a cincea. a Societäta In rezumat, acordul dela Londra, pe tutor, opera savarsita la Londra chestia a fost denumit Imprejurarea se concel tratat de pace ultimele un de stanga, prezidat de d Hernot Atenuarea pasiunilor pohtice era foarte favorabil piapasiunea Este incontestabil nunlor de dezarmare tei polifice pe tema intram in amánunte a- Nu-i
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ,ARGUS"
100
Sfortärile pentru dezarmare
- fapt care a justificat din
dezar-
numai ca
tratatele pacii partea altor guveme hotararea de a generale, dezarmarea a da o deosebrte atentiune 8 din pact stabtka cadrul general a Societatu Nahunilor pentru invingaton, dupa prealabile sa mtram amenunte, vom siguranta desfasurarea extraordinara de A din 1922 a ta'ent celor maufestase o f ecare expunand dmaintea oarecare pentru art 8 din pact de vedere perfect justificet al invitase Consikul, prmtro rezoluce repreztnta, sa masurile necesare intru insufletiti de nobila de alizarea dezarmani pace pusa astfel in discutia Teza englezá cea zá Consiliu'ui a dinaintea Aduprivinta patra din 1923, sub forma de ajutor mutual dintre Macdonald, in numele Angbei insude pact de garantie asupra adapostul se
dupa propunerea
gäsit argumente convangainarmärilor tuturor guvernelor din Statele membre fost irabil secondat de SN inspirata a Parmoor In u'timul an raspunsunle In rezumat, jundica a ferite'or asupra proelulut au Ststelor, dintre inceput sa soseasca la secretanatut geoncat ar fi de tare s
vale
a
preaabil al toare impotriva
decis sa se ceara
neral, aducand o anfinitate de obiec- de des proclamatä, ramane o simpla observattunt sugestiunt asupra poveste atata timp cat formutual privit lurmna telor militare egemonia din art 8 fata de
Observatiunile engleze asupra Dar expenenta istorica Frantel pactului de garantie les urma dela 1914, a gäsit argumente mat conVingatoare e dove& este o arnposibibtate ca in special asupra putea un act pur simplu ca un din partea celor ceput pentru realizarea art 8 suge- de smucidere de pace darand difente formule complamentaie de printr o dezarmare locul colechve mutuale ca sar garantu, discretia dumandor pacu spre sa msoteasca vorbi Despre dezermare nu se mare ea este , generala senos decat Importanta a cincea rezolutia recunostea raspunsuri, cel
Dintre
portant a fost acela al
care
dela Geneva
In asemenea Londra cincea
al
de hotararea de a obtine un
din 1922
ofensiv o crimä deter-
mmarea agresorulm
proectul de garantie intocIn a Nabutulor a fost mit consideränd razbowl ofensiv ca
curiontate o , crima internationala ar putea pas spre viatoarea publica mondiala armatele puternice aparea atat zarmare ofensive, intretinute de senzational prenuerul cheltwala State ar enuntase ca va merge personal din cand ofena Geneva, spre a sustine de vedere in interzis, conform d art 8 din sty ar trebui sa pact, premieusteptata de
franoez
Cei
bärbati conducaton in chiar
,.astfel sa sustma la doua puncte de vedere ce se
se astepte la
Deternunarea agresoruhu marea mijloacelor de
rasboi
www.dacoromanica.ro
cazul isbucmni
sta-
difacultate
genere
face foarte grea,
stabilirea Dificultatea formula
practicd, agresor
insd,
e intre popoare cu
Dar
ras-
pasnica,
pe cale de
este posinecesara Formula amepe ricana, acceptata de Hernot
a fost transata
pact privitoare la
isbucnt de
de pe cale de a concretizata in r flictelor stabileste ca va socot t Supnmarea conflictelor vinovat de rasboiului Statul care, la caz de conflict sire, pentru a asigura armonia ar o copilane aserefuza sa prtmerca arb sau, conflicte isbuenesc in dupa arbimtre soti de va retuza se acestet
tutu
- cum nar mai
A
pas spre dezarmare
obligator,
-
propusa foarte aproapo Englezi, pro- mm malt un deziderat pacific decat mutuala, s a awns o ob icat prec ectulut de la protoco ul obligator de aprec ere ca on-ce pnn extmderea cuprinsulut initial sa fie inlaturata vom am pactulut Societdtil Nat under mm spus, asupra preIntr adevär, art 13 din pact nu pre- cise, rezultand din art 12 consta in dadecat facultativ, partilor de a nu posibilitatea pärtile in conflict dupa decat dupa trecerca unor anumite terrecurga sau la aprecierea - sau la mene de linistire de gandire tret luni procedure de a sau ut Pana la S , dupa aceste rezultate fiEste drept din redacta- tinerea
rea art. 12 al
xate ca punct de reper rezulta o libertat de a declara ligatte precisa pentru State'e-membre de drept termene, in conflict de a nu recurge la mai un rastimp trecerea unor care sa se poata termene numat sub con- rosti a sau ditiunea formelor de re- pentnt cand soco curs la mi)loacele de cerc,tarea d arbitrajul fost el oercetarea impade una de ciuitoare a Se ca fund un toate
yudecatorese de aplanare rarea arbitrald insemneaza reia partde trebue sä supuna, indiferent daca le convine sau tararee a fost, este va ft totforta obliqatorte isvoraste mentul prealabil al care, ceracterul, au prima sa se supuna arbitrilor deci au luat dele inceput de a execute hotárarea, ar ea Dimpotrivd, recursul procedura de
sa se
a vedea
de pacificare
ccnstatam ca el ar
fi de de recurs
9
ratta de rásbo
care decla-
ui
ca
nesocotirea obli-
sa
tiumlor
Societatea
de
cararter
ne
al organismq w pacific dela Genova dea
apoi
rece al Senatulu amencan n a avut Consiliulut nu are ace- Societatea Nat impied ca rasbotul in mod consecinte Partile räman hbere put de nu recomandatiundor
desavarsire
de
ele au prin care Stat tormu'ete de Consdiu, care o valoare dupa cum 151 urmäres`e rea izarea dreptunlor, au fost date punlor sa t sa'e, prin
Sar
unammitatea Natimulor
din Con tiune 15)
ca valoarea dispodin pact (art 12) este
gur
nevoe
fost
www.dacoromanica.ro
sn
forta os
a emenoa
prea fata
102
mijloacele reale de care
In strictä dezarmarea prin arbitraj obligator s au mulproectul pactului
aceea,
garantie ofensiv drept sus, adica rastimpul necesar par- crima anternetionala, s a transformat 1924 dala Geneva in conflict, infierbantate ca sa dupa obligator savarseasca din prima nesoco- intr un protocol de
tumit sa
de pacificare expus
de gandire, pe
proclama
pe vutor
care
tinta de a
La Geneva, in
in
a
cazuritc,
judecata arbitrala introductiva la dezarma-
recursul
rasboatelor
reluata sub forma pactulut de garan- re,Caorbitrajul obligator ni-se pare o care considera drept , crima institute internationala caci nationa'a ofensiv am vazut f interns, incetand aim a ajuns la formu'a. mai servi vntor drept cale sigura obligator
pentru realizarea scopunlor
State, nu vor avea Dela arbitrajul facultativ la cel interes, ca in trecut, de a face militaobligator rism intretmerea unor forte ofensiv
Daca daca
o crimá mate Intr
va fi pe vutor primata prin sanctunile prevazute pact (art 16) s ar da rol
larg arbdrajulut
facultativ, obligator Tratate permanente
rant
din
arbitraj
servi
nere este
armata este scutut dar timp ca instrument de expan-
afar Daca
in
primejcha externa State dispare ea nevoia de intretineree puternice aparan natona e Implicit, deci, rezultä
gator intre State au existat de 1914, dupa cum exista ustazi sub forma de contracte in cate doui inutilitatea manlor armate ca instru-
putea De ce o forma colectiva mente de expensiune dezarmarea De o neceasemenea tratate cadrul Societatil fireasca logica a scasupunand la oblifmanciara gator, unor organe dinainte cons- pa Statele de imensa intretneru armatelor pa pe toote conde jertfa celor mai frumosi at flictele Ce s ar tineretei energiel acesta simplu dar de Ca ideal pacifist umanitarist nu decat o conditiune adenunea ceva mat Statelor membre Societatea Natuni- se poate
Trecerea dela arbitrajul ob'agator permanent sau pe termen, este foarte dacá Statele convin la obligativitatea a recurge la judecata arbitrala conflictele ce ivi, printre semnatarl fara sa intram in Curti permanente de justitle ca Rduvom narea cmcia ajuns adoptarea protocol de arbitraj obkgator general, toate chestumile exceptia celor prevazute in al VIII art 15 din
pact, care se refera la
veranitäti interne sau compet nta clusiva a Statelor pe care
Consawl dar )
In realitatea viefii arbitrajul prezintä dificultAti Realitatea a vietai ne arata visurile
Geneva, din 1914,
sunt inca de realizare sa gasim judecatorit
bine pregatiti, edevaratt supra-oa can, calea arbitrajului, sa poeta dreptatea intre impacand revendicarile,
sau interesele de variate de deosebite mai ales de opuse intre ele
Caci dreptatea d ntr o parte apare
cealalta in procese'e dintre ramane la o o parte care aproape totdeauna evclustid a se crede nedreptatita tot t cu atat mu't in procesele sa recomande vre-o tionale State aceasta va fi gula
www.dacoromanica.ro
103
Sentinta judiciara intre simphi indivizi este investita formula executorie aplicarea garantata forta a Cine va asigura autoritatea identica sentintelor arbitrale cLn tre State, toate ce se
Geneva noastem ca protocolul va insemna, alaturi de chiar acordul dela Londra, in nulut expertilor un al domlea moEuropei ment istoric in a
lumei
1924, prin cele de a Londra Geneva, s a inscris de se va in finitiv in astoria omenirit pentru se pune chestiunea totdeauna Londra prin sfortarea State State le mai cele puternice cisiva de pacificare refacere a primi renunte la libertatea ropei, Geneva prin cea mai absoluta in afara, la suveranitatea incercare de a starpi spre a se lega pentru din viata internationala ai totdeauna, un arbitraj obligator, succes, momentan nu trebue sa respectul unor hotarart arbitrale in reze un cas de multiolele paca umversale vitale ce le pot teresa pe care le primul moment entusiasmul istoria pana astazi, pentru paca unaversale ul dela Geneva a fost dela 16 State anume Belgia, Geneva seriBiaziha Bulgaria Cehoslovacia Chice s a facut vreodata ca atare Dar chiar dificultatea aceasta
le Estonia
Grecia
-
Lettonia
Paraguay, Polonia Portugalia Regatut Sarbo-Croato Spania Uruguay s au grabit sa adere la actul istoric intocmit la Geneva schimAnglia Dar alegerile de guvern au temperat, deodata,
ea va constitut o pagina nestearsä in omeniril
entusidsmul general
BRAN
cabinet englez a cerut rägaz spre a studia mat serios mainte de ratificare, bligator
chestiunea
1924
Roma,
obtinut ca in
consecinta a din Decembrie
pe ecurn ca
insemneazd inlaturarea de obligator de
ce va avea drept
catre State
SOCIETATE IN
caderea lut
fala de cele-
ANUL
1869
DE
TABACABIE, CIVILA,
i
UNA
SFCTIE SPECIALA DE BOCSURI
Totusi la Geneva s a un act de valoare
GALATI
sar desfasura chestiunea indiferent de soarta erbitrajului obligator trebue sa recuin
CITITI ZILNIC
COLECTIV IN
CASA
Natiunilor sa scoata de pe ordinea de zi discutia dela Geneva Amanarea aceasta provocata de un Stat de amportanta de deliintr o chesttune cata in care numal entuslasmul mulw moment poate realiza ceva concret nu-i, evident, bun augur Ea msemna chiar se de
OBS
STRADA LIB ERTÄTEI, 8
ARGUS
APARE iN 6, 8
535
ZIAR COTIDIAN PAGINI
www.dacoromanica.ro
104
SOCI ETAT EA
FORAJ LEMOINE" in Ibmi
luerai sondi
I
In
a fond un
(Internation
it
pe
stint pl
t
u
puntru
di
sondi
,
tri
CO
hicrardor
It
compluet societ
icest
20%)
inst
a
it
conti
Rot
h.
conti
Ituncu Soc sonda di
f
fost mont ita
tot
Soc
t
pit
s
Lonomi
Soc
to
de
de Rotary"
moth
md
fr emomi
"it
po
,Columln t
Soc
sa
ardor
u
o
or
,
110 000 000, du
in
echu
uprindut
loci
rs,
ti
du
tate
Mod' nostri, pot
in
dupa icestei
et lu
continu
loduni
troldi
din
isca t t
prmde nu
,
catre Soc
ita
ntru emit
o
u
o e
tot
Soc
sonda
punk cele motor co
12
It
4
Liuge,
da
Din
6 e
12
de P
G
ste 12 dreptul Inern
tpit
'
t
a facut
COO 000
sarei)
1922
sunt
sonde
acel
or
tari
o
ri
du
la
,p
fact"
infirm
www.dacoromanica.ro
contr
.
A
0I
www.dacoromanica.ro
106
PETROL-BLOCK SOCIETATE ANONIMA ROMÂNA LEI 600
C
000
-5, Strada N
5
DE PETROL BRUT LA.
EXPLOATÁRI
BORDEN!,
I
I
RUNCU, etc. I
BUCURE5TI, I
I
VANZARE
DE PETROL I
DERIVATE
EXPEDITIUNI
I
TANK-STEAMERS
ADRESA TELEGRAFICA PETROBLOCK TELEFON
66,
www.dacoromanica.ro
72, 29
58
I
107
SAREA MARINA
DE EUGENIU N GIURGEA
este unul dintre condimentele cele
a animalelor de
mentatiunea
de mult deoarece de sare lucru care altor
preocupe cat se vedere
o
Dar pe
In all
importante Exploatarea
trebue dar ne suntem din acest punct de subsolul nostru se imense
din
Regat trebue
se
Tn alte provincli cum este Basarabia cu Marea
Dobrogea din
mai mare parte a mal tinem de limanuri s
cantitati foarte mari de sare despre aceste exploatatiuni din vom ne date din precum din publicatiunea Lacurile Sa rate din Sudul Basarabiel de T Porucic Bucureati 1924 pe cele din Anuarele Statistice ale pe diverse particulare ce se vor indica In text
mare
a
Lacunle Särate
tipul
toati
multe im
geologicA -
de
o foarte
s'au
mat in
eu ceste
geologilor N Soicolöv, nu
Pontice, timpn Negre Apele main, mare a umle se formate, s'a
port
stint destul de constrtue cea anu
enor-
sub
ba5a- se
Egee pria
de
Numele stint Budachi,
mul
Cunduc
Forma lot este sau cele
cea
iwue
idle din alte cleasemeni
sunt
In
Mediteraumplut
pe
al Maier toTte de
ea
hpul
tip,
al
Caspica din a au näväht
welea, ie
cu
a
de apa,
dccat
t
cul
mult sau
sunt M
vechl se (Innen,
-
for-
al
ielor de apus zise
de
pot
S
dem, I
con en
www.dacoromanica.ro
108
- Ou
Extragerea
tmnea apet devme mai asemenea lac este
formatmnea geologick za evaporatiumi puternice de
se
ce mai mult,
tea de
Da-
eonatunci concentreazá
sohrá, apa aces- apele tree ce sare apele lqcului In cantita- când
devine din
ce
de obtinut pe cale
nu
cu
lacul, atunm concentialea se face mfiltrarea
cialá In tot cazul pentru diferitelacmi de sare prezm- despaite
obicei lacurile aceasta impiejurare some este mai mare
din
ea stA.
pe de o paite eu din apelor acelui pe de lacul a alta faptul, sau pe se depune de la sine pe Pe cantitatea ei este paite, cât lac can- foirte dulce, ce se vaisá, ei se titatea de apieciabil mai este mai atât in
Compozifia numai
pin"
se
saiea
MMFTP
Sarea proprm zisó
1
(
(T
I
I
2
alte
sunt
cu dânsa. chnnice mineralogice Lacurile Särate din Basarabia, 1924 ) zisA,
Transparent!
sau alb!
I
I
2
II
(1
)
2
2
K (1 3 II
u
)
20
I
It 20
(ele mai adese galbena
2
8
2 2
10
H 20
(
Mg 7 Mir
u n
)
T
9
K2 k2
17 18
I
9
k2
s
20
2 2
( Mg
20 11 20
2
20 21120
2
20
2
k2
it
Toate aceste la 25 sau 26 se
de
2
Transparenta sau alba.
condiferit Beaumne, a apet lacului se aceasta merge pâná 28 grade, atunci
cale ne
www.dacoromanica.ro
pe
RRGUS de
concentiatiunea
mdustual In caz
economic
a
eNapoiale atunci se iale mai
lacurilor
meige mai depaite
fenomenul de depu-
propuu zise
exploatarea
Basaiabiei se poate de mail atât Porucic, situadupá lucrarea d acestoi lunanun de apit dulce säratä fi mmatoarea, Clei, de V iaina anulm 1918-1919, când apele foaite
Majontatea din
SUPRAATA
VOLUMUL
Lacun a)
1089
b)
10314
c) d) e)
1400
8
000 000 000
5-1 )
71
f)
ilpuh
g)
11 802 000 41 802 000 100 000 000 400 000 000
I
)-1 ) 3-2 0
1000W
2 Lacun sArate k)
000
O 3-I
000
n) o)
q)
000
000
Buinis 9
Tot
it
9 200
0
40 270
0
140 270 1 7j1 1
000
3-1
----
-
2
---
--- 1-- --
10
17
-- - 8-6
- -
pun ocupd o sumafatä daca ele ar exploatate, mcl sistematica, mci prin de sare, ar ar mâne de itate o Basarabia Cu toate nu se petrece astfel, din fericue este orba de lacmile sárate exploatatiunea s'a facut mod se face de cele mai mate totul rudimentar Nu em fäcute mod sistematizat basinude In miele cum este de pildá, pe gnarginea la pe tnnpul calde ale verei evaporatnmea fund foarte ea se depune de sine astfel locuiton
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
110
s ar exploatatiuni de nu s putea face decât unele ale anume apele sunt evapolatiunea pioduce mar mult imediat efect de pentru s'ar putea face nas paatea sa de nord, unde câteva exploatatium, pioduceau mai mult de de producfaptului, alte se mai tiune, pe vechi. aceste
cue a piovenit
mar
din niste isvoare asezate pe fundul pescuitul acestor lacmi tiebue de menIn ceea ce chefalul este acela care tionat, dmtre pesti, exploatat 'oarecale depozitul care se La cum este de depune, care se exploateazA poate caii. cale este la 10 sau 15 cm La este lacul mai mare acest stiat de sare, care se depune de mvaziunea de pun de 3-7 poiatiune, nu este mai Astfel de deponte se mai deosebire acea de satul Zolocaii laculm, care In la Budachi, la acest hc aceste din regium un de care confine care se poate utiliza la destmate combaterea sciofulozer, etc
nu se comph de sare, din ele pentin motivul, apioape de iegiunea mundabilA a apele acestui timpub când ele vin mari aceste apa mai mult dulce, se usuce o maie evapoiatiunea neputând de puternicA, parte din masa de se poate depune mod continun la determinate, de oarece nu este Exploatarea ne (a 10 000 kg vagonul) Mai 1878 guvernul ins a Din ce s'a cunoscut edea atentiune lacmile Basara- tat atunci chiar de pe timpul au evapoal ratiunu de a ice in unele put a face apioape aceeasi care se cari ce apelor mai In ceeace
pe o
In timpul' dommatiunn iusesti o regiune la
caie ea supiaveghelea genere
de sa-
extiactiune
paiticulair, eau
de
vindeau
relativ
Cu
ale guveinului rus, sarAinle din Basaiabia nu putut impune piodus, taigmilm insesti, din concmentu produselor similare ce proveneau aceste
cunlor
ca
date
stat
hre, se
anul 1826,
d
cantitate pentru la
pentru
Am a
600
www.dacoromanica.ro
sai ate
Kerson statisticele difentele de
gubernule
s
din am
la 1922
1900
toate obtmut
Basambiei, cifie
timpul ievolupe de alta micso-
din 1918,
mânel de Cantitâtile de sare exploatate cauza a lipsei de capital TONE
TONE
ANII 1900 1901 1902
835 1911 439 1912 1 238 1913
1903
1914
1904 1905 1906 1907 1908 1909
014 1915 5 909 1916 214 1917 209 1918 6 4o8 1919
614 7
Deranjarnentele
s'an produs din cauza schimbärei 1918 radicale de regim au adus foarte a Basarabiel, puteau lase neschimbate
Nu s a »
»
095 Nu s a exploatat
1920
164
1921
4 100
de
sese din 1915, precum Cifiele din acest tablou ne ara1918 an exploa- tie eantitätile de soldati
se poate de au fost dela un an,
eonstatat a fi venit
diversele
Pentiu a-
ai
la
1918
ales nupioductia
de
a constitmt o
incontesta-
a iepeicutat asupia exploatatiunilor
1919, inundatiunde
1916, 1917
din productia fuiate de
a IX-a caie se ietiäsese debande pe fiontul român
legaturä, a stat mai sau mai de mundatiune ce mai
iatiune, en
e
quantumul de productie oigamzatiunea loi La 1917, depozitele, ce mai
consecinte
nu s a o exploatatmne In genere se constatä, cä ann de Activitatea care a räsboi, exploatatiunile au fost toate aceste exploatatiuni odus putin, din cifrele se poate edea faptul se datoieste pe de mai jos tot din sus mennainte, multoi o paite tionata fost
de
putut face
No
II
EXPLOATA-
I)
2
2
2
439 4 238 4
1 069
820 '3
19 499
774
10 1906 1907 1908 1909 1910 1911 1912 1913 1914 1915 1916 1918
10 12
02o 614
2
8 1917 7
/ILE IIL
TIUNILOR
1900 1901 1902 1903
I
b 978
176
10 131
2 406
20 715
311
17
365 3
13
100
1
91 118
3
1
2 2H ) 778 490
376
390
729
108
7 086
112
893
116
4 '360
95 62
'3 000
7 264 3 1 935
617
647 1 231
370
1 713 )
339
826 729
nu au lucrit
cate 746
827
127
www.dacoromanica.ro
81
ARGUS"
112
ruseasce Aceste date de cele de se tiece concentiatiunea s'a aiatá, cá intenzitatea a apa concentratá, ca ea sá se evacare
ea se definitiv, s'a micsoiat anul Toate aceste exploatatium sah1922 nu Basarabia lere, dupA cum sus, edecât o exploatatiune pe lacul au hate in de care o pe Mahala tuculati, dela stat In contiactele chiai anilor 1904- de se pievedeau obhanurnite cantitAti mstalatiumlor a vanat dela un la ceeace pe exploatator tiebuia mu anual Din diverse nor- sA le iusesti nu a cauze (defecte de exploataie o a special) cei multi contractantit exploataton nu au totul se fAcea ocazional de actiune, putut aplica textual contractele o contmuitate loi ceeace trebue constitue anul 1912 ei ne de unei De asemem, tot o de au fost obligati a da o productie de 7043 tone, pe când ite sis- de nu au piodus decat a instalatiumlor putem realltate ca em de lu- 900 de tone in ann Tot de da cinsul difentilor ani de 1915 la 1918 ei tiebutau reahtate ei nu au pe când 1905, la un total de tone, dela 1904-1911,
au fost piodus nimic
10
ann 1916
1917
nu se reziliau pe acest motiv, pentru de
1911, la 21 de Contiactele
7086 de
supiaveghetoi ul
s'a redus la 4893 1912-1914
umbol
de stat, pun
piezenta a exploatato- martori paiticulan arAta, cA s'a de desti- Centratiunea apei din lac putut Lice, sau, s'a fácut mod mdustin,
tua
bal
s'a
nlor
la un punct
aceasta a fost la - DacA a micsoiat parte SA ne vntor se va lua de luciaton Cu astfel de s'a putut ob- consideiatiune exploatai ea
tine mai usor deosebne
In
ca sA
productia de sare a tárn noastre, exploatarea se va face de can fie
in
cAtre particulari sub controlul ea se ya aproape statului, fie cAtre lipsesc, extiagerea se mai face pun basine, de a mganizafehui de concentiare tiuni a atat mai Foima acestm basine este trebue sA ne
constituesc
le
de
cele de
tiunde apa din lac
poratiunea
fie
a
se
ca
avem in nA
inlesnitá,
qpei mai
un litoral de
de 850 000 de metri o zoutihzabull mod
pentru astfel de exploatattuni
de
www.dacoromanica.ro
3200 de hectare
113
VITICULTURA
POMILOR FRUCTIFERI
N BASARABIA
TIMPURI MAI VECHI Un isvor de bogätie Cultura si cu seama a pomilor rea atat fructifen a constituit in toate timpula rile pentru aceastä provincle o Soroca,
ASTAZI 1906
-productiunea vitet de vie
foarte nnportantä de
cele
la
mai
1908 Pierde-
cat nord, cum
se datore$te de puternic
multe
dela nord, care vine totdeauna care poate
can au fost Basarablei,
chiar
pre-
din
prim aceea a difentelor sectil luna a trem a pnmävern viticole pe au cautat Vule toate pe toate cäile, ca sa dea pe viticultura le mare desvoltare culturn de vie Basarabia ea se mentine, poate care a trecut ar necesar, ca se dea mult de se atentrune din partea regiunile de nord moloc pentru ca provinciei cultun pe suprafete parte fructide vie cum
de vie arbon fructifera nu datele statistace, rusesti, din le cu plante agricole anul 1913 intinderea ce ocupau yule Ceeace s a cäutat a se distruge in Basarabla era mult mare decat mutt mod voluntar in Basarabia pe cand la 1919/1920 au fost yule anu din pe suprafatd se de 39977 romanesti, acolo, unde s a facut Ha ca la 1913 ele plantare s a a se pune se intindeau , cart mericana datele, ce le detinem, de
aproiumativ, 480/o ce repre- yule ceastá termen 115000 , adica 5000 ha yule , mull decat am avea astäzi 9069 ha
zintau yule filoxerate ne
pe rod ar o de 15797 americane pe rod una de rod can sunt
proportie de amencane Revolutia si temperature - De pe vii una 15110 ha aceste 5000 de ha o intindere de 39977 ha ele arborn fructifen, stau In total mtindere de 39977 ha, in direct& au fost taiate fie de timpul revolutiet rusesti dela 1917/ realitate este ceva mai socoteald de 918, s au distrus mai mare trebue pe le au deosebire parte manlor fie revolutiune,
am reduce
au
tat a inlocut cultunle de vie de cele de cereale pe aceste din urma ca rentabile din punct de vedere financiar Pe de parte s a observat, din urmä 1911 1915 peratura ambiant a favonzat ceva putin desvoltarea
la suprafata ideala, facand abstractie de toate aceste am plantele una la ha
alta
au o suprafata
Congrese
pro-
de 23805
Expozitil - Rusu
foarte adesea ca dupa socotehle facute de congrese expozitiunt viticole regioacest de timp s a pierdut cam nale sätenu sau cultivaproductia de vin tar a-si expune aveau rodul
micsorase, aproximahv Dintre
acel, care a pierdut de 1911, a fost
cultunlor un umbold foarte puternic, care ca in sfera de activitate an la cultun din mal sa cugete
www.dacoromanica.ro
ALMRNRCH ,ARGUS
114
la selectionare mane inch is fara si producdtoare de producátoru cautá ca se curand am expozitiuni s'au valoarea acestor ce se gäsesc putut popularize diversele de vie de provincia noastra adusa din Prut Nistru deca act pe lei am munge la concluzia, dispuculturi de vie din nem de o multe dmtre echivalentä de lei Basarabia spete pe 000 lei nu le poate pe pro- Dar tocmal din cadin Regat ecestor cantitäti man valoarea Zemstvele rusesti erau cari nulut acolo este decat aceste expontii regionale, Regat sau Transilvacea din fondunle de cele mat multe in acest caz cifra glose puteau difentele pavilioane, balä se reduce ce
frumoase
de vite din ce de vin
ce
cart se expuneau difentele produse Cand legaturile cu Rusia se vor pro vom avea un sau de foarte mare pentru exportul prietan Se acordau pre= de ferite categorn san se de stru de vin mai cu bum pe cahtate superioard celor consumatori de nu pozanti, pe le cultive ami o parte, de alta introducandu-se soractualmente de podgorn am zice ciente, de struguri, pe can, satisfacd nevoile gsim yule din Regat ale Ei dispun de yule destul de rar can sunt adevär de pe htate mai superioard din cauza dim cele basarabene, dar Product la - Toate aceste basarabene au dat anual nu pot satisfacd nevoile o productie de comisardor poporulut care intre ale celetlalte 5 000 000 la 9 000 000 de deca rus necum Consumattunea este foarte mare Cand legatunle de provincie ea nu poate de anual produc- male mtre Basarabia totala urmare, o canvin se exportau titate de respectabild pentru a de act cantitätt foarte man de strumajontate care fi peste frontierd sau in noastre In special ale Kiev Odessa Petrograd Bucovina Moldovei stint In termen mediu putem spune, dupa regiunile, can sa consume mai aratá statisticile rusesti ca anual se din mult vin basarabean fund niste se tre viticole ale provinciei noastre, catun, unde vita de vie chiar de multe din cauza tre nordul cam la 1000 peraturet in timpul toatnnei de vagoane pe an, in anti nu poate ajunge la matuntate bogatá Cand productiunea era din atunci cantitatev In cu ceva mat dela 1919 mcoace, productrunea de vin de export scadea la 650 sau 700 a Basarabiet a avut sä sufere mult din de vagoame In tot era cauza lipsei de export de rázultima Imprejurare o cantdate procura de de respectabild boi Marea Rusie enorme de vin mungeau Din cauza acestui export care se pana la 3 jum sau 4 multoane de deca cea in fiecare an de centrele pe an, in productivi din doreau a nu putem sa zicem nu au fructe fost productivi meat s a sele copioase de pentru acest motiv merat depozitele manlor tori sau angrosish de din Basa- s a perfectionat in aceastá provincie a rabia cantitati foarte sisternul de conservare a strumomentul favorabol, ca si genere a tuturor categosá exportate putea calcula rnlor de fructe Sistemele de conserproximativ totalul Reneralul at depo- vare trebue stint mai zitelor de vin basarabean, bune decat acelea in aceastá tre 12-15 000 000 deca Rcesta, naputem avem un de industne aparte, pe tural, un capital care
www.dacoromanica.ro
115
care va trebut s o introducem viticole ale
celelalte
stre
- In
totdeauna vie, avem fructiferi
Pretutmdem, mamte de
ca arbode rilor fructiferi, se da atenpunct de vedere al culturh cu vita de ttunea productiua fost destul de Basarabia, nea noa-
Se putea conta in genere pe o
mste date provizorn total de 10 1511 170 1923 ar fi in de Din acest total prunif ar reprezmta o de tar meru de Restul este format din te celelalte categoru de arbon feri, printre can predominä in cart
productiune de 1000-1100 vagoane, nual ca cu strugurn, fructele se petrecea sub rust
marl, rusesti, cum erau
felul fructelor exportate
Cantitätile
'SELF
Mere
-
Petrograd
000
Moscova
000 000
Kiev o
6
Odesa
819 000
7
il
1
Piersici
Prune
Kg
Kg
Kg
-
245 000 000 000 000 000 000 000
000 000 000
6o 000
000
000
anual
Pere Kg
Kg
2
se
anume,
cantttti foarte
000
1 228 000
000 000 000 000 000 000 000
196 500 000 000 000 000 491 000
Cifrele de mai sus ne
cea mai mare de fructe basarabene o facea Odesa nu trebue se creada ceastá cantitate se consuma numat catre acest o parte dansele erau transportate mare
poarele
alte
FABRICA DE 88
De multe
portatoru man, angrosistii grad nu aduceau fructele trenul, unde se stncau din drum din cauza pe uscat prea de a le imbarca
8
FONDAT IN ANUL 1882
alte
se simtia nevoia de strugun
88
de vedere al viticulturu al pomiculturu putem chiar din acest punct de vedere Basarabia fruntea tuturor noastre manesti consideratie importanta tuturor acestor produse din de vedere economic cred din
este de a noastrá datone, ca pe toate a
nationalá
a desvolta
KOULPY
88
márfun la Odesa se indreptau catre Petrograd sau alte orase nordice ale fostulm imperm in care de asefructe
MEZELURI, SALAM CONSERVE DECARNE
88
Strada MORILOR No 2 0 INSTALATIE MODERNA, FRIGORIFERE
88
88
MAGAZINE PRII DE DESFACERE PIATA
G
www.dacoromanica.ro
STR TRAIAN)
000 500
ARGUS
116
PREJMAR
PENTRU INDUSTRIA LÂNEI
Capital deplm vArsat lei 30 000 000 FABRICA POSEDA UTILAJUL MODERN COMPLECT PENTRU FABRICAREA POSTAVULUI, EXECUTA STOFE DE TOATE CALITATILE IN MAJORITATE STOFE DE CALITATE MBLOCIE
CAPACITATEA de PRODUCTIE ESTE de 000 METRI ANUAL
social la BANCA BIROURILE
IN COMUNA PREJMER, JUDETUL BRASOV PE INSTALATIUNILE NECESARE FABRICATIEI, LOCUINTE PENTRU FUNCTIONARI $1 LUCRATORI $1 UN TEREN MARE
ASIGUR AREA ROMANEASCA ROMÂNÄ DE ASIOURARI GENERALE
SOCIETATE
CAPITAL SOCIAL 12 000 000
BUCURE*TI -STRADA LUTERANA No 4 Recomendäm tuturor ASIGURARILE SALE POPULARE,
eau
organicat
a
sau
intiodus In Ora, poate
dupa plata prime' late
pun
prin trigerile de
populara, sau mai la dc 12 s au amortizat 53
4stfel, ta men
I
Asigurarea
ca
de 10 sau populace,
un de for asigulaia, sa se lunare a
000
Densemenea nsigurá Incendlu, examinare Transport mantim fluvial Accidente, Furt, tarife
In
de a
a pus
exploatare
pune la dispozItla publlculul conform cerintelor de dupá la
osperarea
moderne nationale,
ASIGURARI CONTRA MORTALITATII VITELOR
cu preinu In bam, asiguratilor ce se ridica la
vor Ingrip
I
an
000
scopul ESTITORUL se trimite gratis la cerere pretutindem unde Socictatea nu este reprezentata la orase GENERALA
Publicatla Se
www.dacoromanica.ro
la
RLMANACH ARGUS
117
COMERTUL NOSTRU EXTERIOR
I
DIRECT1VELE GENERALE ANULUI 1924
LA
comerfut Latura cea maz zmportantd a starea de de zmport-export, este prmti un zboz 6 pacea o cate constrtuesc o protzzorat In complexul masurilor
poi
sa se perpetueze de
ce
sa capitolele budgeturespectiv razboml starea de zitie, rapida exammare a regimului peste optimiste dela inceput - acelea pri- directivelor comerfului nostru exterior perioada post-belica va confirma vitoare la activatatea la comercial dintre State au observatiunile de mai sus dupa cum fectele puternice mai va evidentia lipsa unut plan economic de asemenea materie de export-import unitar tania desvoltarea economica fie- curioasa tendinta de izolare econocare fiscala ant prin intregite, dupa a decurgand dindela restabilirea ti un excesiv tInd a-
de tot felul pe cart le-au
pre
Efectele isbuc nirei rdzboiului Desigur ca
noastra
mainte de intervenfia incuraja exportul ne-am indreptat mondial situatia treptat-treptat spre regimul mterzice
geografica a Romaniei 1914, o
a impus, chiar a direetivelor
al permiselor
-
nu se mtamplase la not de peste o atunct tate de veac, taxarea exportulin, lasat prin Exportul a cel dintai liber chiar masurile restrictive de situatia pentru stirnularea
creiata
isbucrnrea
exterior de
mon-
dial
nationale - revenia acum cu luand forme mai
Pe deoparte valoarea exceptionala a complexe ca trecut cerea'elor petroluhu ca pro- Intreaga economie particulara, actiduse foarte importante pentru pute- vitatea producatorilor rile centrale blocarea de ca- la maximum de beneficai conjonctre pe de alta nevoile tura economica a evemmentelor de armament munitium penmondiale - totul era pus in distru apararea vederea cutie care inteledela care Romania nu se gea sa contestat el Stat prun putea abfine la sfarsit recte diferenta de benefica tul a contribuit la
materie de export In locul taxelor aproape de stahsticd, de apärut taxele de export din ce mari perprocepute de Stat din ducatorilor, mal partea
locul libertfti absolute de export chiar a tendinfelor oficiale de a
ce ar
rezultat pe urma evenimentelor Mai chiar decat politica de la export Statul infelegea se foloseasca de productiei prin sfortarile particularalor
schimb armamentul
spre a
sau alte márfuri de care avea
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
118
pe nu le-ar fi putut stra rasboi a provocat caducitatea obtme pe alta cale tuturor tratatelor sau conventulor le avusesem Statele Mobillzarea economic5 - Mobili- merciale dupa ce remproce
el nevoe
zarea intregel economn nationale
matena comertulut
mobilizarea
a cursul evemmentelor mainte de intrarea ei in ras- terior ca anterior opera de nunicire sipozitia geografica tuatia politica, grupunle a acelor tratate sau raport
beligerante
-
Izolarea de
impuneau aceastä
despre
ranmmentele de comerf sura de prevedere ca un act de devemt maplicabile din cauza aparare de Oncat de odioasa ne apare astazi larn noastre prun frontunle trecerea andor de rasboi le-a perioada neutralitatit cu permisele contrabandele traficurile de apropiat pe cele mai multe de expi-
tot
nostru
excrescente propni
-nu putem
necesdatea subordonant exterior de atunci mtereselor a o
Cu atat mai mult
rilor din
rarea
se
ca
vom avea de facut impotriva
Chiar prelungirea convenfule acestea, d p ,n au putut inlatura
formala
Romania sa izolata din punctul de vedere comercial de de
Situatie oarecum fireasca ca un exempla intreaga situatie a Europm momentul generale trebuta facut din nou restabilirea de mensta
rea prin Caducitatea tiona treacat ca
noa-
comerciale
State
Dupá pace a pacea directivele
ne vedem in primu am
11
legea din 23 mat numeroase
confirmate 1921, careia ale consiliului sau completand
1919
exterior din noada neutralitatti a rasbouului, jus- de hficate agravate efectul lista marfunlor sau produselor ce pot distrugerilor lipsurilor variate prin importate dmtre cele anterior prourgentele de refacere abmen- hibite Legea din 1921 a autonzat
tare cat
vemul ca pnn mrnale ale
tumarea schimbului monetar de propunenle la atatea elemente o noua nisterului de industne sa conshtutie economica a la zi potrivit nevoilor curente dobandirea lista märfunlor puternice la export de peste tentonale ,permiselor" - Ce-a vea tabloul aproapecom- din acest regim anormal in permain pri- da de tranzitle plet al se vinta direetivelor ce trebuesc date Dansul permiselor de import sau de nostru exterior export a continuat ca vremea neutralitatei de de tranzltie - Astfel matena e.xportului ca o continuare a tot de intermedian pentru obtiregimulut leget din 8 Martie 1916, nerea acestor permise au decretul-lege pentru reglementarea mai uratä istona exportului 18 1920 legea timpun ale intregiru Romamei an, confirmarea lui din Contmgentarea - Regimul zis
o sene de mmale ale con- al permiselor de import sau de exde mini5tri can, ulterior, au port s a complicat prin acel norme sau le-au modi zis potnvitcape cele exportatoni aveau sä garanteze de cereale vite pentru nevoile consumului intern pe ahmentare in genere, petrol pretunle maximale fixate furnizarea vate cantitati de produse egale aceReglementarea
tena
mentare
avem
-
regle-
aprobate la export. aproape
din 30 Mar- guvernantli
www.dacoromanica.ro
pe care
matene de
119
sistemul permiselor sau cat putem exagerare ca contingentänlor pentru a asigura ne- astäzi produselor romanesti voile consumattunit este apäsat de taxe tot primarea a durat de numeroase ca importul zdoptarea taxelor de export incasanle ce rezultä pentru bugetul In matena importului, regäsim acemult venitunle contingen- zultate din taxele vamale de import formulat
tarea cantitätilor reciproce maxime de
märfun ise la
reciproc conventia comerczald incheiata cu
care ne-a
la 1920
diplomatice cu alla-
De unde,
fie
de actuate, este
producfia
de export
taxele
Insusi talul acesteia era Conven- ale refentoare la cotele de export
este la pnn de import traficurtle de permise Reqim contradictoriu directive fie la export fie la import au con- diametral opuse aceast concluzia cadus mod necesar la abandonarea re se chiar se prezentau sub for- Cáci daca taxele de import ocrotesc nationald lovesc ma contingentani consumatorul in schimb de Comprimarea pretunlor -In schimb port limiteazd putermc incheiatä intre
etc
tanful taxelor de export a proportie impozantä diferentelor de pe rezultand
la
in
duchei pentru unele märfun de ale pe plata noastre spre a favonza pe interm dinvalutare tre singunt interesati denim
pentru produsele de export al de west aptor al interior trebuta ocrotit interioare sunt acest tanf a extins aproape la primarea pretunlor sute de de toate categonde de produse blici cu de mizene la lungimea tarifului vamal pretunlor pende import Intr adevär lista enume- tru consumatia interioard la produsele
rativa a produselor noastre cuprinzand aratarea taxelor vamale de comision esire mentinerea prinde peste 8 pagini format dublu -cat paginile almanachului Argus, buletinul de industne intitulat Corespondenfa
Directive clare
realizata succesiv
terzicerile de export permisele de export acoperirea cotei interne (contmgentarea)
in
taxe de export - desi in
parenta urmareste mentinerea eftinitädin Romania in relative a fond venitun Statului
- Astfel
Dlstrugerea
nationale
contraziceri practice
Dar cu aceasta n am terminat expu- plica tanful minimal complex a directi-
velor
mertm exterior al la
reglementana
1924
Pentru a complecta trebue sa exportulm
tablou stmetrice, care
comertul exterior
-al
I a import - In
generale, regiimportului este dominant 1) de principial interunor anume marfun zicerea care sunt de a intra prune 2) de principial iteru fun pe baza avizului enumecomisiumi industriale,
de In timpuri normale tariful taxele specificate pentru rate in hecare categone de constitue 3) de
import
unportului
de import,
de märfun cuprinse mtro a treia peste el, se pentru märfurile ce nu
de
pro-
speciale de me cele de suprataxare pentru lux sau de majorare, inteles pentru Statele care n ar a-
in aceste nu de
www.dacoromanica.ro
vamal
se
majorattuntle taxele minimale
120
tarif, prin reciprocitate pentru Sta a mai vorbi de posibilitatea tele care ar aplica tratament abuzurilor ce se lasä capricuilul guvernamentalt La export - Avem de asemem turalmce regim un tarif general de taxe provizorat anormal a dat o mereu tabela arti care se complecteaza Cercul vitios Explicatia situatlei colelor oficialitatea noi o toarte prolubtle la ea denva din instabil tatea mo 2) mod promor, noastre a 3) Arttcolele cu spectal pen netei rale ce o mentine criza monetara in.
tru care dela cas la cas, este de o autorizare speciala
care ne sbatem dupa rasbot
Dar vom obiecta imediat Tabelele acest cadru al regimului ale regimului de import ca de export nu sunt fixe variabile exterior stabilit de Stat, constdue un prelungire aprecierea guvemului, care poate element de agravare celelalte ele trece dintr o tabelä alta uncle pro crizei rnonetare, pe ne o duse, prohibitiuni anterioare mente despre care nu avem Instabilitatea nesiguransau stabilind altele now pentru pro libere mai la import Mentionez toate aceste tru a evidentia instabditatea guranta ce domnese regimul comer tului nostru exterior, profund dauna toare atat productiunu ex portului cat comert de im port sau industrulor puternice din tara dusele ce
generale variatia
la export
male in materie de import export al-
intregita
zadarnic ca sa putem aur dupa Calcularea taxelor coeficient raportat la cursul fata primul pas de aur, este spre stabihzarea in regimul comertulut exterior
instabilitatea mo
d n care ne sba-
erciale Dar acest pas este prea timid cia in art 7 dezideratul inlaturani acestei exceptn, el nu vadeste hotararea de a ur energic stabihzarea necesara regimul nostru ahniatul final revme pentru a In conventional de alte State clude dela devedeste afirmatia de sus lavorizate compensattune cute Numal Inteadev5r bol nu avem decat Cu conventie comer numai comermale de neratificata, a inCe Ungaria tra regulate nu tativelor pentru lichidarea tuturor ches hoslovacia, dar atat din grija economim nationale cat hunilor decurgdnd din tratatul mai ca o a altantelor Trianon de ordin contractate Statele In sfarsit acorduri respective de regretatul Take Ionescu male -numai provizorn Evident clauza celei mai sclumb de note diplomatice care favonzatä, toate conventiu se pot denunta preavis de tret comerciale a a Franta Italia , Suecestea iterea obhgatiuntlor de lurn, Austria Grecia Spania, toate decurgand conventia inter dia, acelora din mternmate pe clauza nationala dela Barcelona favonzate statutul din urma doua State au staDar atat nimic mai mult succes, pentru din conventule tarifare fixe, obisnuite conventii comerciale pe baza tarafara de 7 fixa , 4 Dimpotriva chiar din conventule respective cu Polonia Cat priveste fostele State inamice, Cehoslovacia, toa Germania raportunle noastre hbertatea, decurgand din comerciale reglementate de disränle exceptionale, de a mentlne fie- pozittile de Versailles care restrictiuntle prolubitiwule de pun, in favoarea import sau export in mai favortzate za proc Numai conventla Cehoslova de 5 www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH
121
altora
izolarea noastrá
matene de nilor guvernamentale in materia port export uneon contradictord in reaceasta ar putea prin zultate
Rtitudinea de
izolare comer
comertului exterior
se prin cauzele valutare criza budgetara decurgand
titui un argument pentru stabil in
tara
nostru extern
Produsele noastre sunt un Stat foarte ne gandim pe nou, Cehoslovacia, isbutind sä un bine fixat lizeze moneta a co ductia Romanim aproape toate riscam sa merciale definitive mstalati
State le principale din Europa in foarte bine Intarzierea pe calea comertulut exte nor a putere, in plexul international Oncat ne am in putenle am pretinde noastre avem au nevoe de nevoie de produsele ca de piata noastra de desfacere, mtarzierea aceasta nu ne este favorabila Daca n ar instabilitatea capriemasa a dispozittu
pro
piete, pe con
strä in cele
vechi
ar
demur
de vedere al politicei
stabilirea unor comerciale tememice afara, sfarsit risipeasca
sunt sau sa le immedice, even de a se
tendintelor noastre vntoare - dupa pentru nevoile noastre mediate ar putea sa asigure un spripn mai efectiv
mai
Lipsa unui orga n centralizator La toate aceste deztderate de ordin ocrottä
general
adauga imediat
principial
organul ministerului de industrie se desa nesocotit rasboi luase Imechat directie a tratatelor conventidor co centraliza tot merciale care aduna
unul de caracter satisfacere nu poate sufen o intarziere despre ce este vorba Pentru stabilirea unor norme unitare materialul pnvitor la comertul avand continuitate in comertul ex exterior Din nenorocire pentru mo tenor ne lipseste organul centraliza tive ce nu le vom discuta aci ea a tor
noastre comermale se nisterul afacenlor streine,
acordunle fost
Lipsa
de mi organ este
o colabo
asemenea
se resimte
rare oarecare din partea celui de fi N a sosit oare momentul ca organul nante, dar participarea celui de acesta central, pentru tot ce comert exterior, sa conditium mai bune asemenea situatie, numai latura pe o baza mai diplomatica
Intrebarea ne o sugereiza vedere la comerciale, pe eronle sau contrazicenle ev de im cand elemental important al economici dente din ultimul tanf port nationale care trebue avute
incheerea
MARTIN FROMM PRINCIPALE
RZ PENTRU BERE STABILIMENT PENTRU
CURÄTIT
STR PRIN CAROL, 11
Telefon No 272 Teleg FROMMCEREALE
TOATE FELURILE DE ARTICOLE de
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
122
ARTICOLE
DE
SOLIDE, ELEGANTE
CONVENABILE
A
GEAMANTANE
DIN NELE,
TIROIR, CUFERE, GARDEROBE, PLATTE, CU CERCURI DE AUTOMOBIL, etc COSURI CAPITONATE, C UTII DE TRUSE
,
MAROQUINERIE P FEUILLES, P VISITES, GENTI de DAM, TOILETTE, etc etc., SERVIETE, etc etc etc
AI LA
DIMITRIE MARCULESCU - Str
DAR No 12
DE ADEVERUL
SE PRIMESC
REPARATIUNI MONTARI DE COMENZI
www.dacoromanica.ro
,
www.dacoromanica.ro
124
SOC,IETÄTILE PE DIN
I
ROMANIA MARE
EXERCIT1UL 1923 24
PE
de Dr I TEODORESCU In care urmeaza acestei der care nu au putut din diferne mehida motive, ca troduceri, Almanachulm gus vor gasi toate societatile pe ac- ceste societati pe stint trecute capitalul, obiectul care azi tabele
repartizate dupa
cu data
exploatarei, sediul
capitalul tdra conturile de care dispun Nu sunt cuprinse importante din pasw pe straine, ase refera cele care au acestor 1923, pentru cele care-si au natate iar capitalul in moneda incheiet la 31 Decembrie strama
pe
provincii,
la anul 1924 pentru
Pentru a vedea mat bine au inchetat societatilor pe evoluperioada dela tie capitalulut dela 1919 pana fmele anulut 1924, pe acest din la 30 Septembrie 1924 1eceste cifrele fund numal sunt in urma in
1923
societatt
urmeaza cele care s au
finntet in decursul
1919 erau
929
1920
1154
1921
1924,
1923
cap
societ
de
,
1650 1942 2085
1922
1923 1924
982
5 158 242 889 8 095 429 063 12 162 027 638 091 869 154
869
dupa de Dupa cum vedem In acest interval de timp boi s manifestat un spirit foarte capitaluhu s a mzecit de tens de caracterizat ele au de le 929 cate erau anow infimtdri de co- crescut 1919 2085 1924, merciale, industriale financiare, sub mat mu't Pe de forma de societatt pe
ele
a trece dela
valuta
de se
la suma de 1919
lei
se
mod treptat, din o in an, paritatea numm rásboi
a mers treptat prea brusce
la alta
facand
1923,
1921
cresterea mregistreaza urcarea capise cifreaza care de de
pe 982 084 376 lei din In dot em (1923 le 869 grupand societättle pe
1294, adica in limp
avem urmatoarea
1923 B
.
Societ
comerc diverse Total
874 277 35 1942
4 253 482 449 934 834 098
11
1924 5 552 832 849 941
139 205 078 180
308
091 869
2085
www.dacoromanica.ro
1
d
mai mart
098 589 867 139 237678 1FO 869
5 mi1924)
fe-
actiuni dupa provinci avem in 1923
Urmarind acum repartizarea societätilor urmätoarea Veciul Regat 982 soc cu Transilvania Banatul
227
544 794 lei 025 » 636 012
14
»
31 17
Total
capital
4C0
1942 soc
810 091 869
lei
capital
rile de societati
bunaoara, daca sunt malt gat care Transilvania uniform raspandite peste intreaga eel ra, societAtile industriale se gasesc celelalte provincii mare de societati din Vechml mai acolo unde sunt centre gat se mal prin ca o propru dezvoltärei Exploatdrile de sometati, in special industriale stint asezate in mod adnunistrativ in in regiumle industriale ale aexploatarea combustiCapita te- colo materia multe
Cele
pe Vechiul
dar
ritoru, statistica finand seama bilul stint mai in apromere de istrativ le trece la ju- Din motive ele nu pot defu1 Ilfov -nomme
repartitia pe judete,
a-
nu este uniforma pentru
pandite
pe ca 30 Septembrie 1924 vom in general felu- fel de sometäti,
LE
N Pana la si-au 756 de banci 253 482
insemneazd
peste
Pe baza bilanturilor incheiate
1923/24 prin urmare intreaga tara chetat un bilant despre activitatea
Septembrie 1924
un capital de lei
de Pe provincli a functionat in exerci- partizate
Vechiul Regat Transilvania Banatul . Bucovina
293 324 119 10
Basarabia Total
10
»
7a6 cu
in
sunt
706 lei 327 002 012 400 4 253 482 449 lei
capital
capital
in bilant de 14 851 975 vedem cele Un al banci sunt Transilvania, cadin activ este acela al mat mare il cele din care pitalul etectelor funcvalorile mobillare din casa 82 din cele sunt rare la un reprezInta circa cont bilanf ca suma
capital al bancdor din de 612 lei Aceste turi impreuna general al in tiv realizabil se incheie pasty suma tuturor de 38 nubarde dit La acestea se unele avem urmdtoarele conturi In de de care inglobeadin
etat
scontate cat reescontate, este respectebila sumä de 8 carente
pe cele
bilant 125 361
actimp
de cre-
bilant, la fidintat era perioadet de care ne suma de 888 698 781 lei, al
reprezen- lea
tand pe debitoru bAncilor au un sold
www.dacoromanica.ro
253
toate conturile, care
,RRGUS
123
numeranul trebuincios,
plasamentul
total
cá
redus,
amportanta
ales cand
se face la Banca Pe langa la finele .acest realizabd b5ncile mai dis. loarea de care ne era de 4 pun de peste 374 disponibil uncle la altele mijloacele care au lucrat Tot in pasiv avem de bancile in 1923/24 fost Efecte de ce reprezinta lei tele de circa 30 ele care biIn pertea pasivulut, de cafigurau de 601 477 de 27 329 161 521 lei
zis al
de 4 253 482 449 lei
in avem
contun amportante Depunenle spre
la
de
pentru millard
de
carora
b5ncile,
de
alte diverse
072
nu h se bonificä decat dobanzi duri fac in cele peroepute re se ndicä suma cilor ne 018
1 334 995 928,
total al un procent de circa 31
la
le ceeace constitue o gacarente creditoare care a ele, prezintá datorule tuturor Ca rezultat al inregistrau la exereitlului suma 1923/24 inregistrarn de 603 cilor pe reprezintá de reescontete fie la Nationalä, fie la alte Prin reesconde credit procurá cfectelor
net de
un
851,
un care raportat la capital ne cent de peste 22 ojo drept rentabilitate din anul a fatá de
precedent
INDUSTRIALE industriele care cietäti,
Numarul
care au putut
pe
chee
de 874, avand un capital de 11 harde 934 834 098 lei, Vechiul Regat Transilvania Banatul Basarabia Total
in
era
de 720
capital de
7
549 070 670 din anul precedent
Pe provincu repartizate
sunt
500 274 79
cu
10 242 137 858
cu
790 303 361 450 120 320 000 000 098
19 5
874
lei
cap
,
carora h se difente fabncate pe credit din mantle dn terematenale, ritoni, sedaul adnumstrativ la märfunle fabricate aflate Bucurestl, sunt trecute la Vechtul in magazii la al doianului, prime care Dupá general al intreprinaceste denlor alcatuat pe baza
corespunde
nu
ca
separate ale fiecarei soin parte avem pentru
1923
1924 in
de
activulm
442527
societatilor la alte importante toarele trecut /mobile ambele de 1 261 440 480 conturl reprezintá un de 10 Din se harde 028 lei, contun importante, de Divers' un sold de 120 reprezintä intrepimderilor indusintreprincreditors,
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS andustnale le datoresc suma de
lei
641,
anului la de 1 587 975 107 lei de fac
bilant
127
de ne ocupám, industriale anregistrat un net de ase neachitate nubarde 698 765 844 lei Raportand inregistreazd
beneficiu la capitalul total
11 934 834 098
cent de in nut precedent
526
lei.
care
Ca
ambele
lei
evem
fetä de
pro-
din a-
LE COM ERCIALE
SOCI acestor societatt este mat
merciale, un capital de 1 416 697 lei 218 asemenea socelorlalte grape de societätt pe eu 641 662 lei din descnse mat sus La finele precedent de care ne Pe urmdtoarea reintreaga 277 societatA co- partitie Regat ansilvania Banatul Bucov Basarabia Total
soc
160 82
048 lei 908 984 183 9 500 000
5 2
1 416 697 139
277
La acest capital s a inregistrat penne trecut un beneficm net in comparatle de 164 373 696 lei, care raportat la ca- cedent
In aceasta categorie de intreprinden care exploateazd nu pot sate in una din de
tra toate
este foarte
In anul
menea
am
capital
procent de 8 din anul pre-
DIVERSE
SOCI
sus
lei
capital
acestor
de procent de din precedent Ca incheere, in urma constatänlor
ce em
pe baza bilanturalor trage concluziunea societAtile pe actiuni din intreaga
nurnat 35 ase- care o intreaga dot r ezultate bune, pe
capital de 205 087 180, jar ca al am in registrat un net de 53 474 037, sau asupra capitalului total,
tre-
cut, multe din ele
ectivatatea sub putin favorabile consohdandu-si situatiunea, fata de cnza care trecern
FABRICA
8 92
www.dacoromanica.ro
I
128
BILANTURILE A 756 SEDIUL
DENUMIREA
INSTITUTII DE CREDIT, PE ANUL 1924 PORTOFOLIUL
SOCIETATII B
L
Contun cu rente
spre
rente toare
DIVERSE
B
BENEFICIUL
Fondun
f
i
i
11
i
11
Il
VECHIUL REGAT Arge
Banca
SA
, Speranta
3
,
,Oarja , S A
4
2 000 000
SA SA
SA SA din Pitesti S A
, Ci editul Comercial ,
5
6
,
7
Comei cialä, S
1 000 OLO »
A
Viticol,
S
A
Industriei, S A. Judelul Bacäu
10
Comertulul
11
Banca ,Oituzul , S A
SA SA Räcaciumlor , S A Bacäului, S A
12 13
15 16 17 18
»
COO 000
Industrie, S SA
de
de credit
2 000 OCO 2 000 COO
SA
Judetul 19
Banca Poporului S A
Roman3,, S A Negustoreascá, S A 21 ec 22 Botoqanu , Soc coop de 23 Banca Vntorul S A Meserimilor, S A 24 20
25
Elmo ,, ,
3 33
Banca
35 36 37
5 000
S
Sindicatului Agricol, S
31
34
»
Judeful Bräila Banca SA Portului S ,
27 28
SA D
Mercur"
Co
,
A
»
» »
»
,Progresuhu
Creditul
A
tneasca
Smdic propriet urb
SA
Plugarul Roman S A
-----
----
2 000
»
------
COO
-------
--
-458 270 665 25 95 198.280 -140 190
1
779 082
-15
35 544 2 644 529 15
-
2 334 821
-
-
75 35
1 728.084 50
95 05 05
473 423 025 80
- 50
-
-- -
3 386 247 15
6
513
-
-
50 168.012
115
20000
95 57 75
8.284
307 32 819 40 27
45
-
783 11 427 070 4 955.030
83 70
717 15
05 11
22' 827 00
525 81 231 668
107 238 11 557 295
376
50
-
1 832 141
10
25
704 14 892 677 7 373 21 365
378 50 393
846 007 17 035 40 972.450 14 616 793 95 53 20o 846 85 655 187 384 75
798 895 75 032 84 971 45 067 25 831 90 1 537 520 55 1
153
75
1 941 398 76 026 50
3 848 330 631 117 710 7 012
474 505 10 213 43 77 677 85 50 147 000 1 921 505
95
628.387
30 524 602
7
-
15 309 389
5 05 70 30 75
1
- --
132
55
561
065 91
-
238 073 52 929 75 001 05 287 440
701 55 7
90
55 1 348.798 35 772 30
399
1 305 087
85 62 459 537 25
- --
173.555 30 218
60
4 5
186 595 30 8 05 9 04 10
784 312 32
41
344 780 885 353 52 222 95 18 434025
060
19 114 65 160 6 40 000 122 016
423 744 36 29 2 044 262 65 288 598 21 90 125 775
456
40 284 71 079 000 50 000
783 903 91 75
-
228.515 240 COO 1
35 274 13 720 35 022
2
22 23 24
704 15 25 2 068 694 35 26 3 141 540 27 3 433 497 6 28 29 9 (48.815 30 6 663 076
43 132 50 101 011 40
75
-
2 3
7 7
072 57 516 2 236 765 25
15
48
4
-
601
59
75 02
1
-
28.368 50 145 678 75
41
109
286 052 5
1 524 40
95 35 54
716.170 40
21 690 04
554 41 461 95 78 099 97 59 043 71
31
32 33 34 35 36 37 38 39
9
www.dacoromanica.ro
ARGUS
130
Conturi curente debttoare
SEDIUL
D ENUMIREA
LIUL
LUL
S OCIETATII
Comuna
Conturi cu
DIVERSE
rente creditoare
spre ructif ware
BENEFICIUL
Lei
Caliacra 40 41
42 43 45 46 47
Banca ,,Bazargic S A Viitoi SA Agncol Cahacra
S A p-tru de md dobrogean S A Cahaci a S A
1,000
»
000003 »
Soc pe actium Banca Dobrogea ,
---
-
791 670
-
-
15
15
75 550 1 785
05
--
05
4 586 COO
-
484771 205485
50 62
-
-
10
53
-
55 65 90 55
60 05 25 00
- -
45
- - -
692 15 40 41
722 07 335 007 17 1 261 938 46 80 136
42 43 44
45 47
Constanta 48 49 50
Unirea
52
iota
000 000 000
000000
Pi
Societate Progresul Soc coop de
Banca Beresta
61
credit
»
Judetul Dämbovula industne Banca de de credit SA
51 industi S A SA
---
» »
Soc coop de cred econ din Dambov S A
Judetul 68 69 70 71
72 73 74 75 76 77 78
Banca Ci amva SA Poporului S A de scont Creditul SA Doljulut S A
SA Banca Oltemeu S A SA Banatulut S A
SpA
--
) 000
it
SA
a
5000 000
Calaf
Creditul
ea
011
1 063 163
-
20 25
25
65
705 994 25 07 511
-
»
100 COO
-
--
-
-- -
128.986 87
- --
237 867 732 1 477
--
207 75 40 231 115 750
--
164
-
65
-
-40
793 276 94
10
30 50
4
291
1
56 33
-
65 17691
065 27
191 694 53 CO 44 000 61
26
1 477
-
000
30
217551023 71 55
www.dacoromanica.ro
251 997 26 45 65
675,421
39 85
516 592
58 35
580
- -
851 601
28 26
75
709 05 53 364 367 30 54 55 50 56 598.887 51
70
500-
234 35 361 840 94
- --
2
50 49 70 85 51 52
661 97 58 081 35 59
45 65 26
2.937
035 058 386 85 000 983 go
20
64 467 07 263
25 02
35
326 802 508 066 388 608 644
358 986 71 544
295 000,-
843
305 297
--
2
814 25 993 190 6
45
50
1
1 476 239 91
65
5
4 140 357 373
90
000 515
Bath
-
60
4
-
ec
-
70
85
--
»
75
4 2 522 924
-
aplor
SA Onentului Soc coop cr
Vultui
-
295 020
»
SA
Co editul
Casa
-
-
SA SA
Banca Ga1atilor
59 Banca 60
63 64 65 66 67
SA
editul Dobrogei
51
53 54 55 56 57 58
SA
Banca
25 91
02 80 25
733 69
269 865
26 54
710 15 7 670
20
959 10 688 2 329 095 80 2 328 367 71 000
60 647
736 208 762 500 69 167 795 684
49 45 04
19 62 07 63 COO 64 36 65 397 662 96 66 68 67
-
120 20 485 835 968 1 206 303 79 056 309 458 82 276410 85 200 000 921 192 16 090 11
68 69 70 71
72 73 75
76 77 78 222.295 48 79 928 02
,ARGUS
132
SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII
toare
rente
fructificare
DIVERSE
BENEFICIUL
Comuna
81
15 COO
t
Shvuta S A SA
83
cu-
spre
renta
LIUL
LUL
100 000 000 000
---
42 997 373 65 590 75 020 466 75
024 78
74 04
21.406 533 43 65
93
05 81 03 82
101 737 75
555 623 97
633
50 83 75 84
25
41
Dorohoi Banca
SA SA
87
1 427 000
---
-
17 623 384 40 3 927 539 743 35 155 808 45
-
7 50
1
032 486 20 643 296 825 350 951 588 81
1 678 503 30 670 136 969 30 20
55 85 10 86 99 87 95 88
1
47 000 5
Judelul Durostor
-
SA
B
-000 -
, Delli-oz man
Sindic
, pomicol
SA
ul S A
93
Banca ,
5 COO 000
r
cel Mare
Pa5cani S A
Sucevei
000 800 000 5 000 000
-
000
--
Judelul Gorj Banca
a
Novaci S A
jului de ci cial
Targu-J
Tinetimei S edrtu1
104
-
SA
Judejul Fälticeni
50
143
industi
A
3 COO
030
PesteanaVulan
jan
g
2 479 20
05 50
-
-
25
830
1 (100 000
332 569 182
--
-
-
144 355
4C
--
-
75 224
371 627 21 014 125 75
50
423.191 927 065 13.817 256
204
7
456 140 185 918
581
200 000
SA
Banca 95
-
504
352 185 942.995
9190 00
592 112 129 785 22 742 75
40
350 30 094 55
25
596 771 55 214
77
337 979 88
24 177 15
-
89 90
52
92 93
91
223 729 297 126 75
37
94 95
50
-
96
75
98
-
99
25 000
-
564
115
-
97
84
25
-
50 1 676.778
232 85
151
--
102 103 55 104
Judeful 105 106
Banca
107 108 109
Banca Uniunea
110
111 112
C
MoldoN a
inu S A
SA
Dacm S A
Comertului Moldovean
Puma Soc de
SA
( alar
» »
»
)
000
1
000
--
-
74
989 10 685
275 52 293
117 31 198 75 65
990 259 47
7 179 01 91 083
89 32
140 850 794 57 702 89 098 40
--
933 71
25
27 315 035
--
228 62 644 664
71 374 415 7( 624
www.dacoromanica.ro
22 762 610 773.431 10 20 981 2.541.871 80
051 01
2.407 098
21
20
791 41 105
107 83
7
-
-
RLMRNACH
134
SEDIUL
D ENUMIREA
13 14 15 16 17
18 19 20 21
22 23
24
--
SA
-
--
n Roman S A
editul
Banca Foi
SA SA SA
a
Anglo
---0 ----
))
nit
(
SA
p-tiu
teiainului S A SA tab SA
31
32 33 34 35 Ci editul 36 B inca
erdele de sus S A igi icol Ilfov
osch Blank & Co
--
Colentma n editul Bucui
Ci
39 40
icol
a
41
SA
edit
43 44 45 46 47
SA
51
56
Sind
Mine CO Ci editul p ti u
Banca Cisele Banca
Rom
ilegi
40 50 92
-
--
54
DIVERSE
rent2 cre ditoare
SA
BENEFICIUL
SA SA SA
---
132
-
21
549 207 55
801 83 557
4 43 4 797 157 30 890 95 799 75
69
35 1 352 465.834 95 87 1 471 070
43 407 330 95 1 479 136 28-
709 162
c07
10
35
-
41
114 72- 7 055 04
206 360 7 077 65
587 079 85 594 75 8a3 95
35- 646 85 519 520 930 424 2 037
-
135 368 85
10
1
522 98 478.129 820 427 426 8 548 200 142 265 2 168 038 3 695 376 376 623 842 37 2 65
-
370 562 30
4:0
940 CO 45
23 59 427 25 911
4
-
82 783 242 32 777 50 410 87 417 92
831 566
www.dacoromanica.ro
126 127
82 129 130
200 7 450 981
9- 0 -
19- 9 572
1 462 564 3 456 939 619 05 83
1 493 450 768 40
308.013
132 133 211 797 77 134
238 69 581 999 15
987.398
3 598 880 -
136
276183 710671
552 221 011 431
31
314 809 97 855 352 037
18 597 55 92 472 443
4 145 19
-
105
65 146 95 650 8- 67 30
215
o
963 356 1 940
5500
2 890 75 000
921
757 381 639 15 152 867
9- 23
I
220 000 -
44
24 11
961.209
034.814 80 1 261 731 12 36 44 127398 0
155 156
867
262 85 158
38
27 20 20
131
5 357182 225379 79
200 561 2
00
079 838
798 323 6
38- 3
33o
55 49 529 96 6- 01
15 1
25 75
11
190590090
1 516 238 40
181
85 671
74 123 124
061
244 641
381 35
68 70
762 642 45 7
4 965 847
0- 00
45
74
31 121
088 93
9
15
369
147 250 -
16
- 4.309
--
032 125 450 894 40
-
082 50 000
40 466.613 49
15
75
---
562 417 67
19 15
066 05
831
25 50
-
30000
31 328.3- 04
114 115 116 17 117 1 429 118 11 938 864 20 119 274764
261 75
1
38 885 44
61 113
101
878
2- 19
1
38 80 82
431
65
05 05
000
1
166395 -
34 _95 032 72
- -
928.971 3 146 128 55 53 983 79
668 703
744 782 96
---
673 11 316 54 249440 70
55
--
de impi pe aman
611 -
40 20
--
-000000 -
ice
99
93 65
- -
526 45 232.102 350 932 29
4
67
35
din Rom depoz S'ilonic-Buc
188
19404
28
-
--
000000 -
editul social ci edit popuhr S A Rom de ci din Piaga cului centi cornei c md edit rom in
52 53 54 53
10000
--
de peti ol, mine 51 Pletii
50
-
030-
Romanesc ului
49
---
O ))
foi estiei Dichiu
48
Conturi cu-
spre fructificare
toare
47
-
000-
Banca de lombai d S A Banque Belge poui tiangei S A
28 29 30
37
i
din
Banca Amia S A Romaneasa S A edit S A Soc of Limited Casa rancezilor S A
27
Conturi cu rente
Comuna
Centiala
26
PORTOFOLIUL
LUL
S
135
12
77 75 161
109336
5000 510 515 11 523
02889024 5119496 8
4
983 26
163
ARGUS
36
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
Comuna
a Onentului S A Banca esdener Bank Intrepi de lucr Banca Romana Elvetiana de ci edit comercial 170 171 petrohfei a Rom imei comei
Banca
ivita
186
Oltenita S A
de dep
Soc coop de
196 197 1198
200 201
000
6 »
100
-
Itilti
Chicioai a
5
000
-
32
57 447 141 24 408.379 75 760 692 15 69 20.192 61 603 57
967 307 2(
80
735 532 0
531
-
3 213 828
-
--85
410 79
50 629 890 527 20 1 533 335 44
3 285
08 464 17 762 070 55 750
773 22 674 41 749 80 856 60 140 237 032 79
001 85 159 875 937 3 21 387 787)40
82 446 55 232 LO
-
61
000 -
17
64 65
-
7 58175
97981 120
2- 76 15
76 75
01
3 997 977
20
5
-
183
78
279 0- 82 335
687 -
01 190
-
50 191
19 103
193
020348
21 195
225 0 690 100
206 188
477
-
10
40 179 61 180 818 12 181 9 245 980 32 182 67 194
683 207 587
1 245 637
3 557 877
-
(2
471
724 693
0- 00
84
372 835 -
40
2
307
675 433 -
r0
176
675 131 22 177
2- 72
763 837 50
175
43
193
169 26 40 171 330 91 172 57 173 671 3S63C
21
167
81-
2
20
65 509 340 929 04
41
27 167
257
941 02 301 40
096
-
14 024 215
849 125
66 93(
877 82
229 073.849
-
-
1 326 75
811
787
97 147 305
50
--
626,735 17 937 798 723.549 151 36 410
67- 081 2(
-
-
31
188 102 78
45- 6 518
01 o 1 304 171
368.087
399
972
46
2
1
-
)000000 »
BENEFICIUL
523
593
789
24
211
31
-
»
954 67 570
50
-
1 000 000 -
mdusti
650 40
--
ca , Pacific
Mehedmtului Comerciala comerciant Seveimului
50
---
»
Viitorului S A
40
554 -
-
200
Judetul Mehedinti ului Banca Dumbi SA
52 75
000 -
9
av
-
---
30
ului al Transilvamei S Banca Spoi ul Soc coop C
195
000
3
de scont a Rom
-
-
50
Petru Rai S coop pe act micilm intrepi ind S p A
193 194
--
45
Cerea1isti1or Agi onomilor
55 82
-
»
182 183 184
Transilvania
--
10 20 2 77 30 50
Viticolá a
04
-
13
de comert
-
-
10 5
Rom
65
-
»
DIVERSE
rente creditoare
It
000 -
1
SA SA
negustor a de industne Carpati1or Cieditul Industinloi
i
5
Contort
spre fructif care
toare
4 COO 000 -
166
172 173 174 175 176 177 178
LIUL
D2puncri
debi-
PORTOFOLUL
196 11 197
20 91
33 354 40 665 LO
71
75
-
200
33
074
-
50
400 COO - 203 340 375 52
44
73
535 552 272.187 95 207 (,05 651 209
31
94 201
- 202
Judeful 203 204 207
Banca Cai pati S A
000
-T
SA md S A Cercului ul S A SA SA Raul Doamnei Comei
-
»
»
2 »
200 000
-
-
-
85
291 415 -
1 936 453 232 582 411
042 1 039 785 8 259
371
66
945 47 637 CO
0
-
(404
Neamf 21
211
Banca Negustoreascl Peti odava
P
500 000 000
25 25
687 778 984 574
www.dacoromanica.ro
028 .08
-
1 078 496 12 1 474 550 22
208 288 310 08
425 000 - 210 CO
,RRGUS
D ENUMIREA
o
SEDIUL LUL
S OCIETATII Smdicatului
211
213
214 215
SA
edit S A
de
comei c
PORTOFOLIUL
,RRGUS Conturi
ditoare
Comuna
i 3 000 000
000 00
SA
000 000
DIVERSE Fonduri
rente cre
spre care
rent a debi toare
lt
7621-
211 388 25 592 95 5 489 633 25
137 808 80 1 331 656 37 393 215 93 757 636 25
1 229 509 70 27 222 461 87
-
55
70
918 96 306
211
75 71
L
BENEFICIUL It
-
271 -
25
-
78
-
48 356 05 212 256 196 37 213 2 060 000 827 215
-
Judetul 216 217 218 219 220
ai
din
agi
000 2.000
agricol
Oltului
---
53 05
-
55
--
75 60
-
»
431
01
16
31
93
1 428 308 67
07 51
15
61 216 016 144 81 243 630 94 340 331
--
- -
66
- 220
Prahova
ci edit S A
221
222
Pi Salvatoi ul S A editul Soc coop
223 224 225 226 227 228 229
comei
000(00 -
--
SA
omertului S A
Sindic
230 Bann
-
unpin t
Y
de Munte
Plot
S
1 500 COO -
2 COO COO
00 000
231
232 233 234 235 236 237 238 239 240
-
& Co
SA o 111 S A SA Putnei S A Podgoi ernlor SA S A de cred si economie a Milcov S A SA a Podgoi ia S A SA Vntorul
243
Banca
ea
500 000 1 000 COO -
-
003 -
--
I
-
--
-
SA
252
Amar de
ir
51
Coiabia S A ,
or (
-
750000 -
2000
Caiacal S. A
251
-
Roman SA
Judetul Romanati 248 249 250
-
ifutti
Bomanului
247
-
)
industrie S A de ci edit S A de
245
--
--
-
2.490 9 564 286 65 902 24 65 2.221 30 .3 341 700
1
136 243
52
--
5
85
-
24314
2
011
-
5
421
15
402
50
55 297 485 70
577
35 90 30
60
817
60 823 57 788 188 63
20 50 50
17,396 2 120 1 882
910 062 86
-
65
6
www.dacoromanica.ro
1
781 06
872 22 530 35 486 40 25 904 2 528 944
800
80 209512222981
741
011
341 231 729- .301
2 3C0 65
179 718
259 15 232 690 20 233 234 128 144 160 235 2 826 299 84 236
622 252 25 27 128.492 028 55 156 465 45
735 677 1
188 000 151 046 75
987 215 3 93 75
238 08 238 240 41
000 314 802
42
737 447 1
025 - 45
831 72
964 321 420
428
188 452 350 000 800 417 572 81 856
1
405 203 881 -
21
222
000 369
34
1
225 580 452 23
271 372 398 865 257 4 472 k21 23 693
101 11
1 361 060
474 959 005 691
1 625 433 67 4
1 704 687 1 677 492
009 803 1 586 668
012
576
55 05
01
341
724
3 5
791
011 917 158 75
25
108 051
35
-
041 03 751 25 247 129 2 411
050 -
75
--
25
3 341 838 175 134 7 327 688 10 45 685
156 15 850 3C
1
49
0 25 5
341
604 85 461 84
23
227 500
40 2
000 229
1
65
30
1 092 270 35 4 934 924 -
7
470 5C
1
246 247
140
141
DENUMIREA
SOCIETATII
z
SEDIUL
PORTOFOLUL
LIUL
cu
toare
DIVERSE
cre ditoare
spre tructif care
debt-
Comuna i
i
BENEFICIUL
i
i
II
R Sarat 253 254 255 256 257
Banca
negustoresc SA
Soc Anon Rom Banca R
707 667 5 871 65 8,716 713 79 757 45 620
000 OCO
Lconomta
SA
000 000
ean S
editui
324 242 50 4 563 977 23 3 763 959 85 03 05
449 750 39 203 654 684 46 86 50
-85-
473 407 255 5 671 128 3
81
-
-
861
923 62254 258 03 55 56 922 760 57
-
Judelul Tecum
SA
a
Casa
398.428
SA
Banca popm SA Tecucean S A 262 Banca , SA 260
-954 95
000
,
15
261
205 266
3,0(0 000
, Pre' edet ea S A agricol S A Judetul Teleorman
253 234
Banca
670 91 600
2 2,458 894 35
industi
SA
,,
-
100
86 438
34 77
s
30 COO
677 853 3 58 355 40 261 159 359 686 456 21 262 507 641 45 63 264
180
832
45 25 70
9
-
000 OCO
-
317 612
847 680 393 233
20
000
-
60
950320
70
773
1
comerc
,,
-
283 070 5 935
3 000 COO
07
511
20
72 170 049
55 570 52 265
-
227 207 20 092
25
929
10
215
70
974 63 599 90
531 67
309
267
789
23
Tulcea 268 269 270
Banca ,
1 ulcea
negustol
000
064 100
10 COO 000
Dun
2
-
832 177 10 150
570
781
-
950
-
-
160 371
- 270
Tutoya Banca 272 273 274 275 276 277 278
el de Banca Concot dia ladulut Soc an SA
000 -0
I
» ))
SA
, Tache Protopopescu c
000 COO
279
poporulut S A Smdicat
281
22 Casa de 283 284
II
Banca
edit S A
000 »
SA
\
comerciala S A R
Di
-
-
86
-
15
813 283 350 585 376
(00 -
iticol
i
OCO COO CO
87
-
-
\
esc
29.345
--
12
75 5( 37 466.310 3 1,355
15 10
70 35
-
5
1
- -
05
-
2 803.889 95
581
3 4243E0
-6610
75 168
www.dacoromanica.ro
-
1
05 20
67
-
-55
-
567,90
962 777 9 481
277
243 35 633 350 36
-
221 7
32
4
833 507 42 272 489 72
700 871
1 850
012 35 199 16
231 597 862 967 25 595 50 1 287.036 42 558 352 0
878 75
8 832 529 03 271 359 436 272 204 30 273 031 911 55 274 395 222 88 275 3 068 03276 59 798 277 903 COO 278
-
100 116 100 854 75 656 31 2 2C0.320 77
282
537 7C0 000
284
279 280 281
711
934 47
750 326 357 492
-
287
,ARGUS SEDIUL
D ENUMIREA
LUL
S OCIETATII
Comuna
R -\ Ice"
editul Banca
anesc S A SS Bi ezom Soc de cred
289
Banca
292 293
PORTOFO-
ec
lomanesc
Lei 000000 -
--
II
544
25
-
-
25
2 875 000 -
2 448 342 60
000 OCO
Conturi
spre
759 235 02 329 800
-
150 000 -
mari
SA
Lei
Depuneri
rent2 debitoare
143
rente creditoare
DIVERSE Fonduri
406 42 130
263 636
1
21
81
697
1
999 66 289 408 601 87 2C0 20 159 40 291
000
50
1 530
9
691
46 792 55 292 117 102 293
65
11
- 28b
1
731 55
76
901 25 606 82
BENEFICIUL
IA 294 295 296 297 298
Alba de Jos de pastr soc pe act e soc actium
Casa de
de
e
de pasti are
de economie
301
303 304 305 306 07
ul
,
spa
ed
pe actiuni
-
000000 t
L
000 -
econornie soc anon de din Banca comerciali , Viitorul inst de ci ed econornie Casa
000 -
t
-
000 -
COO 000 -
000 -
-
12 791 071 50 73 871 941 50 1 50 86 723 55
20 426 458 51 83 555 308 197 22
593 981 73 1 349 528
85
812 894 IC
627 77
507 623 82
264 452 49 294 38 992 89 295 24 570 296 7 297 09 298 857 23 299 24 300 238 349 53
5 4- 27
1 300 759 61
106 185 95
200 000 -
13
-
767 285 - 303 73 304 303 27 306 228 52 307 17 365187 308 16 309 701
81
47 71
958
36
232 -
22 45
74 361
45 237 877 40 000 262 109 63 1 043 632 859 26 275 000 058 83 866 96 38 572 695 71
329 23 469 728 04
090
42
-
e
080 58 024 378 74
1 528 652 91 697 06 95 4.528 4.589 320 25
222 091
70 20 42
4 460
2
598 808 069 44 464.357 97
311
32
46 124 -
--
300
industr si c de onul inst de oc s p a , Patna cui
297
100 000 -
77
702 284 77 63
149 456 -
000 -
pa
soc
casi
000 -
t
38
83
5 176 -
64
Arad 310
Codrul inst de cred
312 313 314 315 316 317 318 319 322 323 324 32
de de
31
t
spa spa
e
Banca Casa
s an
crd 51 casa de past a an Banca Casa de Banca centi
de
s
Casa
a
a jud Arad de
populai
Banca asociata s a edit din Victoi ia inst Casa de soc pe Casa de Banca Podgm
p
Pesta
es p
sa
ed econ
e soc p a
de
327 28 329
pa
anon econom1ca
311
soc p
Ai ad soc
Prima casa. de Banca eionomica
adl
es
de p istr
PLcica
rut
000 000 1 250 000 000 250 000 225 000 2 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 300 000 400 000 150 000 000
--
438 894
50
195
1 765 535 -
868 401
675 299 460 200 -
37 681
21
103 035 085
655 13
1
-50 50
9
106 261
67 306
-
06 62 41
308 525 095 81
1 607 431 39
540 834 -
501 9b
81
www.dacoromanica.ro
33 53
710 - 311
-
72 312 91 313 85 314
--
29
13
420 20
161
27 316 86
21
317
50 318
896 243 4
32
7 320
1
1 366
97 834 25 826.549 26
310
37
65 755 33 687 9929451
309 870 66 321 499 523 32 322 323 21 324
3 325 - 326
85
51
227
433 51 382 98 1 053 56 516 168 71 2.303 789 94 5 859 800 687 52 21
36 37
50
321 73
85 25
929
33 46 30
-
42
625 38 629 76 1 371 654 98 180 724
416 170
15
80
77
67
503 102.3- 70 10 700500
25
2 526 009 80
--
100 6 650 6- 36 97
117
54 327 328 131 87 329 39 592 37 330 272
704 17 ,331
ARGUS
1-14
da pair
3
LIUL
LUL
SOCIETATII casa
Comuna s
Arad
soc pe
-
a
Circomscrip Nädlac s a es a Banca de cump c de imob s a
--
250 000 -
1
Pecicana casa de
Pecica-Magh
Ar id
500 000 -
4 350 225 50 829 39 381 433 50 802 70 2 386 705
340 341
Institut de edit Banca Li Union soc an
Val ,
51
Oradea
comercialá
soc
de
ungai
ia de pistrare
Oradea Mare
e
1344
t
ci edit e
de e
e din jurul Salaud
rare
de credit
351
casa de econ fusionate s a Banca de Scont Hipoteci
352
35 35
362
Casa de pastrai e inst
Mare
pt
econ
industrie
com ung Pesta sucui s de p re din Bilim Bqnca Blnca
alonta Mare Oradea Mare Mare
din Alesdeana soc anonima soc cornea
365
Mare
Banca Mercui" 371
37 374
37 37 377
Casele de
edit
Speranta inst agrari
iterie_Unite Leh de ed economn
spa
soc connea c action i
Casa de pastr Thi-Borgoului Banca
Aurori
s
actu popoi alá soc pe actii
--
875 560
633 071
a
I
----
-250 000 --
--
961
05
13
90 80 66 45 279 46
432 000 -
-
50
522 1 510
-
-
74
709 31
15
611
-
041
831
90.500 -
28 192 632 91
3 333 277'50
-
-
45
23
93
-
39
-
69
- -
221.525
-
01
-
33 29
72 03
19 72
31
15
40 77
-
-
44
317
10
2
78
82
-
9
57
701 381
06
50 841
32
91
04 52
61
50 66 74
22 76 27 29
25
-
8C
- -40 375
-
--
47 29
-
60 97 6 942 74
317
331 91 49 33(
-
--
97
-
72 101
44 471 81
29
341
42 30
-
0
16 500
22
54
79 36
32
25 41
-
60
46
27
50 03
76 66
-
98
-
83
35
353 755 74 46
-
01
735 61 826 0
44
17
61 41
92 14 12
60
18
1 603 02
81 1
38
- - -
83 05 35
71
97 507387157
-
16
95 62
-
81
-
44 07 29
05
61
-
26
70
38
-
2 874 199 46
19
21 61
75 84
Lei
99 124
-
11
652
45 54 47
86 82
341
06
33
39 8 480
-
76
--
--
582 214 2b 385 16
25 40 50
1 794 866 497
56
02
BENEFICIUL
Lei
64
15
----
-
DIVERSE Fonduri
ditoare
Lei
73 250 138 64 041 98 024 92
344 05 42
1
700 000 -
--
spre fructificare
831 597 18
09
-
soc pe actium
Judetul 36 37
--
1 881 570
6 000 000 Mace
eana
--
--
Banca de
a
35 35
Mare
-
-500 000 -300 000
casi de
Banca economicl
750 000 500 000 500 000 250 000 4 000 000
Conturi rente
Depuneri
Lei
It
delul Bihor 337 338
Conturi u rente debitoare
SEDIUL
DENUMIREA
145
---
--
- --
40
181
-
78
834
97
83 37 14 351
1 450 312 13 41
111 141
-
- -45
47
36(
-
13
361
56
383 71 37( 371
-
42
-
29
201
23
- --
361
44
47 01 36(
89
--
56 58 35t 351
--
22
34(
241
79 005 35
2.500
-
37::
47
39
63
64 37(
98 371
10
www.dacoromanica.ro
,ARGUS'
146
SEDIUL
8 o
PORTOFOLUL
SOCIETATII
Comuna
LIUL
i B
147
Conture
rente debitoare
Lei
i
Conturi rente
spre
DIVERSE Fonduri
ditoare
B
Lei
13
Lei
BENEFICIUL B
o
Lei
Z
Judelul Cetatea '
37 37
econom
s
img din
Banca
spa sa
de Banca de scont
33
385
Asociatiune de anticipatium s p a Reumune de credit soc pe Banca populaa spa pt carculatia ilor s a gener ung de cred. sucw s
casa de
,Dita
Puma
39
soc an
economie soc pe
de
Banca
soc anomma
» »
Ditrau Giurgu ercurea
soc.
; Banca Alecsi Bank soc
39
60 000 000 5 000 000 50 000 2,500 000 100 000 2 000 000 10 000 000
»
,
de pilstraie
392 , Banca 393 Casa de
D
com. s a
pa
390 Casa
Brasov Codlea Bod Brasov
corn s a
de
391
Brasov
000 000 543 000 5 000 000 1 0007 000
90 000 750 000 2 000 000 000 000
Harghita soc pe
--------
-
32 872 1 156 850 489 428 5( 57 687
1 775 400 1
2 695 488
37 73
11
36 20 198 655 24 03 60 88
-
948000 -
66
041
1 105 007 1
-
16 290 505 5(
---
1 049376 2 409 276 5 179 932 -
14
815.341 7 88 11 597 380 16 58 1 99 3 161
41
67 30
1
48
-
45 84 05 20 29
Campiana
Insfitut de Credit
Banca de scont
196,491 12
-
59 0 5
60
-
2 744 651 556 778.309 91
000 -
450 200 -
15
--
541 240 3 700 205
sa
,,
401 402
404 405 406
408 409 410 411
412 413 414 415 416 417
418 419 42 421 422
Pi
sa
de
,,
soc de
Vatra
de cred economie Casa cetAteneasa p a Banca de agric casa de economie
Centralh p md
casa de sa edit soc Banca econom S Anom Casa de banca de inst de credit
Economul '
de cred
con
soc economicA ArdeleanA
Beumunea de 423 Banca
»
COO
5 000 000 000 OCO
2 150 000 »
---
000 000 -
1 000000 » »
----
2 OCO 000 20
s a
ec s a
a economilor
soc
1 000 000
spa
Institut de
1
50000 500 000 -
»
sa
hipotec transiv ungai s a Casa de Intel esul Public s a ,Coi de ed econ s a Banca Agrai
lade is
»
pe amanet
de
Carpatia,
142 280 5 000 000 1 000 000
Economie s p
schimb
000 Cluj »
-
--
OCO
-
75
624 152
20 33 10
951
-
19
51
33 02 32 33
542 15 58 52
17
13
79
44 70 53
10
89 07
- -
80
41
83
477 64
48 59 40
814 1
www.dacoromanica.ro
12
2
48 19
7 170
- 16
55
03 94
83
28
-
-- --
-
271
33
000
-
45
60 -
72 13 77
30 73 23
551
----
-
-
78 12
--
-
512.306
17 91
03 92 50 93 394
71
50
--
-24 90
88
26
80 95 67 96 82 97
- 398
89
- -- -
399 400
-
401
402 403 404
2:
--
08
-
71
8
80
--
80 20
-
-- -- --
72
10 411 12 13
414 67
02
183
6 07
85 08
65
-
85
60387
--
31 92
34 75 83
2 646 449 98
-
380
03 69
50
19
01
378
- 379
187 535 75 381 382 45.332 88 383 384 385 386
17
- --
--
2.354 305 104
90
56
-
771
- -- -
-
68 87 53
23
95 15
-
7 157 20 015 2
-
6 92
96
217
9:
51 245 974
9.
63 89
921 384 198 15 347 702
34 36 87 60
-
- 14 9C0 -
7 541 911
8.318 1.370
44 88 60
94 29
84 853
-
58
10 318 526 09
12
797 402 -
1 563 240 5( 743 787 15 126 634 84 502 et 973 585 61
58
01
61
Judefu1 Cojocna 398
61 11
-
632
15
416 417 11 418
39 419 420
50 21
67 422
26 23
149
Conturi cudebi
SEDIUL
DENUMIREA
LUL
SOCIETATII
LIUL
toare
Conturi cu
spre fructificare
DIVERSE Fonduri
rente
BENEFICIUL
Comuna 11
Judetul 424
urnica
425
de
aa
d
de pastiaie soc pe do econom s Porumbace casa de
COO -
Las 427
Mare
de pastial e
431
Tanthre3nu
soc
435 Venetiana inst 437 , Ucea
Sei
439
443 C
-
-
de jus
a
20 000 000 000 -
Venetia de
de sus
s p a econom
de econ
746 13 363 507 689 288 1 328 191 1 634 602 231 312 245 548 (371 765 715 555
390 49 252 60 50 75 50 82 16
125 COO -
I
000
1
--
80
spa de econ s p a
amceiul
-
cal
spa
440 Creditul inst de ci edit 442
Sinn
spa
cid industi
205 550 -
a
er
ed
436 Puma
441
a
cied econ s p a
433 Umi ea inst
200 000 -
Porumb de
s j a
de
432 434
economie
200
%lea de
a a
de
430
--
21
Roman
000 -
p
725 702 50 625 1 950 2 989 731 30 385 65 661 41 214 551 50
21
-
66
355 2 823 306 75 699 142 8
11
041 67
216 314 37 525 274 68 1 813 22
48 270 3 000 1 964 289 2 327 01
053 24
106 70 1 871 147
621
30 57 3 409 65 13
000 47 26 52
69
207 232
551 934 7 029
103 693 37
300 000 75
41 508,12
39 97
59 22 04
92
-
570
942 770 75 424 054 21 100 5 426 61 577 97
04 5 305 95
562 -
2 200 91 20 46b 14 91
3
297
Siren
-
34
52 9e
4 000
241 179 45
34 137 742 686 426 90
-
86
238 78 27 457 52 35 127 91
429 42 530 38 430 98 431 24 803 99 432 50 433 434 435 51 437 438
110
0 0 78 439 440
11
-
172 48
94
300 -
15 442 443
Hunedoara
banca Lconormca soc Prima casa p Casa de e
Voi
449
454
455 456 457 458 45
Lai
2)0 000 -
ed
s
a
Brua
spa
de uedit
soc
ei
t
itcg 1
act
Hunedoara
466 Binca Comei ciala soc p a Si
E
ir
000 000
000
s 469
000 212 500 000 000 000
a
pa
de
000
Pl
a
inst de ci ed cul t inst de ci s
,
135 000 -
Hunedoara
Baia de
mdusti
-
60
soc anommi
de
--
t
t
e
p
150
soc
eqna isa de Agi soc economica , Ciedilul soc
452
50
soc
inst de
Casa de pasti
461
464 465
de
--
1
Bi
451
--
500 500
iuni Buried Hunedoara
eiem
450 Banca 453
spa
inst de
444
Maram
soc
469 Casq de pOsti centi alä soc 470 de p soc anon
000 de sus
000
2 977 604 50 2 027 768
3 820 677 10
50 87
6 168
304 723 50
251
088
70
125
496 -
-
50
543 984 1 563 064 06 33 935 687 -
2 27 60 01 10
623 934 50 451 50 211 5 889 378 75
01 54
45
11 345 704 225 517 61 1 57
3b3 588 10 076186
204 345 57 1 587 930 03 143 38 15
351 057 4 884 493 99 910 141 24 1 920 840 35 471
-
865 633 37 3 270 649 67 50 117 44 479 223 71 505 73 863 34 199 70 2 IC 892 76 912 35 909 896 32 521 356 312 833 451 75 335 99 703 114 14 33 1 734 791 5(3 18 23
446 390 56
571 453
444 377 57 232 127 04
722 60 107 122 50 88 758 54 82 343 15
575 33 393 520 404 240 66 6 557 95
15
www.dacoromanica.ro
74
93
559 273 20 58
48
971
170
001
447 29 448 26
12 068
-
48
74
21
-
34 193 34 3
21
000
19
-
50
26 1 953 738 85 3
125 968 20 457 635
329 1 228 033
-
-
71
59 0 94 461 301 7
401 984 19
62
817 2C3 86 463 464 07 465 147
18
22 31
451 115 263 CO 452 453 CO 563 454 455 200 428 456 457 673 697 27 58
54
89
267 25 34
84 444 84 445
207 14]
93 21
33
222 200
-
6 473 -
-
35 64 467
-
76 468 01 469 470
0
51
SEDIUL
D ENUMIREA
PORTOFOLIUL
LUL
S OCIETATII
Conturi
rente debitoare
472 47
Banca Marmatiei so
soc pe actium Maramuresana inst ci ec s p a Banca Economic& Banca Visäului soc
Sigh Mann de sus Sigh
"de
Mures-Turda 47 47 47 479 481
483 484 485 486
Casa de depuneri soc Casa de econonue din Agi ar casa de economie soc Banca de cred. Banca de scont din Casa de credit
Itoshasnu
de
inst de cr
Beg
Tg
spa ec s a
de schimb ardelean& soc an Casä de economie Banca industrial&
comercial&
sat
g Reghinu
1g
and de
000
-
--
945 046 84 994 658 986 84
--
6 80
-----
0 37
DIVERSE Fonduri
rente creditoare
Lei
Lei
Lei B 471
Conturi
Depuneri spre tructdicare
152 13 809 1 314.649 234 1 3
-
11
497 25 5
548
71
517 182 438 626
15
221 1
741
222 64 57 71 158
30
12 597 561
50 50
497
01
073 594
711
24
273
2
1
1 443 520 3 6 0
6
731
318 332 743 085
305
-
481
22 545 -
62482
-
7
85 83 07
181
1
2
1
75
76 77
400 577
237 791
951 551 2
45 712 7
82 428 9
31
487 715 142 404 938 528
B
105 837 7 471 472 408 118 2 473
673 5 621 561
780
9
9 10 955 385
Lei
B
884
670
012 33 473 037 4
BENEFICIUL
-
53
47
0
Odorhem
a Odorh. s a pt depun din Tehsoara de pástiaie
de
487
488 Soc 489
de
490
sa
e
Odorheiu
Bradut Cristur
Judetul Salagiu Economic& soc
491
492 493 494 495 49
49
,
Salagru
Juiul soc pe actium Salageana de cred econ Silvania inst de ed econom soc pe Casa de e a jud de ca Asociatiune Codi eana inst de cred econmie Banca Coroana soc
Silvaniei
Jibou
Tasn'id Bascsti
Banca comel
cornei
503 50 50
507 50 50
i
Banca de de
Solnocul de
economic& din
Banca comei
/alau
sa
reg
soc anon
Cehul
3
-
--
--
19
143 165
---
37
998.075 -
-
-----
61
50 50
--
50 72
-
comei de pasture din jud
---
000 --
-
1
8 678 697 4 1 072 741
76
210 81
005 260
7 547 6
3
215 056 65
-
9 248
11
62
225
320 8 129 455
476 974
535 206
41 51
50 768 29 53 000 03
66 733 35 493 58 813 27 450 495 355 476 08 496 497 286 498 22 950 88 499 500
--
23 303 314 586
816 455
84
-
741491 341492
021
324 799
50
85
1 223
63 471
1
29 25
368,60
7 226 648 19 174 71 179 682 17 489 233 34 490
11
869 770
935 151 282 1 667 1 759 698 4 130 570 93 028
74
327 453 42
87
0 3 5
411
7
18 283 123.335 20 000
198
502
860 - 503
1 610
6 9
501
21 430
17
338 705 03 80 432 357
1
6 8 9
505 506 507
851
12
Judeful 51
512 513
de de
, Casa Noasti popoi
a jud Sat Mai s a b-ca econ s p a
de aiutoi
Mare
---
7
615 32 145 72 630 950 49
12 839 468 3
957 3
2.203,232 7
www.dacoromanica.ro
385 651 466 9
47 93
450 000 705 000 340 250
1
261 510 584 805 935 753 12 643 531 51 513
152
133
SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII 514 515 516 517 518 51
525 528 52
Romana S A ,Ugoceana' inst de credit SA Banca
in
534
450
Mare
120
000
i
100 000
Turnul
543
,
Inst
schhimb
Inst de ci
econ
Cordrina Inst de cred are soc
Casa de Mielul
»
a
500
a
pa
P01011 Sebesul da
actu
de
, Inst ci 550 Sebescana b-ca populai Inst de ci 551
552
p
econ
sasest
1 000
sases
1 000 000
000
ec s p a soc p a
skes
SA
economie
,
200 000
e
Banca , Untenuald soc Institutul de Ci edit fonciai
549
s
s
ci
1 000 000 000
cred s p a
553 Peatra b-ca ec
1
-
--
----
---
3 097 432 67
898 090 24
129 157 135 001 25
248
-
81 41 16
657
81
7(10 013
-
003 001 800 50 50 48 50
--
-
74 703 683 48 47 677 50 3 66 1
DIVERSE Fonduri
creditoare
50
3 056 291 45
30
71
-
70
78 071 10 30 37 900 97 24 50
114
620 1
-
082 505 50
2 827 012 73 12 COO 66
-
659 174 37
1 1
464 765 564
2 298 878 02 70 057 69 201 74 374 34 084 88 014 28 365 868 21 41
014 35 918 06 13 565 457 75 1 385 333 50 589 03 3 013 973 33 596 98 425 638 32 057 583 18
1 600 1
77 204 333 86 78
1
920
3 158
696 069 -
67 20 106 581 69 584 91 21 993 573 14 92 15
-10
1
95 46 546 780 70 291 795 26
--
151 841 30
--
264 770 000
11
5
000
91
32 54
965 61
19
7 073 339 32
81
959
-
2 000 22 39 000
901 04
847 43 098 797 33
32 80 38
12
11
34 897 55 20 983 76 946 21 1 920 264 95
52 73
60 482 66
57
7 211
06
278 202
-
555 556 557
edit
de cied
SA
--
»
--
,
economie
Beck un
cred 51 econ Somesana are 559 Casa de 56(1 Casa de pasti e pe actiuni 561 Banca popoi de agricult 552 Concoi dia Inst cr
spa spa
50 000 250
-
--
--
30 67
1
50
395 326 50
-
75
1
291 941
85
9651-
255 816 82 661 80 82 94
www.dacoromanica.ro
1
25 616 890 56 09 598 52 60 905 684 15 47 061 22 17
23
32 39
97
- 533 321
600 680 5
15
63 72 50
-
68 986 44 66 27 68
101
---
53 894
84 69 995 25
534 535 536 537 538 539 540 541
91 542 543 544 545
03
50
255 795 13
531
41 532
63
55
37 646 53
521
556 204 77 522 . 523 524 525 526 24 400 - 527 528 529 35 530
31
31
88 117 50 25 365 599 85 95
514 41 515 591 516 517 150 235 518 519 520
50
161
-
044 70 66
3 166 152 86 181 259 78 25 1 03 24
--
- -- -
96
268
-08
Solnoc
554 Banca de
BENEFICIUL
93
75
91
23 32
-
general s p a
de
--
-
84 497 80 24 84
18 05
06
1
41
956 937 6
172 900 -
--
t
delene
Casa genei alä de economie Poporul
731
--
Albma comei c. ung din Pesta suc Creditul technic SA
M
----
II
p
de agronomie
toare
509
250 375 COO -
,
542 544 545 546 547
Mare
es p a
comei
,
536 537 53 53
econ
a5ului
Banca de
-
500 000
unificata S A Casa din Chioai s p a Chioi ana Inst de credit econ Casa de pasti e reuniune
532 Soc 533 Banca
rent e
-55
-
-
sa
mdustr S A
530 Banca economica S A de pasti 531 Casa
Depuneri spre fructit care
Conturi
Lei
520 Satmareana inst cr ec s p a 521 eana bana comei c s pa 522 523
LIUL
Comuna
soc an Banca Banca de schimb Banca de edit de credit Casa de e
PORTOFO-
LUL
31
321
358 091
547 548 549
- 550 77 551
552 553
220 921 55 554 555 556 133 557 60 558 559 19 560 561
562
154
SEDIUL
564 Banca
568
57
574 575
Comuna
de plstiaie
,
Banca de Minerva" Inst de credit econ Banca pentru jur soc p a Casa de GherIa econ Tibleana Institut de cred Banca Victoria
Läpusano Inst de cr
pe ac
B
500 000 251 874 75 56 000 250 000 000 150 000 500 000 250 000
--
Ung
Mon
---
flatev Gherla
100 000 500
ec S A
--
46 37 765 201 30
25
1
--
50
1 039
-
2 346 763 39
- 397
-I
5 2
- -
04 41
471,
-
08 1
151
B
25 97 92 746 27 83 147 167 5
-
-
5 639 799 15
-
Lei
45 35 704 962 84 273 594 19 541 802 64
267 449 28 934 213 478 73
62
rente creditoare
fructificare
38
-
75 1
Contun cu-
spre
Lei
Le
--
Ileanda Mare
comercialä cr Opmca Reunrune de p&sti e de Riureana Inst de edit econ
Contun rente debitoare
LIUL
LUL
SOCIETÄTII
o 563
155
ALMANACH
41
95
DIVERSE
BENEFICIUL
Z
Le
63 64' 10 677 30
84 838
-
--- ---
95
99
32 751 6 12 574 2 42 225 3
65
69 571
69 20
573 11
282 500
575
Judelul 57 57 578
SA
Banca
1 875 COO
SA p md hipot s p a 580 , de economu credit ardelene 581 Inst de sci fonc a de Imprumut pastrare s a Economia de soc pe de pästrai e geneia15. s p act 584 585 AmtoruP Inst de ec s p de pästrare S A ,,Tarnava , Armoma de econ soc pe ac 588 , Frgia Inst de cred ec pa Tarraveana Inst cr ec s p a ,,
,,Poporuluu
ColnIrn
Banca comercialä societate pe 59
Cohalm
60 60
000
000
a 573
1 000 000 1
..
Ci editul Comercial
s p act
e din de Casi de pästiai e are Casi de
Scaune
-
11 555
50 974 348 59
--- - -------
300 000
Dicio-shmarhn
Ilususau
100 000 1
Trg
------
1
11
4 925
--
703
011 568 1
241
78
516 889
91
451 801
07 35
621
- -
18
-
366 226 000 5 953 617 10
19
837 986
1
90
1
0
786 422 3
6 666 276
1
65
980 14 25
51
23 63
-
02 1
660
-41
www.dacoromanica.ro
64
1
204
575
64 3
-- --
520
1
87
59
--- --
4
3 576 579 580 151
581 87 582 619 52 583
267
23584
96 35
7
585 586 587 588
60
121 25
56589
33
371 94591 89 592 15 31 593
93
594
71
18
078 140
-- -
366 183 5 177 000
661 1
-
82
042378
32
-
29 56 44 24
1
3 75 39 50
-
96 20 50
1
081 028 17
009 851 764 106
657 14 37
75
424
35
057 108
- -
61
395 292
810
5
76 28
44 5 61 5 339 1 511 196 27 205 -
- ----
- -
85
67
82
economia S A
spa
- -
50
Agnita
economicA S A
60 603
1 000 000 000
Mare
de
601
1
Seim Mare
mdust s p a
Casä de pästiare S A , Vulturul Inst de cr Banca Economia S A
3 1
p
590 Institut de credit economie 591 Institut de ci edit economie s p a 59 Industi ialä soc pe actium economie s p a 59 Institut de edit de pIstraie credit S A
000
1
,
---
73 06
48
49
---- -552
38
590
191 576
595 7 596
7 597 2 598 1 599 1 600 601
602 603
21
4
1
48 19
6 607
,ARGUS
156
SEDIUL
DENUMIREA
RTOFOLIUL
LUL
SOCIETATII
Contun
rente debitoare
economie
Casa de pasti
e
de
611
soc anon
de ,
e soc
fructo
ajutoi S A SA
--
(
532150
i
-
350189
-
--
328
000 -
00
98 99 581 17
actium
jud da 612 Casa de econ pastiai e 613 Banca fu7ionath p 614 Banca Comerciald ,Leul phstiaieS A 615 Casa e 616 Casa 617 Doona soc an comei c 51 de ed
50
t 1
000 000
-
51 852
34
89 04 68
9 229
63
-
52
220 170 -
- -
07
6 535 021 42 47
04
15
13
27
--
-
--
de Morel
Lud
(
621
622 623 624
I
eSA Lugojanh Romaneasca a Banat S A SA SA Casa de Almajeana Banca Almajulul S A
de 626 Noua ana 627 628 Boc5ana Inst
Pel
tsto
s
de
de
edit s p a
Banca de
strai Casa 1 ogeteana' 631 popoi 632 , popoi 633 630
actii
co edit
Inst
639
,
640
Banca
641
,
642
643 Casa de 644 645 de 646 , Popoo ul
ci
Casa de p ostral e soc Dogneceana de
651
Banatului Inst
200 000
sp
----
420
---
-
Resita
ed
1
I (aransebel
it
spa
1
566 084 50 000 000 000 000 -
-500 250 000 500 000 618 268
951
-
it t
-
-
Moldova noua
000 -
250 000 250 000 000
cr s p a
-
43
92 222 358 075 50
3 075 620 301 725 -
31
69
37 96 08 50
61 17 31 1
44
5
1 092 862 07 78
2 4 083 296 68 89 2 022 925 93
402 170 50 50 95
-
-
885 95 45 66
987 523 50
509 156 -
-
51
97
39
-
32
89
555 81 081 789
809 -
08 76
-
96 7 50
1
59 27 67 26 34 66 305 59 83 87
608 609 610
437 577 14612 841 71 613 614 615 616 227 675 84617
411 172 38619 620 697 133 621 622 263 58 55 623 45 495 81 624
600 750 324 7 500
----
38625
3 775 44 147 2 1 535
60
331
0 87
106 530 67 626 627 628 629 203 023 191 578
29 760 36632
576 9
48
633
-- --
28
422 738 95634
1
93
561
95 58
452 681
-
230 845
78
4
840
88 88 1 889 584 13 45 1 149 737 83
13
25 902 09
07 63
95
64 29
87 743 072 66 382 015 65
2 992
47
15 10
092 793 181
1
31
35
- --
--
90
55
58
24 60 50
60 50
211
2
411
11
- -
-12
958 448 20
000,-
spa
05
3 272 505 50 1 451 78
-
--
bray -Montana
actil are
1
000 -
I
pa
SA SA casa de economie SA Banca p actu a pl Moldova
Inst ci 647 Banca soc pe actiuni
(
spa
SA
de p tsto 637 Puma 638 Prima c isa de p osto are
000 000
a
p
edotul Banatean S A
634 635 636
648 649
ci
1
Caransebes
- -
10
--
Feld Razboieni
It
o
8
08 68 47 29 93 67
- 10 428 077 35
BANAT Cara§-Severm
Banca Comei casa de
BENEFICIUL
t
o
Judetul Turda
618 619 620
DIVERSE Fonduri
cre ditoare
sp re
Comuna It
609 Casa
157
224 843 8
3 000 -
63 123 675 24
134 162 12 64 76
94 52 52
33 556 2
-- --
-
3
43
6 5
765 95 4
107 333 93 961
196 690 637 38 667 638 64 20639 640 641 993 642 643
-
71
23 452 161
646 647
7411844648 649 650
223 919
Torontal 652 Pnma 1653 Banca popoi
p
soc pe
150 Guttenbrunn
250
-
1
www.dacoromanica.ro
50
67 05
44 000
668 03 2 653 647
158
ARGUS SEDIUL
SOCIETÄTII .
.
:
Casá de actu soc Banca economie soc actu Prima de pästrare S A
Victoria
56 563
spa
,
Banca Imobiliar& , , ,
576 577 578
soc actium de credit hipotecar soc p ac g-15. casa de schimb s p Populaiä soc actn Populai
pt
popi
Ancoia Inst de cr
econ s p a
actium
Prima casá de
Casa de pästrare Casa de pásti are Casa de pästrare Societatea de credit 51 economia
Casa de pästiai
Inst de Credit 593 594
Banca
Banca
ea
, popularä ,Jibehana Inst de ci
r03
Banca , Tlmisoarel' soc ,
07 08
de Scont s p
Prima S Casa de economie
1
1
pa
55
3 773
i Mica
000 -
--
45
Gr ibat
,.
20
000 000
1
743 624
13
80 95
5
68
--
799 7
1
8
21 19
75
24 36
91
- -
51
754 799 340 6 66
22 38 76 90
871
58
344 576 789
- --
49 18
43 50 903 824 6 76
35 678 925 73 2 020 225 537 450 8
-
1
14 517
---
91
2 809 158
-
45
50 36 5
52
27 06
-
26
23
94
4 085 352
--
-----1
71
121
50 46 50
179
65 68 5
3
www.dacoromanica.ro
17 000
21 165
680 681
682 ,683
686 687 688 689 690
575197 691
08
18692
439
694
69696
74 538
697
94698
01
- ---
331700 701
702 703
3
79
676 677 18678
46679
26 602
756 8 286
18
18
674
85
52
95
71
72
46673
67
34
7
635
18
51
50
64
60 273
45
19 885
2
1 654 197
43 40
----
58 59
34
98
281
89
-----
05 48
11
63
49 23
588
76 38
18
21
41
281 965 9 616 914
16
806
i
- - - -
46
669 725 338
200 000
61
071 7
50
04 40 34
-- --------- - -------263
50
571
1
228 547 50 34 148 1 491 62 04 44 631 1
BENEFICIUL
0
-- -- -
- -
-
50
-700 000 -- - 441-000 000 --000 -
7
13 01
0
459 255
200 000
10
79 29
1
1 311
mare
17
800 949
55
Ortiso ira
spa
spa
316
100
Deti
comunalá S A casa de pästrare Inst de credit econ
000
58
Montsafeld
SA
59
182 650
Non
credit s p, a
358 595
64
nou
economie
Casa de e Casa economie Inst de economie
26
381 1 587 515
100
Besenova Haul
ditoare
12
834
50 000 -
Casa de pastiare S A
4 535
1 507
Haul
DIVERSE Fonduri
rente cre-
44
-
750 000
ger
e
---
425
,
Conturi
spre ructificare
Z
29
525
200 000
Mare
Gutienbrunn
de schimb S A
Banca poporalá soc
590
Tim Fabric losefin
SA
Prima cash de eSA Gloria s. an p md ,
trias
adul_nou
de
588
onin
constr s p a
,
587
a
soc pe actium Casa de soc pe actliim de edit soc pe ac Banca soc pe act de arend celai e S A Popular& S A
57
58
spa
agricolá s
Casa de pästrare 57 57
8 000 000 4 000 000 8 000 000 2 500 000 5 000 000 000 400 000 180 000 000 000 000 000
rente debitoare
IB
------ - ------------ - ----500 000 50 000 35 000
Sanpetru
espa
de
popular&
567
i
Aradul
pe ac
soc
Banca Casa
PORTOFO-
Comun a
e soc pe actu
de
.
CAPITA-
159
8
471
705 706 708
ALMANACH ,ARGUS SEDILL
DENUMIREA
SOCIETATII de
Comuna 15
e
Bann comecuala
Indust s an
soc pe act
de de
721
,
722
de pasti
723
de
75 000 -
(
Banateana
de
500 COO -
soc pe act Inst de ciedit econ
\ Sanicolaul
400 000 -
soc po
725
726 Casa de past
Mare
Cenadul
SA casa de soc pe actium aj s a
B 728
729 Reuniunea de
casi de 731 de pastrare soc pe act 732 Prima casi de oSA past pa Blumenthal 733 734 Centiah soc coopeiat Beiffetsen SA 735 Banca g de ci tang 730
populai
736
BUCOVINA Judetul 737 Banca C imp Lungul Moldovenesc
soc po act
Muntemlor
738
739 B inca Cornea in S A 740 Cieditul
741 Banca de Est 742 743 744
de deposite sucurs ul
--
000 -
e soc pe act
Comerciala
724
-
37
icol
240 000 -
--
Comlosul Banal
germ
iermata
t
000
000 -
250 000
1 500 000 -
-
000 000
000 000 000 000 012 71 000 500 000
toare
Lei
433 255 -
2
406 564 -
2
90 43 9
34
075 -
18
10 8 7
3 053 699 -
,
,
soc
p
-
20
20 13
-
886 514 -
362 454 50
68 25
58 33
130 314 07
911 95
44 64 38
-
984 15
487 968 86
956 13
692 -
- --
783 270 -
2 792 737 483 083 786 1 790 500 500 1 094 000
5
422
-
-
500 000
856
-
www.dacoromanica.ro
--
--
7
--
-- --
7
-
7
787 631
28
8
009
737
940
-
Z
-
71( 711
258
86711
2
-
71(
4 1 998
-
4 7Z 01
7
-- --- ---
26
1
41 342 01
73:
234
- --
98
15 000
5 2 8
-
38 73 - 731
78
772
42
-
o
Lei
5
82 063
91
38 245 375 51
223 200
----
-
05
500 000
-
44
3
7
Jud Suceava (Bucovina) 746
8 296 757
7 529 098 266
Judetul 745 Binca
60 64
372
50
222 197 65
--- -- ---
390087
64 55 491 34
87
98 50
Lei
10 91
4 721
BENEFICIUL
8
1 073 565 1
Lei 100 000
05
12
--
DIVERSE
rente cre-
6
1 339 120
161
65
62 607 447 50
3 392 009 -
B
354
70
500 000 -
actn
soc pe
720
N endort
B-cc
soc
717 718
000 --
Depuneri spre fructificare
Conturi rente
Lei
400 -
're
p
Banca , Besenmeana veche s p a 712 Prima casa e soc p act 713 Casa de e 714 Puma de Istrale soc p act 715
PORTOFOLIUL
CAP LUL
ALMANACH ,ARGUS'
-
378
7 74
1
4.74
7 626.559 0
-- --
167
-
241
41
2
74 3 791
744
-74 74
162
163
SEDIUL
SOCIETATII
r48
BASARABIA Judetul SA Banca popol de credit d SA
--
1
,Cahul
C
Banca Basarabla , Centraa din Basarabla S A jud , de md a Basarab
1
000 ,, ,,
Ismail Banca
3 000 000
Soroca
Banca Nistrul Roman , Soroca ' p md
1 208 400 500 000
agricult
---
-
B
831
12.500
DIVERSE
rente ditoare
Lei
-
Z
1
--
- --
75
50
-
50
1 008
0
-
262 000
54
-
02
3
1
- -
H. G.
- -
1 101
670
-
629
3
48
-
RELERVE LEI
CITITI ZIARUL -
H G Silberman
ZIAR
No 15 Etaj
a
APARE
orice Produse Petrolifere
vinde cisterne
000
GALATI
TOATE OPERATIUNILE DE BANCA COMNADITA
8,10, 20, si
buto
ORGAN ECONOMIC
Expeditia promptä
FINANTE, COMERT, INDUSTRIE, AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
-
C - IASI
COM ERTUL PETROLIFER" (Comandita
273 773 64
SUCURSAL.E
ORDINE DE
SOCIETATE
12,75(
17
CAPITAL
Face once operatium de banca Curente, Depuneri spie e,
7
788
SOC1ETATE
Unirei No 15 (casa proprie)
360
01
I I
SOCIETATE IN COMANDITA
- -
-
051 1 1
BENEFICIUL
Le
Le
-
-
1
310
il
eu-
rente debi toare
o
Lei
Cahul
r56
PORTOFOLIUL
LUL
M
10....-
II
www.dacoromanica.ro
.
I
Tr.
00
I
000
I
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
874
BILANTURILE
DENUMIREA
SOCIETATII
INDUSTRULE PE ANUL 1924 Mateni prime
SEDIUL
DEBITORI
Materiale Comuna
Lei
167
Lei
CREDITORI
DIVERSE
BENEFICIUL i
B
B
13
a Z
VECHIU REGAT 2
Tesätoria Soc Anon roman& de bäutun gaz
500 000
08i 746 25
50000
Tmogr Liga Poporului S A Fabr Acquila S c de baut gaz
-
220
351 25
- --
70
64
19
-
131 000
-
-
000 000 600 000
48 065 75 6 737 72
000 000 5000 000
4 528 923 85 2 156 866 45 45
05 35 35
000 000
4 250 91 175 212 66
40
40
000 000
935 71 65
-
-
19 20 21
6 000 000 6 000 000 o 000 000 5 000 15 000 000 512 000 1 500 000 000
60 873 333 86 10 183 957 35 381 317 55 5 272 688 90
26 991 520 26
12
3 5
Societatea
de electiicitate
30 75
09
- -
68
36 65
60 38
-
-
17
60 54
47
Judelul 6 7 8
9 10
Ti aian Soc anon p md lemn Atlas Soc anon ,Mermos soc an p de tricot Bet cules
de
an p md
Doaga
icau
soc an
1
--
20 50 75
20 90
99
33 50
- 30
- --
855 466 35 95
13 889 867 20 35
942 117 80 50
11 12
45
10
13
-
14 15 16 17
45 90
25
-
E
80
Judetul
Soc an rom de navig pe Dunäre soc anon 1' Dacia Fabi de 14 abr de uleiuri, vops Santiei ul Rom mia 16 Maritima soc an de navig 17 18 Dunärea soc an de navig
45
11
Danubiul
Inti eprindei ile mdustriale
ia Meteiul Manole
22
27 28 29 10 12
anon
Societatea industi a soc anon ,Concoi dia soc anon Progresul Balcicului soc anon Coastanta , Industria Rom soc an Moara Victoria anonunä de ansport Rom soc an. Industria agi soc an Mmerala soc anon Dobrogeana
3)
3
Nehoiasi
Nalejda 24
))
de
soc an
arte graf S A
uargic Bai
tuna
onst
3000 000 000 000 470 226 700 000
000 000 8000 000 748 500 4
5 000 000 1 000 000 4 COO 000
300 000
260
70 15 10
60
491
1 571 634
-5
'7 394 674 55 10 733 550 605 90
007
1675 700 30
-
-
038 70 70
547 25
95
5 978 353
--
169 25 356 20 3 579 233 86 120 73 3 221 482 30 1 356 538 90 4 358 231 55 240 847 20
85
17
0
678
185 42
059 9 897 50 415 605 300
-
39 97
5
2 583 526 05 19 193 454
55
)1
264 054
-
60 90
-
-
577
463 196 541
1 307 339
167 000
-
55
44
1 167 865 70 18 476 142 30 6 486 010 95
341 394 32
255 617
226 142
627
-15
10
55 65 74.100 612
97 75 90 991 895 10
65
80
-
-
-
14.577 102 10 614 15
334 154 80
60
000 25 134 65 8 938 831 95 3 679 090 60
- --
05 85
35
101 767 )5
www.dacoromanica.ro
6
- --
-
- --
246
461 643
80 95 68 68 60
-
50 20
21
-- -- -- ---- -- - - - -- -50 20
- -
-
56 '7
19 20
23 24 25 26 27 28
50 29 30 45
31 32
33 34 5
168
ARGUS SEDIUL
SOCIETATII
Materli prime Märfuri Materiale
DEBITORI
CREDITORI
Comuna B
36
37 38
40 41 42 43 44 46 47 48 49
51
52 53 54 55 56 57 58 59 60
Moara Steaua Soc anon soc an Fabr Un & Moessner Fleming ' fabr de uleluri SA
Galati
Watson &
Apollo fabr de Societ Anglo-Rom pentru md. Compama Soc anon
» »
Nlvodul ' Soc anon rom Etna fab unite de uleluri, cue etc Soc anon de expl a lummatului Aihimedes Fabr de ob de metal pr an. Dundrea' s a p expl de paste consum Soc coop de productie
Fabr
Romanea.scd
283 787
Industinle ceranuce, soc anon Concordia soc anon Energia soc anon
Industriala
000 3
a
soc
Mercur ' s a Fabr de cons ahm s a fabr de paste de postav Oltenia s a Scrisul ' soc an Chnepa soc anon Ramuri" institut de arte grafice Trawl soc coop p act fab bi Cladirea soc anon ' soc anon 62 63
Dorohmul s a Fabr de pielAlie
64
Forestiera
s
Fibrotic
p
s
a. Fabr rom. de postav
68
Unirea
69 70
Laboratorul Atom ' N R-vitza Române soc anon
72
de
coop Fabr ape gaz
S a de locmnte
soc anon
4 000 000
----
--
--
-
-
304 867 98
7 173 177 41 56 10 164 859 871 65
-
13
2 128 634 2 650 902 9 222 150 4 130 446 130 000 02 7 115 888 873 7 600 000
-
--- -
3 536 682 30
--
34891 621 902
70
24 279 822 80 689 712 90 9 664 175 9 714.398 50 316 764 75 248 05 173
5 693 004 4 784 40 923 528 2 592 245 48
2 845 577 90 2 917
14 392 114 24 17 657 535 90 235 10
375 156 40 447 22 385 181 30 i 153 971 666 242 20 i 956 474 40 830 715 56 827 25 712 109 50 1 891 50
859 25 5 137 074 786 50 19 361 I 269 509 33
5 134 999 37
003
32
258
23
466 783 25 894 709 723 46
40 3 085 517 242 09 12
709 910 299 184 30 664 975 02 66 803
070 302 87
677 4,156 441 98 285 509 70 828 208 83 423 650 7 770 99 480 024 95
325 300 -
885
00 -
950 -
1
-
1
42
1 057 538 05 43 495 75 44
218 964 30 921 58 87 739
45 45 265 401 50 47 159 254 15 48 15 49
313 876 04 542
23 060
- 0 -- 52
1 246 597 RO 50
53
164 705
-
32 199 55 54
259 409 50 6 171 24
14 729 190 47 841
- 55
62 56 475
617 97
16
6 108 304 67 25 33
40
2 204 559 25
20 3a
203 821
i
778 267 50 38
i 042 699 90 39 6 8163
189 149 77
997 544 07 36 i 195 628 70 37
972 876 40
95 25 39
4
Lei
B
89 650 -
53 920 013 20 926 275 40 546 34 257 558
520 -
1
Lei
BENEFICIUL
35 22
08 58 17 59 46 60 61
458
86 350
62
50
70 63
30 627
37 045 756 05 307 182
018 70 64 659 93 65
657 900 5 878
266 646124
201 810 75
3 459 844 85
66 469 39 67
42
500
226 552 20
5 314 233
809 835 05 90 551
2 561 1
055
.
Codru
soc
2 500
1
66 67
sap
000 000 000 000 2 500 000 000 000 000 000 000 200 000 10 000 000
a
Judelul
hul
»
--------
32 37 902 1 107 994 7 823 624 30 586 802 65 3 734 000000 7 959 211 i 001 750 i 386 933 14 6 794 991 000 000 3 470 3 597 9 493 42 2 200 000 1 750 000
20 000 000 6 000 000 5 000 000 000 000 000 000
»
B
DIVERSE Fonduri
constr
Tg
2 500 000 5 000 000
--
18
-
000 3 000 000 000
--
2 179 025 34 2 218 544 80
3
-
-
586 555 842 192 51 571 35 6 61 038
2 196 290 30 972 1 657 536 3 153 890 55
www.dacoromanica.ro
719 41 937
824 90 9 047,922 44
140 400
571 183 23 6 171 461130 641 172106
377 394 25
2 472 000 -
-
68
710 500 -
69
940 90 70 1 732 30 872.703 44
ALMANACH ,ARGUS
170
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
Teren CAPITAL
ALMANACH ,ARGUS Mateni
Comuna
i
11
73 74 75 77 78 79
80 82 83 54 85 87 88
89 90 91
92
sa
soc anon
soc an Dacia soc anon a soc anon Industrule Chimico armaceutice Olea s a de Fischer & Co s a Casrnca soc an soc anon Viata Chseu1 soc an Dacia soc an soc anon Ceres soc anon Dacia s a de constiuctii Moldova s a p md de tricotaje I
Vagonul ,
Strungul
2 722 560 570 324 45 1 590 172 55 16 396 368 87
000 000 000 000 000 000 2 500 000
973 15
70 310 30 13 264 877 50 5 826 82 531 40 651 375 50 395 75 40 5 90 1 291 366 358 553 04 315 494 80 70
- -
000 1
2 000 000 000 000 000 320
000
--
087 835 15 7 50 2 499 245 55 4 529 004 46 722 55 968 657 35 689 780 40 115 35 4 646 507 45 210 930
--
-
10 70
1
50
398 383 55
180 000
-
CREDITORI
Lei
Lei
95 30
3
12 OJO 000 0 000
soc anon anon soc anon soc anon soc anon
DEBITORI
Instalattuni
17
B
-
80
6 734 892 2 970 210 15 45 05
4 947 586 50 10 953 402 61 85 25 9 990 553 20 1 570 892 70 59 82 78 75 95 75 .315
-
28 424 380 7 432 678
101 102 103 104 105 106 107 108
soc anon Mulag soc anon camlonaj Otran s a cornpt de transp Soreup Soc mnon , krgus soc anon , Romana s a p Ceramlia s a Fabi de de
igrutul
111
112 113
000 000 --
500 000 -
,
rom & Italo-Rom Unite
soc an
soc anon soc anon Costmescu S A
,
000 --000 -
18
Uimele Metaluig xcelsior S A ,
s
soc
ap
soc an p
de
industriet
& fils soc anon de ul soc anon Ci soc an p md agTlc soc anon , Moroem soc anon de Arrf s a soc anon I uceafirul soc anon Mmele de aur din Romania Punga soc anon a soc anon de petrol soc anon de petrol I ineaseä s a p sond
000 -
121
122 123
,
,
----
000 000 000
,
117 118 119
2 232
30
-
sa
, Nautic't 110
000 000 2 Ou0 000 -
10
502750
071
30
8 725 642 7 266 405 5o
-
801 870 15 27 331 612 12 8 221 09 484 85
-
421 382 7 599 )76 96 65
4
-
670 1 736 644 55 91 48 233 80
000
--
- 299 976
30 8 998 040 54 48 86
45 20
-
- -
20 12 441 382 78 203 000
-
-
25 103.151
14 931 208 05 611
94
2 000 000 -
(XX) 000 -
-- --- --
-
90 85 3 344 045 26 10 587 26 457 402 988 16 471 85 60 592
5 148
3 696 059 99 855 885 7 483 374 1
954 55
37
111 77
-
-
--- ---
887 854
www.dacoromanica.ro
--
-
-- --
645 19 860
- -- -
47 079 676 10
- -
15
3 000
337
90
-
04960
520
--
330 80 05 34 25 161 25 90 833 30 95 90 504 289 5 670 15 05 62
6 848 867 88 54
278
-
- 15
- 54 148 7o 80 041 39 472 82
10
50
81
-
39 77 72 64 40
000 171
8
50 60 85
05 30
20 178 639
67
192
845 95 90 85 14.972 38 18
170 871 1
-- ---- --- - -- --
15 55 65 35 77 05
110 -
94
66
48 16
2 970 1
95
70
81
82 85 86 88 89 90 91 92
82
-- --- -
o90 85 208 617 30
15 10
7 425
43 457
-
46
50
981
298 145 747 10
50 66
23
7 7
85
-
--- ---- --
0 90 6 957 596 4 75 000 99 460 1 770
Z
42
78 809 1 048 028
--
B
- -
197 850 37 076 70 831
77 2 380 83 900 05 04
75
545 250 99 5 571 792 024 93 7 342 90
-
32
45
198 241 90
75 0 36 09
02
-
Judetul 94 95 96 97 98
Lei
Lei
30 38 75
50 35
BENEFICIUL
Fondun
--- -
557 459
000 20 591
5 190
91
98 99 100
loi
102
82 81
105 17 106 11 108 109 85 110
-- --- -
94 95 96
112
70 113 03 114
221 601 72 116 03 -- 118 453 119
-
-
- ---
120
921 74
122 123
1 72
173
0
S OCIETATII 127 129
131 132 133 134 133 137 138 139 140 141
143 14 145
147
14 149 15
Samtas
156 157 158 159 160
162 163 164 165
167 168 169 171
17 17
175 17 179
soc
anon.
Strehaia soc an
sa
Industua soc anon SARNIA s a Subsolul soc
000 1 000
Romaneasc& de gaz metan s a md
000
90 450 000
UPR
arme petiol
soc anon L Soc p md Cuvantul Evanghelim soc coop Fabiica Stella soc anon Aquila Franco-Romaná soc an Tip Române_Unite soc anon s a Fabi cons prod , Ind ahmentard s a lichidare) Griyita s a de Calea soc p expl camere Suter soc anon ,
o-Chumea
Moaia
ogresul
s lemn a
,,Tarau s a p md s. a. p petiolului anon din niecanici Rahova p md lemnului Turcoaia-Granit s a p expl car Dealul-Lung s a r p expl pAd Thrlungul soc anon Motorul soc anon P9dui ea Muncelului soc anon Boteni s. a p expl Constructiunea` soc anon Deva soc anon de electricitate Energia soc anon Geonafta'
Reforma Soc Rom
p industria de bumbac Mica S A R Curierul Judimar Societatea de petrol Roman
872 334 030 874 22 492 957 40
000 -
5 000 000 200 000 -
000 -
4 000 000
000 -
573 568 947 20
1 223 068
-
)-
048 09
-
300 000 500 000 -
000 442 572 10 000 000 945 96 240 000 218 05 8 000 000 19 200 000 000 - 88 146 825 23 000 000 3 3 2
-
464 645 696 16 442 985 15 405 392 873 78 38 237 521 17 769 915 08 583 540 85
977 090 40 2 894 544 75
-
13 681
65 026 609 078 60
322 59 598 95 5 302 739 91 863 848 05
-
791 552 836 61 12 785 41 800 378 39 94 297 264 82 1
2 538 327 35
4 000 003
3 100 000 5 000 000
000 -
9
00'
--
-
000 000 -
--
000 000 5 000 000 00 1 000 000
---
6 000 000 20 000 000
1 250 000 -
2 216 616 25 498 60 3 564 797 56 7 5
259 95 70
3 424 5 976 922 19 21 378 843 91
-
3 838 209 34
-
6 124 618 15 6 150 528 9 833 560 65 3 489 208 80
550 826 743
041 90
078 952 60 000 080 266 70 30
2 347 448 74 2-541 262 10 478 029 70 29
36 204 258 1 272 815
000 -
97
369 -
207 45 941 45
3
956 191 49 74
91
49 043 32 508 30 100 142 80 61 751 430
www.dacoromanica.ro
H
DIVERSE
4 507 395 40
169
-
80
081 88
28
170 687
--
475
71,
d 584 758 32 466 030 24 60 6 444 457 29 3 9kb 211 65 172 49
-
1 333 70 523 509 03 2 302 838 14 20 21 05 19 403 657 25
57 586 640 1 087 45 5 226 951 30 857 11
859 100
-
962 44 1 093 504 78 3
68 26
600 525 4 186 96 16 519 362 265 057 32 586 398 03
-
151
697
-
-
40 412 25
25 85
88 80 70 87 34
55 25 456 918 67 38
-
51
-
6 988 81 91 833 50 90
245 796 75
-
26
874 153 10
841 763 562 244 56 556 973
189
59
130
55 60
8a4 943 16 141
76
142 76 143
1
241
17
468 391 95 55 956 147 75 2 901 036 40
631
128
138 422 95 139
----
-
11 537
127
80 2 315 50
6 251
7 008 486 33 3 381 381 99 620 165 71
55
368
- -
307
36
28
- -
- -- --
832
491
32 126
133
35 30
-
-
8 378 999 55 46
41
75
-
921 194 80
21
- -
-40 39'85 326 2590 131 409 -- 85-- -53 246 8062- 13433 - 45- - 05 136137 528
74
28 25
90 40
380
- --
19
647
513 851 915
o
30
05 26
291
BENEFICIUL 8
Lei
15
731 177 85
000 049 973 13 3 480 86
--
000
839 392 75
4 873 947 16 5 120
542 50 90 5 227
16 811 416 161 21
12 000 000 -
Lei
73
505 777 735 91 25 593 8 000 253 67 930 000 348 837 15 746
CREDITORI
B
30 000 000 -
Fontana s a p soc anon Bauxita soc anon Fabrica de
-000 -
1 000 000 -
1
nay
Lei
i
,
textila Franco-Roman& , Auxiliara s a p tiafic de fei Ciclop soc anon
S I
152 153 154
Comun a
Helvetia soc an. p md Albina s a Fabi de Rom de cinematograf IR DC Carmen s a p transp Aui a soc an p petrolului Rom Amelicaná s, a Industria. s a (in ) Astra s a Rom dela Dunäre s. a Alcor soc an. p petrolului
125
Materli prime
SEDIUL
D ENUMIREA
309 630
-
50
454 069 365 342
-
-- --- -- - ---- --
145
148 80 613 70 149 150 1 249 326 84
50
1
51
25
10
329 72
1 598 533 70
174 312 78 157 12 47 3 425 063 159 60 160
25
85 162
--
-----
111
497
30
161
168 15 164
1 927
-
-10
--
30
06 22 579 50 170 000
-
33 67 166 167 58 168 06 169 71 170 171 172 39 173 75 174 305 36 175 83 176
-
31
- -
382 715 05 178 179
ALMRNRCH ARGUS" SEDIUL
DENUMIREA
183 184 185 186 187 188 189 190 191
192 193 194 195 195 197 198 208 202 203 204 205 206 208 209 210 211 212 213
Comuna
de electi
gene,
Casele populare S A (in hchid ) , Bisti icloara s a p expl Balta-Albá soc anon Petrolea soc anon
Spic s a p
s Foresta Munera soc anon Romania Forestiera soc anon min Indumin s a p s a p md forestierá Soc Rom p mater de constructil
Clucei easa s a p Intrepi inderea soc anon Gi aphotyp s a p
Prim conduct
Petrol-Block soc anon Freres soc anon.
soc
anon.
218 219
220 222 223 224 225 226 228
230 231
233 234
000 5 000 000 000
3 000 000 5
50 000 000 6 000 000 000 9
soc anon
000
, Reconstructia soc anon Tipogi Gutenberg soc anon Fminescu S A Inst de arte af e
de ansp intern Sc-ker Co Diana soc anon Dude,ti s a de soc anon 217
214 215 216
667 000 000 000 3 000 (.00
Aui ifera soc anon Techirghiolul soc anon
Putna soc an foi s a forestiera S
Campulungul soc anon e abrica de Luthei de petrol Vega Socec & Co soc anon
Di A
beanu soc anon
Cai bon soc anon Cometa soc anon petroliferá
Institut de arte grafice soc anon Industria Foi estiel anon de petrol Carbonifera S A Rom Albma s a fost Max Fischer Co soc anon Fabi de consei ve
SA
Moaz a
Titeiul
soc
anon
-------
000 500 000 5 000 000 5 000 000 000 P
-
200 000 000 -
SA
Cieditul Forestiei S A de Granitul s a p
B
s
SA Contnientala Forestiei Societ Staicovici-Economu S A soc anon Stella Peti Bei
Lei
3
(sed Fiume)
Foi
Matent
DEBITORI
Matenale
SOCIETATII 180 191 182
Teren,
PITAL
RLMANACH ARGUS
000
3 500 000 2 500 000 1 400 000 1 000 000 4 000 000 3
000 2 000 2 215 000 28 000 5
1 762 000 000 000 000 000 000 000 5 000 000 000 000
14 000 000 6 000 000
000 000 20 000 000 25 000 000
-----
----
--
--
------
--
---
---
Lei
Lei
4 448 644 87 6 822 198 50 19 766 963 10 12 707 7b8 30 4 955 489 07 818 382 38 494 291 6 442 741 60 611 55 4 884 784 37 1 077 403 26 3 568 440 20 003 551 85 603 123 84 8 361 523 70 6 355 914 84 41 5 553 5 195 129 65 982 41 8 361 000 8 342 21 307 208 36 79 9 749 18 972 888 15 9 838 207 15
21
19 828 335 02 1 100 000 819 936 37 7 002 938 72
3 402 822 03 1 792 010 07 4 949 478 18 33 246 916 302 02
5 727 464 3 427 793 10 842 373 779 1 012 417 3 461 126 25 010 333 6 882 765
25 97
395 470 463
B
-
35 90
- -
8 173 734 70 4 699 4 989 721 46 90
-
- - - -
20
6 969 835 45 47
40 000
- --
465
40 768 85
1 595 146 94 75 65
90
- -
173 133 -
603 556 80
74
25 301 831 75
8 961 835 083 618 60 70 621 460 16 987
-
-
701 582 85 40 991
6 127
7
629 53 59 082 627 76 45
75 69 65
70 85 929 .37 794 170 72
07 55
26
-
975 315 80
--
69
93
-
65
49
1 503 870 40 714 582 22 98 46 7 252 5 377 239 25 85 35 54
86
3 504
- --
3 675 656 10 26 271 199 74 28 169 151 90 10
65 686 630 86 78
-
761
75
-
90 75 27 58
475 41 059 569 81
87 28 55 43 46 1 239 722 75 343 938 909 83 88 57
3 204 909 39 05 02 10 822
- -- -- 25
45
10 28 25 10 632 724 45 49 074 25 1 276 55 1 271 113 15 3 017 929 34 559 75 30 751 844 '7 296 360
o
Z
B
62 215 232 87
96
15
- - -
Lei
-- - - ---
13 401
145160
065 315
t2
04
www.dacoromanica.ro
50 563 21
57
- -
-
- --
- 62-
10 845 308 95
65
-
Lei
53 04 98
- -
96
115 240 539 368
Lei
- 825 857 98
4 144
BENEFICIUL
Fondun
199 493 20
95
995 65
615
44 23 43 65
38
1 516 50 3 981 360 80
75 457 35 085 143 01
B
- --
--
DIVERSE
CREDITORI
32 40
18
15 93 82 50 97
4 213
Lei
175
1
179 75
--
--
-27 -- ---
-- -90
20 759 546 90 000
- ---- --
369 801
--
39 1W
-- -25
853 746 880 103 90 19: 5 537
38 194 768 907 15 19' 99
- - -- --20!
933 1 451
40 40 20 40 65
10 204 - -05 8
-
-
97 22
-- -_ -- -
50 40
91
7 9 1
123 794 28 58
- -
42 413 51 03
21! 6 7
31
76 179 631 57 467 44 53 85
2 3
21 8
291
3 238 029 608
61
-
--
9
08 63 22 24 22 29 224 22
- -
22
5 581 933 48 22 66 22 49 22 9 23 102 395 79 60 23 69 23 3
- - -
23
ARGUS
176
SOCIETATII 235 236 237 238 239 240 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 237 258 259 260 261 262 263 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 282 283 284 285 286 287 288 289
Otet
abrica de s a de soc anon Macazul s a p md rneta.lurgicá s a p expl de s a petroliferä Somet Petrolif nat Ci ucea soc anon rancesco Cmzano soc anon a Petrolului SA AP
Soc
Phigul iomanese S A s
Societ de
ap
soc an Comun Bucuresti p constr Danubiana s a Fabiic zahâr Carpatma soc an forestierá Soe de Fabi de spirt Biagadiru soc an de bete Blagadiru an. an a uz metaluig Lemaitie Societatea asociati Generala Petrohferá S A SAR Forajul s a p sondaje petr, mrne Moat a Decebal S A soc an de sticlAiie , Loydul maritim rom s a de Proprietatea soc anon Govoi a soc anon de petiol Fabi de mpl tesátun A Valea Lungá soc anon Chrti1a-Bucuresta s a p fabr zah Refauerea
s
,,Suchard
ap
gen tehn Ing Eremia soc an de transp NAdejdea soc an Internationa1a
s a p md
Travel sa s coop de prod Tudor
anon
Sondrum
rom
Oja" sociaate
pt
anon
consum de acumul
'
, Industria Rom de petrol Societafea anon Rom de financiare Asfahul Catina societ Cafina soc anon , Petiolul românesc Distilernle ieux Célestins ' S A ,,Postavul societate anommá Soc an rom p conducte de Edilitatea societate societ anommä Subsolul Letea prima soc p fabr hârt Societatea gen de gaz electricir.
DEBITORI
Clädiri Instalatium
Comuna
soc, anon
Másura
Materii
SEDIUL
DENUMIREA
Lei 400
000 5 000 000 15 000 000 4 000 000 144 000 000 16
6 000 000 1 600 000 5 000 000 000 3 000 000
00
730 000 000 100 000 3 000 000 000 80 000 32 000 1 000 000 000 009 500 106 174 950 12 500 000 700 000 300 19 182 500 22 500 000 1 000 000 000 000 52 000 000 000 19 561 500 2 000 000 20 000 000 000 411 875 000 1 000 000 630 000 20
1 000 000 000
000 000 9 000 000 32 000 000
B
435 478 309 303 8 470 407 18 960 088 97 143 652
55
26 10 61
6
130 698 011 70
255
-
4 730 833 25 438 000 946
69
14
28 091 105 416 668170 817 557 98 117 575 46
5 243 087 40 19 560 000 102 263 340 29 280 784 05
--
9 147
166
95 715 85 98 307 486 26 18 837 972 85 280 278
-
26 168 3
i
71
35 60 425 116 52 501
59 357 155 29 18 103 074 15 22 092 660 88 1 615 760 58 865 21 406 97 1 725 000 421 258 42 4 688 705 74
--
-
25 1 592 918 11 44 210 091 095 62 400 2 000 000 35 057 643 89 199 802 14 965 008 55 479 419 92 5 950 342 71
--
7 502
--
13
CREDITO RI
Lei
- -
j0
55
60 788 03 25 739 270 55 955 884 54
- -000
-
08
421 713 836
60 94
4 805 376 76 15 472 884 98 06 355 288 10 1 336 70 424 440 45
-
211
25 36 488 957 80
32 138 73 50 995 11 631 393 10 2 550 293 95 50 233
-- -- 7 772
13 856 331 33 801 069 38 09 33 666 209 742 3 201 578
10 4 593 984 ,5
522 517 40 75 1 999 19 84 8 921 286 29
21 231 597 39
13
011 16
44 69 050 10 886 106 22 426 804 1 549 395 679 669
25 92 30 75 73 33 40
65 2 196 654 35
15
602 80 18
173
51 643 977 33 518 69 076 962 189 230 947 111
1
80
-
2 191
2 232 70 101 353 091 97 43
--
-
90 251 18
-
45 34 96
98
-
55 613 197 89
45 57
1
7 5b3 083 54 2 922 301 75 852 570 35 346 666 654 82 50
--
43
051 149
71
60 65 3 375 823 26 86 749 746 76 34 27 297 148 09
55
- 99
15 10
23 83 20
- -
23
43 65
91
201
45 296 41
66
6 455 608 70 35 13 572 061 47
b3
944 641 95 08 90
4 713
15
22 33
13 280 1.67 62 26 205 25 71 45
014 8 893 847 33 204 4 562 37 147 273
23
32 10 87
- -
72
902 15 42 2
Lei
--
343 406 95
-
640 862 75
-
3o
--
34 064 83
---
37
488
-
-
25 12 12
72
103 704 919 67
----
----
---
--
--
71
24(
96C
8 836 7 138 008 130 038 353 2
05
30 24( 86
53
25( 09 251
-
32 85 55 93 25E 05
- -- - - - -- - - - - -- - -- -- -- --- - -- -- -- -
361 20 045 95
Z
007 192 49 241
72
000
o B
972 45 65 23(
5 155 66 40
57
- -
9 035 441 93
BENEFICIUL
Fonduri
13
- -
409
35
5 856 316 67 6 594 754 82
36 36 025 229 78
726
Lei
177
25E
2 791 374 85 26(
90
261
42
05
26E
49
641
59
85 95 938 865 50 27(
14 420
35
04 93
75 1 631 57 828 10
447 125 900 273 25
698 35
35 975 236 31 27E
752 191 12 101 205
-
-
28( 281
40 48 70
67
35 863 53
271
70
221 85 28E
120
74
29
12
www.dacoromanica.ro
178 179
Teven,
SEDIUL
prame
SOCIETATII 290 293 294 295 296 297 298 299
302 303 304 306 308 309
310 312 313
315 316 317 319 320 321
322 323 32 326 327 328 329 330 331 332 333 334 336 337 338 339
Comuna
de Ripiceni Fabr Concoidia soc anon petrolifei Rudolf Schmidt & Co soc anon Bitmnul Matta s a p expl min s a Industna forest din Transilvania
societ a atel Vulcan s a dui Bucovin t S A Industrn Bouiul soc an Fabr de
Universul soc Firul societate ' soc anon Forestiei a Victoria soc an de constructu soc anomma Otetul Redeventa societate mihtare Societ pentiu Pallas soc an p nid petrolulm p coptul fabr Frigul societate Industna motoareloi soc somet anommá Romania metahirgice Neptun S A
Venus s a Rafinene de petrol soc an S A R de constr fost Schmidt de sticlAne
Societatea
28 125 01 0 24 000 000 »
»
»
Cristalul societate estlei a Umon societ acetil etc S A R p mdustr Lampa societate Electrolux societate SA Industna agr soc an Cai tea Industna oduselor ammale S A
D
s
a p fabi
1
» »
-
-----------
--
000 -
1
-
5 000 ( 0
7
000 000 275 000 » » >
-
--
--
25
0
-
000 25 000 000 20 000 000 700 000 000 4
-
000 00 -
3 000 3 >
54 433 103 506 287 5 856 068 3
92 460 19
000 000 00
-
292 500 -
17
41
1
09
230 -
39 580 960 23 108 013 564 421
901 81
11
06 97
929 42
515
31
101 38 -
431 586 3 514 415 5(
60 400 060 5 996 020 19 640 322 1 353 451 3( 8( 34 334 3 034 266
9 096 841 8 664 306 5 958 851 890 1 506 450 4( 5 518 555 19 699 199
-
-
2 436 752 424
-
-
63 707 327 67 228 090 264 90 591 34 3 320 417 58
336 709 262
41 501 679
228 547
71
31
245 610 114
5 500 105 -
000 830 55 05
2 184
4 183 453 72 832 530 29 45 281 505 76 2o4 15 1 327 455 19 3 838 227 74 151
882 35 61 019 667 57 43 3 95 14 214 875 85 820 984 07 4 987 971 60 730 5 4 444 650 10
892 942 1 830 928 60 1 258 161 75
-
582 294 30 39 589 555 41
40 500 -
108 720
171 391
-
2 388 960 667 470 818 379 17 474 796 535 495 109 307 5
-
401
700 -
524 349 40 98 085 857 759 36 6 331 44 C81 566 637 018 7 093 479 838 160 798 051 1 683 728
151 095 541 185
020 -
318 824
12
-
33 93 90 15
10
0
30 168 653 93 508 146 214 93 232 80 975
www.dacoromanica.ro
64 171 026 08 188 075 659 74 18 278 858 58 '7 809 063 35 924 90 350 93 694 103 275 068 61 60 934 707 21 861 55 6 368 737 15 482 2 274 131 4 724 58 50 3 007 7 418 282 60 25 980 574 29 2 117 588 38 37 855 660 86 5 728 723 31 9 580 831 60 6 295 394 31 05 80
176 587 18 1 489 156 52 803 780 20
109 48 5 001 137 35 2 566 037 75 30 202 40 6 197 372 56 36 954 851 54 598 008 50 8 569 583 83
7 760 -
'711
35
4 985 321 96 15 291 097 08 939 167 80
87 38 67 943 35 7 b03 736 23
DIVERSE Fonduri
CREDITORI
228 742 -
785
2 230 662 4( 6 525 5 057 8( 51 679 290
35
746 50 782 847130 79 103 459 59 4 158 092 14 615 751 59 3 649 474 06 5 983 856 92 90 1 906 05 2 679 244
169 259 -
-
»
ciment
--
500 000 500 000 550 000 600 000 000 000 5000 000 8000 000 400 4 750 000
Peti olul societate Sospiro soc anon de petrol
gips Reunite
--
000 000 -
Flondas societate Vitesa ' societate fost P & C G-tz S A p expl de 341 Planeta soc anon de petrol 342 Produse' ahmentare soc anon 34-1 Ifelman soc anon transport 344
000 000 2 3 560 000 3 500 (20 000 40 000 000 750 000 5 000 000 000 2 000 000 5 000 000
400
Moara Ohnazu societ doveni c anon Moi Banmai societate Asfaltul societate Soc rom de elect Siem _Schukert Impiimernle Independenta" S A
soc anon p transport Danubiul societate Cult Neamului Romanesc s a veget Vultur s a Fabi de ' S A ezentanta
2i 000 000 5
»
Materiale
i
Bueuresti 60 000 000 » 000 000 000 000 » 6 000 000 465 000 000 12 000 000 » » 30 000
DEBITORI
84
9 766 5 297 426 36 5 101 841 131 1
58 98 201 73
1 044 048 06
622 63 26 3 072 447 22 503 462 2 595 349 721 544 46 944 050 324
37 540 551 38 3 975 587 26 87 003 59
877 503 35 1 897 555 7 057 102 100 584 63
1
589 877 30 5 675 420 64 18 1 247 179 46 01 206 568 2 557 980 247 3a1 5 236 6a6 96
-
65 765 447 650 21 15 747 804 13
BENEFICIUL
15 313 81 290 2 '702 198 68 297 525 756 94 188 121 24 292 293 549 562 44 294 30 033 853 295 000 1 907 618 83 8 377 995 23 296 114 730 964 275 59 1 355 193 35 298 5 868 000 299 4 487 040 5 339 394 40 300 103 936 23 301 78 978 45 2 577 617 18 302 965 61 350 304 26 050 60 61 205 072 35 305 167 211 90 74 906 90 306 89 795 307 516 650 25
6 500 000
391 82 309
310
141 362 90 747
3 134 362 40
85 773 45
30
495 976 40 136 733 23 081 60 671
55 49
38 2
-
921 923 49
85
816
03
57 312 35 313 12
314 315
90
142 441 68 54 184 70 122 841 63 90 617 15
318 319 320 321
2 604 75
22 895 277 37 460 26 522 189 536 59
30 311
322 86 356 84 323
74
9
2007 916 041 562 143 988 321 133 131 303 1 066
4 590 68 102 000
700 181 78 325 14 326 682 2o6 92 327 1 319 611 91 328 329 233 200 63 17 330 12 622 82 1 974 497 11 332 535 531 01 333 85 334 1 529 611 994 14 335 47 300 57 336 337 151 675 49 338 339 21 528 443 27 340 341 119 55 342 343 9 411 81 276 30 344
SOCIETÄTII
345
,
347 348 349
Lupta Steaua
350
364 365 366 367
369 370 371 372
373 374 375 376 377 378 379 380 381
382 383 384 335 386 388 189
390
392 393 390
anon Titan publ
Gallia
818 750 100 000
20 000 000
Sig de
, Noel
15
s a Fabi de
ta
Triumful a l3reaza s a de petrol Societ abi de
e
Fabi
ma socielate de cons ,
S A Italo_Rom p gen de cmient din
ap Industrie
litei s a , continentala S A U7mele de dom din Delta SA
sa
6 000 00 -
,
360 000
sap
Prejmar soc an p cel am
Fabi
,
Columbia
s
petrolulur
ocieta te
de tricotage Cott
Rom de
-
---
282
-
000
a
Texo s a ,
a
- -
2 590
000 000
--
--
000 -
--
613 741 13 183 964 29 151 589 088 166 2 065 45 251 075 884 286 10 570 810 658 100
50 87 85 71 12
-- ---
891 50 34 755 705 15 5 527 S38 66 65
45
25
-
759 580 58
2 727 943 63 091 25 49 501 50 8 196 31
8 790 192 427 024 08 51 03 988 95 8 213 384 10 32 879 01 993 12
893 '784 05 76 987 85 86 927 98
1423 272
035 68
- -
86 666 70 17
62 403 863 283 994 66
11
17 686
20 65
2 281 572
-70 15
- --
138 000 000 - 137 058
55
75 40
53 111 -
315
28
5
053 43
7
131 8
98 86
1 458 860 25
457
8
173 584 75
13
815 0 29 097 768 80 924 245 47
298 80 712 931 90 104 739 80 11 330 867 28
35 4 025 1 508 775 50 857 171 15
047 097 31 337
4
3 632 768 391 847 494 18 092 60 14 780 228 87 067 673 91 770 338 70 8 098 37 3 749 41 10 002 01 8 564 434 50 1 897 052 80 115 992 163 27 951 14 8 837 128 63 97 381 217 25
81
www.dacoromanica.ro
5 065 337 444 649 15
75
3 912 708
969 22 012 364 13 3 297 324 60
43
90 554 057 40 018
607 118
7
-
441 36
43 145 761 50 577 560 434 77 ° 319 582 821 22 7 207 65 7 958 747 99 24 20 79Q 915 69
-
9 569 280 19 2 740 60 5 438 851 4
--
95 492 60 4 053 645 74 28 104 894 71 713 186 30
40 606 265 86
42 827 913 50 996 730 25
50 000 852 101 273 218
146 629 409 89
4 227 988 78 2 132 737 41 126 439 012 75 15 305 166 33 000 45 591 266 71 063 348 44 1 052 989 58
-
537 560
87 34
498 257 24 3 607 164 22 50
351 53 50 615 177 86
600
801
90 38 572 278 63 1 418 23 938 032 75 9 600 066 65 1 011 500 4 905 054 45 4 800 541 45 241 99 765 75 516 222 31 26 133 869 24 021
343
30 349 23 677 75 350 10 982 587 95 351 453 58 352 20 353 439 200 354 3 105 348 522 77 356 3 7b0 780 20 257 65 258 171 555 20 359 171 153 26 360 1 22 361 362
-
233 700 130 000 9 326 000 1 096 183
596 334 542 71 605 899 45
783 688 13 5 836 555 95 2 546 662 2a 2 094 981 70
29 843 178 19 34-) 474 50 346 347
40 100 15
70
145 000 -
73
5 186 578 85
31 597 055 59
35 410 234 02 229 47 4
539 48
303 883 516
Lei
435 000 -
9 600
10 47
180 16'
8 243
25
-
618 216 40 6 304 882 b5
11
40 9
BENEFICIUL
91
15 231
2 017 880 75
02
341
DIVERSE Fonduri
Lei
11 -1C9 319 70 329 217 20 044 50 502 790 60
03
06
-
000 -
Industi e din Banat Ci soc anon p md
15
05
-
Ciment Cantacu7ino Capsa soc p crocolater
, Industria patina
--
--
Soc
locorn
---
soc an
in
--
1 815 356 10
150 000 000 -
N
Ommum electric
--
18 920 713 14
--
anonima
Cunai d Line anonima imida societate & Co s veget BAneasa s a abrica de spirt
-
70 25 902 882 52
-
eg
melor
378 000
000
500 000
Anglo Rom nav Rapid Block societate Npollo societ Soc
-
67 476 388 20 103 578 80
349 70
87 41
12
soc
---
-
000
societate
esätoria Rom
--
CREDITORI
Lei
291
-
DEBITORI
181
B
-- 30 772 652 75
000
Soc anon de la Colentma Dragna societate Aui soci te anommä
Soc de ba7 399
soc
Soc gen de consti
352 353 354 355 356 357
2 000 000
A
Materiale
ei
L
iictircsti
societate societate societate societate sondaje anco_Rom
Comuna
Materii prime
Teren Cladiri
SEDIUL
DENUMIREA
359 360 361 362
ARGUS
ALMANACH
180
10
61 000 938 77 206 551 20
739 573 35
363 545 05 364 173 601 30 365 12 29 75 366 367 368 356 374 02 415 189 13 370 316 740 10 371 73 01 372 3 85 373 148 985 30 374 375 376 569 211 377 378 8 854 14 379 3 806 610 68 380 14 40 381 233 0'38 86 382 69 280 73 76 383 (.02 864 08 4 190 348 22 385 46 676 61 386 387 5 186 848 463 66 389 2 551 356 76 390 964 747 69 391 392 393 294 78 394
395 3 254 788 65 604 800
803 112 83 396 6 412 425 397 1 010 397 9 398 875 141 7 399
,ARGUS"
182
SEDIUL
SOCIET
II
,ARGUS' Matern prime
Matenale
Comuna
B
DEBITORI
CREDITORI
o
B
i
B
400 402 403 404 405 406 407 408 409 410 411
413 414 415 416 417
418 420 421 422 423 424 425 426 427 428 429 430 431 432 433 434 435 436 437
Uzinele metalurgice
P1oeqti
Romaneascá
de
de
ica
»
societate
Sondajul societate anomma Steaua societ anommä Industria Petiol-Bucui e.ti soc anon
More= s a p md petiolului soc endin s a Mmele de SA ol S A SA
Uzmele
Helios Fabi de Campunle petiohf Uzmele Electio_mecanice U E U
Filaret Centiala soc an. p md pr farm hionos an p md lemnului Tiparul Romanesc S A Pi ahova s a p md petiolului oc an Rom de petr Motocultma agr din Dobr Invätatorul roman s a Romania gila
soc an
s a Fabi
a soc an
»
ol
'
i i" sociehte
5 000 000 013 000 »
40
s
a
SA Lotru soc an p expl de Romania Prima soc nat de nay
sa
Umunea
Vergul
de
,
439 Soc
000
»
000 2 699 000
»
2 00 003
»
000 000 000
»
tabacan
SA
p industria
»
» » » » » » »
- -
23 972
37
-
6 235 178 17
-
--
--
1 500 000 -
»
--
----
228 79 956 684 8 400 052 51 9 815 933 17 609 05 14 736 398 01 16
00 239 681 227 11 35 120 25 90 407 095 30 40
-- - -
---- - --- - --
672 64 439 157 17 001 50 60 524 12 3
10 158 500 102 000 10 000 000 000 10 000 12 546 50 000 4 000 2 000
290
9
629 95
049 504 54 6 409 477 60
Mehedinfi 440
Unii ea
soc
Turnu Sevenn
167 500
-
489 019 40
442 443 444
VAhmäreanu et co S A Toplita soc an Muscelului" S A , Cii bundle soc pe actium
»
» »
000 500 000 000 626 000
35 49
---
4 209 50 393 226 90 3 327 235 90 6 122 681 30
53 85
37 15
62
17
50 835 855 46 10
- 73
04 5 651 842 98 21
40 75
475 253 84 6 307 60
- --
234 788 020 351 87 68 40 5 565 012 25 486 329 55 861 437 75 543 766 25 353 399 05 06 244 074 40 3 258 954 85 50
- -- -- -- -
196 308 600 1 279
30 50 81
50
817 981 95 85 494 05 55
www.dacoromanica.ro
-
3 726 024 46 625 028 45 25
74 824 51 08 089 35 246 564 15
53 151 1
77 52 5 774 965 30
3 253 35 2 427 373 27
3 788 192 760 68 6
27 60 184 024 684 71 7 883 23 26
46
- -
--
25 319 944 4% 57 35 63 58 2 968 861 65 8 803 50 299 925 49
57
1
-
7 45 572 16 895
85 50 15
- -- -
80 75
-
--
- -31 008 99
45 45
489 184 95
296 527 45 350 2 501 199
15 15
60 80 046 346 92
1 030 591 90 347 40 971 577 359 90
-
05
97
- 71
75
74 1 520 225 63
-
80 161 730 43 70 474 069 563 83 599 35 40 4 107
- -
-
46
608 621 64 40 364 02 50 3 626 721 18 46
B
B
- -
971
192
Muscel 441
67
25 085 906 57 64 82a 85
25 000 000 - 46 527 273 23 500 000 - 1 964 900 22 000 000 -
»
din Ai id
Ciocolata Zamfirescu' Mitiasulfur soc an Societatea p Fabi
» »
60
18
5 000 000 - 5 096 942 80 30 000 000 - 27 958 036 71
»
Coi oan i"
Ti
79
25 000 000 » »
69
3 399 683 22
000 000 -
» »
de
000 000 - 21 347 40 000 000 - 76 364 3 000 40 000 45 000 30 000
lost p
de
BENEFICIUL
Fondun
332
50
289
1
151
- -
982
-849 201 281 733 91
-- --- ---
1 746 080 69 50
12 400
279 823 20
1 000 000 123 915 93
050 000 457
45
125 000
56
31
92 80 55
401 402 403 404 405 406 407 408 409 410 411 58 412 70 413 414
55 38 28 05 43 4 037 24 35 25 83
---
----
5
1 068 123 29 416 690 537 18 417 13 418 9 801 419 36 420
15
65
7 167 687 34
01 60
Z
16 494 40 288 426 85 619 25
- -- 512 72
400
73
27 690 351 693 99 99 116 785 99
- - -835 75
421 422 423 424 425 426 427 428 429 430 431 432 433 434 435 436 437 438 439
875 25 440
-
1 510 441 02 441 442 689 86 443 05 444
Materu prime
SEDIUL
Judetul
452 453 454
Champagne Royal Chambeig S A Soc an Leib Justei Doamna s an p de tucotage
500 000
»
Energia soc an anon
peru Jost
de
p
Soc an r p
6 3 000 000 5 000 000 800 000
Bach
haitiei f Eichlei
Moaia Doamna S A Olteanca soc an Unii ea soc an
5 000 000
Aluta soc an
460 462 463 464 465 466 467 468 469 470 472
ol Foiaj
s a
Plot
Duplex soc an p expl Dacia PetroliferV soc an b
Pi ogresul '
s a
,
soc an
Azuga
2 000
(
531
petr
p
Baicoi t
(In lichidare)
anon
Painea soc an Soc. anon Azuga Waler de Fabrica de bere Azuga s a Soc. an p fabr In rom
S A R I C s a p md
,Renastei ea Noua de
Consm
t
000 30 000 000 300 000 1 050 000 000 2 15 010 000 1 500 000 12 500 030
200 000
n
473 474 Craiova soc petrohfei 475 ion soc an de petiol 476 Soc anon de electricitate 477 Coroana Romamei soc anon 478 ' Soc anon i 479 Borobantul soc. anon p prod textile 480 Petiol-Matita 482 483 484
000
»
Electrica-Ploesti soc Rom Tipogiafia soc an Neel Rom s de peti de ciment Portland soc a Apostolache soc de petrol Fabnca de
1
»
000
s a p ex petrol
5
' s a petrolif postav Azuga S A ' Soc an in
000 4 000 000 52 100 000 076 600 000 1
15
000 000
2 »
000
486 487 488
-----
500 000 -
Judetul Prahova 455 456 457 458
Feiul soc anon (in hcludare) Cei soc an Tipai ul soc an
Marfun
-
Comuna
445 446 447 448 449 450
185
ARGUS
184
776 000 DOO 000
-----------------
Materia1e
DEBITORI
DIVERSE Fonduri
CREDITORI
BENEFICIUL i
B
75
760 705 80 1 336 85
35
45
4 183 468 63
563 77 29 645 488 84
12
788 178 40 4 230 55 14 485 857 94
- -
-
40 2
170 25
237 197 65
7-11 317 73 282 09
461 978 -
8J
H
Z
- - -
445 623 935 60 446 01 447 448 420 401 41 449 413 095 17 450 451
01
35
213120
853 830 59 2 670 356 75 36 723 680 03 05
7 254 601 24
2 604 537 29 254 263 04 293 863
2 414 706 42 269 092 30 786 01
8 471 42 979 9 10 656 044 19
7 918 89 3 519 128 69
2 778 4 039 706 69
142 108 75 690 18
889 487 63 3 394
4 121 402 44 139 185 23
4 069 496 80 455
25 561 280 19
596 982 57 760 083 75
48 156 15
34 658 201 99
12 513 468 40 380 071
777 65
7 886 481 33 030 15 459 460 461 48 487 40 462 463 80 464 465 466 616 70 467 1 528 748 50 468 469 180 480 38 470
20
157 651 33 472 297 115 87 473
121
2 426 019 3 148 803 25 2
5 795 398 1
- -
- -
15
6 314 66 917 369 37 203
-- -- -
9 806
35 184 460 10
-- --
-
6
-
- -
45
152
435 953
70
67 939 80
108 908 -
16
48 60 07
536 70 55
519 95
378 599 17 61 276 15
16
- 200--
- --
1 671 250 60 09 708 36
- -
28 75 10
1 072
43 95 86 23
5 531 775 45 265 519 93
05
35
---
522 255 30
231
1 306 517
- - --
23 632
49
87 495
-
895 735 53
13 51
270 20
-
4 786 427 87 58 27 455 47 435 806 70 5115451
- 485
- -
6 795 630 52 452 453 95 336 14
1 224.2 - 456
-
- 457
- - - -
75 471
-
11
--- -- 034
818
-- --
30
- - -- - - -
09
938502 4759
85
282 45
- -
01
13
387 70
www.dacoromanica.ro
- -
90 62
-
65
09
42 233 108 39 10 702 247 04 421 135 95
21
559 371 39 08
856 50 825 065 03
28 368 58
1 025 957
7 275 153
856 15 1 650 145 05 89 1 523 38
579 047 30 30 1 830 252 60
2
32 096 20 329 981
-
85
55
412 547 92 13 418 881 36 528 235 493 847 1 088 335 972 40 94 753 59 209
25 706
476 106 720 55 477 1
76 479
36 676
481
483
485
486 487 488
ALMANACH ,ARGUS
186
SEDIUL
Moara C Vrancea
an
soc anon
p
Lei
Roman
Ghcoza Moara Rohil ch
493 494
,
S a Ungai o
495
Gn ot grupul industrial
Galbent
anon
soc
d
(
p
Lei
B
Lei
forest
-i 4 775 000 4 000 000 -
85
B
Lei
-
6 369 441 95 35
B
CREDITORI
3 166 448 05
3 266 223 80
10
8 149 996
1
000 6 268 941
--
5
85
- --
736 953
-
586
25
-
1
693 669 30 205
3
05
Moara Teleoi man S A Oltul s coop Fabi de
Bi anceni
000
gaz
000
Judeful
Unirea s a Fabi 499
de
gaz
250 000
Unirea s a Fabr de
gaz
200 400
-
- --- --
502 503 504 505 506
507 508 509 510 512 513 514
TRANSILVANIA Alba de Jos Uzinele Solvay ' dm Tiansil S Soc anon p exploatarea lemnulm Industna Aurului S A Fabr de constr p a
spa
od de Judelul Arad
Tip
fabi
Sp
pt
pad din
Arul
soc anon soc anon tric s a Fabr de Impletitun de
a pt
porcilor
electrica
Mba luha
Abrud
Soc anon de electi icitate btu prima de vagoane
2 000 000 10 000 000 250 000
50 000
»
Arad »
000 3 500 000
2
18 »
i
Podgona soc
--3 000 000 -
anon
15 000 000 000 465 100
»
motoare s a.
75
-----
Z
- -
40 489 490
1
374 382 89 491 05 492
-
141 518 30 493
494
45 495
796 035 15
854 832 50
95 152 191 79
232 238 10
57 50
-
62
95
-
8 545 70
404 669 80
474 893 30
264 883 15 500
448
727
-- --
85
7 105 241 78 501
86 9 25 450 56
34 502 503 142 350 06 504 505 703 853 506 38 560
25
84
73 496 497
201 286 11
27
28
218 351 90
139 800
-
soc an Fabr de sigle
gfla
500
-
19 326 531 85
Lei
74 104 25
Teleorman 496 497
BENEFICIUL B
8 612 530 33
272
DIVERSE Fondurl
Lei
-
75
-
7 500 000 - 23 386 182 70 1 000 000 - 9 645 592 63
calea
491 492
B
187
DEBITORI
Materiale
SOCIETATII 489 490
ALMANACH
-
41 900
1
1 314 862
31
704 592 017 83 136 556 35 1 796 012 22 273 608 34
-
2 579 580 3 264 808 74 60 12 964 318 58 1 034 343 94
9 579 057 81 40
55 944 651 16
098 272
-
- 064 10
226 223 638 95 431 614
36 778 30 58 42 80 436 578 17 48 85
www.dacoromanica.ro
174 100
-
221
05
18 000
1
957 13
91
219 650 508 109 93 076 684 33
46 93
6 362 689 26 13
38
91 97
759 282 834 427 76
- -
851 746 66
01
5 832 36i 40
1-17
31 8
044 886 18 49 29 30 183 768 32 89 97
19 940
-- --
16 16
895 808
59
95 498
132 400
-
499
- --
76 507 538 30 508 05 509 510 38 511 15 266 10 512 57 513 30 514
,ARGUS
188
D ENUMIREA
ALMANRCH ,ARGUS
Teren, Cládiri
SEDIUL
DEBITORI
S 13
anon forestiei&
,
kradean
522 523 524 527 528
sa
2 250 000 -
in
anon
p prelucrarea
ab cu
Moara
Soc an pt
sa
900 000 -
1 444 60 689 921 89 1 848 839 48 911 028 99 490 235
1 000 000 -
000 -
Arad enad
48 066 015
17 105 700 -
46
I
i
B
-
30 62 18 504 632 54 20
B
89
- -- -
13 127 97
45 621 927 27 2 287 95 999 714
123 271 62 4 634 32 111 821 004 30
-- --
1 458 102 77 987 751 26
37
71
822
970 420 41 80 1 392 03
3 782 302 84 2 169 982 04 91
448 8 111 221 82 53
I 197
89
128 961
80
14 845 790
97
3 I 631
35 56
--
---
--
--
2 198 035 42
51 879 663 35 47 006 570 29
97
BENEFICIUL
Fonduri
Lei
55 50
781 219 82
000 -
812 591 67 671 556 29 24 746 03
-
t
de
id
1
L
59 02
429 431 92 396 129 94
300 000600 000'-
Alad
de
,
10 000 1 000
poarnelor
exploatäri
000 -
100
din
294 430 4 249 000 -
B
52
26
5 692 154 13 504 293 36
180 0001800 600
soc anon
Soc apon.
1 141
1 000 10 id
Lei
6 784 965 08
00013 000 000 -
is p a
Mag de de fer din
530
532 533 534 535
md de
de constr
300 000
rim t
soc pe
CREDITORI
e
Comuna
515 Fabnca de liqueur Zwack din soc 516 Societatea anon econom 517 ,R Marty Co f de cognac fi s a 518 Alfa de chimice 519 Pr dtot 520 moara fabr de spirt s a
189
1 045
791 25 60 217 15 6 564 814 84
406 826 85
-
051 35 19
Bihor 536 537 538 539 40
Moara
542
S a pt
44 545 546 547 548 549 550 551 552 553 554 553 556 557 558 559 560
462
soc pe
,
,
a r sor
de
\
Mare
iiina
ita
exploatai ea de
Mare
din Valea
Delta soc anon de Sudngiu Pietroasa
a
,Dreher H Moskowitz
soc. anon
expl
here
stabilimente
Ignat
Mare
de transp
art
de
din hurt
r
s
sp a ip
Muller
a
chim
Turn de
Hunyade
undo
p
abun
Fold s
tip soc
tigli
Mare
2
1 200
a
1 750 000 -
oar s Mare
actiuni
1
2 500 000 2 400 000 6 250 000 -
sa
f de c s. p a fab de masmi s a ref
I adialau
Mare
Oradea Mare
de ghete s p a
Adol Moskovitz
Star s de
1 000
an
uzinele elec fui
Prima mood
000 000 50 000 250 000 -300 000 21 000 -
-
10 535 23 1 354 260 93
150
Alesd industrie de päduri Sp p exploat de La Roche me de e soc pe actiuni Dei by
310 292 90 900 014 208 20 318 000 388 19 001 061 91 4 747 692 09
500 000 200 000 655 600 000 - 30 554 250 47 140 000 55 7 000 000 391 9
sa mac s a
oc
tr ins
Salonta Mare
pe
Rtmanocyy f de mob fabr chimico
,,Vesta
de
soc pe actiuni
conomiloi
-2 000 000 6 000 000 11
175
Topa de
Inaustria de
Lederer
565 66
000 -
de
104 936 278 41 510 2 937 92 1 762 025 22 7 218 769
-
51 1 368 )54 80 177 47D 25
2 191 798 83 1 565 591 19 6
-
--
397 511 60
18 502
93 30 659 48 7 461 595 86 85
-- --
17
529 98 3 229 90
www.dacoromanica.ro
62
- --
42 210 665 89
784 446 79 987 85 7
979 144 95 19 278 793 17
24 57
44 07
904 977
90 03 597 475 63 43 79
21
36 98 60 99
53
63
39
-- --
-
2 544 657 89 1 361 88 1 78
66
459 509 14 138 21 638
1
556
295 003 19 09 60
06 98
32
92
02 90
-- --
78 099 50
91
- -
08
237 149 70 359 928 188 60 07
281
42 0
---
-
2 202 37a 61 376 399 18
--
45
355 308 35
7 5
80 a7
1 380 863 11 933 770 11 207 661 43 68 741 90 1 42 54 50
19 517
518 44 519 2 79 520 521 47 522 43 938 73 523 524 83 91 525 132 021 09 526 i 458 105 2o 527 301 07 528 529 102 998 33 530 194 44 531 26 532 42 891 14 533 30 299 58 534 75 535
- -
- -
- -
9 537
77
--
12 1 028 925 90 91
152
153 939 35 96 38 90
538
8 539
69 540 36 35 542
09
18 76 1 263 374 27 0
07 96
- -
62 515
742 713 73
- -
58
12 121
------
H
661
6
-
1 439 823 45 544 1 407 715
10 19 546 35 547 25 548
-- -- -
06 549 550 551 31 552 432 46 553 554 55 555 25 556 557 63 558 68 323 12 559 103 95 560 12 47 561 2 136 315 19 562 111 94 563 519 891 22 564 08 565 57 566 41
ARGUS' SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII
a
569 570 571 572 573 574
, Amin
peni s
Vulcan f de Sohodul '
Fabr de
000 000 1 200 000 5 000 000 -
a
spa
sp a p expl lem
Soc anon Fabr de Mmei Societate
577 578 579
500
Esoga pr s a trans p val leg Moan a din sap c Lemnul s a expl 51 de lem
580 581 582
Bisti
am s
prod
-2 500 000 -75 000 750 000 250 600
Judelul 575 576
B
Lei 000
soc anon sp p soc anomma
de
f
p
DEBITORI
B
-- -
8 385
Metem de etermt, s a Pi ometheus exp de mme s an. Dacia f de sapun art cos s a
567
Märfuri
Teren,
CRPITRL
215
gao
400 000 -
Borgoprund
684 3 331 164 94 2 600 5 923 673 671 796 79 011 892 65 251 680 02 505 014 10
1 797 323 96 955 364 04 44 1 348 406 821 49 22 372 772 41 210 352 80 108 598 24
Lei
191
CREDITORI
3 425 648 89
- -
523 700 80
5 527 45 9
7
- - --
15 75 85
B
955 62 26
6 569 97
- 56
1 177 709 64 84
30 40
303 085 02
98
601 489 50
34 78
582 722
94 78
563 186 99
25 513
83 281 143 95
-
--
558 710 85 39 35
02
64 75 78
1 229 492 53 22 196 173 83 99 55 23
45 75 668 385 91 75 75 544 628 60 4 399 073
1
50
Judegul Bra§ov 583 anon p mine de elect 584 puntru 585 Puma soc anon uzma electricl 586 Fabr de pr ceram din Cristian s a 587 expl acid carb natural din Tuna 588 Societ gen Comei 589 Fabr de tie soc an 590 r Scinel" s 591 , Cetatea de grand p at de Car mine 592 Itonterus" de cerato 593 Hess prima fabr de bomb din Transilvama 594 Photogen rafin'arie de petrol s a 595
Valea
597 598 599 600
Stolveik
I Teutsch Bran
soc
comp an p
asov
anon
sa
fab de
indust
p
spa
forestiei
Soc
Prod forest Transilvania
s
p anon
a
Fu
,
de
Amphora' s
soc
a
9 000 000 30 000 000 5 000 000 000 000 -5 000 000 6 800 000 ----5 000 000
89 11 658 563 31 3 275 258 39 841 752 38
500 000 500 000 000 400 000
7 076 366 46 96 634 664 281 1 391 209 6 667
500 000 000 000
comert iemnului
Elect a s an pt mdust electricá s an p expl de pad si
5 000 000 734 217 09 5 000 000 - 25 959 176 03 162 000 191 76 500 000 188 312 66 600
Brqsov
radiatoare s a
Produc. de 603 604 607 606 607
Br
s a p expl lem
esului
masini de constructiune
Moderna
13r
2
irnipul de Sus
3
500
soc anon
5 000
pi
farmac
967 342 75 1 840 960 960 OS 2 198 682 43 162 21 10 061 291 32 4 143 676 98
-
591
48 23 010 967 06
-
373 521 35 069 097 59 446 761 8 270
535 77 762 6 943 869 1 233 19 415
- -
29 37
1 241 724 44
66 24
12
760701 61
99
1
24
2 158
32 27 374 984 13 1 725 660
744
-
425 000 5 638 365 97 3
25
45
21 254
61 36 62
13467 371
22
93 689 662 95 451 37
19
63
-
1 580 599 55
26 526 892 8 09
-
2 917 690 71
3 683 531 96 49
4 749 477 76
15 361 710 28
-
608 609 610 611
612
Rom Mercurea Odavian Barbat
Hai ghita
de nag de
mob s si deposit
de fier
Fabr de matenale de constr Soc anon
de
vin etc
apol
Gheorgheni
www.dacoromanica.ro
-
38
36
70
20
63
63
39 466
11
79
--
400
24
572
-
79
000
2 960 318 36 32 104 481 76 35
Judelul 79 91
0
-- -- -
575 576 27 577 39 537 42 578 10 579 580 73 73 582
31
21
-
719 50
-
2
- -
57 584 858 13 385 586 40 587 678 74 588 99 589 590 39 04 592 489 291 21 984 29 594 09 595 28 466 33 596 319 987 29 597 598 14 599 153 667 58 600 73
514 291
15
10 737 10
----
---
---
484 75 567 568 569 64 570 571 572 55 573 5 373 27 574
----
6 660 937 01
28
85 08 5 038 039 79
---
31 300
35 144 85 3 146 843 67 0 73 371 259 8 84 2 223 808 49
244 07 2 615 917 98
Lei
21
- - -
98
4 518 365 86 396 723 69 64 93 40 7 283
71 37
---
15 85
6 127
BENEFICIUL
Fondun
B
B
60
DIVERSE
874
14 602 72 603 97 604 13 605 10 606 40 607
67 248 61 603 10 609 37 610 611 73 612
- -
ARGUS
1'12
ARGUS
Teren,
DENUMIREA
SOCIETÄTII
193
prime
nstalat
Materia'e
Comuna
DEBITORI
CREDITORI
DIVERSE Fonduri
BENEFICIUL
13 13
500 000
aitis soc anon din caine oase s a
400 000 000 50 100 000
615
Lignum ap Fabrica de t
bi7
Fab de
adul soc
618 619
sor a p
Tui cla
622
624
628 629
640 642 643 644 645 646 b47 648
650 651 652
654 655 656 657 658 659 660
rartonage
de
s a p md
,Coi oin Soc an
637 638 639
f
de bomboane
soc anon de mine Renei Co f de piel s a Prima fabi de potcoave s a Soc an foiestiei din ,Tiansihania filme s a soc an md de de minet al med s a Cluj soc anon
621
633 634 635 636
lem
p a de ti cu auto
S
I ea
met
14 000 000
500 000 5 000 000 000 000 3 000 000 2 500
forest din Valea
p
Elenzek societate de lemne ardeleang soc anon
a familiei bai Banffy p Ro7sa chimia Fabi rom de rohu md de Medico-Techmca Unnele Calcit
250 000 000
silv
SilA a'
societate
,Industi ia sarmei societ din
de
,
Auto
----------------------
f de spirt s a
Max Vveitheimei
613
dt
soc anon rom de mine soc
e
S a de mine de gramt din Poem , Lopkiado Nyomda ed tip Prima s de md din Intrepund de cul autom s a Raiul Alb soc an p md lem fabr de ghete soc anommä t( Hennes LebAda soc Valea e md lemnulm Mmei va inst de lit tip s p a Ardealul inst de aite giaf soc a ,
Lazar Grunn fab de Primp an din Mesd
de fier
flint p arderea
de
3 000 000 000 1 000 000 500 000 15 6
1 000 000 65 5 000 1 000 000 500 000 348 560 000 1 250 000 000 12 500 000
288 576 1 026 288 261 600 1 395 343 33 856 771 587 29 633 60 032 478 08 6 597 936 73 2 135 064 24 3
3 160 855 72 981 262 88 2 981 260 19 848 029 23 308 561 92 616 06 832 3 034 574 48 29 155 748 44 1 094 458 57 9
09
213 679 90
59 171 -
36 690 694 12 6 857 153 60 8 480 887 25 1 279 987 38 67 370 997 53 3 222 430 74 859 874 98
466 23
3 910 738 41 431 243 50 725 543 171
gross
750 000 005 000
sa
000 000 000
928 177 42 403 31 926 9 247 18 950 386 879 SO 1 734 154 40 7 992 870 60 124 538 790 41 3 102 16 101 06 9 120 606 625 62 209 23 6 780 70 2 913 655 175 37 000 1 930 60 7M 700 167 273 8 130 654 15 10 338 731 09 162 162 50 726 062 48 4-18 95 452 25 16 356 676 50 3 064 795 6 034 33 1 676 879 35 6 979 5 929 659 38
--
1 479 700 524 199 928 83 3 950 144 05
055 65 402 65 178 29 873 69
20 8 1 023 856 13 1 760 25 290 30
9C4
651 87 72
194 949 1 457 666 75 724 125 6 600 73
869 522 57 137 132 34 714 40
9 532 889 74
238
212 27 043 69
1
199 102 19 451 533 54 96
- 469 -
18
5 2132 193 24
569 117 52 401 82
4 '76 586 45 90
384 3
47 498 465 81 201
000 -
692 03 609 995 88 60 975 13 22 316 07 1 059 358 28 581 06 67 98 335 43 606 29 3 0 521 88
Puma soc
de explostbule
000
37 050
30
14 441 178
932 43 863 587 55 865 07
3 000 000
000 29 898
18 189 111 94 622
623 '714 203 75 26 435 55 43 024 14 545 641 44 9,4 83
624 625 526 627
56
21
41
48 254 66 613 614 25 615 82 170 76 616 5 327 07 27 894175 618 619 620
629
20
807 23 485 034 79 189 961 933 788 9 540 853 08 '7,4 154 07 212 119 40 501 039 70 063 167 20 6 862 958 05 5 332 025 35 2 216 928 92 7 73 4 013 78 6 251 20 000 525 967 09 021 800 525 007 19 1 057 436 3 26 14 135 781 72 26 449 76 72 644 055 86 071 30
-
827 857 82
291
0 1 667 32
Judeful 661
50 24 23
794 393 05 3 345 293 69 978 290 767 948 60 2 804 407 62 273 87 5 518 132 18 2 500 939 79 2 105 43 824 835 50 696 187 59 22 064 339 87 742 741 837 810 70 11 995 909 100 14 2 7 586
631 632
--
135 551 - 634
5 000 23 000 11 068 705 64 174 365 604 586 949 197 466 73 174 000 82 62
4 049 288 27 641 2 500 405 27 642 5 407 643 5 644 96 545 9 771 356 623 53 44
40 000 100 500
00
26 434 24 633
940 544 96 635 279 803 44 636 8 034 84 637 638 39 639 131
55
649 14
254 583 44 651 652
328 66
653 67 888 18 654 01
5 238 26 763 78 5 '168 87
80 49 20 318 466 02 220 58 149
657 658 659 660
89
13
www.dacoromanica.ro
194
195
SEDIUL
A
Matenale
II
SOCIET
C
Comuna
Lei
Judelul Hunedoara 362
Fabr
Fabr de
mob din Valea soc pe actiuni s
du
Retezatul ' soc pe act md lemn soc anon pe act ,Uzma 567
Petrosani
a rom expl in de c
Economica
soc
anon.
de conseiv
Fiederic Schuleti soc pe Vale
672
a
s
du
sul
,
Soc an p expl de lemne din V -J de paine
,
aion.
paste
3 000 000 2 500 000 2 000 000 Banda 500 060 500 000 Petros mi » 280 000 000 150 000 150 000 700 000 42 888 900 50 000 '750 000 Lonea 000 000
Maramure 675 676 677 678
de peril art de sa de sp s p a Maramureseana Industria montana
679 680 681 682 683 684
Smilovits soc an p md de pie1e soc pe Helios fabr de Tiansilvania fabr de ar
'686 687 688 689 690 691 692 693
694 697 698 699 700 701 702
703
Prima
din
p
2 500 000
000 500 000
»
a
mobile
lirgu Mures
sa lem c de Soc ac p abun s pe a Fabr de , Nmbert Schnauer f de piele s a Soc anon pl md lemnäriei din Ai deleana s a- p md de m c s a din Fabr de md lemnului Mestatz s an dm V s Fabr de Soc anon. p industria foiestiei Retif f de m ard s a Szekely Soc anon pt lemne Deda-Bistra soc an p soc an p md de de carAmmzi Fabrica de zahät soc anon. Soc an p md de lemne de petiol soc Kosmos ' de aite graf soc a Fabr aideleana de spirt soc anon
Muresam
Mures
Targu Mures Reghin
Tirgu Slsesc
500 000 000 2 500 000 4 500 000 2 0 50 000 3 543 2 000 000 2 000 500 000 1 500 000
125 000
,
r
Prima
70i Raf
tatu
Valonzare de fi
8
Targu Mures
800 000 1 500 000 600 000
»
000
f de sp
centr
Odorhem
a
2
---- 279 37 404 ------ 43 491--------------
3 689 900 5 729 023 697 607 41 259
100 00,)
r
1
2 561 208 51 99 419 3 4a3 147 31 368 015 130 434 8
-
346 200 94 2 00 82 841 78 49
1 208 609 12 441 674 4( 240 017 636 5' 4 931 672 706 3 554 107
855 75
-
- -
02
752 268
95 41 14
2 975
83
431
30
-
552 287
20
087 07
26
13
,3
63
-
6
693 586 55 000
1
-
45 39
760 500
--
96 182 79
94 32
647 552 80 4 183 98
321 025 44
-- --
www.dacoromanica.ro
14
47 186 733 9 495 941 84 1 419 392 48 99 723 40 82 33
99
70 3 271 876 62
2 293 100 -
000 -
- -
60 30 54 60
4
264 581 042 191 2 133 813 743 7 371 9 118 50i 7
34
248 851 189 039 692 539 447
12
2 150 882 300 410
93 37 89 27
86
- -
91
1 621
-
29 20
2 467 444
BENEFICIUL i
B
73 05
31
171 8
1 000 000
CREDITORI
Lei
1
2 000 000 »
Judetul Odorhem de piele soc anon
intiep lib
Reghin
DEBITORI
87 46
436
3 14?
23
- 85
96 29 01 2 718 223 17
47
08 99 99
- -
82
88
15 365 73
173
976 150 12
-
42 66 42 18 81 b6I
64
- -
88 860
37
917 4 81 67( 31 17 67
05
- - 87
84 674
13 14
4 470 589 42
5'70 50 0 498 2 585
-
67'
012 71
44 52
734
68 88 68
- -
915 56 68 1 075 269 72 17
77 71
- - -- -
97 20 68 68 19 69 72 69 2 69 3
- -
- -
13
833 77 38 93 39 244 94 56 43
52
0'
78 37 38 56
85
269 124 25 6 783 432 22
--
01
87
64
32
95
31
13
266 94 35 63
38
123 230
66 27 78
--
94 5 409 38 48 32'500
93
70 56 74 36
---
--
998 20 38 67
20
725 950
--
-21
69 4 9
69 6 26 69 7 69 57 69 9 70 '70
96 70
-- --- - -
38 70 3 71 4 70
ARGUS prime
Teren
SEDIUL
D ENUMIREA S OCIET
97
Materiale
DEBITORI
CREDITORI
DIVERSE Fonduri
BENEFICIUL
Comuna t
706 707
1
sa
inonirna
265 80
-
000 125 000
90
Salagiu 708
din
250 000 -
Judelul Satu Mare 709 710
ag soc
t
p ac p md
712 713
ab
718 719 720 721 722 723 724 725 726
I
727
S
Pi
,D
font5 s
tsa
te
p
(
foi
m
f
oagi icola pe , Dacia
f ibi
,
p md
s
agi s
--
300 000 -
inst
electi ,
f
ap
ditm a
b
i
ins
de
16 000 000
p cat
s pe pe
p
s
fab de piele, s a salam soc Dejana soc pe act
000 500 000 000 3 000 50 000
821
747
-
447 560 -
'737 569 -
81
-
7 005 429 407 5C
804 000 9
133 99 429 086 21 50
363 366 91
29 489 847 31 15 327 185
681 711
682
11
777 57 992 92
04
'763 367
3 720 716 096 82 691 96 52
270 535 121 150 2 644 165 3 079 277 123 837 37 Ola 815 60
491
981 28'7 62 955 078 50 427 274155 24 865 31
- -- -
761 561 80 388 04
www.dacoromanica.ro
910 -
-
-
- 706 29 707
692
42 12
000 -
713 711
178 193 21 715 794 528 73 716
74
717
3 047 410 706 844 17
314
-
23 560 -
-
52
000
267
259
204
'3 75 727
02
20 31 931
102
72s
200 000 -
609
179 24
-
54 179
Oa 91
053 292
51
650 4301991 953120
69
- -
a71 13 217 396 18 69
-
16 3
109 116 277
059 36 949 86 473
49
737
50 663 738 619 71 58 739
39 740
)2 553
741
106 500 -
1 937 3
96 733
72
I 264 490 30
,94 527
529 4
731 '732
72 477 98 734 98 586 735 '797 379 736
8
28
28062
5' 729
50
165 00 953 84 07 107 03 11 365 44 277 537 37 355 9 71 383 39
724 7 '5 726
1
836 50 230 152,76
650 647161
550 719 C 960 68 16 00 721
19 021 40
340 10 162
02 718
391
11
167 603 12
5 921 414
000 -
299 550 599 387 63
34644
808 625 15 082 210 12 40 3 976 20
709 71(
285 000 - 711
97 041
50
76
11 593 974 15
49 998 34
61
8
6
66
27 252 710 845 022 57 518 11 7 435 5 714 958 19 329 62
472 678 97
3bR 694
043
5
397 83
26
157 900
243 728 -
557 225 99 10 357 099 31
--
240 976 -
800
-
-
060
116
000 003 -
397 500 771 800 450 000 000 000 249 600 000 000
Judetul Solnoc Dobâca Soc pe f
450 000 -
281 33 168 24 497 53 426 161 13 981 501 20 235 20 1 824 50 407 134 88 942 27
167
690 3 301 277 50 3 887 225 ) 997 ) 755
304 465 1 513 615 -
1 000 000 -
t
din
000 -
000
electi (
2
1 000 000 e
200 000 68 175 3 000 000
din \ am"
Industi
958 439 -
100 000 -
de Ogle s
de
7 318 01 5 154 332 51 958 194 45 979 437 87 472 72
000 -
1 000
t
Am3 Ion
748
pe a
000 000 30 000 000
000 -
sa
n fet,
ipog s
an f kupolo fabi
717 738 739
747
pi ch s
f
, Belting
744 745
1
,
728
742 743
sa
s
-
200 000 1 000 000 -
c
Lai
fab de ac
740
1 000 000
I
de aigilä
733
6
anon
,
-
259
116 '718
6052
147
-
86 742 74
-
109 844 lb
'30 017
745 746
215 66 747 166 '3 718
198
199
I
aterii prime
SEDIUL
u
Materoale
SOCIETATII
749 750
de
Comuna
mat p const s a spirt, raf
&a
Judetul
50 000 »
752
gaz met s a
de
754
Pi ima fabr de piele din Agnita s ica de soc anon Metan Industira
756 757
Textila
soc
6 OCO 000
00 000 000 000 000 140 000 000 218 500
»
Agmt
oboade
Judeful 758 759 760
eana s a
Tai
Cai t Rom
765 766
000
Ditio
s
20 000 »
s pe a
din
»
r
cules fabi
000 000
2
Plisabeta tipografie soc anon ,Nitrogen pi chim s a Soc an de gaz metan jud T Vulcan soc ari Negru de soc
762 763 764
Zabola
s
ap
soc. pe tipografie ipogi afia soc anon
10 000 12
Tog
Turda Arie soc pe ac p Industi de lut soc pe act
770
g met
Soc pe act p mine de piati
772 773 774
,Mendel
1
de
de piel
747 500 210 000 350 100 750 000
sp
es
soc anonima
5
Cara§-Severm 775 776 777 778 779 780
om p cana soc an Soc pe act p
de
, Baia
de
Mai gina Soc
sap ia
distil din
ugojeani
,
e
5 000 000 COO 000
I
-Aim
anommi
Lug calap 786
estiei lemnului
de lemn Mundus
781
782 783 784
anon
,Tomesti
Soc
-
500 439 914 50
sa
ap s
lemn s
aransebef
---
-
i 839
716 59
10 95
15 606 171 822 86 1 408
3 615 381 71 2 329 704 69 800
46 088 582 62
-
- 69 345 089 ---
566 u5 029 85
2
402 318 2 277 779 72 409 100 35 2 657 403 23
2 000 000 1 000 000 W OCO
3 000 2
4 510 265 000 600 000 1
----
(138
22
310 000
1
203 000 000 400 000 1 250 000
Trei Scaune 767 768 769
--
Lei
i
DIVERSE
CREDITORI
BENEFICIUL
13
-
12 49
13
40
2
52 749 92 750
Mare
Westen de modelat emailat, s a Olimpus s a fab de art de mmoi
751
e
i
DEBITORI
773
491
-
-
87
421 882 39 10 297 403 17 1 665 283 60
- -
1 160
75 10
84 52 007 155 64 108 677 29 92 148 875 711 944 14 862
05 93
21 359 1 271
520 95 271 694,85
-
-
25 863 102 74
--
297 655 24
1 942 318 205 111 87 688 564 32
85 62
1 270 744 58
1
04 64 544 29
549 84 46
8 680 910 3?
1 399
3
5 695
-- 50 333 ------
-
30 48
9 778 320 2 702 500 167
02
854 43 4 607 799 557 186 17 2 365 597 93
-
1 400 000 40 610
8
27
675 96 5 300 374 39 48
65 238 79 78 85 50 337 91 386 661 15
www.dacoromanica.ro
58
14
352 243 87 202 644 68 920
2
91
945
51
35 27
105 872 59
83
1
i 315 880 30 63 271 92
559 26567
13 582 83 13 057 10 5 678
-
12
14
40 92 47 73
-
37 252
2
653 14 48
68
24
87 70 4 373 203 14 93
50
5 170 417 09
89 34 4 673 267 44 186 551 64 75 54 2 231 888 15 2
72
5 603 339 897 53
-- --
-- --
2 268 29
- -
65
--- - - --- - 1
7 843 380 72 80 66 69 25
15
74 086
21
758
92 759
10 902 305 14
229 058
-
1
93 276 593 93 117 03 63
760 761 762
763 764
140 000
293
- -
250 000 9 095 69
98 766
4 287 215 92 767
16 194 - 768 518199 769
-
434 54 352 865 43
- 000 -
771 721 60 772 97 773 31 707 39 774
- -
15 775 24
417 25
5 809 924 20 496 160 35 34
751
951 20 752 3 542 - 753 279 64 754 22 464 36 755 30 534 96 756 38 757
- - -
272 337 23
233 97 697 473 57
-
861 24
--
211 254 14 298 71
394
96
-
778 48 779 43 780
202 120 14 781 30 782 20 783 40 784 41 785 1.70 856 786
IRGUS
200
S OCIETÄTII Baumul Stemet 788
I abi
789
a ai tifa
I
792 793 794 795 796 797
P,Foi tuna
& Co pi
Fab
Oravita-Mont
de
pe
t
18 000 -
832 000
'724 91
971
-
DIVERSE
CREDITORI
099 710 347 913
-
93
2
55
-
001
100
310 000
I
600 000
3 574 000 -
000 -
1 096 71 207 449 43 2 568
01
309 67
452 -
734 257
114
788 466 099 8 780
07
79 5
578 063 29 791
000
514 788 20
792
17
-
988 862 283 11
173 07
933 88 366 652
62
996 72
17
231 282 921 971 So
2 000
225 000 500 000 -
t
s
1 081 142
20 000 -
I
s
a
-
2 000 000 000
s
DEBITORI
m
5
es de
f
prime
L
1 200
elect
p
791
Comuna
Co soc mobile s
t
Teren ri
SEDIUL
D ENUMIREA
93
4
996 10 823
169 151
14
79 422 33
308
104 04
23 793 92 32
I
79
79 797
Judetul 799 8C0 801
802 803 804
4C0 OCO
im mo bol act p a mue C himmel soc pe
30 I
tiunt
, Union 811
mec p
soc
500 000 000 COO -
uiti
bomb
000 -
ict
de es otet soc
de
de
Bega ul s Helicon
820 821 822
000 100 1 000
a
p md text p
ingei fabi de
otet f
I
p e
832 833 834 835
Moai
a
S
Bänateana s p a
5 de salam
de
Mom" cu
sa
s
ira Fabrica
837
de lemne
ulei
SA
s
t
a p exp de came
00
2 Mare
Industi
30 000 000
a
Bade
lohanisfeld
500 3 000 000 1 000 000 000 000 000 2 000 000 600 000 000 800 000 490 000
375 000 1 500
-
69
023 779
000 -
181 125 -
2
--
5
- 858 16
39 596
61
2 147 278 19 377 849 72 082 94 415 7, 781 361 69
-
390
413
5
3
31 07
9 35
71 07
228 10 3 219 71 33 526 026 318 87 789 673 230 72
78 625
000 -
103 000 -
000
496
166
177 4'7 90
12
200 203
942 157
809 922 a7 810
,
50
2
813
77 6 272
97 3
460 000 849 5 40 002 73415 000 4-)9 225 000
5
866 373 270 89 099
-
381 9s2 36 91
20 591 070
759 609 19
29
92
13 851
753 90
4 569 797
70
651 63
91
564
35
8
031 107 74
55
73
3 270
241
230
77
883 77
1
261 893
7s
370
2 is 866 02 811 774 70 000
816 786 41 817 9 047 70 818 819 551 321 820 821 727 376 822 34 823 824 235 254 318 260 328 92S 11 826
49 63 227 201 05 991
14
9 193
55
01
917 916 31
www.dacoromanica.ro
-
42
763 2 737
15
)
38
71
262 205 sO 1 046 548 40
769 31
50
20
70
-
1
814 094 09 130 38
97
39
60 292 798 12 805 150 137 325 600
4 743
99
01
71
649
733
6 536 018 9s 9 018
49
734
Os
222 532
802 303 27 804 83 80o
3 710
00)
70 400
54207 62
6
28
205
13» 000
41 2
17
965
- -
88
4
12
2
902 342
2
21 4
42
151 189
95
13 130
006 -
022 843 61
7 501 747 9 I
2
2 678 085 17
28
409
173 -
711 51
1 304 636 42
1
601 629 128 293 50 42 887
487
90
420 -
2
798 799 129 e39 22 800
930 549 al
408 681 42
80 584 16 07 922
41
2 273
71 56
1 411 3
1
31 890 704
30 25
117 179 -
4
003 -
Orseva-Tileagd
47 590 782 4 958
- - -
378
97
2 615 258
000
15 000 000 -
s Beuchir
Fibra
137
4 122
2 000
e
c
-
000 -
t
a
2 581 931
000 500 000
spa
frib ol
821 825 827 828 829 830
91
1 200 Ot 0 s
Soc
-
300 2
de
Gea
819
30
s
812 813
--
soc pe
808 809
s
500 COO 003 000
chim Cdl ot
031
000 -
Besenova Noua
(
Pi ima
817
000 3 000 000
857 428
'3
576 7 595 795 132
93 827 47 828 31 829 830 831
832 3 03 68 831 11
83,
50 319 02 37
837
202
203
SEDIUL
D ENUMIREA S OCIET 839 840 841 ,842
abi de
847 848
sp
,
a
fain de bomboane
a
Bisti a
anon
soc
de lantui fibi
Societatea
pe
, Flisabeta Moai a cu
de soc
cu
ei 000 900 000 1 500 000 000 9 000 000 000 7
Samuel Dobos, soc pe actium ,Hei
852 853
t
p const de case du s ,Industria s a p comert
1843
844 845 846
Comuna
soc pe actium din Banat s p a e Sf Gheorghe s a
S an
Clädiri Instalattuni
aburi
soc pe act
al t/ I ovrin
,
1 000 000 5 000 000 1 200 000 100 000 000 20 950 30 000 2 500 000
B
899 443 50 778 752 45 1 568 384 23
9 914 16 535 026 15 13 236 094 64 891 14
2 067 538 66 2 288 361 65 954 061 40 318 96 097 99
Marfuri
Lei i
-
57 425
DEBITORI B
--
2 041 83C 86 842 191 97 58 06
- -
500 000 96 236 61
2
74
4 214 588
41
11
1 641 499 89
3 875 684 36 20 054 726 72 4 639 799 40
-
4 678 408 32 496 058 44 85
-
1 331 415 -
-
281
-
363 150 7
02 1 364 823 55 2 900 984 66
2 528 463 75 9 768 251 87
37
60
58 153 741 61 4 727 690 55 61 980 318 40
-
798 78 4 627 339 49 70 416 452 39 289 090 50 43 002 799 42 97 1 501 1 399 791 68 767 084 15 094 54
69
61
06
53 845 098 33
20 j98 827 38
-
- -
- -
55 03
471,802 95
405
5 342 619 06 100 000
759 463 77
60
BENEFICIUL
Lei 36 000
684 77
---
- -- --
167
000
68 696
i 200 000
-
665 289 93 64 000
59
50 8 278 752 57
2 344 901 49
DIVERSE Fonduri
B
80 348 87 31 697 50
--
3 143 309 24 13 165 482 80 2 982 369 50 68 700 60
09
Lei
52 45
63 2 902 831 15 64
CREDITORI
-- -- --
179 578 226
650 432 388 409 22 628
19
93
507 500 -
104
429 395
39 839 840 - 841 842 843 96 844 88 845 89 846 95 847 52 31 849 03 850 25 851 93 51 853
BUCOVINA
Judetul Cernäuti
Fabi de
Cosmuml 856
ojdie
es
s a p expl
spirt s a
u
000 4 000 000 000 5 000 000 45 000 000 2 500 000 000 400 000 3 000 000 1 000 000 700 000 720 000 3 000 000 4 000 000 6 000 000
estiere , Twa fab art tmichea metal s a soc an a din B-vina
Jucica
de
s a
11
860
864
Bucovina s a p md lemnului
mst art graf s Glasul B Soc an pentru industna ea C ul rom de Rustica Pibi de agi s a.
Putna
cim
GlutMea Noua
869
870
de
s a p expl
Rom a
a pr ch
Puma fabi de beie sput S A Jud Zastavna Criscialic s p zahdrului BASARABIA Judetul Cetatea rabi de post L T Esse a
mdustr Pontos
Soc
4 690 412 92 086 34 829 371 2
869 76 198 393 34
1 086 363 1 227 074 25
2 391 630 3 401 320 506 127
393 9
-
1 935
50 000 000
Alba
1 030 000 000
990 666 2 793 658 75
000 000
300 024 95
500
70
-
9
33 28 718 860 25
-
34 126 32 539 130 16 519 541
-
26 1 389 334 80 00
640 1 357 474 05
9 613 107 67
ic
Tatar
-
67
1 449
21
41
466 869 52
5 009 332 21 09 1 85 3 727 909 27
86
002 98
57
Judetul
s a pe actiuni s an de edit nation.
872
Luceafrii
(
1 622 507
10
Hohn 874
Zatojant
s
ap
agricole
/
000
65 593 711
15 28
www.dacoromanica.ro
021
911 954 120 18
-
--
-
--
2 587 355 29
12 710 227 96
-
2 207 480 28
-
--- -- -
1 045 183 20 854 2 816 600 67 855 398 86 856 23 857 10 871 447 39 858 224 654 32 859 21 270 685 22 860
-
861 862 68 863
44
037 56
91
60 864 67 865 866 867 89 868
-- -
2 130 000 74 869
-
-- -252 833
05
641 20 2 162 738
-
85 871
50
55 872 88 873
73
874
07
145
77
'
,
.
..IMa
; 1_
,.
www.dacoromanica.ro
b
RLMRNRCH ,RRGUS
205
DE
I
SOCIETATE ANONIMA ROMANA
CAPITAL LEI
000
I DIRECTORI CAROL SCHULDER
S. BERGER
I
BUCURESTI I
Str
RARAGEORGEVICI) No 9 -Tel 11 84
CARADA
I CENTRALA PENTRU
I
TRANSILVANIA
CLUJ,
I
ARAD, ORADIA-MARE
Str Memorandului, 12
CONCESIONARA EXCLUSIVA A PUBLICITÄTEI ZIARELOR
I
ARGUS"
ADEVERUL",
Contracte speciale de pubhcitate cu toate ziarele
I
revistele din noul
I
vechiul regat
publicapuni pentru Primeste ori ce anunciuri condipuni avantagioase toate ziarele din fará cu preturi excepponale, baza contractelor speciale ce posedá de concesiune
I
I a
I
TEATRULUI NATIONAL
I
PublicItate n Almanahurile ziarelor I
,,ARGUS", ADEVERUL" DIMINEATA",
PAT E N T" etc
SECTIUNE RECLAME ARTISTICE DEVIZE
INSTALATIUNI PROPRII CONFECTIONAREA CLI$EELO1?
PROIECTE DETAILATE de RECLAME, GRATUIT la CERERE
www.dacoromanica.ro
206
207
COMERCIALE, PE ANUL 1924
B1LANTURILE A 277 SEDIUL
SOCIETATII 1
Inamte S a de
od
IMOBIL
Comun a
consum
Lei
000000 ----
2 COO 000
3 Soc
at Soc an
, import
4 , Sinteroc 5
6 7 8 9
10 11
12
13
14 15 16 17
18
19 20
Untrea
an
Soc
Soc
,
500 000
,
irgic ,
,
,
COO
470 226 400 000 3 000 000 200 000 000
,
societate
1
Judeful Comp Britano-Rom5n5. Soc an Soc
1 COO COO
Soc an
0 co societate Cereale export Soc an Judeful
8 COO COO ,
Nicolae al pescanlor Soc an
Sind Dealul
Judeful Const M Judeful
,Furnitura
1
u
Sa an
5
000
3
000 000
a ,,
T irgu-Jiu
dc automobile
000
COO
1
,
,
400 COO
Judeful 25 26 27 28 29 30 31
32
V
comp
S an
000
Movila-Teku ghior Soc an Soc Rom automobile
Podgona Soc an Generala de Industrie Progresul agncol Soc an Coop Victoria Unirei ' Soc an , Metahca
,
--
20
-- -- -
161 581 62
65 35
- -000
-
362 365 65 416 668
- -
- --
90 90
7
234 825
901
--
000
65 22
--
--
15
184 681
-
30
30 35
25
- -- -
91
15
- --
60 85
95 65
18
90
-
-
27 50
11
320000
10
15
869
85 70 70
35
11 411
www.dacoromanica.ro
5 552
50
-- -- --
1
75 40 20
90 87
95
70 93
- -
42 50
23 88 43 3
65 29
-
13
14 15 16 17
75
20
45
-
21
8
22
50
24
16 15
25 26 27 28 29 30
99
31
8D9 83
32
-
10635
71 15
46
12
25
00 877 82 20 20
4
11
18 19
10
31
-
6 7 8
10
72
- 416.200 -
2 3 4 5
178 753
5
25 59
1
05
75
1
Z
63
15
35
70
15
- - -
-
24
10
30
-
50
90 25 92
80 58 95 90
- 79
10
90
3
-
50
000
75 50
203 57
80 35
-- -- -- -- -- -- - ---- -- ---
--
75
-- --- - --
7 575 544
000
B
B
-
2 000 000
,
pe
Comenul Soc , Judeful Constanfa Granarul Romanesc Soc an Soc roop de consum
21
22 23 24
'
Antrepozitele Bi Judeful Caliacra IzbAnda Soc an , Petiolma ,
1 000
t
o
Lei
B
BENEFICIUL
Crediton
Fondun
51
Judeful Bräda 2
DIVERSE
DIVERSI
MARFURI
0
4032915 24
-
5 25 92 47
40
1
ALMANACH ARGUS
ALMANACH SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII 33 34 35 36 37 38 39 40 41
42 43
44
Oout
t
20 COO 000
du
000
iiilot
So(
Rom
an
10
ill
ug
1 mutomobile
pt
So(
um
,
ibun ea
Smaia de comeit lost an
62 63 C 64 65 66 67 68 69 70 71
72
orth
ation
Sou Soc
cului
73 74
ne
an
S coop cial
Ceho
"
Soc
Smaia
Bulgo a Soc
Soc an
Rom
R
904 250 000
-
24 66
13 167 271 67
1 200
59
2
-
05
17
33 86 85
2
998 76
90 55 75
861
-
500 COO
000 000 3u0 000
50
12 COO 000
05
3 000 000 000 000 000 000
Soc an C Soc
Soc
an
1 000 000 396 000 2 500 000 000 000 000 1 500 000 000
820
40 70
360
20
000
-
91
1
07 47 733.343 20 20 95 60 92 29
90 600 125 15
66
831 36
3 083 284 18
61
012 75
20 72 10
400 -
2
711
-
93 72 05 59
1 025
95
62
61
1 851
92
82
240 000 -
43 23
-
-
660 78 739 87 247 70 715 80 735 171 15 65
0001-
993 747
08 98
173 422
28
51
-
851
80
16 143 151
75
1
279
-
81
89
64 853 20 35 410 76
10
45
-
50 25
000 -
43 887 79 6 640 75 930 21 700 10
250 83 986 067 05
10 972 88
626 757 85 153 985 10 45 40
-
80 42 73 23
8
50
-
35 80 25 30 15 827187 65
291 151
75
83 396 340 10 69 7 823 737 28 77 95 862 554 51 431 20 74 643 698 70
554 197 241
20
893 478
50 90 64
33 34 35 36 37 38 39 40 41
42 43 44 45 46 47 48 49 50 51
27
15
38
299 273 73 288 65 505 23 52 1 498 302 720 40 884 69 222 14 1 235 532 25 677 35 773 58 762 97 782 681 45 744 191 25 7 093 81 256 76
17
30 95 45
25
-
16
45
16
3 403 762 65 47
992 52 70 350 77 89 77 07 291 20 50 561 90
67
000 003 -
53
94 376 37
07
-
75 54 4L8 85 11 434 245 08 60 41,431 39
937 50
912
3 643 580 -
51
481
80 60
000 10 000 000 644 35 200 000 000
608197
10
47
IB
08 205 121 78 95
3 731 602 15
COO
md Soc
221
87
45
81
opa
04 50 25
000 000 456 700 3)0 000
de publicitate S
de
82 83 84 85 86 87
1110"
ect
function olul Soc
3 973
000
md
opa
000 2 COO 000
de
,
5 COO 000
a
i
Soc
86 426 95 66
-
080 -
361 991
olulm
anomma ,
-
000
in
lute'
739 80 561 885 15
OCO
in do
,
271 671
000 23 879 995
67 293 75 1 500 000 2 700 000
61
76 77 78 79 80
COO
08 27 98 80 40
801 216 03 294 34
25
,
59 60
700 240 000
( ornei
din
DIVERSI Cred
Fondun
Lei
2 615 214 66 09
000 10000 000
t
L
5 470 892 70 3 800 000 4 40 1 287 589
7 484
50 51
-
030 1 200 000 8 COO
ou
DIVERSE
DIVERSI Debitori
B
15 030
ui
45 46 47 48
52 53 54 55 56 57
in
RFURI
IMOBIL
Comuna
(
Li
CAPITAL
209
1
95 004 132 703 45 676 55 75 05 963 704 22 032 117 68 257 287 05 601 383 54
52 53 54 55 56 57 58 59 60 61
62 63
64 65 66 67
69
, 70 71
72 73 74 75 76 77 78
79 80 70 137
81
319 22 88 272 30 65
82 83 84 85 86 87 14
www.dacoromanica.ro
211
210
D ENUMIREA
Matenale
S 88 89 90 91
92 93 94 95 96 97 98 99 100 101
102 1103
104 106 107 108 110
112 113
114 115 1116 1117
118 119
PDR
distilernle
Ommum d Orient
122 123 124 125 126 127 128 129
c
Soc an
,Conundus Soc an
Sasco Soc an rom
act
comercialá de peti ol
Bodega Elvetia Soc Axa Soc an Soc Franco-Romang Soc an Soc. an ,Select Soc an Soc an Continentalg ,
Soc an Soc
actium comercialá
Uzinele Sauz Soc an editul Alimentar Soc dev Soc an Soc an rom de noapte Soc an Soc an de agentua, Comester Soc an Sulfur Soc an
Rhein
142
Manufactui a." Son an
1
59
1 769 833 35 761
45 59 823 228 27 70 88 3 057 287
- --
72 020
27
778 10
a
3
-
75 1
46 65 4 426 148 28
-
577 824 65 48 13
98 15
72
07
60 25
85
-
89 85 421
--
60 75
1 398 910 18 25
15
000
- --
333 989 75
-
768
--
50
1
819 9- 47 23
40
723 51
33
-
25 15
30 70 81
45 35 32 40
70
- -
-
31
40 30
----
70
85
4475 238
75
74 67 60 80 38
25
05
- -
15 13
50
www.dacoromanica.ro
Crediton
Z
---
21 354 806 17
25 22 278 86
9 604 678 24
--
25 15 73 16
15
79 64
60 60 170,40
244 10 40 70 0 35
65
85
1 650
3 906
60 77
82 25 59
DIVERSI
Fondun
Lei 15
05
27 156 102 92
DIVERSE
Lei
---
160 70
000
1
an rom
Soc Smaia Soc an
312 228 95
000
Geneiala Anglo Roman& an S
Cum Soc an
- -
500
132 Tietoin Soc an Romaniei economic 133 co 134 135 Victoi ia Soc Amei ika linie S a 136 cel ealelor u 137 Soc Soc an de 138 Soc Soc 139 Mecano Unnarene a tat 140 141
453
Internation Investunent Company
Commdus Soc an rom ICASoc an Soc an rom loan
803 15 60
000 -
2
an
-----000 -------500 000 -----000 --
B
680
000 000 -
comeicial
Soc an Fichet
000 000
--
de cons Elysee S a expl Negocieri Soc an Comertul Natiunn Osram Soc an rom Uranos Soc an e Soc gen ptru comert de Actiunea Economia a Roma Soc coop de consum
1120 121
-500 000 -
6000
A Soc Contmentala Soc a A
Avantul industrial
Lei
DIVERSI Debi
- -- -- -38 - ---- --- ---- --- ---- --- ----- ---- --- -- --
45 000
23 65
15
64
10
- - -
825 122 35 21
27
04 70 10
-
19 10
40 35 86 65 35 45 65 20 47 95 38
50
15
18 920 47 25 58 157 372 32 10
40 439 83
- 771 13
-
32
88 89
90 91
92 93 94 95 96 97 98 99 101
102
84 103 104
97 105 19 106 107 108 109 110
43 29 80 79
99 37
378
83
-- --
092878 25
91
82 64
45 35 30 50
- - --
1
02 112
51
--
113 114 115 116 117 118 119 120
75 80 23 187 797 98 90 121 122
- 61
621
123
11
5 745 04
57 3747
32 125 63
190 15
--
127 031152 128 75 129 97 130
91
45 81
90 51 31
15
- -
72
85 32 15
12 23 444,35
- - - -
131
56 132 86 133 134
932
0
135
133 137 138 65 139 12 140 64 141
43 142
212
ARGUS'
DENUMIREA
SEDIUL
SOCIETATII
IMOBIL
LUL
143
144 145
Exportul
Recl-irna Casa
Soc
1
an de publicitate
Smdicat
u expw t
500 000 003
Soc an Soc an
147 ostaal 148 Mesagei
1 000 000 1 000
opene Soc an Judelul Meheduiti
Comet
Soc an Soc Depoittele generale Soc an
in
Soc
200 000
Judetul Judetul 153 154 155
Judetul
rnacia S
Soc
Sindicatul
clantllor Telearman
an mdi
Soc an
158
Cor
9 121 001 15 311 90 132 217 15
3 439 448 30 568 784 30 759
05
47 155 25 262 725 90
614 50
60
374 20
270 502 C5
Asoc
Rom inul
003
Soc an actmni Soc pe actiuni
165
( oinei (I Soc
de
de 168
, Mercm Soc
Soc Soc
Ai d-Podgoria
Soc a
a agricult
--
500
Neptun Soc p a Pcol
-1
Bihor 172 Soc 173 174
Jun
u
---
Soc a
Oradea Mare
000
-
14
--
40 47
---
603
49 05
51
85
5 882 63
486
01
390 740 80 92
55 3
72
- 149
-
59 152
33 85 84 467 75
421
38 150
725
90 154 50 155
- 156 157
65 97 49
51
39 963 50
172
19
15
70
601
85 000 -
27
-
-
671 14
248 289
93
28
120
- 148
237,75 151
376 177 -
51
146
77 147
93 934 71 30
91 307 40
52
82
-
80
76
20 35 87 82
19 228 924 85 145
62
31
- --
- - 143 60 144
393
9 987 24
www.dacoromanica.ro
644 023 75 30 08 27
-
140
32
68
92
-
801 25 100 000
75 67
30 79
293 988 93
--
--
06
902
06 80
C)
13
35
102.981
1
BENEFICIUL
Lei
000
50
2
Soc
240 33 83 065 30 745 65 206 55
874 693 18 248 304 10
2 087 677 26 232 522 1 775 858 15
806
Arad
171
356 80
-
T -Magurele
118
84
ila
62
169
000 000
35
Judeful Alba de Jos 163 164
--
DIVERSI Creditori
631 09
90 40
Soc
,
160
61
--
886 90 221 517 337 45
--
Soc
Soc an Clipati` Soc coop de consurn
156 157
13
-
Soc an
Soc
---
DIVERSE
DIVERSI
Materiale
i
13
213
50 687
44 2 239 977 74 31 12
3 427 885
159
27 161 162 42 163 164
43 55
90 168 43 169 42 79
31
171
38 172
51
251
--
02
91
51
173
ALMANACH ARGUS
214
SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII
175 Soc a cii de 175 Anti epozitele Soc an 177 de Soc p 178 Soc an comei 179 ' Soc an. om pt
Comuna
182 183 184 185 186 187 188 189
, agei
act
200 000 1 000 000 300
192 Sihama Soc
Sa
\
Soc an
jumble,
de publicit
comei
2 500 000 500 000 950
Judetul
Soc a e Soc an rci p desf Soc an pe actu
M ig 196 197 198 , 1 199
Soc
Soc
200
Soc Bognai
201
202 Mbma 203 mtuia 204
205 Soc a
206 Soc 207
a
iloi
2
000 500 000
male comerciala
Soc
a
(
Szanto
& Comp
icult
000 500 000
6.000 000
ani
Ai
Judetul
a de
208 Coopei
e
209 Soc an de consum
41
800
MARFURI
IMOBIL
--------
243 330
8 228 784 85
716 838 20 316 48 451
000
990 982 75 1
425 000
146 25
-
1 520 076 14 145 43 129
-
37 788 90 234 12 3 792 446 75 62 78 945 50 33 80 095 17
424 875
179
24
978 62
111 928 82 3 545 539
731 432 922 73 485 401
1 288 082 72 6b1 461 33 128 48
558 530 000 500 000 000 000 217 500 474 85 11 000
605 063 93 420 43
36 135 879 40
075 79
Lei
B
7
93 08
6 225 735 36 3 151 096 17 6 588 009 93 341 417 22 8 992 505 81 824 773 16 8 997 963 98 611 22
-
452
90
939 41
180 181
43 022 07 59 184
188
185 186 187
62
434 600
13 657 57
096 12 190
501 83 343 197 24 678 95 662 779
95 191 55 192 02 193 194
417 054 95 460 36 310 56 172 917 46
97 094 29 916 331 011 38
97 87
106 228 99 50 3 386 98 000 80 253 78 000 270 87
692 845 85 39 279 955 54 70 77 1 473 42 66
16
181
3 989 8 763 91
12
73 82
30
78
176 177 178
10
110
9
8 977
1
177 166 42 66 788 16 297 98 58 20 383 33 47
19
36
27 04 19 296 77 92 27 392.659 38
Lei
87
716
2
13ENEFICIUL
Cred
14
47
700
---------
DIVERSE
DIVERSI
Lei
018 23 45 932 5 000
225 000 000
215
Fondun B
100 000
anti
191
194
600 000
cinematogi
,Omma
000
3
Soc an Soc an
Doi
193 Soc
1
300 000 000
Soc
Cornei cia
190
Lei 200 000
Oradea Mare
Samuel Spitzei Soc an Ludo' ic Szittei & co Soc an indet Ulman Soc a Heiman comp Soc pe ul negi ele de
180
181
PITAL
ALMANACH ARGUS
- -
92 195 151 001 28 196 197 95 198 199
-
321
24 25 33 35 80 56 07
200 201
202 203 204 205 205 18 207
74 208 209
3 557 10 52
16
Judelul Hunedoara ogiesul
210 211
212 213 214 215
Soc
actu
Soc
de
u soc
al Soc an ,
de comei
t
]
f
Tebe
000 000 000 000
--
35 152 1 671 406 92
839 177 99 004 43 771 694 12 352 92
000
www.dacoromanica.ro
208 725 26 53 117 122 74 274 015 56 936 86 25
35 160 87 791 67 700 000 34 525
703 79 437 147 78 14 646 931 65 039 64
871
317 61
029 50
43 146 5
97 210 21 211 64 212 213 Q2 214 215
-
216
217
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
Comuna
Lei
DIVERSE
DIVERSI
IMOBIL
Fondun
Matena'e e
B
B
BENEFICIUL
CreditoLi
Judeful Maramure un
216
pe
CI
000
Sig Marmatim
Mure-Turda 217 , Sovata soc 218 s a 219 Soc anon cia1a 220 Intrepozitele de produse 221
-000 -20 -
agiicole
Colomale soc anon de comert
222 Szalmassy 223 Soc an p comert 224 , Onent
sa
t
500
tiansport t
soc
22 670 72
918 000 868 31 155 106 20
245 025 30 46 071 54
55
38 000 018
81 17
54
46 68
3
71
90 2 786 893 03
-
06
55
400 000 -
63
29
61 905
490 72
70 97 06
5 000
1
17 424 80
its soc
actium
Silvamei
Judelul Satu-Mare 227 228 229 230 231
Mel soc Mama soc an. de Soc an pentl u import Soc cja15, Soc cornercialä de poi
-000 -
1 000 000 -
Sltu M il
,
1
261 92
-
24 37 70 57
30 02 55 73 05
217 218 219 220 221
23 222 18 223 65 224
18
29
08 807 463 13 073 74 64 08
12 50
38 2261
30
1
42 227
597 069 78 03 298 31
-
000
-
71
79 225
Judeful Salagiu 226
77 216
09
---
25
Odorhem 225
865 50
307 648
59 228 26 229
-
230 231
Sibiu 1232
233 234 235 236 237
soc pe actium soc pe Mei cator soc anonang, Hei mes soc pe actium , Vmmultui
--60 000 -
1 000 000 -
'
Zentra Centi
coop
-
31 1
746
000
306
90 893
31 417 04
1
11
80 02 27 22
-
93 232 14 233
-234 235
16 236
31
-
60 267 80
04
80
86 238
20
78
78
87 239
67
-
48
97
22
22
31
69
237
Judeful Solnoc-Dobâca comerc
238 Soc
200 000 -
Tirnava-Mare 239 Coopei
a
527 768
-
de
53
085 -
5
Micä 240
rurnica
soc
4
inosanmartm
200 000 -
Trei Scaune 241
Soc an
20
Turda Aries 242 Soc
an.
-
40
000
www.dacoromanica.ro
493 35
-
240
77 241
739 51
581 09 242
,ARGUS
D ENUMIREA
S OCIETATII
Comuna
L
DIVERSI Debitori
MARFURI
IMOBIL
Matena e 13
DIVERSE Fonduri B
13
219
Lei
DIVERSI
BENEFICIUL
B
13
BANAT Judetul Cara-Severin 243 Stationea Credinta, insotii e come!
& Schmidt s p a
245 246
de consum coop
249 Albei t Deutsch si 250 oc comei
251 I
Judetul Bei son Cauciuc soc
256 , Banatul 257 Eugen
sa
500 63
Earans,bei
=poi
le
sa
atii
s
s
soc
Loffei &
icon
comp
soc
,
263 Mei
soc
soc de pe actil
266
267 Soc 268 Soc
pent u amt
270
I
BUCOVINA Judetul 271
272 Soc 273
de
genei in
1
t
de
,
274 Anti epontele Blankbanca s a 275
Sindec
s
a
intei
BASARABIA Judetul Ti etoi n Soc
actium
--
1 205
1
071
37
000 000 -
53
460 916 2 049 605 92 1 883 92
91
815 233 2745 000518
89
25 48
4
-
55
1
075 -
43
425 95 976 940
44 35
2 247 575 01 92 54 611
82 52
www.dacoromanica.ro
-
101
251
252 253 47 254
845 27 84 45 66
7 662 530 -
212118
65 985 03
52821 241
72 93
1 762 000 41 701 25 621 861
30
630 000
12
45
346 41
61
1
445
- -
-
691 812 93
08
876131
361
-
--
64
261
262 33 263 264 265 131 291 08 266 267 268 264 874 269 270
-
88
968 98260
55
-
69
19 293
-
--
93
--
45 256 257 258
91
13
39
20 99
-
110 55 41
265 465 02
353
98
-
70
93 247 248 249 250
763 04455 780,24
-
55
698
17
591
540
90
5 060 308 70
000 681 411
-
13
95
3
245
41
301 13
243
16 14
24 701 28
3
512
150 262
--
257206
-
39 17 022 18 17
33 500 -
568 204 75 1 028 391 289 54
-85
21
48 2 593
--
3
54 51
-000 000 -
6 919 373 84
545 589 030
57
500 1000 500
fiu
269
--
-
5 15 104
51
--300 000 -------
u comert
comei
,
55
1 000 000 -
soc
258 259
262 263 264
soc
500
Torontal
253 S A 254 Rosmos s a 255 Plugul soc
93
1 800 000 -
soc
248
261
dorf
soc
247
-
39 650 -
iordoi
271
-272
273
85274 415
276 277
220
ARGUS BILANTURILE A 35 SOCIETATI
DENUMIREA
SOCIETATII
SEDIUL Comuna
Debiton
221
L
PRIME
DIVERSI
DIVERSE Fondun
IMOBIL
Lei
Lei
1924
DIVERSE, PE
crediton
imprumuturi 13
CUVENITE BENEFICIUL anului vutor
L
VECHIUL REGAT Pi evederea soc an rom de asig Judetul Ilfov 2 Franco-Rom soc an de asig 3
4 5 6
8 9
Urarna soc an de asig Sämânta s a p semmt S N C soc cailor , Casa
t
5
soc anon soc anon
uman
cult
Rom mozaici
Progresul oc an Scena soc an Soc Franco-Rom stud inti 12 Belgo-Romana an a.sig 13 Steaua soc an asigur 14 asig soc gen 15 Actrva soc 16 Casa poporului soc coop pe act 17 Jeatrul populax soc anon 18 Sanatonul Sf sa 19 Agricola soc an de asigul 20 Generala soc de 21 Nationale,' soc gen asigui 22 Imobiliara soc an rom 23 Orient Radio Rador soc an 24 Educatia soc anon 25 Ancora s. a. de asig generale 26 Compania de asig mArf 27 Atlas soc anon 10
30 31
Agi onomul
-
soc an de asig gen
Judetul Bihor soc de aslgurai e Judetul soc de are
gen 32 Fonciera soc de asigm 33 Prima soc an de asig Judetul Sibiu soc gen de asig 34
687 231 54 39 50 85 25 29
1
TRANSILVANIA Judetul Arad 29
67
-
914 39 86
71
09 81
93 25 70 50
89
32 945 889 -
- 90
- --
40 90 16
62 53
666
84 36 67 25
906 000
Torontal
3 274 698 49 5 306129 372291 91
45 95
209
21
66
750301 2
36
-
83 5
-- ---
95
1 197 319 268 37 1 670 865 931 522
8
0
99 06
21
4 0279 71376 3
19
20
661
40
21
54
22 23 24 25 26 27 28
--
65 575
299 1 381 445 28
776
0
35 1
717
75 95 23
54
-
35
-
90
63
158 266
www.dacoromanica.ro
30
43
72
49
03 19
55
162 779 84
126161
-
44 29
010 77
63
14 15 16 17 18
75520
413109
04
7 8
12 13
406
202 224540
89
75
5
6
10
31
12 28
2
3 4
9
118 480
037
801 18
1 700
9 25
919 15 21 342 137 25 750
65
BANAT 35 Sanatorml
20 549 147 75
88
--
3 728 193
25
18
--
6
8
90
45
90
de filozofie
28 Soc
----- ------- 115 393 --- --
2
166 029 13
028 663 512
385
732
30 31
32 33
35
68
228 899
976 121 50
53 474 037 2
,RRGUS
222
Infünlate
nu p-au
1923-1924,
la
bilangul
Decembrie 1924
223
SEDIUL
D ENUMIREA
V
S EDIUL
SOCIETATII 1
5
6 7
11 1
13 1
15 16 17
jBanca din Dostm Banca de edit ean Banca Banca Plugarul Roman Banca Tighina Creditul Mobihar Banca Banca u
21
23
I igluna
g Noua
editul
50 000 000
C
I
,
Negi
ohoi
icol
Galati
Banca Ci editulut ,Izbanda Banca
si md Mangam ea
5 000 1 000 00
Bucurestr Bu7au
Neamului
Banca N Pop succeson Banca Comei
43
Banca Cornei Banca Comerciala
Banca
1
-Severm Braila nova
000
Codaesti Bi
de
Cerna
Banca judetului Banca de agncultui
4j Banca Minlul
,
t
md Munca
Banca
Banca de Agi
000
3 000 5 000
, md
g 1 000
Unn ea Banca de Scont de (red
500 000 1 000 000 600 000
oinesti
Banca Noastra
49 Banca 50 Banca 5
1 000 000 500 000
tfov
edit
Banca As
45 47
3 000 000 1924
Botos
Banca Monca 41
1
,
Mused Bucuresh
Banca anilm din T -Severin , Cieditul de
40 Banca Comm
700 000
50
Banca Progresu
Banca
500 000
,
,
Banca
Banca de
1 000 000
000 000
34 Banca 35
,
000
Banca Gaesti
27 Banca As
3 33
I Thin i
51
Banca ului Banca , Noua Banca Banca Calnicul
28
1 000 000
000 000
24 Banca 25 25
Le
sa
Banca Sfatul
Banca Banca
I
192
, Mercur
Banca Fundul Negi ei Banca Poporulut dm 20
Comuna
Comuna
a E on
Rom
Turn Seven Bi ail
5
--------
-------
-------
Banca ,Cetate Banca Casa de Scont 56 Banca Comm 54 55 57
Casa de Cred
67
'
Tiansp
D
it
Econ a
Banca Banca ,Täranul Banca Bucovineana de Nord , Banca si Hipot Banca de Report Depunen 63 Banca Sfatului Negustoresc Banca de Deposite 65 Banca 66
Judetul
1
t
Bucurest, Balcesti esti
Banca de credit märunt Banca come'
sti
1 000 000 3 000 000 1 000 000 500 000 000 200 000 500.000 3 000 000 000 000 500 000 000 200 000 200 000 000 148
XXXXXXXX XXXXX XXXXXXXXXXXXXXX
SOCRATES
AVGHERINOS
X
OWNER
STEAMPSHIP AGENT AND CHARTERING BROKER ORWARDIMJ AGENT ( TRACTOR 16E TR
STEVEDORE & SHIPCHANDLER foi S
GALATZ
Codes Used
Telegrame
SCOTT S 1
TELEPHONE
------
www.dacoromanica.ro
A B C 5th
HEAD OFFICE GALATZ BRANCH OFFICES
The Sale Of Meameis Insurance GENERAL
LONDON REPRESENTATIVE
A TH AVGHERINOS 15 Great St Helens
EDITION
& COMMISSION
IMPORT- EXPOR r CONSIGNATION
ZIARUL ARGUS"
X X X X X X X
224
225
SOCIETATI COMERCIALE
Infunfate in
1923-1924, cari nu ii-au inchemt
la
Decembne 1924
S OCIETATII
D ENUMIREA S
53 54 55
Comuna lnipol
t
SA 3 Meta lo Globus s a de metale 4 Megostra soc an de export 5 Breaza s a p 17V purg
1
Teleajen
1
1
3
12
gio
S
1
SA Cei la Imp -export oc gen de exportatiune ,,Rogesa s a pentiu 18 Tanico s a o
19 Comp gen de Imp 21
3 70 20 3 1 000
Intreprmd
SAR Soc Balneare Aschern Bal Simplena S A R
20 , Apollo
Saba
23 Beciul Donmesc S A 24 Twenti_Lin S A 25 aful S A 26 27 29
30 31
32 33
34 33 35 37 38
39
43 44
50 52
3
(
Compania
10
Comerc
sap
I
de
1924
Balcama S A Caucrucul Continental S A Danubian Schpmg SA Sarpei s expl estaurante Cotornei a comert manuf Comptoar Metaluigic S A R SA telanun Rosenthal Smdic depoiaanloi de petrol Anglo ant afacei comerciale
SAR
,Izbanda
dealul S AR p
Impi
1
1
2 1 000
I
md
Auto-Benzina S A pati s a Cei cul ansih
48
500
14
1 1
etc
s a r imp prod metal
Ilfov
comert
SAR soc an p comert
SAR
Rafinonlor
textile
con sa cereale Basal abia Palestina ' s a md Comp de Export de automobile
000
( Albi 1
1
Putna ov
1
1
1 000 1
571
60 61
----------------------
Comuna
Industria et Vultui ul comert de once
e
csa
Comptoir
Dolj
Calona S A R
,Vhittal-Cosm s Otelul Bochlei S A
»
bilag S A p rnatenale C F Comei cio S A B Imp confort s a imp -expoit
»
»
I
BREVETELE R. M. S. a
toai ele dispozitii
sau ba7a
din
de
01
res
cetärilor
de
de
depozitului
o
al judetulm Ebbw area autoi debite speciale se face numai de Directiunea ala evetele
directiunea genei ectiu iegionale, raman valabile Penti u speciale se oi a de cati e organele de inspectw
numai
(lai
speciale existente de Pentiu putea libera
putm 100
se vor de râzboi) cat
diferent de distanta dintre ele
m
au local m bune conla distante de putm
100 metri de debitele lente
exis
auto-
provizorn
licitatoni au in bune conproportie de un debit la 200 suflete in tot cazul, mdiferent de nurr ul sufletelor, fie 2 (doua) intr sat Sohatatorn de evete de
faca dovada ecrutarn,
specialitate condamnare
pentru
au satisfgcut au purtare
nu au sufent vre-o
In eliberai ea bi etelor provizoni se va se especte it din gea I V cat dispozitumile pentru ploatarea cap III u Debrtanti cu ex
ahillm
(art 43 din le ), au local in la distante de debitele
de
gea I
ELIBEREAZA CUM SE Pentru debitele rurale se voi pu tea hbeia atat brevete (mvahzilor de
de au de ce mutii de debile dintr un
local inti altul, pectiv
lu it
000 70 0000 1 500 000 10 000 000 000 000 000 000 2 000 000 250380000
CUM
ete
de
speciale,
1924
exp
S A Econ FmanciarI
58 F
000 -
M
8 Sintei oc Bm co soc an Comp Bi Rom de imp -exp 11 edei ea soc an ,
-000 --
200 000 -
p comert
s
7
13
500 000 3 000 000 1 000 000 000
923
2
6
SEDIUL
D ENUMIREA
legea
ea au
t
53 ale
dispozi
m art 43 din
V
ea se
toi ul
autonzatillor
a face tot de espective pe baza
prealabile de orgasus Anularea a tuturoi brevete(spcciale ordmare rurale) va continua se de consilml directiunea geneconform art 57 pen tru ea statulm, pe cercetánloi ca in
15
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
226
SOCIETATI
ALMANACH
DUSTR IALE
.
la
1923-1924, cari nu
Decembrie 1924
I
S A expl fabr ulei ,,Ind Rom de Forex S A sondaje Fab de a clerului de Gnvita fabr de ciocolata S R . Fab de S A p-tru elucrare de : Acbunar SA hrystzczatek s a md. Biroul Tehnic al ilor Asoc ,Fabie ' r ansp de I Sei viciul CFR 13 Cristalma Fabr de ape I' errovia S A R Indust S A Holand.America-Line-Transp I Emlatz S A Indust mat I Industna I: Forestima Banatului SA ,,Capsula
Comuna
SOCIETATII
Bucurest
Ilfov
Roman Bucuresti
Roman Ilfov
2
31
3
Lloydul
Bucuresti Bucuresti
,
Barlad Bucurtsti
Durnbrava S A
' S A Expl forestere Lama fabr de aparate de ras Hermes ' ulei vegetal Metal Petrol S A R Geta soc de petrol '
Galeata S A
Cohlei
4
48 4 5 51
5
-Turda Ilfov Ilfov
,
Ilfov
. . .
,
Balcic
Ilfov
, ,
. .
,
,
Valcea
Bucuresti
'SAR
S A Transport
Ofic Roman de transport internat Nicolma de spirt Smger ' S A Fab de ,Turbator Company S A S A R P M Industna Moi Furnizorul S A SA Mma
Bain
Braih Fisi
P
imt
,
Ploesti
P -Neamt
, ,
.
Pr ihova Ilfov Ne
,
Bucuresti Dragasmni
.
10.000 000 30.000 000 2.000 000 20 000 000 I 000.000 500 000 50 000 000 100 000 000 1 2 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 1 000.000 2.500 000 1 000 000 2.000 000 10 000.000 4 000 000 000 15 000 000 700 000 500 000 000 000 1 000 000 000 400 000 1 000 000 000 3 000 000 000 15 000 1 000 6 3 000 000 000 000 000 200 000 000 000 700 000 500 000 000 000 000 2.000 000 3 5 000 1 000 000 000 10 2.000 000 1 000.000 5
A
33 Soc S Lipson intr md comm c Ancoi a S A Indigene Chemica S A 3 3
.
,
metalum gice
moine
Le
Balcic
Teleajen ' soc. 21 Constructia Soc p ep de constr metalurg o-Metan Balciculum S A 2 Progresul Parcul Prmc. Elena ' s a. luer edil
Ursul de de oana ' s a unele" A Calcarul Industna Romaneasca S A
Judetu1 1923
g Mures
SEDIUL
DENUMIREA
SEDIUL
o
227
Valcea
, . . .
------------
--
--
-----
53 54 55 56
57 58 59
65
Judetul
Grozest S A Indust M a f cons NIC Noua md oglinzi Valea SAR SARp S A R p fabr de SAR C.F partic Dunareane md ferului Uzinele
Albma de Argintarie Soc An Rom Latina S de expl chmuce SAR marrtime Gottorno S A R
Le 1923
.
-
Durnbi
Titan 64
I
924
1
Bucuresti
Ilfov
,,
70 71
72 73 74
7
79
'
entilana"
Nanya S A Bran Fabr
Bumbac S
SA
87
90 91 931
94 95
97 9
10 10
103 106 107
Lurnma S A Fabr de
S A R foraj
acla S A Lupta S A R Edit Viata S A de SAR Constructa Henry Slavonia S A R F etrolul National S A
Ind a Lenmului Constructiunea Teddy S A actium Soc
Ilfov Iasi Putna Ilfov
. Prahova P -Neamt Bucuresti
.
.
,
s a
S A R Industria tncotajelor
, ,
,
i'
I
, ,
N ag
(Vr
--
7 000 000 5 000 000 00 500 000 000 000 5 000 000 2 000 000 2 000 000 5 000 000 500 000 1 000 000 5 000 000 000 3 100 000 1 000 000 600 000 000 6 000 500 000 200 000 1 500 000 000 800 000 2 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 000 5 000 000 300 000 000 000 000.000 1 000 000 000 1 1 000 000 000 3 500 000
---
-------
1
Samtas S A R prod
www.dacoromanica.ro
Ilfoy
Giurgiu Bucuresh
SA Montana Eldorado s a valon subsolului md lemn Moldova ' S A com. Bucuresn Excelsioi S A R ol Mastag ea vitelor S A R p expl sei de Vida) Alba Intrepi S A R Petrol Nationala md lemn Dunarea S A 'SAR Indreptarea de mare
-
--000 000 000 -
Ilfov
A
Umrea S A R fabr ape gazoase
8 83 84
P Bucuresti Iasi
Focsam Bucuresti
Gazolina S A Texas S Petrolifere Comp de Tiansport ab de cablun Ancona Nylon S A Dunarea S A fab cons aliment
--
OCO 000
Bucuresh
nd
Negulesti ' Fab de
5 000 000 000 500 000 6 000 000 450 000 000 000 4 000 000 000 12 500 000 1 000 000 6 000
Bucuresti
hsi
llfov
.
Ilfov Alba
Prahova Braila Bucuresta
.
Prahova
,
---
228
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII 108
109 11 1
trolifi
A
114 115 117 12 121 12
123 12
Lei
Petrohfei e I Gi igoi escu s a
Canada Unelte oraje a tianspoi t Bechet-Cralor a AR ei Saral
11
113
Comuna
Danubia Rom
1
(r
100
a 1
a
egetale
4
S A R transp
e Rom
peti
-----
1924
3
(
Arte SA abr hai tie aP S A Fab de , Mau Fn A lemn Solai Romana S A foraje md wlip Inter Ommum ohfei S A Tei enui
I
ti
2 25 3
'r
1
5 58 55
SA
Petrolul Olternei S A R Sinco Sind md mm comercial SAR mimeie I upeni S A 11 mine
000 000 --
-
000 -
1
000 -
-
500 400 000 000 053 000 000 -
DIVERS E SOCI 1923-1924, can nu
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII , Sanatoiml Oltemei
la
inchmat
Decembne 1924
Comuna
SA
Judetul 1923
2 At,eneul popular Gnvita S
, Asiguiarea Romaneasca S 4 , Elena Liceu de Fete 5 sec de fete gi II 3 6 7
Marma S A R Asigurari
5 000 000 000 000
Focsani
Britania s a Angl S
900 000
1
de asig de Asiguraie
15 000 000 000
ARUL ZIAR COTIDIAN APARE IN
8,10, 20,
ORGAN ECONOMIC FINANTE, COME RT, INDUSTRIE, AGRICULTURA, STAT JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
-
FINALTA MAGISTRATURA A ROMÄNIEI de Casatie Gheorghe V Buzdugan Emanoil ei Pop lang, du
Consiher r atributiune de pi Cheorghe Consibmi escu
G
Consiberi Alexandiu u Peretz, Vespasian I ibiceanu, Fftimie N Const Haman Const neliu Botez azai u G u, Oreste Balea ipel, Mandicevschi Niconu, ghe dea Victor Presedinte Oscai N
N
Const G
l
Casatie
el D Pro
Cihodaim,
copm,
loin
Stefan Matei
N
oi
hulescu
Bonea, Teo Comehu
B
Bi
Alexandru D Oprescu,
mu P Blnescu, Silvm Pop
Bucuresti
de Ape
Dimiti M
ghe
nu
II
loin
eiban
escu Gheorghe T Ioonescu, Con Vifmeanu
G
Constantm AntoBuziu,
de lpel din
N
M
N
Presedmte Dimitne loan Diman-
N
ei,
Spiridon Popes
M
C Bag
Const Constantin S
escu,
el I
uN
ori
CI
D
u, Gheorghe
u Costm, otopopes
de Apel din asile Boldur can Temistocle Bo Constantin A , Chu
din
uG
Bi
de Apel din
I
Pi im Pieedinte Va
C Popovici Dividescu Regulus VIlenescu, D TodoroNschi N C Ojoga II esedinte T
ea
M
din
(
ocui or Chmescu, Vasile C Consilieri Nicohe N Cm- Bodescu
www.dacoromanica.ro
al
onstantm D
Scarlat Vladimir Gb
ALMANACH ,ARGUS
230
Curtea de Apel din Cluj Pompei Micsa, inspectoi judecAtoresc) Vasile M loan Papp, Victor Popp Dimitnu, D Radulescu, Aleloan Manescu, Consilien Gustav Ancean, Constantin G
Pi im-Presedinte
Haupt Ludovic Ket pescu ner, Alexandru D de Apel din lasan, Gheoighe Mmea Popescu, Gh Parchetul -General Alexandi u Pop C Geoigian Zachana (Delegat inspectoi judecraoresc), Nicolae N (Corisiher delegat), Procuror Teo idescu Paul Balasiu (Delegat G
Curtea de Apel din Constanta Al Anastasm Consi igoi e Teodorescu, Gheorghe
Paichetut
N Papadat, Re Al
C
Constantin I Nacian
de Apel din Constanfa L
ot
Teodoiescu,
Procurm Paul Mhonescu
Curtea de Ap el din Craiova I
stantin Poenaiu M
Polichron,
Petru
Con Const
Consiheii
Dimitne T Alexm, Da
tru
niel P
din
de
taman Niculescu, E
M
Alexandru Cer
Sectiunea
tin R Mannescu
N
A Cnstof, Pe-
elicescu,
Pohzu I Film
natescu,
tefUnescu
G
de Ap el din Galati Babst,
N
gemu M Bonachi, Consihen el Bogdan lacob loan E Iones- Parchetut de Apel din Galaf loan M P Menelas S Const C al Manto Vasile Ghitä loan Ptocuion Vasile Grurgea Gh Sectzunea II Presedinte I Consihen Th Liciu Gheor Curtea de A pel gohci, Seclzunea I Presedinte G Lupu, rnitne Volanschi, Consihen alamb Grigonu, Nicolae N Gane Ghinea, Ciprian ScripcA, din hail Hai alamb Ciistofm A gos, ocui
Constantm G Macry Sectiunea
D
esedinte
al Grigoi e Gheorghe I Gavrilescu
C Corm
Fugemu Petit
Curtea de Apel din Oradea-Mare Prim
Stänces-
Alexandru Mandrea, Nicolae I Ghe- Georgescu Consiheri Andtei tian (Delegat inspector judecatoresc) Parchetul Hasz Fekete, lente
L Kepes,
N Ciurea, Va
Chnstache nu (Delegat inspector judecAtoresc), Matei I Romul Ia
I,
Constantin
Titus D Panu
fu de apel
al Eaul delegat), Procuror I
www.dacoromanica.ro
IIRGUS
231
Curtea de Apel din e.5edinte Romul Pop, Pre- Chmescu Dimitrie Luca Alexandra el Consilien Gheorghe Diimba (Delegat inspector Parchetul Curfu de din judecAtoresc), Gheorghe Diaconescu Simion Butean, Gheor Procurm General Alexandra G ghe Di5ghicescu loan Cetateanu, Macarovlci (Consilier delegat) ProMavrodineanu, Mihail D curor Ovidiu acescu Prim
de Apel din Pi im-Pi e,edinte ta,
-
thanasie Dumitrescu,
Pantu
ehei , Adolf (Delegat inspector judecatoresc), Cor-
loan I nehu Axente, Vasile trescu, Gheorghe Al Antonescu NiPai chetul Cur de colae Ernest Ceam As Tun i$nara msepctor loan N loan Niculescu-Peneteanu, eI Alexandra Coca A
Procui or Genei (Consihei delegrit) Neculescu
din or
Stmghe Alex
InspectOratul C urtilor de Apel sihei delegat dela Jusititie
Mladoveanu, con
Curte de
Inspectoi Petru G
de apel din Crazova
de
pace,
D Procopm
cum
Stefänescu, Alede
de
bu Brenanu con delegat dela Curtea de apel
din Bucuiesti
Inspecton ie Tomida
de apel din
Vernescu,
Cur(u de apel din
Ahmänescu,
dem cum
C
Inspecton Adim T Bercea Antonescu
ghian de apel din
Gheorghe G Nedelco ici,
N Crivat
Hertescu
de ape? Cluy
Inspectori Paul
Vic
de
Oradea Mare
Inspecton
Chnstacho Stambules
Simion ipfzunea de gu Inspectoi Gheorghe Drimba
de apel din
Za
de apel din Can
din
Inspecton Pantu
Frnest Ceaur
www.dacoromanica.ro
232
LIVREAZ instalatiuni frigorifere pentru abatoare, fabrki complete de fabrici de bere mici instalatiuni frigorifere pentru depozitele de bere, chnStärii, cofetârii, restaurante, etc. EXECUT dulapuri frigorifere dupa modele isolate numai cu ANTREPOZITELE FRIGORIFERE
5erban-Von No. 186-188,
:
Bucuroti, Cal. Galati,
alimentele u5or alterabile la precum : tâiate, vânatul, ouâle, laptele brânzeturile, gräsimile, uleiurile untdelemnul, legumele, fructele indigene (mere, pere, struguri, cele importate, conservele de carne peste, etc.
www.dacoromanica.ro
SOCIETATE ANONIMA INDUSTRIALIZAREA
COMERCIALIZAREA FRIGRUI Str G C CANTACUZINO No -Tel 29/12
000 LEI DEPLIN
CAPITAL
T
IN FUNCTIUNE: pentru congelarea
MARI
Galati. DE
destilat5.
No. 186-188. DE
OXIGEN
Bucuregi,
No. 186-188. DISTRIBUTIUNE DE principale din tar5.
TRANSPORTURI DE MARFURI isotherme izolate
www.dacoromanica.ro
toate centrele
vagoane
234
I
CONTINENTE
TARI
CONTINENTE
SUPRAFATA POPULATI" Km
TARO
Km
Europa 472
Austria choslov
673 114 298
155
i
470 2 583 Spam
248 445 816 000 090
ins
453
994
Portugalia (Azore, Madeira)
Mare Danem F' u
017 1 399 104 658 576 505
Europeana Sovietica
Poloni 491
I I
247
România
2(14
641
965
679 794 88 100
15 000
870
491
America de Sud (
\ eu olor
263 824 209 766 824 335 500 000 382
243 832
808 528 445 000 926 353 hile
572
831
240
21 364 690 489 306 315 160 163 800 500 000 971 679 000 439 149 850 000
-
t
51 800 000
in tin
128
952 000 000 000 645 296 1 000 000 953 517 723 930 202
700 000 500 000 092 000
0
( I
ea ormosa
Indi
741
961 140 207 398 765
4 659 607
Malmezia federali
America de Nord
683 3 647
431
protectorat
000
371
432 Plus
Porto Zona canal Panama
1 365
34 ni
000 047 983 203 297 91 10 350.604 16 318 29 811 604
035 809 22 858
201
051 481
104
000
Africa
114
ador
34
1 501 000 119
Cost
83 885 831
Haiti
435
373 401 428 000 250
653 &772.000
t
iberi
1 095 993 12 87&000 000 000 132
(le
87 835
Africa Leone de
www.dacoromanica.ro
28 207 80
000 000 000 000 1 501 793
235
H
CONTINENTE TARI
CONTINENTE
000 247 000 117 000 639 257 2 807 000
672
551
492
000 519
Q41
as9a Rodesia
478 229 326 997 505 402 000
Sod-Atricana sperante
Chip
Targui
Chip
POPULATIA
Km
000 000 000 000
000 000 000
a
500000 urns Mad
813
11
000 000
000
533
000
022 000 494 268 270
794 000 000 284 230
Oceania
185
Nou Papu
431
000
Indian
SUP
Malaez
Malaca
Nubian
Patagonez
1
Chip de Mongol
Somali
la
www.dacoromanica.ro
Hotentot
236
din Java Chip din Noua-Zeelanda
Chip de Japoneza
Chip de din Noua
Chip de
rosie
Piele rosie
TIVEO
Pre5edinte
cul
D G Diguescu, P C
Pa5can, G
drrectori Gi
loan
I D Done,
neanu Sub
Anton de
GD I
lu,
Tolos, escu,
Constantinescu, N Diaconu C I Naum, G Economu Soare Al Stän
ciulescu D Jovitz Ovid Nicolaescu, ivm Ion Dudescu
I leftei esuu I ni et,
Panaitescu, Cujba I
Tftgului
G Mme
D Ag ipiescu
ei e
golici Gi Banco' Popuscu Popa, I itu
ineanu,
D
ecu
cursul schimbului cunoa0eti liber intereseazA Bu rsa sä
I
genei
Enescu I N
P Constantmescu, I Popescu ( Dumiti
NUMAI ZIARUL
ARGUS
MARELE ORGAN ECONOMIC
DIN ROMANIA MARE
www.dacoromanica.ro
C I
,RRGUS
237
POSTA-TELEGRAF-TELEFON PERSONALUL CONDUCATOR AL TELEFONULUI al
TELEGRAFULUI
tor ener
Cerkez, ingmer
d-1
Aurelian Arsenescu din
Buchman,
guscit, di
t
director 2 subdirectori
tiar Antonescu Pascal Popescu, Nicolan
inspector]
(
1)
hispectori
di
inspector, regionali 212 oficianti superiori gi
r
11
d-nn
N Botei N
di C
A
470 (
N
Adam, loan
V
p
95
17 elei di
tor
(
Istrite Popescu Ion ( ir
di Nicol
I
Tram
A
()
function tri nicatidor
It
Pantehnion Andreescu
4
Andreew
1)
e gr
Personalul superior telegrafo-
)08 )
ei
111
1045
TELEGRAFILO-TELEFONICA-POSTALA de interes fr 73 922 fi o icuin e posta cu r nefrancate 484 192
public title ei,
sa
proape la desfasoara.
664 ti postele 797 imprimate I 964 h de 2b2 287 probe niarfuri 062 phcui numai 12 813 recoinandute strematate au fost preientate
-
chi it
di
)4
suntem dep
Dar coin in
sa id' al aerie st distica de sa ne tim it se ce cand se da De in sa lu statistic da telegi 19 pe
sa
1924 pe
sunteni num
044 obiecte, dintre cari 13 787 544 scrisori fr 197 426 carp postale
privito ire
1 849 624
totusi pe ace obiectelm pentru ca Numat 3 078 518 recomandate se poate constat t ce des- destinate strematatei a luat respectia In timp au sosit din stremátate poate deduce cu aproxim ire fost 27 720 208 obiecte de posta usoara, dintre
Itatea din nut 1924
tri 712.918 4 200 980
Poqta lu total au lost obiecte de si annrne
271
postale
7 428 a48 imprimate
670
in interiorul tarei
fost in
204
www.dacoromanica.ro
238
10 Baudot, 28
In interior 2.069
lost manipulate colete
arata.
cu 0o9 814 3o2 colete
fost
colete 2019 senson
ata Au sosit 3o7 8o9
idem o24
iu valoare declarata
128 762 colete de aceeasi categoric Au lost tranzitate 282 560 olete si 2 739 colete valoare
Mandatele poqtale
Au lost insmise in interior in total 68o telegrame, e
7
Telefonal urbane de
Telegrafal telegrafic
teli tonic a un total 2
anume 2 au
ir desvoltarea
7
93 km aeriene si 249 de
o
693
a fost di 87 175
interurbane internationale au 1 877, iar lungimea a lost du 23 358 km inLungimea circuitelor intcrurbane turnationale a fost de 6o , fit elor a fost de 120 362 km fost 4 578 centrale, 391 cabine publicu si 31 postun de Traficul telefomc a fost de o8 794 736 convorbin si 4 723 convorbin fost
17 73o
27 km linie subterana
telegraf ce s'au pe 77 790 lungimia buclatu 169 km Pentru surviciul telegrafic fost in-
km
1
ordinan
6 856 3o5
fost prezentate pentru serviciul intern 2.603 545 mandate postale pentru de 2 690 302 338 lei
km lime 79 km lime
3 102
urgente 897 presa. 442.o68 de l'entru stramatate in total 187 dintre 614 prezentate 94 913 291 tranzitate.
57 oo4 obiecte iu streinatate
sisteme
Morse, 138 Hughes,
, Radu PasDziectiunea a Studn- general]) Dr Atanasm C , legiferdrzlor economzce Direc- en, Geolog Dr MacoNei M Szadeczki , tor geneial Cantumari , Dr Florov , Ui , Stamatescu ban , Pantazi , Harjescu Cezai Protopopescu , Dr Encu a IndusII Chimist Director general Popescu VI Directzunea general& a Stabs zar, ectori Petre, Director reodorescu , Florescu C , Ioa.nitm Gh Georgean Giurgea , Directori a Comer- Eugen III Dzrectiunea Director general Dumitrescu VII a Gr , Directori Aighir , Tacit , ector Balasmovici , DirecZabloschi , Subdirector general Buday Ernest, StoiDirector Cristodorescu ea , Gatalantu Cornelm, Director Anton , Popescu III) Zamfrrescu IV Conta personalului istra Gh a VIII ector al Director general Constantin, cal, Director' , Subdirector general IoGrigoie, M Constannescu Gh , Directors Mititelu , tin I
PD V Instztutul Geologic al Directorul Inst Mrazec Subdir IX Contenaos Inst Dr Hateg, Ing (imp pled I (sef serv )
www.dacoromanica.ro
Avoc C
239
DIPLOMATIC STREIN IN
SEFII DE MISIUNI state
afla in legaturi politice sunt
Romania
rangului
in
prin Monsemorul d-1 numstru
Scaun Persia Portugal
t
a \ erhimei
Marie Dolci Kh in
M de Brederode Amalfi
Duce
de Regatvl
-Croataw
De
,,
B
Peter
Wirsen llorigoutcki Nuksi
F
Letonia I
ranta
Billy
Baron Aloisi
urcia Baron
Olanda
ierlinger
ehoslovacia
hanemarca
nstedt
PERSONALUL LEGATIUNILOR Diferitele legatium din Bucuresti Spania Fernando Gomez au urmátorul personal diplomatic, Contreras, consilier legatie, Fran secretar de de mat cisco 'mat y gatie sus Germania con Axel D nil Benjamin silier de legatie, Ernst Busch, secre Reath Riggs, al doilea secretar de tar de legatie Lawience Dennis al doilea de legatie, Robert DonAustria Alloys Vollgrubei, Hmckeley, al doilea secretar de consiliei de legatie, Aduen Rotter, legatie, colonel G Foy, secretar de legatie
Belgia D mi Fr A L Collon, se
militar, di Louis E van
cretar de ndré Motte, ata man, atasat comercial ;at comercial Franca D nu Japy, pumBulgaria D nu Guerdpcoff de secretar de Irastef Iovcoff secre- Bourguignon de Samt Martin tar, krastef Ivan, secretar, cretar de cl III, Tarbe secretar III, Altmoff Boris, de Saint-Hardomn atasat de secretar II basadá,lt colonel conte Gaston Hu
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH militai , capitan conte seci etat de legatie, Hlsaka7u Kano, e na- atasat de Oianda D van Hoorn L , semaioi adjutantul ll de legatie satului militar de stat major, Polonia D di Jan stan adjutantul ki, prim etal , Paul de C7el I Beimond, ki militar de legatie, matoi atasat onautic, et, a D Moi ski, atasat militai cial tasat Monsemorul C
mieres
Potiet dela
D nil R
r Humphrey s,
ea secretai les al doilea seci etai ,
al
eilea seci etai
d, S
RT
Butler,
N
DF colonel
ena, secietalul nonciaturn Regatul
lovici,
consiliei de
it militai , maim
n atasat
al,
old
Croatilor
ici,
Dabi osav Ada de legatie,
liboi Pesim ata5at de
gene
Lipson, atasat onoi ai al Ciolric atasat ecia D nil M Sakellaiopulo tar, Milan honstantinox ici secretai leg itie, vice consul lcgatie Emil Hrisakis, on J II Beck Suedia D mi secretai de -colonel Botza pi etar de coloFi i is militai nel Axel G von Arbin, atasat ia D nil Anton de Magyai e, adjutant al , ( consihei de legatie, Bela de S7entu militai de legatie, conte al doi D Louis Takacs , consiliei legasoci etal de Je in nle, i de le D nu Emil Ott, con gatie, Ccaky, al doilea silier Jan I Ha-velka, secretai de legatie No cl I, de Italia D nil Guiseppe ona, sck secretar de legatue cl I, etar de conte Anto Nemecek, secretai de legatie cl II, mo Cantom ca, al doilea e ata ester -colonel de ancisco Jacomom, at , , atasat ico comercial ata5at de legatie, colonel D Numan Bei Mene, maum Pelle Baffigi, atasat pu un-secretai , hudret Bei, al M Mateucci, ata5at naval, doilea seci etai colonel Seifeddin di A Paleam, atasat comercial militai D-nn Akio pum Bei,
DATORIILE ALIATILOR FATA DE ANGLIA totalul, la data 1925, al datoi nlor Anglia, ahate
Poi
a fost
comumcat in Camera Comunelm de d Churchill
Franta Italia Serbia
000 000 000 000
22 000 000 21 400 000 000 000 300 000 000
mai sus, sunt cu In cifi ele prinse cum a Atat d Chur at it caputalui ile si doben 711e
www.dacoromanica.ro
241
I
MONETELE
L
MEDALHLE DE VICTOR N POPP
MON ETELE Di eptul de a b ite monete nu_l acestei autonomu dieptul de a condecoratlum dieptul de a u exeicitau de mult Dommtorn te monete nationale Din secolul al In cabinetul numismatic al Acaromane se un haos demiei Romane se atlau mainte de monetar, , tot felul de monete sti
(astäzi sunt la Moscova) mai multe monete bátute acestui Dommtor cum ne spune iegietatul Nu cunoastem In numis_ memblu ononfic al s au aceste monete, mci m iomane, academicianul Dr baza este cert studiu Priin al Cuza viola Turcia de de fata unui fapt bätand romane, o maie a ceste monete n atunci Tui pe monetele avut piotesteze din toate chiai de Impdtatul rnult departate ca vecme, Dommtorul adesea mancate, bortilite de.. lrancezilor Napoleon al mbea mult Romani Tot Cuzamate, nu chiai calpe, de te oda a atium cum de mat Ai ce avem fi in prezent a in ,dai le 1860 de a monete po5ta era in de due de aigint de dupa Mihalache Sturd7a e de Moldova G Bibescu 150 000 000 fiancez, el fi In acest se ar mtrase In tiatative guveinul mment contiola fiancez se ajunsese chiai la for baniloi ce aveau curs in mularea unui contiact In aceasta. au facut mai multe ia din Paiis, tiebuia e de De act la In secolul XIX-
culau cam 75 specn de monete
monete
s t se
monetei nu eia departe
cum ne spune nos d N boiga, unitatea
Domnul Constantin Moisil
ul numismat, ne spune in al de moneta aigint, studiu Ion C de a bate 5 fianci urma 5 giase de ca- me de aigint S ar bátut pmese de a din a 2-a ju20 iomâni a eaculut al XIX-lea , dar ie de65cate milloane, piese de argint ienunte din tiebuit de cate 5, 2, 1 Y români (30 puteiea nu le piese de de 10 netar Dommtmul rea
dreptului
5, 2
1
a
Moldova
e
(5 muhoane)
pentiu baterea cestoi monete s au executat de cunoscutul numismat z LongDesemnutile
eu5it sä asiguie pener conseivatmul de fatä de puo situatie repiezentau pe din Paris a cdutat pun toate o parte sterna ce-i stäteau la dispozimonetei o tie sä afirme totul tara este de spice de giau de De sigur a au impedicat incheierea Dintie aceste mai ales din Pamenite dea expiesue contractului 16
www.dacoromanica.ro
ARGUS
242
Rs PRINCIPATELE-UNITE ciru batei ea acestor monete, dar toate acestea Cuza-Voda a culai ) SUTIMI 1864 camp) persistat dormta de a bate impi ejunete Astfel C (jos) ränle ni a fost Mtute s au pastrat dela el o serie de monete
de 5 sutimi
de
1864
Paris
cu data
fost confectionate in in te
Ele
ca exemplaie de Constantin ne spune n au fost puse culatiune D1
In anul
Monetele au fost de apogeu al
Cuza,
sä se impue strämätätii pnn lovitura
cand
la 2 Mai 1864, in face
tiresti Iatti. cum se
ea
lat lineare gmale manäsArama 25 min taiamloi peste ani, la
ma
moneta lui
Cuza-Vodä Av
Domnitorului in ofil ta lineal e
intul unte de
tut fi puse
e
1867
sub
ol I, se bat cu con
ul
nete
I
cercui
primele mo au pu-
cii culatie
e sti
monetele
MEDALIILE ea
Introducere
act al
Muntema infäptuit bun pr lej de anul 1859, a fost manifestare penti u amatorn de medaln in 1857, cu ocazia desbatenasupra n anunle alul hoc s a propus de cätre Moldova
o medalie, se comemoreze sedintele din 7
Tell
in votat
in
a treia
alegeni lui ca al Pi incipatelor-Unite medalistica s a nuat in 1862 s cursul dommei lui ea b itut o rnedahe
Curti de
a
asemenea o medalie
penti u comemoi 9 Oc- lului de copn orfani,
cele doua divanun
a
unite
mcipatelor
In
Elena, sotia lui Cuza \
de
-tinut 1864 -a
1863
se mi
de aigint, difente e ime ecunostmta de Domn din divanun de Stat, can au a se ofen membnloi din comisiunea inter_ la o
medalie de aur
legendá
fianceza,
nationala, aveau suprave- acte gheze mersul Costache congresulur din Pans
ca Mih Negri N
etulescu
multe medalii in onol-
nntele Prmnpatelor rea loi In anul 1858 se bat in Muntenia In am a bätut ea Mipentru u intemeierea senalului, pre a spitalului cum tropoliei din diversele Colentina a a din
Sf
u
de Cuza
(Dexotament
Stelua u e In anul 1859 luptele dau e la alte In anul ea actiunn s au in o de medahr una b la patnotice a camiacamrlor V Stui d- scop de a fi date ca za Anastase Panu, a doua pentru icole industriale e in timp ai ea descludei u ca s u
www.dacoromanica.ro
243
Medalule expontulor regionale
ne o
agricole industuale, ce Ideea de a se toate regionale Romania se datoieste sunt a se mstitui mai detele miei impi urmátoai e In adeviir au inceput In anul 1861 urma sä se pentiu de astfel de o expozitie Londia toate judetele, intre atunci cunoscutul nostru economist de comisiunea din acel timp, D P Martian, a e- punerile facute aceasta, cari au a ca tara noastrá se mis probat de Consihul de mmistri manifesteze piodusele sale Februarie 1863, era giicole industriale Se medahile ce urmau a pentiu a deci pregatirile se da ca premn se avea un pavilion sepaiat, Medalnle sä se determine a se cahtate de lurcia, da pentiu hecare judet, numai c cereale tiei me guvernut ca nu medalii penmanifestmea Romamei ca stat se- dahi, pentru vite medaln, dai at, ci ca parte din impeaceasta se numal sub al iul tuicesc nostii conditia obiectul situatie astlui fel au ienuntat de a mal participa pus, prin calitatea distms, do din I ondia la bandirea
avea prestigml ce li se conseive eauu intr un tiebue Tiebue spunem, Analele ecoacest fel a oiganizat 1862,
compensarea acestoi piei_
,
- zice I M
interesqnt aiticol din nomice Vla5ca dai nu sub austi un jurnal al Consiliului de mi ministerului de agncultma aprobat de M S Domnitmul se decide a se infiinta anul 1863 ci sub a celui de interne Numai aceea ministerul agiicultuin capitala Bucuiesti, ocazia a luat sarcina de a organiza el Mo5ilor, o nationali iegionale acest de industne, ial fonmai intai un iegulament ile tiebuincioase pentru institu- a a fost piomulgat Iume 1863 tia acestei se In acest iegulament se pievedea in bugetul acelui an de d minisca impartirea piemulor se face u al comertulm de piefectul judetului, anumi publice aceste premn
solemmtate,
fu
de
consta in
51
ea acestei binefacatoare
ticolele
insti_
urrnátoaiele
itoai e
la
prernii
trt Ministei ul iculturn luci publice pu un camp pe care comatului ne la dispozitia juimlui 9 putea epui ta mai aigint 20 de pentru ca de uima acestei decinuni se voi s a instituit de o comisie ita de membri cu cuno5tinti tium,
agiicole
se
onduce afacerile Mosilor,
T
de a
t
in minutul cand ne ocu athim a pozitiunea ce eta a se face acest an Taigul Mosilor, cdci publice a de a omite suma ce afectrise in oectul bugetului pentru icestei Cu toate acestea ne mai. rdm pentiu
o
iloi
de
nu s de a tine vre o paitea industriala proprm
cqre
edactarea
p im
5f
se voi pentru paitea a expozitlei
t
se vor 4rt
nu se pot merite a fi
medalnle din lipsa de pioducte ce vor nisterului li
bine-
o
o3
Dintie medalnle de 12 pentiu partea 8 pentru cea jurml va gasi de
o
toate e
medahile
se vor mapoia
- Fxpositoriloi de ham
www.dacoromanica.ro
pe
se
a ho
244
de
u
-
aj
01
se
in
01
ea
his
ttmpul
it fondu-
lu
e
Giurgiu
maiocului
Desi
s au putut d te
multe luciun nu cmii
fusc
de 17
a constatat
hot Bucui
bustul st mgi
in pi ofil spi e ma
od
u capul gol
alcne (Fig
al de
singui A
2)
in
o
medalia
iptul
0
u
FAlticem leg
de
nume
Cat
de
ele sum de doua
im a f
unul
de
u
u cele
altul
le disti
a
la
se
le
de
nisterului nu
e
singut -
de se de cal Medalnle b aute pcntiu toate tip eimta pe
unindu se
locul proces
doua
din
2
pl
tat
e medalnle p at
una
milesimul 1863 dec
In
la
ti
oculut
de
s
oca/la
I
bitut
u de
milesimul 18M au
de jui gint u p a
dc
n au fast u
lu
dc
un un
jui
o
coroan
deco bei bec, la
de bou stan jos cu
cal,
snopi de gi
,
I
lit
e ipta un
u-
I
ilta la a
nnul
msa
e
o
oina este
iotunde In eiinta o eel c din un u bin de (el din t in de jos un stup albine de pe s u se
pe
(IL
www.dacoromanica.ro
1864
medilnle din
1865
do
au fost
245 I cu tipaiele din 1864 schim TN BUCL bandu se numai milesunul I Deasernenea toate au pe maiginea bustului, numele o-
M iiimea loi
doua
de 38-59 mm
aigmt,
bi ce
au
constatd, ci s au batut in tot
opt medaln de
anume
anul 1864
tu
moani de
ti sus cu un u un
I
de
un plug
(Fig 2
de gi
de
tui
de
3 lap expozitia de
iculturä
4
de agi
industiie tui
de agiicul
Bucureqtz,
mdusti
2
de hoi ticultm
Ils
du
bustuluti
I
J
de
de
ie se
de mai gmea
RI
ONORE SI I TUREI Coi
astfel Av AI FX I, CIPELF ROM 1864 (sau Dommtorulm
bustului A
I PLIN
gol
nei los
3
gol
de pi
astfel kv AT CIPELE ROMANII
industrie 4
de
s 2) Medalnle I icultui picultu
Bustul Dornnitoi
In anul tui
ION
J
(lin Vien
au fost
te Dm
RI
bit
legend3 de
de I
IN BUCL legind
IND1
pe
un/e
mdui
4
eel de sus o din (lin st inga un stiugure eel de jos un stup (Fig 3) jos
Amintesc,
www.dacoromanica.ro
de ale
243
ului ziu din Bucui esti
pnale ului
au fost rebauite dalie comemoi
oate au indicat numele
Medalule pentru Intie lui
ne
Suatului o
instutullum
e se Av AI
(25
de
onz aunt, I
incipateloi -Unite Rs FA CASATIUNL A
PRINC UNITE ROMANL Cump
sul na
o se
s a batut
Nu putem spune
medahe a it_o, comemoreaza nu mci o semn unele sau 2 Medalia Azilului Elena emganwate de ele Donin (1862) Sotia lui Cu7a impol tanta acestei Se s a distins mai ales in eputul acte capitale ce s au iealizat In cai e istigat sul randul bile simpatii to ite so institutn loi au dat nasteie ciale noi sau au impus imiarea unei Cu e openesc a 7ma de 12 1862 1 echi spotalele din Bucuresti Doam In aceste ea catoi fost institutn s au batut mulalii come na Elena de modul cum e penti u itatea loi copin fani micul ontea/a e cele mai e-I doctorul esante monumente ale medahsti-
Cotiocem Infoimata de o te de nu puteau gäsi e acesta, do te de sum ti acestei institutium dela tul pentiu mgi ea conti - un Focsaini a functionat la de e ceput - la Bucui esti a doua chiai a doua 71 o scnsoare Doamna ea N pun ai senalului din din caseta esti e
Ele sunt
numar
de aminteste incipateloi de a Unite a fost ocazia
ti
-
sa 1000 galbeni pentiu timp doieste conventia din Pans (1857) se mgi unde si poat stabilea intie altele, ca a cat multi rice un inceput de ea ,Doresc tot dinadinsul Muntema Moldova, ea - ca fundamentele unui se o Cuite de Ca tiu am sediul a fi insist si fie la Dupa ce s a ce cut ea lui costita de lui Cu7a ca domn In ambele na Palatului Coti oceni Cu clupul ioai u- acesta tine ea sub ochn a infuntat la pe in comi si In la care propui vinta adese re 1862 acest an a 7ervandu ea a a acestui stabili color faptul ale ment, voi ingripule gerea lui a fost de a s inului famibei putei ea su7ei si de celelalte de e au fost de crud opene, si a putut scrisoai e a erne7e de acum mamte Oficial e smgui minister un smgur paila pri domnesc No 303 ale ment tani me , Art o mie galbeni natui a acestm se a ebumta cumpi a fost ea pun ea Curtii de noua ea Pre.sedmtelui Consilmlui tapt ce s eah7at in Cu a Ministru Intru a tut o mica me Art 2 a711 al inilor se
www.dacoromanica.ro
247
a cládi pe de langá i la la T tul numele la Piatra la patroanel sale Elena Doamna Neamt dai ele au devenit and ile au s re 1860 In la 20 luhe s mstituit un de al genet alul escu a comitet de 12 doamne sub infiinteze un adune modem in tia Doamnei Elena, ca in acest scop de o pai imis ofi29 a pus piatta fundamentalä a nou- teli in Belgia modul lui solemnitite deosebitA de e a mstitutillor de a e amintirea evemment est de altá pen s a bätut
Paris de catre
o medalie de
altele
e
de 51 mm in diametru astfel (Fig ASII LL
PENTRU COPII PH 'NI edei
ea
R
(unele
ul
se in
ea ai
ti u
din Dealul e nu
a
nele
4)
In
a
o
a dec it tui-
ti dorrnie-,ti 1862 incepu otehm iai
aisenalul indu se cu
1863 se
proiectului de pi lu el h maigi iduse din DE L EMPE
u
ilic
a
pi
comemoi
4
I
I
eiinta pe sub ea sterna este legenda ARME Pe ieveis
1b62
)
29
SOCI I ALLSS
ION
ea
DE INTERNE D NICU LAE CRLTLLESCU Sterna patelor Unite Romane 3
(1863)
i
lai
urmäMA
ARME A ROMA FONDATA IN TIMPUL DOM ALEXANDRU
I
I
MINISTRD DE RESBEL GE FMAN FI ORES U ANUL 1b63 LUNA nu a
Odata
armatei nationale in ma Regula Oi ganic-caci mainte, sub nu existau te nationale in Muntenia mci ruhu, se pare
-a
in nevoia de atehet e penti u fabricarea
a materialului de pirotelime pentru repal ea nriterialului de a ti isuliloi ai matei amenajat Para la 1862
fost
ea
Paris
medalie a
de tistul Caque acolo langa
de bronz, e au fost numeioase au alua aurite wigintate (Fig 5)
www.dacoromanica.ro
ARGLS
248
Cuza
Medalule
de medaliile desmise mai
In
e
nuluz C Negri pentru sus, cari pot considerate ca inehinate au mai in timpul a bunurtlor exernplul acestui as b cestui Dommtor, un numi destul tut Tumu Mägmele de mare de medalii de catie medaln una pentru Negii coiporatu pentiu Cu_ hogälmceanu a pen it sii N Cietulescu olaboi atoi fati o Astfel med pe caie tru Cuza judetului
1863 judetul
pe
legenda nu pe s
pen- rasului. sterna
e
de
legenda Districtul sub ce a pentru mei Sale Alexandiu loan I Sa Dommtorul Ilexandru loan restauratorul ep ca al principatelor asupra bunurilot dne la Constantinopole A fost nattonale [apt al avat6 Stern la Paiis a m entene
tut in Un alt judet, a bitut o medahe pentru M cel mal de iatoi al lui Cu7a Ea e pe legenda
o
identica Ware
or 1864
(emi M
In
intr o coroinA u a
eplor cugeti pm loan I
la 2
[apt
s 21
Ddmbovqa Domnului M panu de interne pe Merit
1864
1864
legenda
apte
pat orul ( Innate
4
Cietulescu ai
eD
Main
u
ul 1864
primul a e Comei al comemorere pe batá o a tmut el al lui a R pentru C Negii Acesta 1863 o foarte pe la cu medalie onoarea lui pe medalia R Costache Negli pentru activitatea Sirit legenda o depusese ( aie pe tot Inchinate hustul zu pe Stein '
www.dacoromanica.ro
de a
min
dou
amintim o gone de medabi call nu Muntenia st s decat ea putine exem dup a fi fost rrioartea lui din ca, e pe au fost ca falsifinte sau ice cal Romania Una din acestea este puneie
medalia ,
este sci tin
d Dr G
blicat misrnatice
Alta a
tdnd
repi
rnateloi
pe
de
t
1
Linn ea du
imp ei
jos
mea
medahe
pe
le
a dan
este
o
t
pe e
un
Id
a dovedit_o ticolul pu
ereanu me
pe Cu7a
Nu 2
de cul
stemele
pe
tot din
(sic) la feiume
tea
DE DEPOZITE DIN ROMANIA BUCURESTI - STRADA BURSEJ, No 2 Capital statutar Lei 100 000 000 - Prima
30 000 000
de
C G Mironescu, Armin Hodler, Charles Arbenz, Zurich, F Blumer, Eugen Lzell, Dr Rudolf Sebastian Moruzzi, F Staeger-Hanescu
Face once
de bancá
Acord, credite curent , sconteaza efecte de depuneri spre fructihcare libereaza carnete de economie Executa ordme de bursa Servicm de privitor la relatium comereiale româno-elvettene ti Swissdepot Telefon 7 55
a
ZIARUL
GUS
ZIAR APARE IN
8,10, 20, si 24
ORGAN ECONOMIC COMERT, INDUSTRIE, AGRICULTURA, STA
www.dacoromanica.ro
e
a med-th
MAGAZINELE GENERALE DIN
&
I I
SOC IN NUME COLECTIV
COLONIALE
DROGURI EN GROS
REPREZENTANTA UZINELOR FORD" DEPOZITUL FABRICELOR INDIGENE
CONSIGNATIUNI, COMISION AVANSURI ASUPRA MARFEI
INTREPOZITARI
32
ANGLO-ROMANA DE ASIGURARI
SOGIETATE
IN BUCURE$TI
I
VICTORIEI 98 - Telefon 67 65 CAPITAL SOCIAL DEPLIN LEI 15 000 000 CU PARTIC1PAREA SOCIETAT1LOR
COMMERCIAL UNION" ASSURANCE I THE EXCESS" INSURANCE COMPANY LTD AMBELE LA LONDRA, CARI SUNT REASIGURATORII
COMPANY LTD
SOCIETATEI BRITANIA"
CARI DISPUN DE FONDURI DE PESTE 50 MILIARDE
www.dacoromanica.ro
.
b,
P
'
..'
.
.
.
www.dacoromanica.ro
252
M Indust'
tetale
Capital autorizat Lei 25
Lei 20 000
Adresa
I I
BIROU IN
Fabrici In
Brasov Valea Uälugäreasca
CHIMICA-BUCURESTI"
once cantitate
de calitatea cea mai buna
ir 22°
t
fof
pi
di
it
i
it
r
i
ir
i
ni
,
1
i
Pentru comenzi i B U C U R E T - Strada
a se
Câmpmeanu No 4 0000
BANCA MOLDOVA SOCIETATE ANONIMA CAPITAL
7
REZERVE LEI 100 000 CENTRALA
-
SUCURSALE
Cetatea Leova ANTREPOZITE
(Ackerman) Tighina Roman
AGENTIE TELEGRARE
1
MOLDOBANCA
ORICE OPERATIUNI DE SECTIE
Märfun
DE
comision) 578
www.dacoromanica.ro
ARB1TRAJUL IN apil este prima de care au apärut tnbunalele dela barbane la
puten proprn Trecerea a Jost insemnald se
din
penttu
Ultima adunare a Societatn N dupa se renuntase la violenta indidreptul celui mai tare mcheiata prin adoptarea proto- viduala In dreptul international recursul la colului de arbitraj obligator pentru arbitraj cazuri de conflicte apare conflictele ce se pot din cele mai timpuri State a readus la ordmea zilei pro- de groaz blema deslegarei fara recurs la arme ale istoriel probabil odata pagubele la de caracter omenirii de suferintele a tuturor razboawle Intre care dau international pacifism legatura intima se pierde Ce arbitrajul propriu zis toata lumea din practica vietli in noaptea vremurilor Arbitrajul recursul foarte des ce se ternational ne apare astfel caun comtace la judecata arbitrului arbi- pliment imediat al pacifismului ca un pentru evitarea grozavnlor
trilor m locul proceselor interminabile dintre parti
In dreptul prwat n raporturile tre arbitraml este o procedura rapida de judecata toate procesele ce se ivesc inlocuind procedura nara inaintea tribunalelor care dureaza prea mult enorm In dreptul international mai precis in dintre State arbitrajul este tr adevar o procedura rapida
Evident ca dela primele incercari arbitraj pana la organismul perfectionat se pregateste abia prin sfortarile Societatii Natiunilor este o distanta egala parcursa arbitrajul privat judecata batranilor
dar spre deosebire de ceeace se in dreptul prnat el constituie o procedura un mijloc deosebit de procedura obisnuita
tinua zilele noastre sa fie un ideal nerealizat nu va lipsit de actualitate sa vedem cateva interes
cifica pentru aplanarea
pana la puterea judecatoreasca organizata astazi in societate zata
justitia internationala con-
momente mai importante straveche pentru lichidarea conflicte- arbitrajului nitre popoare
loi dintre popoare care este
Arbitrajul
antichitate
apare ca o procedura Cele mai caracteristice cazuri de exceptionala pentru aplariarea conflic- bitraj le gasim din antichitatea telor dintre ca dintre po- civilizata greaca romana Desi
poare
el nu este
de neobisnuit cum s
de
La Greci, nemtelegerile ivite mtre
doua cetati dintr o paguba sau duse inamtea tribunalului In dreptul privat arbitraml adica care constitmau o adejudecata tertulor stremi de conflict varata Societate a Natiunilor cum am n a fost la inceput decat prima for- spune astazi ingloband laolalta luma de justitie organizata du- mea grecesti pa care au aparut tribunalele cu In relatiumle Internationale dmtre puteri proprn Trecerea dela cetatile grecesti sunt numeroase prede penla facut vederile sau arbitraml batramlor sau aplanarea pacifica a diferendelo, din societatile primitive
recurgea pentru judecata
la
se
De pilda tratatul de alianta dintrc
certurdor Argos
Lacedemona cuprindea o
www.dacoromanica.ro
254
obligandu-se umtatea morala a sanul de partile, la cas de conflict re- biserica, umtate sfáramatd prin pra, obiceiul strámosilor la busirea roman invaziuuza
Judecata unei cetati neutre barbare vedem deseori cazuri de arbitraj, mtre capetele mcoronate suIstoria a Greciei este religios al lude arbitrate date in cearta puse dintre Meganeni pentru mu medievale mai vestit caz Salamma, difedin rendul de dmtre orasele tesa- este arbitrajul Melitea
Pera,
cer-
care Papa
1493
VI
deslega cearta dintre Portughezi pe tema stäpanirilor ros Naxos, lui Temisde curand tode intre Connt Corcyra, sfar- tive in trägand celebrul diferend dmtre imaginará de Priena Samos judecat de mteleptul frontiera intre ele Un arbitraj foarte cautat alaturi dar redeschis la difente de al gasun ultenoare in aplanat defmitiv tot arbitrajul neutnlor tocmai la anul 138 hotärarile corpurilor constituite de Universitätilor itahene din Pea H cand s au rosrusa Bologna Padua n tit sub autoritatea Romanilor apelul pártilor litigante la jurisconGreciei sultii celebri vremei precum a lost Cat puterrucd era ideia de patru avocati in reinbitraj printre Greci putem deduce din Alciat sau Fr njudecata istonc Thucydide telegerea din 1546 dintre care socoteste drept crimä faptul de pare a fi epoca in spea trata ca dusman pe ce sa cial favorabila arbitrajului se dupa cum sfaramarea statului antide lauda pe Pericle sa tic deci vechiului conla judecatá arbitrald in cept de suveranitate coincide de a evita rasboml peloponesiac crescandä a bisericit La Romani ideia aceasta pare fi fluenta morale a omeniri fost chiar daca prefe- refacerea autoritatea Recursul la arrau pe arbitrii conflictele sub este mat mult decat altora Pompei a numit arbitri intr un bitrajul un recurs consimtit este ceva ne conflict de granita dintre decurgand din comandamentele meni citeaza o sentintá ar cesar umamtare ale religiei crestine in neintelegerile Romanilor pa apelul la judecata jurisconiar vede chiar accentuaterventia colegului feciahlor la declacaracterului al arbitr ijuratia solemna de rasboi de catre Ro- rea rezolvirn prus a nemani o ultima incercare de a evita lui de ordin international varsarea de prmtr un Cazuri de arbitraj la popoarele Absolutismul monarhic tichitatit se acela al citeaza reforma stingheresc lui Cyrus care a recurs la
turilor religmase dintre
conflictul ce desvoltarea arbitrajului avut dupa CartagiPermadet de a arbitrajuka nezii prefera mdecata u urmeaza declinul cand bitrala conflictele regele se refac odatá constituirea manlor State urmare renasterea de suveranitate In Evul mediu de acest element politic, regele
La popoarele barbare din Evul
zilor
forma religioasa atmge prestigiul Paoferta de arbitraj a recursul la conducatorul din Lombarzi spre a se evita Roma al crestmatatii diferendele internationale de a fi o so-
Intre regu Scandinavi Magnus
nut apoi rani arbitraJul
dot
Dar de nu
necesara viata
Epoca
revo-
natura monarhicd inlocuind pretutindeni absolutisce suprematia morala a Papei prin forma constitutionalä concepca suprem al crestinatatii reface tul suveranitatu perde ceva din ri-
www.dacoromanica.ro
255
se accentw izá difentele State se desleaga in sanul Consilmlui federal mare impulstune capáta de Renasterea arbitrajului international propnu zis clauza compromisorie Jay, sugeshunea la 1842 pentru introducerea clauzet Nouile forme de wata tratate Potnvit htica parlamentará desvoltá constient compromisorti in masse dormta de a evita, pe cat cestei clauze la mceput prevazuta generalizatä pana a fi se poate ca pentru pres toate tradeslegarea conflictelor Internationale astazi presupusa aproape once neintelerenaste viata sub tatele aphforme tendinte de perfec- gere iscatä din mterpretarea carea acestor acte Internationale intre tionare semnatare se va aplana am sa stabilim un punct la arbitn de plecare o data fixa noua In sprinnul sugestiei s a proepocá de desvoltare a ternational, apoi fara mdoiala ca ar dus la 1873 celebra motiune a Camerei italiene votata dupa propunerea matrebut incepem cu celebrul cas Mancini care guvernul 1794 intre Statele-Unite dife era invitut sä insereze clauza rendul de frontiera pe raului compromisone in toate tratatele Sainte-Croix Canada Luand acest celebru ca conventiunile Internationale ale acelut punct de plecare, trebue sa adaugam Stat Generalizarea acestei clauze din conperfecttoimediat ca desvoltarea a narea arbitrajului pentru deslegarea ventiunile de astazi chiar de departe conflictelor Internationale se datoreste mers tratatele politice de pace instituesc mai ales popoarelor anglo-saxone giditatea antica
sub forma suveranitatli
arbitrale mixte pentru urmaton numarul cazunlor tribunal creste repede aproape decarea diferendelor rezultand din totdeauna gasim din pärtile plicarea sau Interpretarea de catre rti care recurg la arbitnlor era republica nord-asau Spre arbitrajul obligator Trecem peste alte multe cazun ceCongresul pacit Viena (1815) lebre de ca intre face de asemenea o frecventa aplicare Statele Unite al Curtei de pentru chestiunile de a Casatie din Paris intre Franta portanta secundara ce nu fuseserä caragua al marelut internationalist rus zolvite prin actul final neintelegerile de Martens intre Olanda Te- etc etc pentru a ne dintre cantoanele elvetiene Un asussin matene vamala soarta pra clauzei compromisorn a de suarti din datornle lut caracter dat arbitramlui prin cesiunea de Bouillon, etc sta de ar- Un exemplu practic va inlesm Cele mai numeroase vre- gerea chestiunti din Europa le gasim mea aceasta mai ales conventia matitlor pnvitoare la daunele de ras1874 care cuprinde in art pentru a caror lichidare evident 16 obligatia generala pentru ca nu se putea recurge din nou la nataru de a se supune arbiforta armelor Caractenstica acestui in once diferend s ar naste din moment istonc matene de arbitraj interpretarea sau aplicarea o regasirn in oarecare masura astazi Cu cuvinte clauza dupa o confennta de pace mai mare promisone ridicatá la mare decat congresul de Viena prin motiunca Camerei din Tot un gäsim in sanul con- nul precedent este isa federatim germanice unde neintelege- ta de toate statele semnatare ale In
de
dintre
suverani
conventiuni Internationale
de
era cea sa fie rezolvite institutia austrecare, la nevoe Dar din art 16 al mai cuitä printr o Curte arbitrala conform rezultä ceva foarte important obligadeciziei din 1834 1866 a tuturor semnatanlor unitatea germanica facand un de a se supune arbitrate mare pas nte dintre urmare sub forma de clau,a
www.dacoromanica.ro
256
compromisorie arbitraml in 1cc sa fie o procedura strict limitata specifica dela cas la cas facultativa depinzand de asentimentul al in conflict devine de odata o procedura generala obligatorie pentru anumite cazuri de conflict
in conflictele dintre State este consacrat dupa tratatul din Bogota manifestarea impozanta a conferintei
din pan-americane dela 1889 proclama principiu funda mental in dreptul international
ce s ar ivi in
concretizare in acest sens unica indata ce un asemenea conflict, pana astazi in lume, gasim in Conprevazut clauza compromisorie s a stitutia Braziliet care stabqeste obhpartile sunt obligate sa recurga de recurs la arbitraj in toate la procedura pacifica a arbitrajului diferendele Internationale, de s au legat contractual dela a se ajunge la rasboi inceput
prin urmare nu mai pot
recurge la intrebuintarea forte! adica Conferintele de pace dela Haga de pace prima mai pot face smgure dreptate, In dela Haga din 1899 stabilind textul prin rasboi trecerea dela arbitrajul fa- conventiei Internationale pentru cultativ la cal obligator se face foarte narea prin mijloace pacifice a lesne prin clauza compromisorie care rendelor dintre State a incercat, fara se desvolta in se gerieralizeaza succes sa duca mai departe problema masura mcat in locul unei simple clau- arbitrajulm obligator ze dmtr un tratat de comert sau de naIdeea obligativitatti a vigatie avem tratate de arGermaniet a obligator
intre doua sau mai Statelor care au secondat-o in sanul confermtelor dela Haga atat la 1899 cat la 1907 Tot ce a putut face - nimic in plus peste ce realizase pana
multe state pentru anumite categorn de conflicte ori pentru toate fara nici o exceptie Nu-i sa intram aci in amanunte asupra diferitelor formule de exceptie dela clauza generala de obli-
-a
internat conventia votata de gator intre State Vom mentiona to- prima conferinta art 40 netusi ca la 1880 se realizeaza pentru modificat in a doua conferinta de prima oara ceeace parea pace care spune urmatoarele practica
textul art
19
se inchee celebrul tratat dela Bogota Independent de tratatele generale de arbitraj obligator intre republicele sau particulare care shpuleaza in preColumbia Chile pentru absolut toate zent obligatia recursului la arbitraj conflictele fara o exceptie ce ar pentru puterile semnatare aceste ivi intre ele rezerva libertatea sa In ami urmatori pract ca fie fie dupa ratificarea actula arbitraj obligator intre State se de fata acorduri now sau generalizeaza n Europa desi se particulare cu scopul de a extmde mentine exceptarea unor anumite ca- arbitrajul la toate cazurile pe care ele de conflicte - zise polit ce vor socoti posibil sa &-le supuna spre deosebire de cele strict Cu tot insuccesul aparent al ridice dela Haga numarul tratatelor In fond cele mai grave conflicte de arbitraj obhgatoriu State capabile la deslantuirea ras- creste intr-o masura neobisnuita chiar boaelor fund cele politice in care sunt in Europa mai ales dupa intere- dintre Anglia animate onoarea nationala Franta la sele vitale ale Statelor este evident 1903 care, prin exceptule prevazute ca generalizarea arbitramlui obliga- a servit ca model de imitat celorlalte tor exceptule de mai sus State europene semna prea mare lucru cauza La pacea pacii Cat priveste conflictele dice propriu zise nascute din interRepetam ce am mai spus exceptia pretarea sau aplicarea unor dela arbitraml obligator a in care se arbitrilor un text pende caracter politic s a mentinut tru a aprecia pretentiile parfilor este gravitatea acestei excepti evident ca acestea nu stint cele mai facut dovada la 1914 cu prilajul ca rareori rasboaele pot Isbucrurit rasboiulu mondial Intreaga grave isbucni pe urma de tratate de arbitraj obliDar principtul arbitramlui obligator gator pentru conflictele juridice a
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
257
servit la de 1914 ce rezulta din pact, intrucat, precum am spus accentuam din nou, tocmai este instituirea procedurit de aplanare prin conflictele , politice sunt acelea care pacifica a conflictelor
duc la Conferinta pacu din 1919 n a dräsnit sa treaca peste distinctia sica dintre conflictele cele ingloband prin pactul Sociea de nare pacifica toate fara o exceptle Caci art 13 din pact
precizeaza obligatia de recurs la arnumai pentru diferendele ce sunt
parerea partilor de naturä , conflict sa primeasca o deslegare ar bitrala precedentul art 12 face distinctia neta dintre cele doua cat recurs pentru aplanarea pacifica a diferendelor cand obligatia membrilor de a recurge toate ocaziumle fie la procedarea arbitrajulut
recursul la Consiliul S , spre deosebire de arbitrajul care este propriu
deslegarit conflictelor juridice Pact% prevede in mod general de a recurge anurntte termene la o procedura de pentru tarea rasboiului desi calea spre acesta ramane deschisa epuizarea loacelor stabilite in pact In sfarsit, aceasta din pentru rasboi a ultima
adunare a S N dela Geneva sa fie Protocolul de
prinde tocmai cadrul pentru stergerea flictele jundice
obligator cu-
elementele dintre concele politice sco-
pul de a supune judecatu arbitrate
fie la examenul Consiliului toate conflictele Internationale Singurul progres de situatia ND o exceptie
STEAUA
SOCIETATEA ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLULUI
BUCURESTI, B-dul Carol I No 5 Capital social
Lei
värsat
000 000
RAF1NERIA CÂMPINA Capacitate de lucru ca
tone
FABRICA DE ACID SULFURIC
- CAMPINA an
de EXPORT
INSTALATIUNE de REZERVOARE
ORIENT : CONSTANTA-GIURGIU-BUDAPESTA-REGENSBURG REPREZENTANTA PENTRU
FABRICA DE LAZI & BIDOANE - CONSTANTA
Steaua
Agenha Constanhnopole REPREZENTANTA
STEAUA ROMÂNÄ" (British) Ltd Angel Court, Throgmorton Street, London E C 2
Steaua Française, Société Anonyme 280 Boulevard St Germain, Paris (VII e)
CITITI ZILNIC
ORGAN ECONOMIC FINANTE COMERT AGRICULTURA STATISTIOX JUDICIARE etc
INDUSTRIE
17
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
258
SOCIETATE
DE ASIGURARE IN BUCURE*TI
-
1871 -
de Rezerve Diverse
30 000 000
22 731 451 126 372 212 2 306 313
virsat
Lei 181 409 976
Deune plätite
1923
In
119 419 810 555 212 525
Dacia este Societatea cea mai veche mai puternica din persoanele cari o conduc tars Trecutul ei tnsemnatele sale capitalurl dau asigurataor oele mal depline garanta pentru asigurari de In ramurile Transport Viata Accidente Furtun spargere anume In cele prielnice pentru asigurab se dau de la In Bucureati la sediul
Str Wilson No 3 sau la agentale principale din Str Stavropoleos No 15 Pasagiul No 5 In judetele la agentille el din tinuturile urmatoarele Arad Str Ferdinand No Et. la Banca Str I Flondor No 22 No 23 Chi Str Martin la No 34 Cluj Calea Victoriel No 27 Dicio Banca Comerciall Industriala din Vales Oradia Mare Banca la Banca Satu Mare
Banca
Banca
la
BANCA COMERTULUI SOCIETATE STRADA
No
000 000 145 325
CAPITAL SOCIAL
EMIS
Adresa
LOMERTBANCA"
Telefon No 335
FACE TOATE OPERATIUNILE BANCARE
www.dacoromanica.ro
259
DREPT
LEGISLATIE
DIVIZIUNILE
INSTITUTIUNI FUNDAMENTALE de HURMUZ AZNAVORIAN
Viata de al popoaielor a creiat disciphni distmcte de drept, le-am mostemt din dreptul roman Dreptul public di eptul Grupul social ca are mfnute necesare solutium fiecare mdivid in parte raporturi financial e Dreptul public (unpozite) raportuli istrative (functiunea rapoi economice (intreprmderile de chile ferate, navigatia) Grupul social, la randul lui se Imparte grupun pe
ele la iandul loi creiazä noui raportun de urmaie, vom au de Drept le confhcte cu aceste sociale, din numim persoane jundice morale, intre ele sau ele cu indmzu, cevom ajunge la iegulele Dreptului particulan ai unel spie a le rezolva Dreptul Public definitiune mai ne-o ci raportunle de drept, in can Statul apare, nu cu interese ca repiezentant al puterei publice, sa mtenoi, organ de gmernämant mentmând oidmea, organiz md servicule iadicand inipozite etc eptul public, la randul lui, se imparte in mai multe ramun Popoaiele, cand au ajuns la olganizarea eptul de stat, au avut fixeze norme generale fundamentale de conduceie eptul constitutional nu apaie cu regimul constitutional, ci mult se diferentleze sá se pästieze cand oiganele statului incepusei puterea tiaditiei constitutional apaie mult mai taiziu in statelor, al rui mteresele fundamenun echilibiu principal e tale ale statului indnidului E, cum a spus o politica, asigurarea Intr un medm de oidme De numele actului pe care repiezentantn poporului Pact fundamental Adoptarea puncipiului celoi trei puten mdependente sau dente a executnului, legislatorului eo de a nu scopul suprem al Dreptului constitutional Statele moderne sunt caiactenzate egimul imstiativ cu care orgamzeazá serviciile publice Afacerile pe grupul social sau sociale mai judetul, plasa, detasate de stat, cum ai un regim muna, le face particuhnlor, sunt inci edintate, trativ unui coip de functionan, se cu adrnmistratia Acest corp intermediar e numit in mare parte de guvern, iai in parte e electiv se pot loi, legile pe Stat, judet sau mijlocirea justitlei Cáci istratne sunt ele in$ile Adnunistratia pubhc6, consta In executarea geneiale o unitate ale grupului social are la meige din diviiune in divizrune, la Astfel avem Statul, judetul plasa, comuna (judete, comune),
din local cu
De cate
Apoi stabilimentele publice fine stabilimentele de utilitate
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
260
apaie ca
La acest iegim qdministiatn, Dieptul a eptului public care legiloi coipului de functionaii, sanctiunkle in oidinea contencioas m ment
publici,
nolale de lege
de
egula
Dieptul de a pedepsi apaitme giupulm caie inteiesul de a Metoda de
te cu pietale a a diep tului pinat, a cie7ut te Di eptul penal n face din dreptul public Totu5i, la inceput a di eptul de a pedepsi, in forma unei actium pinate in caie inteiesul geneial de n ce
Cummalul putea scape de Dieptul penal ale
sau cet itea nu pedepsit de iudele sau omol din amestecul al sentimenteloi omului In team a sä se a pentiu a s nu
ma sau delictul la dezg In al doilea i pentui ciimmal Societ nesti exaltä viata, ciimmahloi in s e un semn de scA_ deie a i de descurajaie i7olarea in
stinct a celui cale a mmicit o In al eilea r mcl, 51 fnceputul civilizatuloi Dar, cum spuneam, de
a fost singulul sentunent dommint la 7
ca
omenesc ale lui sentimentele de anitate de dintai
sus st
De
coiectivul adus Aceste colectme t in penale presia a custalvat in institutium giatie c'dioia, piimesc crimmali oil de pedeapsA, depse mici apai e ile Astfel au oiginizat stantele atenuante, inuind etent aceste oil de Diept pot mentine in s oameni numai din datontä unor e, de necesrtate qbsolut t de au se mentie un echilibru peifect Inti un stat oiganuat, tiebue ectn eneigie au institu tendmta e sa se puie in tium noui, cliora, un inculpat, poate sá mentie libertatea, anumute de indieptaie, sub contiolul justitiel ougam7ale tipicá o SUSPENDABEA PFDEPSEI, a Legea ewer din 1891 Inculpatul nu de legea se pedeapsi el, celui condamnat msá, in pedeapsa la comitemea unei noui 2 LIBERTATEA CONDITIONATA, e damnat e pus in libettate, condittunea doven de
ea lui in libeitate ce
DIN
3
fizice n
p
fie
la APSA a
o
pedepsei
de
de umanitate in esul it morale Toate pedepsele se dau numele statului fie pedepsit, tiebue se Begulele
se
este a
it
ea unui
inculpat, se cupund in procedula pu nu chetului ictiuni se pun de victima ca sunt peisonalitatea a omulm, nu pot fi puse in färá intul ce actiunea nennoiat, sau calommatul poate a stinge actiunea pubhci, impotrna mintstemului public In once actiune se poate l pentru piejudniul sunurnai pe
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
261
ciima sau delictul
cale nu mai sau a amnistiat
a ales
In penal
eptul se Daca,
o pane delictul, victima poate continua taxa a fi obhgat Inculpatul, achitat de o
sustie pietentimule sale pentru pretentn de parde fond nu mar poate in ce prneste pedeapsa,, instanta de apel niel in
tea
niel repiezentantul Ministei Se poate face apel in singuiä
I
a fdeut apel sau iecui s in Casatie partea pentru daue la intractiumle poin de Ocol Apelul pune
de
se
miscaie
public
penali
i el public prnat Re diplomatice, tialate iegimul atacul dieptul cdiute sub ocupatia etc, sunt atatea can au poate
poll
latiumle dela stat la stat,
dreptul de mentat in
public E
de Di
nu totdeaum se
spunem
sanctiune Liga Nattuniloi, paie Diept care cestoi sanctium, atat in ce provocarea
leguli
e ma
cat
ile
unos
i
numele de Di
cute
d
in ce
morale,
loi
surt ieglementate de Di eptul Stat, nu ca ezentant al puterei
ezentant al sale toate cu principille di eptului at uneon e foaite glen E drept gestiune si Stat putere publica, dai
stai e
ea se i
i
se faci
sunt
speta
dec it
Dieptul pnvat imparte in trei in subdivizium, uncle de a cea mal
Statpot defint
nu
la randul
grupe, ca
a dreptului
at
se foi mand eptul civil
i
0111
asa nsul Mept
e al unei In Di eptul roman, dreptul civil se aplica numai utilwau iegulele din Dreptul locuiton
nilor
gintiloi Romami eau at Di epturt Dieptul civil, astfel cum il p la codificate erau impra5hate nu
cati
ei au Legile
e
se putea da o
civile
in Digeste a eptul oman din de la la 1772, a ldsat un tiatat complet al dreptului in se studia, pe separate, tolte matenile cnile Din acelsti a n iscut Consul al codul civil al lui Napoleon, era, la acea Fondul Un profesor
comun
navea decat 32 de am au pul Codul civil se compune din 36 in Martie 1804, gislatief si de tie 1803 au eptul 36 delegi intr un cod unic numit al onceuloi
2281 de aiticole
a tradus de toate Cele mai multe din ele, au ca Acest cod
nbsein
gi
europene, eu
reguli de la traducerea codului civil Cood loman (4 Decembne 1864) Muntenia Codul Caragea, mtioduse in Codul Calimach
deoselmi locale
Fianta, sub auspicille legilor
a'
de di ept,
in romaneste si la 1817,
codul
www.dacoromanica.ro
din 1811
ea
de mn limba
262
civil s a pus in vigoare la 1 1865 Din cauza acestui fond comun, legislatia europeana, e posibili o nificare a dieptulm pnvat euiopean Codul civil e opei a de a trecutului cu Ideile dommante leNolutiei umanitare egalitare fianceze din de Codului 1789, De aci, urme calacteristice Oiganizalea familiei a pe Astfel, nu mai sunt redactate de preoti, ci de un. ofitei de tele de stare un registru toate actele e conside ca un contract pur In al succesium Codul civil impune un tratament nguros egal Toate eraihnle feodale au dispaiut n fine Codul culatia bununloi, caie a per consohdarea marei buighezu Codul civil nu cuprinde azi intleaga legislatie Matern Legi ultenoare au completat continutul codului modificat fizionomia Insä_si juusprudenta a in a sens and pe alocurea ci eind e macar mentionate Cod de Drept civil, nu Imbogdfzrea Dai, din cauza inceputului moderne, a a se
trata asupia unoi rnatein extiem de interesante Astfel
Perso de
ac-
Peisoanele moiale sau jundice, sunt peisoane fictive, aproape cari au capacitate a peisoanelor fizice de a contiacta, deci de a se obhga, atat cat per jundica, giatie mite fictiunea E o se
poate ajunge o proprietate colectrva, caie autonomia individuale (Plamol) Ele se mai numesc peisoane mile sau stabilimente de utihtate pu sau Toate din conceptiune In piactica, societati anomme sunt peisoane fictive, moiale sau juridice pot sta judecatä, pot contiacta, prin ie loi, e saicina acestor fictium S a criticat conceptiune de fictiune a jundice, ceaita e pur doctimaiä Fapt e Codul a asti importantá pentru roman ne a dat wanele idice propublicata in Monitorul ni 27 din 6 rebruarie 1924 Regulamentul de aplicai e a u persoanele legen dice In Monitorul Oficial ' ni 87 din 19 Api ilie 1924 matene e de lege la noi, pe in e faza contimersa aci de opiietate, propim zis nu e de Desi se i de e monopolul a unei opeie irtistica cat vn aitistice a unei imentiuni industnale Totusi materie cal e constitue unn, unicul element de activ din patrimoniu, a fost cu In au legi speciale la noi a facut iecent o lege cale a glementat uzul acestm diept (Monit oficial Alma68 1923) nahul Aigus, 1924, pag 314) Numele patrommic nu poate fie obiect de propne Propru tate u atunci inimpoiat un nu me comercial El nu e mci cesibil, mci transmisibil A
ceasti matene, in paite, a fost reglementata de o lege a numelui S a stabilit hi acea numele apartine cui prin faptul face paite dinti o familie nu se baza succe slunei la bunun Se tiansmite efectul Pun urmaie, nu sunt opozabile unui mo5tenitor tranzactiumle Deci mmeni nu poate acte de
www.dacoromanica.ro
ire la numele patrommic
a
patrommic
ARGUS
263
oblige pe mostemton, chiar se un fond de cunoscut sub acel nume Utilizarea de cesionar a tiebue se atat e necesar ca chentela de cesiune In confhctul dintre cesionar ace4tia din vor triumfa Emblema e semnul al fond de comert Ea serveste indmdualizeze fondul de comert legea societatile anomme nu pot embleme Emblema devine o ploprietate particulara prin uzagm, chiai registrele de fume ale nu e bunalului Inscrierea are un efect declarativ iai nu atributiv nu cade public, decat e abandonata de comerciantul e a utihzat-o de o abandonare trebuie fie care lase nu e efectul unet forte majore Atata vreme e un cu o nu se poate voibi de domemul public Uzurparea emblemei, e pedepsitä de legea de cea bligat
capteze chentela desflinteze emblema
de o daune pentru faptul de
n a luat o in favoat ea credi Codul tonloi, pentru a olganiza pasivul debitor Un debitor comercial, de ce e pus a tuturor creditonlor fata masei fahmentate, a activului Un debitor civil - datoi poate ori cand un cieditor, dauna frauda drepturilor celorlalti Nimeni poate controla averea gestiunea In ultimul se n civil institutiunea s a propus ca limentului, se eieze, cu alte cuvinte fahmentul civil Sunt au adoptat institutiune, sub foima unei lichidare, entru legea concurso de Spania Austina Deconfitura
legea din 1899, Germania, cu legea Koncurs-Ordnung imperial& 1862, Danemaica cu legea din 1872, Noivegia cu legea din 1899, Elvetia, legea 1899, cu legea Koncurs Ordnung imperial& 1877, la 1898, Anglia, la 1861 procedun dis tincte , pentru , bankrupcy pentru debitoin comei a umficat proceduia falimentulul la 1883, Statele Unite au decat o lege a fahmentului din 1893, civililoi ciantilor In la un al fahmentului pun legea din 1893
Adoptarea fahmentului civil va avea urmaie stabihzai ea cieditului particulat, efectul social moral va consideiabil Nu e permis unui orn, sfideze pe ciediton, numal pentru faptul nu e comerciant Sanctiumle fahmentului, ca piocedui a lui, voi cuminti pe debiton voi asigura pe ciediton Codul civil a stabilit mant, tiansmite de drept propnetatea, mai fie de predate de vanzare fund supuse fiauda era Abia la 1855, cu o lege a olganizat transcrielea, care face opozabila chiai anterior, actul de opnetatea Chiar o de primirea parte a pretului, se poate transame, pe acest fapt de once act de rea a vanzatorului, cale vrea mai altuia, acela donatiunile trebuesc transcnse, ca aporturile imobiliai e Transcrielea nu nunic la vanzare, ea face opozabilA tertiloi de mutatiune de opnetate La tiibunale registie de transituatia a unui scriptium, unde se poate Codul civil n a luat mci o de pubhcitate pentru mobile Aci, pus piesciiptia mstantanee, pe posesie, de once tea unui alt cu titlu mai vechi revendicai e din
www.dacoromanica.ro
264
civila
a eptului pnvat e e un capitol al dreptului
vilá,
Pioceduia Nu e de ajuns1 pue In
dreptul tiebue ca cineva apele, cand e atacat, In fata sau fontiebuiesc iespectate pentru valonficai ea sau Regulele La Romani, pi osunt ieglementate de Pi ocedui a de Di eptul 11 cedma era rndivizibil atiurlea s a fäcut mult fiancez sub I udovic al sub Colbert, mai care unificat procedura In Nu e o necesitate absoluta de a supune aceste reguli unor disciphrii a pane e de fondul dreptului, unele matern au reglementate In codul civil, unde dul dieptului se cu pioceduia Divortul, adoptiunea, absenta, suctesiunile, purgai ea Procedui a noastra, ca cea iä, reforma din 1900, texte can au oi ganuat vecinc
de
pi ocedm
Refereul
pi ocedura
alonfice un diept, introduce acest drept e in pericol din atunci se poate adiesa Pie5edintelui 66 ia o másui pro' nalului, pe cale de repaitine, paná tian5aiea prejudece fondul dreptului in zone, art 66 bis din Piocedura civila, insá fondului Acest diept face paite pre5edintele urmatoaiele conditium ca tribunalul din el competent a i e/oh a cerei ea, fie solicitá ordonanta, sá fie ar mtiodus pe cale piincipali, ca afacei ea fie preludi 51 ncol in sumará, pi ovizone, se pot ite toate probele in de ept comun Pentru solicitatá de la alt Pre5edinte, 01donanta piezidemialá are luciului judecat nici nu se poate o atare autontate la instanta de fond sau
or d
tea
o actiune
e
apel, la completul tribunalului, ca in Casatie, diept de o se art 151 Intreaga atie eo a legmitorului din 1900 la 1900 piocedura giaioasi. eia in roceduri mci o se tseau cateva gritioasa de spetä Ea a olganizata de legiuitoiul din 1900 104 roc Actul lipsa se deosebe5te de cel contencios, e elementul esential al es contradictoi Nu lipsa de de matein mteres de fond o cerere, nu deplaseze o valoai e dmtr un patrimoniu in altul, actul e atios completul tribunalulm e competent ie7olve In conflictele contencioase, cu efect declaiatrv un diept existent in patiimoniu, in baza conflictele gratioase tribunalul atibue cesiunei sau a conventninei diept, el eptul, in viitutea puterei lui imperium' incuvim
in baza unui drept o in de asiguiare, de sechestie de asigui are de urde venituil, de autorirári de a se vinde mobile dotale, de a ndica sume de la Casa de Depunen, sunt alte giatioase, cari nu necesitá o contraziceie a fondului dieptului Aparent numai, se define5te lipsa unui contiadictor dacá vr un mtei es, poate prin apel de cel mteresat In termen de 15 zile de la comunicaie fi art 151 oc civ diept de opozitie deci se In Apel, de luate definitive, in sensul epuizate atac, ele nu se mai pot modifica in mci un Dar ca ce asiguiaie ele paná tian5area fondului piicmei mänui
Dreptul comercial
regulelor de modificarea dela 1808 a merciale, exista un regim unitar al dreptului pnvat
Dreptul comeicial, denvat din statutele italiene, luase XVI o azi, rámanea totusj dieptul civil XVIII a Baza dieptului violarea legei chile, matene comercialá e motiv de casaie
www.dacoromanica.ro
265
vat, azi
o
Ceeace
de
entul e pentru unificai ea cu
e a acestei vimuri de eptul
eptul
i
ept
face din el un drept a
parte, profesional, e fahmentul cambia, teoi probei, , vor adoptate de eptul fuziunea a imetei ea cunosteau o institutie similai Bunua ci posesiunea averei debitoi b9o-889 adjudecator se vindeau unui e incetarea e un Falimentul de mstitutiune pune sub contiolul justniel. activul comerciant ea nu probitorului faht Fahtul de de comel t, atie procedui de prietatea El e numai desezizat de , se conti ea in mod rigui os prezentate, frauda coniventa cu cieditoi facand mai Primul
rezultat al fahmentului e mentmerea a cauzelm de pi
sub
ipoteci), isti atia activului apai tine dela e smdicului falimentului In chipul acesta nimic poate atie din activul nu a ioadei suspecte definite de lege, se toate opei atiumle a dimmuat activul, prin anwijamente fictive chivoce, in reale Cambia e un contract tip comei ticulantatea lui In pun gui siu andosament, din o de consecinte speciale, moneda Cambia du insti ument de edit
titlu formal, in sensul
de
el se
in
el
270 c corn ,
ceste con-
perditium de sunt Data, ea de cambie siu de soaneu sau firma clauza la dm, persoana tiasului a scadentel, a locului semnatura Art 273 hpsa acestor esentiale momentul et cambiei, exclude cahtatea Jurispru efectele speciale ale lipsa numelm sau firrnei denta a stabilit a e se tertru, tmului, e o de Aceasta e, ceeace se numeste in in alb dovedi constitue exceptiuni personale primului beneficial, Celelalte iise, trebuesc dovedite, confoim art c corn , cu de
solutiune
de un altul de it cambia e euvintele bun se adaoge la u suma e se Aceasta e o poate idica ori posesoi al cambiei Inopozabilitatea
ul
obat
personale
t
de
ca
in litere e se
de
cambiet e originalitatea acestui instiument de edit acestui contract nu e bine cunoscut i In un caz nu e Se e a evul fie in dul fie In
Internationale din avantaje u meclamantul comerciant e posibilitatea a pi obei oba testimonvtlä, da e e exceptionala matene civilá, e iegula matene Actul is e cerut mod eu totul exceptional penti u contractul social conti actul I
regulat tmute
industri da
atat
uneon din
comei cianti
ea economica opei in secolul al XIX a, s a creiat o a parte, omogena unitatea chestiunei sociale care la baza legislatia Ea uegulele sale (civil comercial) cat din dreptul public, F
www.dacoromanica.ro
matiune
,RRGUS
266
S au creiat, de catedie speciale la Facultatea de Drept, pentru studiul elementelor disparate a acestei a e de formatiune iecentd, o e mal de studiu, de cat o disciplind comp ir a parte El tinde la interisificalea studiului dieptului privat national, anahza fondului comun legislativ S au catedre la Univeisitate in acest scop a dreptului pnvat Aceastá se de relatiunile de Dreptul interes privat paiticulani apartin diveiselor nationalitdtl Fundamentul lui e teorm nationalitAtei de se de confhcte atrimoniale o unde e nationald In baza principulor cuprinse in el cunoaste strámului dieptul de a valonfica anumite diepturi Cu cele nationale Noumele, ocazie se pot ivi conflicte intie leg& de se pot gási In Dreptul international pentiu solutlunea un e major sau minor, cum legea nationald regle matene Legule de mmáresc pe national pietutindem Forma actelor, e stabiht, se va supune unde redactat, fortä taiä locus In actum, e o stabilitA in discuplina Cea mai mare parte a Dreptului inteinational pnvat fost reglementatá pe cale de conventil inteunatIonale la ca divortul, succesiunea, capacitatea E voiba se reglementeze la fel fahmentul cambia
Comentarii sumare a
legi noui din 1924
legunuri a substantelor , apartm 2 substantelol idma.se la duspoznia rului supiafetei Exploatarea, pe tetenurile statului se face in baza permis special in limitele perimetiu rezervat Acordarea peimisului deci et drept la obtmerea concesiunei Acest permis se gal Se amimite conditium de aptitudme de nu de exploataie se pot transforma in Aceastä lege a transformat natura a dieptului de concesium mobiliar a fácut diept real unobiliar Sondele, anume din drept ca celelalte obiecte ascesorn devin mobile ce concesiumle date de stat, nu se pot lua mäsuri de asiguime de cleditoni concesionarului Pentru celelalte concesium in vigoare t 56 din legea peimite ce de asigurme at a exploatärei cat de idem de Intueaga lege e a personalului technic utihzat de titularh tueprindern trebue anumute conditu de nationalutate partucipale la caputalul investit E o lege cu caractei pionuntat national Persoanele jundice de drept public se pun pentru de lege Societätile existente prevazute de rswinele comeit alte legi vor avea personalitatea poit acelm legi Se disting persoanele de public de acele de diept privat Aceste din urma peisonalutatea o deciziune a tribunalelm, cu o procedurd Tribunalul nu Intiuneste ditiumle cerute de lege, poate supune asociatia sau fondatm la un termen de Inceucare (stagm) cale tmip se poate contuola activutatea asociatiel Ar fi adevärate asociatium de fapt Constutuirea unui fond initial e o conditie esentiald pentiu acoidarea Nu a adoptat sistemul din La noi sa nevom unui mal eficace din partea organelm Persoanele junduce existente sunt supuse la formahtatea la
Articolul 3 acestei legi stabileste se vor supune punei ea In Regunul substantelm
www.dacoromanica.ro
,ARGUS'
267
functioneze pe baza legiloi cari le au creat Ori ce se conconstitutiv trebue a legei Chestiunea specialiformeze dispozitiumloi de mdine tätn e In sensul realizárei scopului persoanei jundice E dar a capacitätei jundice iezultand din teona specialitátei o nuciliul persoanei jundice e la sediul pimcipal al mistiatlunei zolvai ea persoanelor jundice se face prin ietragerea autorizalai a celor nationale, conform 81 Intre ele figui insolabilitatea, drept a dizolvdrei Legea e de un regulament pubhcat in Monitoi ul Oficial ' ele
ficare
a statutelor loi sau a
No 87 din 19 Aprilie 1924
Sunt declarate bunun apele ce produc fortá o servitute generala Se ci folosul statului sau comunei, a apeloi ului fondului Albnle apartin nveranilor Transportul de ne libere pe apele zis, pe celelalte ape se permite cu o e autoi izatie Legea prevede sanctium organe de se aplicare a legei (Ministei publice) Dreptunle gpelor
respecta Lege
Eneigia
de
de
eneigia
a combustibililor, a cárbuniloi, a pácui benzinei, mo 'Ion 143f)24 tonnei, gaz metan, a energlei produse on-ce alt generatoi ce s ar intrebuinta In se vor putea conse anumite conditiurn Tiansmiterea eneigiel cesiona va putea face In baza unei speciale Exploatmea acestor concesium se va face conform legei pentru comerciahzarea contiolul intreprindede stat, cu caractei economic Eneigia nu se poate ansmite altora, o autolizare In antenorul comuneloi aseza ietelelor electrice e un diept exclusiv al comunelor Particularn pot colabora in conformitate cu legea comerciahzái ei Se un fond al plimind subventie dela stat fund din taxele zute in lege Noua lege a prelungeste contiactele pe Legea clurnlor am Prmcipiile dommante ale sunt unele de ordm Mon Of proceduial, altele de fond Astfel, functionarn (art 19)
sunt acuabili erga omnes, ai fi calitatea pioprietaiului Se ite evacuarea Contractele pnvitoare la prävälii nu se mai prelungesc, li se un teimen de tolerantá a cieiat lege pactul comisoim expi es, in caz de la tiebue Art 5 stabileste conditiunile le intruneascá un invoace beneficnle legei ca ele, decdeiea pentiu chii ias, cazul cand e un venit mare de 400 000 lei, sau pen destmate locuintel lucrátonlor personalului fabi iceloi, etc China de bazá la calculul sporului a tot chnia din Aprilie 1916, s au majoiat cotele au pus In functiune de vemtul global din 1923 al un vemt chinasului S a is cota la maximum 20, pentru mare de 250 000 lei e obhgat a pláti toate taxele comunale ale imobilului Sunt supuse sporului contractele de au o chine comprimatá de legile Submchineole sunt inteizise Actualele subinchinen dacá sunt de nemobilate, In folosul propiietarului, cele mobilate conIn folosul chinasului piincipal, insá din chine se va propnetaiului Evacuarea pun schimb de locumte sa Inovatia esentiall a legei e In domemul al au creiat stante de Comisia de pentru stabilirea chine Cerenle se vor introduce numail in termen de o luná promul(27 Aprilie 1924) Curtea de Casatie e un complet special garea toate recursunle (completul II la sectiunea I-a), caie drep tul, conform art 37 dupá casaie sá la aceea5i spre ieformare, on sá judece fondul itá actiunea o
www.dacoromanica.ro
,RRGUS"
268
destmatiunei imobiluluf din in e ca o se de a se remtegra destinatie Neajunsurile de proprietar pentru a pe chu evacueze, constitue un flagiant delict, de competinta jud de ocol, dupá legea
parchet
Toate ogate
u
trea
Aceast6 lege
iegulamente privitoale la
sunt
de ultimele
aduce
de
se
duale S au oreiat noui delicte din
fapt al aso-
ciatiunu mai multou peisoane, in scop de a executa conti a persoanelor sau S au ci agiavante calitatea de functionar public al sau din faptul de a se adunat inti o bisericá Grave pedepse sunt formulate aceloi a can ai gAzdui pe aceste peisoane (ait 5) Sunt scutite de pedeapsi toate vor 6) In fie zis, text sispersoanele primitiv de legifei Se pedepsi voi de peisoanele cad in preNedenle legu actele Articolul ihtuoduce o de peisoanele iesponsabile presa La iodice in caz cand dehctul a comis in iAspunde editoiul apoi ti'pogiaful Pentiu cele periodice duectoiul sau colu clandestine, hpsá redactorul, portorul oiganizatiunile Internationale Articolul Textul iedactat E ea a
a III-a Articolul 11 pare a
politice cunoanumite peisoane sau scute de noi a ticolul 16 introduce o penal di moralitatea rectá a mfractorului ul in pedepse5te pe sau mama sensul legu Codul civil isese numai räspundere% a cá mci un caz nu pot considera delicte tice competenta pentru a cu Atticolul 18 de ea dez-
baterilor Contra' se pedepsi 2 6 F un inceput inquisitorialA Ne putem in mod legitim teme de abuzuri
BANCA UNIUNEA SOCIETATE
-
Sediul Central
Sucursale
CAPITAL LEI
000
FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA
cursul cunoasteti intereseazA v preocupá situatia
?
liber
NUMAI ZIARUL
ARGUS
RELE ORGAN ECONOMIC
N ROMANIA MARt
www.dacoromanica.ro
1
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
270
BANCA CENTRALA DIN
SOCIETATE ANONIMA CAPITAL REZERVE LEI 22000000 ADRESA
SEDIUL PRINCIPAL STRADA LIPSCANI No B-dul FERDINAND I No 16
SUCURSALA
BANCA ROMANA
DE COMERT
DIN PRAGA
DE
SOCIETATE
No 2
BUCURESTI - STRADA
CAPITAL LEI
000
REPREZENTANTA
BANCEI DE CREDIT DIN PRAGA, PRAGA Cu sucursale externe In BELGRAD
SOFIA
BRAILA Banca Portului CONSTANTA Banca Constanta Banca Dunärea Iasi Banca Românä de VIENA Commanditgesellschaft Berthold & Co I Schottenring 8 DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE Compturi Curente Sconturi de Credit Accreditive Devize CELE
AVANTAJOASE
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS'
271
REPERTORIUL LEGILOR DELA11 SEPTEMBRIE 1923
REGULAMENTELOR LA 27 NOEMBRIE 1924
vitificai ea aranjamentuhn nátorn de bonuri de tezaur (Momt of 164 din 30 Julie -Regulament pentru acordaiea de burse in te (Monit of 140 din 25 Sept 1923) imprumut Agrar - Modificaiea egulamentului legel agraie din Tiansilvania C (Monit of 43 din 27 Febi - ModificaMile ferate Apá - Regulamentul pentru ea regulamentului transportului pe mentarea apá a comunelor (Monit of 201 din 8 iale (Mon of 149 din 11 Julie 1924) C F R 1923) A
Academia comercialä- Lege pentru tru expropi ierea tei Academia (Momt of 142 din 3 lulie 1924) Aenan. navigatia
- Lege asupia regimului
(Monit of 137 din 27 1924)
ferate române -Lege e la infractiunile site de
functionain C F R (Monit of
146
Orel - Lege pentru oi- din 8 Julie 1924) ganizqrea consiliului superior al u - Lege (Monit of 57 din 14 nistralea esti (Mo Marne 1924) Regulamentul legei mtoi ul of 173 din 10 August 1924) (Momt of 203 din 17 Sept 1924) Cantine. Arhivele statului - Regulamen- mentul pentiu câminuri cantine tul pentiu legalizalea actelor dela universitme (Monit of 144 din 30 aihivele statului (Momt of 127 din Sept 1923) 14
1924)
Armate -
pentiu organin-
rea aimatei of 134 din 24 Armatä - Lege asupi a In
(Monit of
1924)
canhne -
inlesnirea caminurilor studen(Mon of 150 din 12 1924)
-
(Monit - Legea 168 din of 68 din 27 Maine 1924 - ezi competentä arsena Chmatenc - Regulamentul sta
ArsenaL of din 30 Mai 1924) Asigurán sociale - Modificai ea din 12
143 din 4
(Monit of
1924)
Austnac - Vezi
ibunal
Avocati. - Regulamentul legei Nocatilor (Mon of 139 din 17 Oct 1923)
B
climatei ice (Mon
of
130
1924)
- Lege pentiu recunoasterea de peisoaná a ersitätei din (Mon of 243 din 4 1924)
- Lege privitoai e pi umutul pentru colonisti
im
of 154 din 18 Julie 1924)
-Regulamentul clerului mi Bäutun spirtoase - Modificarea litai (Mon of 115 din 29 Comercializare. bäuturiloi spntoase (Mon of (Mon of 121 din 7 156 din 20 Julie 1924) 1924) Boiangene - Regulamentul de Comercial - Vezi ea u le iangerie (Monit of 140 din 25 Sept - egulamentul supermaie de comert (Mon of 1923) Bonuri de tezaur - Lege pentru 142 din 3 Julie 1924)
- 071
sAMPANIA MOTT www.dacoromanica.ro
j
RRGUS'
272
re,ti (Mon of
Competentä - Lege pentru
ralea competentei ocoale Chisinau (Mon of din 9 Julie loi
147
- Regulamentul
Concesionare
pentiu concesionarea (Mon of
in
mine
din
din 14
de 1024)
Drept - Regulamentul facultatei de Drept din (Mon of 32 din 6
1924)
Domenn - ezi sub secretanat
de Stat
1924)
Corp tehmc -- ege pentiu oiga Electricitate - Lege jentru inficoipului tehnic (Mon of intaiea ei de electiicitate din 31 Julie 1924) (Mon of 47 din 2 Martie 1924) decla Conducte - Lege pentiu - Comisiune pentiu a conduc raiea de utilitate (Mon of din 11 Oct de petiol Campina Baicoi 1923) (Mon of 81 din 12 Api 1924) (Mon Energie Corectwnal - Lege of 143 din 4 ltoai e la inchisoaiea Evrei - Regulamentul spitalelor (Mon of 124 din 11 lume (Mon of 153 dm 11 Oct 1924) Constituantä - Deschide sesi- 1924) I ege constioiclinaie a adun-tiei nationa- Explosive societati iomane ea le Constituante (Mon of 1)7 din de of Oct Februai ie 1924) Constructu - Modificaiea iegula 41
mentului legea (Mon of 129 din 11 Sept 1923)
Facultate drept
- Modificai ea e Decrete legi - Lege prnitoaie la Farmaceutwfairnaceutic (Mon of iatificalea deuetelm legi (Mon of gulamentului 132 din 14 Sept 1923) din 27 Maitie Dentar - Regulament penhu de_ Farmacie - Regulamentul facul de faimacie din Bucuiesti pozitele dentare (Mon of 211 din (Mon of 173 din 10 Aug 1924)
21 Dec 1923)
Dentar - Regulament pentru
bmatoare 24
of 190 din ti
Farmacie - Regulamentul ganizai Julie
1923)
Didactic - Regulriment pentiu
qpiobaiea dactice (Mon of 176 din 6 Noembi 1923)
Didactic - Lege
crutai ea peisonalului of 176 din 6
e la
(Mon
1923)
Divort - Lege piiNitoai e la des-
fai
(M of
Filozofie - Regulamentul facul_ litere din Cerde filo7ofie (Mon of 149 din 6 Oct 1923) Filozofie - Regulamentul de Mete a facultgtei din cuiesti (Mon of 207 din 21 Sept 1924)
Fiziologie - I ege peritiu tiansde in Bucovina foimaiea in catedie a confelintelor (Mon of 71 din 30 Martie 1924) de fiziologie zootehnica itoai e - Lege (Mon of 181 din constatarea moi celm disparuti p
(Mon
1923)
of
204 din 12 Dec
Docuri. - Regulament pentru ploataiea Docurilor din Galati Noemb (Mon of 241
Drept -
tului
z. - Vezi Functionari - Regulamentul tutului functionatilor pubhci (Mon (Mon
181
1923)
Fundatia Principele Carol - Lege pentru fundatiei iegulamen- ale Piincipele Caiol cu de Diept din Bucu_ tul (Mon of 164 din 23 Oct 1923)
MOTT www.dacoromanica.ro
273
Medical. - Regulamentul penttu functionarea institutiunloi de
Gunoaie - Regulamentul Bucuie5ti
maieloi (Mon of
142
Grape -
(Mon of 200 din 7
iidicarea 27 Sept Dec 1924)
Medical -
-
iegula
Intioducerea iegu la pentru postuiile medicale 1923) esti (Mon of 16° din 18
Imprumut - Lege
e
Comunei
of 86 din 18
ea
mentului de (Mon 209 din 1923) Medical - Regulamentul pentiu
men
- Rcgulamintul facul
1924)
din tatii le 'Mon Institutul dr Cantacuzino 2 Oct 1923' institutului dr I Canta- of (Mon of 148 din 10 lulie - Begulamentul 1924) de medicina (Mon - Lege pi itoai e la in- cf 147 din 4 Oct 1923)
- Regulamentul facul_
(Mon of
et
21 din
din Bucut of 261 din 27 Noembi 1924) Rcgulamentul legei de lei a legei pen_
1924)
u apiobarea
-Ilegulamentul de
(Mon of din - Lege pent! u modi_
ni mt
itämantului
ea
meseinloi (Mon of
Mesera -
(Mon of b3 din 15 Apr 1924)
Islaz - Lege
la achi-
(Mon of 90 din 23
ea
1924)
1923)
144
Muzeu
Minelor - Legea mineloi of
din 4
(Mon
1924)
Mine -
concesionale
Mine - Lege pentiu modificai ea Judeatoresc ege de oigani leget (Mon of 20 din 29 ite judecatoreascd of 136 ti 124) 26
1924)
Minister Ministe Judecätoresc. - Ilegulament la lulu' publice ociotii legea (Mon of 202 51 a Ministerului Muncei 16 Sept 1924) (Mon of 175 din 4 1923)
-(Mon of minister muzeului 114 din 28 Mai
M
Laborator - Regulamentul labo
atoarilou din 29
(Mon
ol 163
1924)
Begul
1
lie 1924)
u
e (Mon of 165 din 31 Iu_ In
Litere
Lux ii
pe
(Mon of 194 din
29
Maestre - ege
Nationalitate - Lege pentiu nationalititei
M.
jutoaiele (Mon of 123 din 10
1)
ea nationalitAtei a pierdeiei acestei (Mon of 172 din Noembrie
itoate la a
suphnitoai e 1924)
Majoritate - ege pentru unifila 21 de
(Mo
nit of 41 din 24 rebr 1924)
- Regulament
la ea iomane Mon of 83 din 17 Aprilie
Nltionalitate - Regulament
Mon of 80 din 11 Aprilie 1924) itor Medical - Modificarea regula- rom mentului 1924 (Mon of 197 din 10 Sept 1924)
t
dobandirea
(Mon
of
104 din 16
- Lege
MOTT www.dacoromanica.ro
regle
274
ment ea
iene
of 174 din 12 Aug 1924)
(Mon
- Modificaiea nitare a armatei (Mon of 126 din normal (Mon of 161 din 26 12 1924) - Modificai legei sani tare a armatei (Mon 206 din 2924) - Legea pentru Inamta coalä - Vezi retragere (Morea - Lege pentru nit of 149 din 11 cuiajarea sericiculturei Mon of Normal
Legea
-
of
ilie 1924)
20
- Legea 1924) Pedagogie - Lege pentru
- Lege pentru (Mon
din
(Mon of
-
din 23 Sept
134
serviciu
(Mon of 204 tarea pedagogice umversita- lui re (Mon of 178 din lb Aug 1924) 18 Sept 1924) Penal - Legea pentru ea - Modificai ea egulamen tentornle alipite a legilor penale tului facultgtei de din din vechiul regat (Mon of 81 Bucuresti (Mon of din 18 Sept 12 Aprilie
1923)
-
Pensiu.ni - Lege la pen (Mon of 22 din 31 din Ceinäuti (Mon de 137 din 20 Sept 1923) Persoane jundice - Lege pentiu Subsecretariat - Lege pentiu persoanele jundice (Mon of 27 din fiintarea unui subsecietanat pe b Fcbruarie 1924) Persoane
Ministerul Domennloi (Mon of - Regulamen- 205 din 13 Dec 1923) tul leger persoanelor jundice (Mon of 87 din 19 Aprihe 1924)
Pirotechme - Regulamentul pi(Mon of din 30 pentru Plante -
Termen. -
ea
de gratie pentru (Mon of 141 din 2
plante de nutret (Mon of 89 1924) 1924) Terinen. - Termenul de - Reg-ulamentul pentru se e cu (Mon gularea plátilor pe trei luni (Mon of of 19 din 27 Ian 1924) din 9 Oct 1924) of 208 Titularizare - Lege pentru din 16 Dec 1923) membnlor de Postal - Congresul postal inter- seni (Mon of 162 din 27 Julie 1924 national de la Madrid (Mon of 208 Tribunal -Regulamentul de o din 22
-
a
din 16 Dacembrie 1923)
tului 23 Febi
Romano
Mon of 60 din 18 - Modificarea postale (Mon of 40 din Tulcea - Regulament pentru bonamente
ie 1924)
- Lege pnvitoare la de- of 165
Tulcea 24 Oct 1924)
Turcia - Tratatul de pace co prefectilor de judete Turcia (Mon of 189 din 31 August (Mon of 176 din 14 August 1924) Pulberárie - Regulamentul pul(Mon of 116 din Mai
1924)
- Regulamentul absolventn scoalelor de ucernei (Mon of 117 (Mon of 158 din 23 1924) Universitate - Vezi Cluj
- Regulamentul
supenoare de
din 31 Mai 1924)
SAMPANIA MO TT www.dacoromanica.ro
RRGUS
275
V
termen
brut sau stms (Mon
of 129
11 Sept 1923)
- Lege
ea cheltuehlor Modificai ea contabilicu valu_ statului (Mon of din Ian Pimect de acord al Vulcan& - Regulamentul pentru Anglia (Mon of romane ea Vulcana (Mon 16 Dec 1923) 29 Sept 1923) of 143
- Lege
guhrea
ivitoale la
In
208
Var - Regulament asupi a depo
A
DE (ARBUNI
\
America
Europa ustria
876 200 000 11 000 000 000 387 650 000
BuL,arrt Cehoslov
Alash
000 000
Canada a
netunoscuta
000 000 000 197 000 000 000 000 851 000 000 000 000 000 000 000 528 750 000 000 000 000
3
17 584
Germ
Ung t
Polorm
lugoshvia Spama Spit7berg
Furcia
7acanunte
Africa Ugena ongo M
\L
It
Br
000
Cantitatea necunoscuti
/acammte
F quador
Peru
000
Importante
Asia 000
Ant& ormosa India Indo Japonia Con t
000
Cantitatea necunoscuti
368 55 200
554
Cantilatea necunoscuti Zacammte
Chili
Persia
Cantrtatea
9 990
t
000 000
Rusi
Oceania \ustralia Lelanda
165 572 000 000 2 358 000 000
S
eficace se
SAMPANIA
000 000 000 8 000 000 1 209 000 1 858 000 000 000 461
MOTT
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
276
JEKEL1US
MAGAZIN DE FIERARIE
EN GROS
EN DETAIL
CENT ALA BRA)V SUCURSALA
AL MINARII DE FIER
DIN SZT.-KERESZTBANYA TURNATORIE DE FIER I UZINA DE FIERARIE Telef
FONDAT 1853
No 11 98 633 BRAOV
Telef No 65 SIGHI$OARA No 2 SZENTEGYHÁZASFALU (pentru
Telefon
STEAUA ROMÂNIEI" SOCIETATE
o o
DE LA 31 DECEMBRIE 1923 LEI 26 MILIOANE
FONDURI DE
In BUCURESTI, Strada Carol No
DIRECTIUNEA
19
In
DIRECTIUNEA REGIONALÁ pentru BUCOVINA
CERNÁUTI, Strada Templului, No 4 DIRECTIUNEA pentru BANAT in BRASOV, Strada No 9
toate
-
principale ale României Mari RAMURILE
ASIGURARI
-
RASPUNDERE asupra
- ACCIDEWTE - FURT -
-TRANSPORTURI (maritime fluviale de automobile -
cele mai ingenioase populare asupra exammare
PENTRU INFORMATIUNI A SE
GENERALE
la
BUCURESTI, Strada Carol No.19
mai sus
la Agen 569
www.dacoromanica.ro
277
TEATRU
ARTISTI DE GEORGES
Stagi nea 1924-1925 't
debutat Intl o atmosfei mat niteiesante Se oduc in
le iomaneti
poi tante
Ma
e a procedeelot ea ul pe ale
mamte
al
indrumale
un curent acestea
ce spre
un
teati
a
Voiculescu
Compania To
a ful
al Teatrului National In
eattulut
ion
din e$ti, detinute de AI Vasilescu
dnectot
D
se
al teati
me ce
soani
C
se
in
ite ale
e_
il gilna e d-hu lloldovanu cunoscutul amatic eati
nenu
ectm al
Noul
este
tie in
tp,tice
tuale Noua
gi
intelec
e-i
ea
Comp
lescu
a
doi
or eput t publiculut limp pie
la
(
ui
Comp
de
din (
n
fei
ans s e it
de la
e
a
at
din i
au putut din epei
lui
nil
nee
capät
pi
manent
ci
bun
tutui or ci eta
www.dacoromanica.ro
et
in pi
din e in ce este
o
nduti
I
o
alu
muet
Comunal ccl
atentiunc
it,
pre7enta ,astfel
anta-
hatie
a
o
au
incepc
are plin In provinme
pi nnul I
it
de
putin eat
oiculescu,
tot h
G
lea-
u,
ti
e d
dc
fost o
Bulandi a se
a
a
a compantei landra dc
mck, sti inge
foimea,"
Nqtio-
'I
a
pcnti u
e-I
neobositt and
celalalt, au ale publIculut u
la e
ce se
278
din Bucure0
Activitatea Teatrului
nat de ministeiul aitelor de de mmisteiul de finante etc d Victoi se impotriva acestei pe o va cu noi
auspicn, 1924 1925 a fost cu neiabdaie astep mtens de public Pnot al teatrale in Teatrul National mai de activita din ce in tea ire se pentiu mai. iodmc5. geneie mai ales pentiu aceste
Sub
Obiceml de a mai feet tiaduceii it
Thebazda, tiagedia
specialisti renumiti, costume sti epocei care se acti unea piesei iepre7entate D Coinehu adop si el aceste sau impus prin aduceau
Vic-
cunoate un
Inamte de Inseam u ea pieselm pe scena pri
mului teatiu din pentru a sub cai e
beneficiul
cu
c iteva
pentiu ca zi de
teatiale
at
a
stele
de
nate de fiuntasi, machete pentru decoruii desenate de pictoii
a
tor at
un ansamblu
-
71
Teatiului N
ele
Teatiului
stagiunea 1924
1925 a Teatrului Na tional aduce ca
rioutate Bolnaintl in chipuit celebra come In
a lui Mohue, pus
de d Soare
7
dinti e
Sub dilectia
mai mal dotat nostii
a d lui e
D Ar
pint este
D na Maria
la
un ciudat abu7
te iti
o fai
se tot
rnoas
es Ce
ti
care
artistic o renuntaie ce
de
montat atata al stilului, meat constrtue
Aiat
epocei moheiesti Cu toate pietarea. nu era la spect icolul obtine
a
putin
ti
t
it i utina,
ces Cu o
un tembelism
leim
cmcia
speal e Teatrul un
t
original
In
cii
a
un de Shake
im egistz ea
succes, mai ales
din punctul de vedeie al stabilnii
iepeitormlui acest spec o mare tacol se pentiu se dipa in Teatiul Na edaiea pies monten o actiunea Montarea e somptuoa pentiu un o tradefectuozititi de - desi oricum stil costumele utilliate in cmcia costume fel Aceasta era co eiau destinate tragi co mod a poate, uneori ( iano de Beigeiac de a fi artistice, spectaco mteipietaiea sub mona a astfel nu d lui Piul lele date in frunte cu d macal nu Bomald este unitari Doar Tea giatiosul act al interesa pe a copios este ultima e
www.dacoromanica.ro
ARGUS'
279
e Teatiul National a la data cand
a
iandui
te important
Un
culturala Dupa Doamna a
lui
icu,
timiu
Sunt prea iecente discutule pasionate, au romaneasa in mai piese, pentiu act o a spune doar, odatä Teatiul National a cunoscut un timmf mai grandios la piese origmale se no mterpreti elogios de mart care d na
me urea a
mesa o-
ilejul sei date in amintirea lui am lancu, e n a fost de o singui data, National
mult tiambitata luciare a escu
Se
in
t a fácut-o in iolul Antigonet de pu
at Iu
au fost furtunos bbc multe seri
fund aceast t a at de unei comuni is
piesi ut
Thebaida de d Victoi Ef
la Ro Mai apoi s a
julul
t
a
o
cand e/entalea totul a
aloai ea ei
litetai ei a destul cele
Alta
sub care et
slabe dezastt ul
D na Agepsina Macn
Victor
Dina
comedie
de
4
Ion Pillat pe scena
de Don In prelucrarea tianspune actiunea romanului lui M Soibul d Aristide din meti iad sub iegia iolul titulat lui ue nota de asemeni montai ea n a in a piede fantene ale de d cea In fost prei a profundl D Sorbul in Cu o ieluaie a Inca odatä din figui a ilus- ele talent Maria al a celebru u Bulfinschi, In a activitatn Teatrului a zadainiu noastre National in stagiuriea 1924-1925, a dwltuite cärei a doua paite incepe abia cu a atut a avea o paritia randmiloi de
Prilejul
La dat
Bilantul Teatrului National
relor particulare
se
un fei in teatru pai ticulai vizorul, dV teipiet EATRUL REGINA de Kean in pielucraiea conducei ea Asocia(rei Ldschmidt Aceastá a ea un succes lunga Storm cunoscut calitate, gratie o actnitate destul de duiatä Vom nota cu elogn 1-a celentei interpretAri Bulandia, piecum abilei a lui Gogol Re.. t o d www.dacoromanica.ro
RRGUS
280
mont Soare Concert
de d
cute
al d lui Paul
e
Popescu Louis Vet
Z
face triumful
act
Pi od in
in
ad
trecute
de Vai
dintre literatuia. o
ticulare Floarea de ne-au adus de minte de bulevardele TEATRUL MIC a iepiezentat Ilude Sacha Guitry, de I ouis Verneull
tejul de Ch
sul
tiupele
de Gandei a
Uncle din aceste piese au lctioase
agi eabile
mast, tocmai
z
nu intelege OPLRA ROMANA
Geoi ge Geoi gescu
d
7escu, constitue prin singui a manifestai e impoi tel enul .muyical Regi - care e ea
afai
duce o
Cutava se face Lyon in de
de
de veche -
na in o lucrai e care
stagiune poata,
D I Romald
Al Bu
ti at in 1925
u
nesc
50
tru al
teat
au
ant de teaa cate a
strämätate cu un deosebit fast ezentatnle Vom insemna (a a acespe ena succesele din ce ce Marroara mai pe ti5tii rom le trulut Regina Maria in
GEORGES ROMA
d
MARINA NOASTRA romana se compune
Marina
in total
76
,
a
Ma
2
rasti
6 Torpiloare Viforul Sborul,
Zmeul
4 Canomere Lt Comandor , Cap Dumitrescu Locot. Lepri Remus, Sublocot Ghiculescu
5 Vedete A S
MRS No 5
7 Monitoare
MRS No
7 Vedete
Bogdan cu, Locot
MM
MM
Calinescu
No No 7
2 Nave
Locot
M M A No I M M A No 6 ican
Cap Co
Vartosu
3 Port Mine M M B No 5 M M B No 7 Yacht Regal
Mircea
cel Mare
Basarabeanca
I C Bratianu L Ca
Maior Ene Mawr N L Mawr N Gr
p
mandor Paun 2 de mine Locot Stoicescu
1-
RI Lahovarg Basarabia Bucovina Rrdeal M
6
dep de Torpde No
3
Nave de 8
2 Cisterne 8
www.dacoromanica.ro
de
MMB
LINGHETUL marea
ea,
fine
ea noastrd de comunwatte, care ne aproape in an ei de Fenomenut acesta, in este eu des-
1923
La Sulina In ziva de
utma
In
1923
ijeln de de zapada de o
Lst,
de
produs ghetuli pe tot opreau
cuisul
cuibele
cele
inguste ale canalului
iele se permaie ancmajele du se Sulina ca
tuale daune
au
ghetunle
lului de unde dupa amea7a s au
este posibil a ghea(a este pi ea
dep
estot
tiansformate In
du Comisuu
1,
indieptan
pierden de
cauzat inglie1u1 ciescand necontemt tempei tut a
imbucituia
pu
mila 5 a
tu ajunge p
nei
md
multe
a Dunaiet
nu a la laig tutulor
decis elot tire%
Toate
a limas
in
e sub
lui ieusit a libera portul a sfdtuit, in de pe putet a nu contiibuit mult la destinate a la ea din poi t, p nu sc de se te t de la tieplat C
pene
In
F
ulm md
de
Spargerea ghelurilor
timp tempeiatmd at tt tiegul poit cat eel
desav
blocate
e
se
p
untie
in-
terimul Din cau/a Suln inghetului multe destinate tiansborda au portmile schelele din sudul I
neasteptata
a
gheturi apeland pentuu Societatea
spalgelea
Cu
de
Ocean
este
el de
untie
de 92
o
/ece u anal §urpuind la, e nu poate
optit
ce nu
o
Co Ltd I ondia, eu muloacele actuale nu sucuisala la ConstAntmopol cate a tempo atm a tin tiimis de de
Clepatra
acest
e deal insotit ank Dixon
acest
plecat
o
ateleiaq societtiti
insufulent a
www.dacoromanica.ro
de
putea
nu dec 1 4 mile
'ale slom
men-
282
destmate la o
tine In acela5 timp sau
Nu
pe
se
ielativ hste
de a face
pioea tim_
cand In mina de
de
pilot C L D mdposatul au fost nevoite a se
Poitul
stânca Tul_ 1 - Canalul de la Ceata- este it de 4 mile pun mmune s de metn, mncepand ame-
putut degaja de intau
-
ca pe o
de
entul
la
la uptele
1838
,
10,
74
au curs
,
d 47
29,
Decembric 28-hnuume 24, in
,
21, tot
-du
a 1844
66 80
-lebrulrie 2, total 21
,
auza
isa inghetata pana la 28 a 23 de 44
,
1840-1841 1941-1842
a fost din a
dupa )
27 4844
in
,
15 1848
)-
,
18a0 1851
irtie
54, in
1852,
1,
60
5,
,
4
27, 28,
1
51)
nu
de
-
,
27 7111
,
,
,,
,
2o nu a mfhetat
- 18a6 Decembrie 1857
,
, ,
1
e
de
im le
Când a
6,
se
la
oducand
1 bru u
o
de
am con- ale decat la
dmfeutele
apusul
elm in poi t se
de o
statat ca acestea nu pe o
17
se
multe
3-
nu de
dine
la capul
decat o
fluid ce
eaptd
nu sau 7488
din max ea
Azow, din
sunt au
se poate,
de
chnt u de eel de
Cu
ope
quo ante
, mar altul sub conducerea
oca
in
de a sau e
1896/97
to unul dokol No 111
In
au ne
mdatd a
port
In
se
on
de
30
,
www.dacoromanica.ro
putme
283
chrtiai
1
,,
1
4-
trie
28 tot 17
)
-M
tu
1
20 2i
1
trite 14 -1 ubru
i
1
28,
-
to
2
12,
,
78
,
ti
,
-
-11-
11 21 12
12-M
-
1881 1882 i
itti t ,
41
tu
-M
i
-
I
it de
1879
1883
,
70
t in,het
1871
nu
2
du
t
1877
t it
,
18
,
28
-F
te
,
20 -
188
,
mu te
bi
21-
1-
1888
-
,
17
,
)
20
1-
,
77
17 )
2)
72
21
s' t
11
ICI
a tot
16
di
ste
28 -
8
--
18th
,
71
,
21
60 7
nu i
du
Iii
le 20 tot dotta it t it Hunt du
it t
true
i
10
4
dt lot
6-1 12-
ti
-
907 ,
20 tot 7 )
te
77 27
,
,
76
,
i
t
41
fo
s
1-
,
cuts nu pe
t
tot
I )
I
i
ice
i
10
sloturi tara -
,
)
di
fo u
tot
I
912
11-
ebru
,
,
-
28
in
trio
q-17
21
t
46 S
tot d
ti
foarte
a
42
in null 1916
irna
9-18
12
,
914 i
it
di
www.dacoromanica.ro
a
12
284
nu a
1920
de
t
nlelu
opt it untrerupta
Beceinbi nu g
192
80 tt
12,
itistu t nea-,tept
87
t
10
foarti
s
tu
ri
a
27
18
u un tot -Marne 7, tot
ucudt
a
= 18
su
fi
- 1924)
du putin a inghetat
in ,
, 11
in lima o
7 ,
ubru trie
12
,,
191719-1918 1874
fost in
t
1878 -1879
ta
1920
184
in
a
1902, 1910,
it
192J
1918
lb
di
ita inudie de dt sghet ire intru ) ita in unoinuntul spru desght judec dupa rnediu
mlui
opi
deal
Bi
Nu se pot pune la Incercare pledeazá zadar
fata
PUNCTUL DE FUZIUNE A r
1300
1700 1050
Plumb
/inc
a
Intrerupta
ti
a tot
se poate da periculoasá
este
du sloiun
a
Fet
-
doua unterv
s
in
ir
sa tina
definitive
'titre
dt
a t
-
Brad
e
a
e
20
it
'la 41 spi
itt
ele trui br
interesele
CORPURI ide
1500 1900
1064 1065
1200
Argint
322 419
955 68
Ceara
61
241 5
www.dacoromanica.ro
-
,RRGIJS
5
NOASTRE FERATE RELATIUNILE LOR INTERNATIONALE IN CE TRAFICUL INGINER VICTOR TÄNASOIU oven
toole numim o nea
internationale pe multe cele internationalá atunci un caltor pleand poate vagon (direct) are un singur direct) poate (preda) bagajul stapu de
unde
gonul
ce
la este
aceaqa nu Din cauza
va
nou bagajul
predea
sau
un
ci Internationale au fost rupte ele
In
men/me
s au
dar
aceste
s au reconstituit
cele
putem zice din nou Creearea
au
cere totdeauna limp a Jost In stare rea revizide la frontiere
ales hpsea sau
dupa
de spirit de
ales
au
dar in veddre
a
multa rabdare de cale
s au
au
Internationale directe pe care credem
sou
le artam
este In interesul publiculut la care pe
Romane
bagaje româno-cehoslovac
Traficul direct de cost tiafic statiunili
ace
Pl7en (Pilsen) ad
ci
impoi tante
ume
(a
Mas oh
em
egsas
(Odet
a
k)
g)
(Pi
Ca
(Brunn)
iomane
Decin
d
e
Ciaima e
id)
holm e
(hasch tu)
Medn Laboi
d
eau
Dela
ate se poate obtine
Mukacevo Olomouc na
e
sunt de
www.dacoromanica.ro
cte
slatmunile ob
se poate
286
in coi
ace plus
sul cursul
Statiunea Sighetul Mat Campu-lung la
u
pentiu
aficul hmiti of ioman
Acest trafic direct este
de toate trenunle ac enul Expres No 3 cu plecale din este desei de si de Bucuie5U-Noid la ora 40 spie tienul accelei at No 401 cu de fiontiera Halmei la ate
din
Cu
Biletele utuizate
30
avem un trafic de ontiei afic ) pentru efectuarea o o lime de e din Cehoslovacia in la statla ce la Tisa, romanesc pe o paicuige de 43 km ese din la stana Valea Utilizarea in comun acestei portium de lime romaneasa a atiibuit numele de lime de Statiumle
te la
alhaza a
trecute
cu st frontera
if
lebas Kvasy
ele de
HI cafenn Biletele valabile pentru nunle poartá mentiunea Penti u
toate trenunle afatá de cele de explesse
valabile
numai
u
tienunle de persoane ta men nunea Penti u tienunle de persoa ne Pentiu transpoitul bagajelor ob
urmátoarele ate cenoslovace taxe speciale de bagaje pentiu ate alte taxe pen u
u trenunle de peisoane se alabul pentiu toa
isca prezinti un bilet C impu-Lung t te trenunle , se cehoslovaca pi
erasri
ronianeqsca de onuera lui frontiera este Potok)
aca de
-
Statzunte roindnett care parte la traficul limitrof cu Celio slovacia tiecute tatif, sunt a
Satu-Mare
ton
in
tiaficul
I galbene, de cl H
limitrof
de fronnera este
Tiacevo
e
de
cat
II
Bagajele se
taxele se
resti
a
aga
taxa de bagaje accelerate
moneda na
de lei
Bucu-
cehe dela destmatie bine se pláte§te al statia de e cáci altfel bagajul nu se ect, pun e fie evAzut tiebuie suma de cor necesará pen sul
Traficul direct de
româno-ungar
In acest taxele de e Pentiu tuenunle accelerate pe cgile ferate se socotesc pe CFR constdeiate in lei taxele pe ferate un esse gare coroane aur, astf el Durata bieltelor este In Romania, taxele pentru 2 zile la distanta de 400 km ferate se cep si de 4 zile peste aceastá sau in Data de pe se ca puma zi de Duiata valabilitátu biletului la In taxele pentru ultima zi de va nile C F R se cep In lei sau In convertindu se va labihtate cursul oficial sta_ trebuie bilit de C F Ungare In pi Pentam acest tiafic letului acesta este direct se emit bilete de carton pentru azumit ti en nume se va efectua la acea a) Penh u nu se taxa de persoane de dach Ad b) Pentru trenunle accelerate de cale fe loarea
www.dacoromanica.ro
287
nu este vinovatä
buintarea eruperea ambelor o
hotegyan-Salonta Budapest Keleti p u 2
cu
Szeged
fie vizat
imedrit Intreruperea tul elungn ea letulm, biletulul
in
nu se nu se ite
tienului
nu
hely
alabilitAtu Intieruperei
In
Budapest N3 ugoti p u
se ite
alea
3
Debreczen
mo ungir
of
Nyregyhazi Nyiraibi
ea se
4
unde au
in malltättle pot opnti
pu
Budapest
Biliorulut
u
Budapest
Pentru statlumle ate jos se pot mregisti a bagaje ect
Szolnok Debieczen
pu
Budapest Nyugoti p u
se it bagajele obiectele necesal torului pentru u7ul personal cat e ecum alte obiecte e de obi- sunt se it ca bagaje, Scaune u bolnavi Ca 7ise
57 tes
la 'west tiafic Via
de
Instrumente muncale Instrumente de Caransebe5
eantioane, etc ca bagaje colete tiece de 100 kg mci obiectele pietioase Cufere
Brigajele neimpachetate pot
Constant a se
B
Curtici
e colet de bagaj ti bme el o etichetA numele adreqa exactä a rului (numele, localhatea Coletele de bagaje aceastá se vor iefuzi La
d
Lugoj
Sibiu Sighisoai a
edarea bagajului se
tul de en Trenurile csre deservesc trafic du sunt rit No 201 pb c
epreqs
31 401
Cilor
la acest trafic
sunt
icest
Turnu Severm 2
20 9
Baia-Mare
Cat Cluj Oradia_Mare
e
Salonta-Mare Satu-Mare Sighetul-Marrnatiei
Laoshaza-Curtict Budapest
pu
Budapest Nyugoti p u Szolnok Bekescsaba. Ketegyhaza Loköshaza
Solont a
13
3
Via
Baia-Mare, Oradia-Mai e
www.dacoromanica.ro
ect
ARGUS
28 u
e
de
Mihai
u
I
II
disa
la tienui ile
val
lei ate au in
tie
M
te
u
o 1
I
Biletele de Btu
d
ilabile aree
(Xp1
ment
ess pe
la
e
ate R
p qlabile ate de
pent! u ti esti
d
niel o dung
numal o In
In dot
in
de
sunt
en
l
ba_
e
ca pe statiunea de
ebuie
eplsd ontiei
fie
Traficul direct de ton C
ti
ect
se emit ate
Bileaece
u ti
mljloe o
po
doua
u
moneda
stabilit de
h
cassele de gi
se ti
intro 4
de o
penti u
e
conti
de ti en Pe
isuma ea loi
u pie!
nu di alabilitatii mai
nu se eghia de
aspun
biletului este km nice-
si la
e
e I ocupi timente,
culoaiele
se
In
de m 30 kgi penti u de
le ferate
se e
sunt
compai timente,
ele
plqta
me
poloneve de
me
la
Data pe cal
ft
-
se
ha
a si
ina numai didesuptul locului Locui
fi
se poate tar pe
nu
gujele
im
uit
in tren
de
gane
e
de 4
termin
p
biletul se
lime
fei ijet e
10
de
pi
de
s
Copin p
se
o alta
de ni in sunt numqi stint sau eo dispoiniune sau g ijele de se
la ti
C
elungn ea
sit
ombillatc
limile cällot trenunie accelei ate
labule
upeu ea
di opt
cste
ate iu
spi
distinctii
I
penti u
upet e
imediat mare
pi
soane
de
I
st itlunei de
sunt
u ti
de
bagajelot de
ontiei
periculcrise, In special cate matei sau ositoat e chiar
(eu
www.dacoromanica.ro
RTA
e ecu e
IGA Q-
COPEN A
S novra
ARS VIA O
A
LO
V
mare
mare
N
A
ELGP AD
arna
U
OFIA
P
-
E
www.dacoromanica.ro
-
Cwrgiu
,ARGUS ise ca bagaje de
vie) nu
de transport
ea scris
Statrunea de
mregtstrate Se
u
de desti-
e
natie la transportul ca bagaRuta
numai obrectele ce
impachetate
sá
e se
I renul
baga-
cufere, oosuri, geamantane, sail de No biletulur de greutatea se un colet care Taxa de transport nu este suficrent ru Taxele transportul despre aceasta de base vor
gaje Pun
recipiser
cálátorul tre- forme recunoasca acest uns le, In afará de acestea se it priveste la transportul ca bagaje, El observatmne,
ele
Scaune portative
pe
vamale, fisca sau samtare ceeabagajelor sale
anste aceasta do exceptiumle ise pentru de autoritatile respective
e de
esantioane Instr umente mu7loale rmpachetate
sa se con-
este
portatave
rmstratalle fer ate r o rOspundere paqtru ne.. acestei obligatium de de
nu este de cu fer atá roa ca ambalajul, volumul te expedia sub plumb eutatea permita cel ofrciu vadescarcal ea urgentá din vagonul de mal de de destmatie a calatorulur Eliberarea bagajelor se face Instrumentele r recipiser de Calungime la 4 lea ferat nu este sa Uneltele u are caposesorul motocicletele cu o te7e htatea piesele
cipiente
locum
b
frontier
recipisei dreptul, sosuea trenulur la de destmatle bagajele a pentru ea eventual pentru transportul ca la
de man cu unul sau
Sunt Bijuter
obiectele de arta colet de
plinirea formalitatdor
de
aloar e
trebure
sau samtare In cand nu se recipi-,a de bagaje calea ferat poate a
reclamantul cu adi esa bagajele numru dreptul de proprietai al numele stacalatorulur bagajelor Bagajele se la de destmatre care au nerntrunmd a statiunea Coletele de ite ceste pot r efuzate e Etachetele de
nu se opun vamale, fiscale sau se vor ridica de nile - la cererea
-
statiunea de Inregistrarea bagajelor se fa- se pot elibera sau o brletului de numar pe de bagaje pe distanta pentru ca.. tone pr ezent indu se de este scris bdetul este valabil pentru afteul multe rute, indica calea pe urmeazá se pe Acest ti afic du ect este vit de dre7e bagajul No 51 plecale la ora a bagajelor, trenul 11,20 No 501, 19
www.dacoromanica.ro
290
h
C
lete
icest
ecte
Biihstok
503
22,30
la ora 19,30
care
Tut ice Bydgoszez Di
Danzig
Dziedzice (stitie
d
Buzau
ontiei
acia pe hrna Ku
(statnine e homgsberg)
Grajewo
spre
de
ice
Constant a
holemyja
Galati Gngore Ghica
(fiontiei
ow I
Ploesti
Oswiecim
hmdrof de bagaje romano-polon tiafic se nile din apropierea
te desemt de III a
orsk Radom Stanislaw
la
ontiel
Mete de
anume
Poznin
soane
de
1T-a
Torum Turmont
e
la acest trafic
sunt
Wilno
Cotmani
a e
igore-Ghica polone
sunt
aficul
ate polnae aficul dii
Stapunile oduse
sunt
n ow
româno-bulgar
Traficul direct de 1)
\
Ramadan sau
c
gi
etul
smit
de
ton
traficii
Internationale Biletele sunt labile 10 deli data stampilai n miezul
zile
limitele
mci o
se
poite
Ramaclin om bulgai e,
pe
e a fi izat de ei upe e se
s,unt
obiecte anspou trit (bagaje conditiunea nu ceililtu din gon
In
alt mod
ugoi
n1) cu osului
se pot
care nu sunt
wise
ti
nu
escriptiunile de
despagubne ecte
o
numai u
imediat itoi
impliniti
se
In Giurgm
ale indu
ti
de
se
Rusciuc pe
Penn u la 10
tea taxei
cursul
ini
t
Copin
tului se peu cape in lei u pai sul rom pentl u
mi in
la
e
Se it
www.dacoromanica.ro
nu se
se it ca brigaje bagaje
291
e do copu
u
muLic
umente de
unelte lun-
le
la 4
gime
dnect este 831
esantioane ambalat, predat de
Gioutatea
romdne
biletul de
tati.
Cluj
lo I Oi
cea
de transpoi t se lei
u
leva pentiu
cuisul
bagaj nu va impachetat, poate tele
esele
din
baza biletu
se
de bagaie
ezentat
edai ea bagaiului
a
2 Via
o e
pre
coletelor, de anspoi t
intrucat
e este
u
de
eda este
gaiul,
d
ul nu
ieclamantul nu proprietate,
dupa este obligat uncle
Bucui esi
isti a a
di
antic
R care
hafte Bogd
nu constate idento
sunt obligate tea
plecare
23 45 No
30
la
la
ca
deservit de ti
Traficul
e
de destmatle I a
ea
dispontlunt
u
libei ea bagaielot
vie se
Po
poate
statium
tra
od
statiunea de
e
ea
a Pleven Plovdiv Sofia a-Zagoi a T trnovo
e
ea
ticipante
Gorna-Olechovita
neobsei
egisti
e
Statiunde bulgare
lie
In caz
de
pedniune, pisa
d
Cerniuti
imesc
se pot preda pentru o lectiv
ect
Filai et
Nu se ite greutatea giatuita
bikit
la ora
Bi
a 150 kg de
bagaje
de
e
b
la acest
late. Cufere Vanat
cum
La a(
e
pe bate
de g isiste a
vamal la fron e Joe ievizia nu o
a
Tighina atiumle cunt
ca
e se
in plus statiunea
www.dacoromanica.ro
partacipante aficul
,RRGUS
292
Traficul direct de canon
Biletele
in ti
lonle nationale
intet
do
u intreg
e
C F Austnace pot pentru
cepe
in in
cursul pentlu
coroane
R
mr
cursul
cul sul
e
A
cepe
dupa
lei
atia
bag ije
biecte
Scaune pe loti
o
in
sul Austi
pentiu
de copu
impachetate Insti umente
pictui
Instiumente in 4 m
efei
sul
austriac ceste statlum pentru parcuisul
romäno-austriac
prin Ungaria
la unelto pen
u mesiriasi
Biciclete nedesfacute, motociclete
nu
cu unul
pi ecum
locuri
Cufei
indu se saci nu se pentru tianspoi tul este un avi7 eteimar desinfectat ea 4 711e pana la distanta de 600 agonului Pentru ansportul caile km de 711e poste dis cestora se or ate om me, bagaje duble Sunt anspoi tul Data biletului valabile
usti
ate
soane,
de
coletele
a
ata la miezul noptil din ultima 71 biectele ta Cilatona ebue sa de prima 71 a este
pentru un
i en
zi
ebuint area
In eruperea ca
o singui
participante fie
Bagaje
gonul de incomoda
conditiune ilul
dup
a
f
Pun
de
e_
obsei atiune sa ecunoasca acest
latorul ti
colet
icta a
ai
cu
e
ului numele
de
neinta umnd
de
fi
4
n
In
locui
jum se
au
politienesti
eutatea
30 kg
un mod
de acestea
e
intre
de
g iseasc Ost
it in
Ca bagaje îmegistrate
obiectele
Ad e
e
tru e nu se sunt scutiti de
din timp
se
un colet
suficient do cale
do
ti enului 51 10 ant pret
conti Daca
I
pe
fie bine impa
ebuo
e nu
a
o
,
do
ala-
nu poate reclama taxa in Ad nu este vinovata do
cal cale
100
a
se voi idica do Etichetele de e calatoi Inregisti ea numai biletulm de penti u e se e ex este
cal
multe iute ice pe iuta
nu nu or
se it Afa_
mai it la
pentru
ea bagajului de
tul baga si in aceleasi monede ca
plateste de
Daca biletul do
expedieu e in
sunt obligati l
www.dacoromanica.ro
ea politienesti
asiste Acolo
,ARGUS
293
vlinale se
in se
Ostbahnhot) spie e
voi
enului Caimi
pu
mainte de
e
ta
2
Bucuiesti Noid
t in
conform cu dispopqrticipqnte coletelor me qdmisa enul it
sagein nu Tiaficul
Episcopia Bilioi ului idea
e din
201
Noid
55
31 cu plecai la
lienul e pat
R
C
Smai a
40
a
ti
ta
1
Puchl Bad Badgastein
ad Bi
Bucuresti
d f
nIuti Gmunden Hofgastem
Curtici
S
Anton im
g
ien Ostb
Wien
Timisoai nu
româno-german
Traficul direct de A prin I
In itoi
in Ungarta Polonia
pi incipm
ifare ce am ect loman
ele
lei,
ne
b)
se
emiterea biletului de de
d-Bei
deci se
upe
se
ogatiuni
moneda
pasapoartelm), biletului
in limita
traficul
biletului, In
incepe opune
it nu se
nile
afic pe toate uteie
La acest
ecipisei
f
am See
mama md o formalitate Austua, Ungana
Ceho
o
statiunei de
de
sau Un Inlet
un Inlet de exemplu ad se a
pl
ect se emit nu In ti Durata valabilimai bilete tatu biletelor este de zile pe mice
upet e
mcl o
Polonia
doua ii
pere
statiumle celelalte sta-
de intieiu-
Pe Mile ate mane bagajele nu ebue
eutatea care
www.dacoromanica.ro
de 25 kg de fie-
Coletele
in
2Q4
i
25 kg
u
sunt
ea
coleteloi de nus ti insboi In Bei sosue care seda boid de cIti e
cand so
a
Fpistopia
1
Bi d
uniloi
nu
20
31
de la de
e
e
C F 1?
Berlin ti ans-
t in
ifai e
2
im
C
se
a
e
du
la
ad
Ci
Munchen
Nurnbeig I
a
la
in
Halmei 31
d
20
(
icta
Cluj e
401
I
2
Bucui esti Noi d Cluj
31 I
20
(
01 adea_Mai e
1
Cni
id Dres
Bucut
den Leipzig Berlin ham burg
201 13
Ploesti imisoai (
Pun
Stapunde C Bucui estu
mane
sunt
R
d
eslau
()
i
Constanta
g
20
esden
www.dacoromanica.ro
ARGUS \ II Vest
295
româno-elvetian
Traficul de este In foimatiune, se a plec
tici, Episcopia Giigoie Gluca Voda eventual bolia Deci a) Lngana Ausina
ului
acia,
b)
Austria
\
Traficul de calátori
Polonia
tiafic este de asemenea de calatorie se cep In de emitu
re convei tmdu se taxa
de
entual
e)
acia
Poloma, Cehoslo
entual pun Jugoslavia Italia
d)
Taxa moneda
percepe emite-
se
a fund
mci
bagaje
Cehoslovacia
anci aui in moneda mdicqtiunile
ca 501 plecai e
sunt
re-I
du_
din Lunch
30
româno-franco-englez trenul de lux tot in cepandu-se Parcuisul acestui tiafic este pun A Traficul de
Jugoslavia, Italia, sau Boulogne, Dou emit
hvrete
cep de fianci
se
e statiumle de emiteie
cl
Craiova
De asemenea bagajele se
Tileste elona
in
a
sunt
f
Itahene
e «and bi
R
sunt
d) Engleze
Monti
I ausanne
Pans
anceze
Penache
London
via Boulogne
Modane)
Irenul Simplon Onent ess (S elei at 101 din Bucu) No 11, deservete acest la a 10 trafic din Bucuiesti-Notd la emit Mete de cl I II a 40 III a se bagajele bagaje B) 7 ect Roman Fi ancez-Englez cele (vagoane directe), pe ruta pentiu pentru se perSimplon_Orient-Ex cep tienului de e statuuute de emitei press alte fianc efectivi rute e C and Ncest este cunoscut sub lete sunt D rient este de tienul Itahene
coi espunzatoai e sunt Engleze Mai seine
Venetia
Genova
Tormo Roma Milano
Lunch Lausanne
ondi a
Pai Calais Boulogne
www.dacoromanica.ro
Lyon Dijon
Bordeaux
ou Maritime Maritime
RGUS
de bagaje româno franco-englez cu trenul de lux Ortent-Expres )
\ A Traficul de
taxele tot In
Parcui sul acestui tiafic este
Ungaria, Cehoslovacia, Austi Germania Alsacm ena, Anglia
anci
C F R care
e bunt
and
Bucure.5ti-Noi d
Se emit Mete ete Bra5ov cep Ai ad se Taxele de espunzMoaStatiumle e statiumle de e in anci pentiucaieC F R emite efectwi De asemenea ba- re sunt gajele se expediazd cepandu se Cehoslovace
enul
Budapesta Germane Munchen
Wien
a
Bi ance,..e
Engleze
Paris
Londra
) No
ess
a
1, care deserve$te acest tiafic plea
50
B) Traficul de caldtori bagaje româno-francobelgo-englez prin Austi ia
Ungai
is Ostende
g),
mama de sud, Elvetia, Alsacia Lo rena, Belgia, Calais, sau Ostende, Folkestone
sau Boulogne-Douvre Acest afic este deservit de nul at No 201 plecare Bucui la 13 55 Se emit ete de cl I,
a III a
de
u
care emit penti u acest ti afic sunt
Bucui Bi
d
Fr Fi
Calais Mai Calai Ville
e-
(Douvi e)
an
sportul bagajelor se cep de sta tiumle de In franci
Statiumle C F
s
Boulogne-Ville Boulogne Mai itune Bruxelles
9
La Londi a ruta se poate lua prin
Munchen, Kehl sau Buchs-B ile De asemenea rutele pentru ls, uxelles Ostenda hunt adica Munchen, hehl Buchs Bale Publicul ti ebue vedei e
Stat
espondente
sunt
plecArile
Al Lor
Voiti s
Dorii s
Metz
g
la 5
1925
vigoare un nou s de tren al traficuidoi Internationale deii cu
la acea
De altfel acest
u se a face cunoscut pi in publicatium
CITITI NUMAI ZIARUL
cursul
liber
intereseaza Bu rsa Ttrgului MArfurilor?
www.dacoromanica.ro
MARELE ORGAN ECONOMIC DIN MARE
r
V
www.dacoromanica.ro
298
NATIONA A" SOGILTATE I NER 4LA
UL 1882
FONDATA IN
de
de
Fond Daune plahte
Lei
in 1923 sonetatn
900 95 500 000 59 000 000 400 000 000
ASIGURARI IN
INCENDIU, (Fluvial,
TRANSPORT
Terestru)
ASIGURARI ASUPRA VIETEI in
cele
avantajoase
ACCIDENTE
Raspundere Asigurarl Asigurci contra
lurtulul
primelor
includeree le mobile,
case de
INFORMATIUNI LA
PARIS No 12,
SOCIAL
etc
Socletaill)
AGENTII in
7
111441114111011110001111911111001
AGRICOLA
SOCIETATE
CAPITAL SOCIAL LEI
DE ASIGURÄRI GENERALE 000 IN RSAT
Totalul fondului de garantie la 31 Decembrie 1923 Lei 35 473 259 Daune plätite la 31 Decembrie 1923 Lei 95 604 209
DIRECTIUNEA GENERALA IN BUCURE§TI Palatul Societätn Calea Victormi No 11 DIRECTIUNE REGIONALA : No 11
DIRECTIUNE REGIONALA
cu M
No
ittil
Bnoul pent= asigurän de transportun
BRAILA
Strada Imparatul Tramn No 6 (Palatul Reprezentanta Strada
Bucuretsti No 23
Reprezentanta 12 (Palatul
)
IN TOATE ORASELE DIN TARA Face asigyurárl in condiflunl avantajoase Incendlu, grindinä,transport,furt, spargere de
accidente
1111101111011111111100 570
www.dacoromanica.ro
299
----
belgian
bulgar
qotinki
coroan
100
germaná
== 100
marc marc
100 100
fiancez
greac
100
- 100
i Pfund sterling Pfund sterling in India= Pfund egiptian dolar canadian
dinar srb
rublä rublá lituaná coroaná olandez
coroan norvegiana milreis portughez leu roman rublá
coroan
1
1 24 ,,
1
=1
-
t
20
15 pi
16
53 fr
100
,,
25 14
u
81 ,,
1
- 100
it i
100
)
,,
2 1 39 1 05 1 24
,,
1
= 100 100 100 100 100
i
567
- 100 =
. «
i
39
100
1
cehoslovacá
1
100 pi
rublä ucraineanä
100
chinez georgianá Yen laponez
100 k
al siamcz menelik
toman persian
i peso
,,
1
100
100 i
peseta
1
,,
1
100
1 franc
1
,,
1
12
40 p
i
= 100 = 100 = 100
=
american
40
50
,, ,,
75
100
59
128 lot i
16 10 100 100
---
,,
5 22 ,,
10
,,
5 17 2 16
et
milreis brazihan peso colon
peso nacional mexican balboa
sol
ZIARUL
100 100 100
100 100 100
,,
-
--
ARGUS
1 66 1 88
,,
5 17
ORGAN ECONOMIC FINANTE COMERT INDUSTRIE
STATISTICI )UDICIARE etc
www.dacoromanica.ro
300
FORMULE ALGEBRICE SIMPLE general de gr 0
(
de gr II P
4
2 11
=
,
1,
-1
1
'
-
II
2
,
,
Progresti geomPlrice
t
r 1
r
10r
-t 1
1
Anudn
1
00 r
= 1
tt
0r
ALLGEMEINE SPARKASSE GEGRUNDET 1M JAHRE 1835
007 000 - Reserven 14 000 000 Spar-und Kontokorrent-Einlagen Lei 10 000 000 Geschliftszweige Spar und Kontokorrent Einlagen Kontokorrent Darlehen Wechselescompte Lombarddarlehen Kauf und Verkauf von Effekten und Valuten Akkreditive Schecks Bankgarantie in und weisungen TELEPHON No 28 Direktion und Buchhaltung 643 und 644 Devisen Abteilung , 485 Kassa
KRONSTADTER ALLGEMEINE SPARKASSE DIN BRASOV
CASSA GENERALA DE FONDAT IN ANUL 1835
Social Depuneri pe SE
20 007 000 in
curent Lei 100 AFACERI
Depuneri pe libel cont Imprumutun de polite Imprumuturi pe amanet valute Acredittve Cecuri de bani le Garantli bancare
www.dacoromanica.ro
14 000 000 000
cont curent Escomp de efecte indigene
t
301
FILATELIA ROMANA IN 1924 E
DE
Filatelia a luat un In
considerabil
evenimente de mai jos, o dovedesc In deajuns
de
Cele
Expozitia de
ne
din
Evenimentul capital ai vietei filatein ce cum specializarea lice romane in anul mcheiat, consti- ce fiecare urmareste in colectiunea sa 5 Desigur ca tue expozitia din zilele dela 3 din ei n a adus Octombrie din sala Liedertafel, din tot ce dar indoiala
toti au expus ce-au avut caracsub presidentia de onoare a teristic meat sa ne dea o Suveranului mare colectio- idee a valorilor ce poseda a de marci aceasta expozitiune fi- pi efermtelor sale latelica a obtinut un stralucit succes am putut aprecia colectiunea a fost o indicatie puternica a de marci romanestt, desigur cea mai neasteptat de marei desvoltari a artei bogata din lume in asemenea a Bucuresti
-
in Romania in speZiarele au relatat timp cial ziarul Argus a facut-o pe amanuntele extrem de interesantel pozitii, in cat ne vom sa atam in generale
d-lui Gheorghe Mateescu-Sinaia
turi de care am semnalat raritatile de - colectie colectie specializata a generala ale d-lui C
ocontinutul
de
remarcat apoi bogata colectie
a
baronului
de
Witzleben
cateva rarisime vechi din MolEra firesc ca o expozitie romana dova tineau fruntea frumoasa cea mal una dintre cele dintai aproape complecta de din mare sa fie in primul rand o demon- colonnle ze a generalului Resdin a marcilor
tarn noastre conditiune a fost implinita peste timpurile
ce asteptari, la Liedertafel romanesti stampilele
Marcile
le-au precedat au figurat in bogatie surprinzatoare sub vitrinele sau in blourile
artistic
tate odata in lume nu s a putut vreodata la un atat t comoara de marci romanesti cum sel, din activi mai vignetele postei vechi, din tara noastra nergici organizatori ai Cu dintre cele mai rare din lume acest am putut aprecia apoi cele mai rare de pe continent putem colectiumle frumoase pe ardeleni dintre afirma ca de s au putut prezentat cart s au relevat Bella Fiatska la o alta expozitie f variata De asemenea din lume mai valoroase colectiuni spe- za von cializate blocuri colectie de postale a d-lui inginer-chimist
Cari sunt
In
alta ordine de idei, sublimem
numele d-lui profesor Victor din de siu ale Expozitia a putut arata in primul educativ rand cari sunt colectionan le-am aprectat in deosebi mani ce raritati poseda ce ce colectionarn de
www.dacoromanica.ro
ARGUS"
302
postale, acelea au servit pentru francare mainte de introducerea pe cea ropa marcilor, s a relevat mult d In
Iasi
a fost constatarea ca de azi a la o moasa desvoltare cele cateva colectiurn expuse dovedind ca a trecut de mult vremea cand se rezumau la pe o foaie de cateva marci comune in majontate
totusi o
scumpa marca
ordine de
larg
ca
Eu-
avern afir-
facuta de d Mateescu Sinaia
fara undoiala noscator al
cu mutt mat bun
de cat oncare
marcilor romanesti
de cata-
strematate Distinsul colec-
loage
Sinaia afirma ca marca de Yvert 81 de parale cotata 500 000 let (socoTellier la defectuoase Comerciantu de marci au avut ei tind dupa %aluta obusnuita anulut acestei partea larga de contributie expu- cheiat), valoreaza me nänd, he-care, ce-a avut mat ristic stockunle Dintre acestia cart s au dovedit remarcam primal rand pe d S Lu- ca fund foarte rare sunt cele din emipovici
Bucuresti pe dr D Birner-Bucuresti
siunea doua Cap
bou cu
teteprezentate perechi De sigur cele cate-va nume ce indi- biche adica marcile fund nu decat s au una asezate una fata de mai bine memone, capul desenulut jos, cealalta
se unei dan de seama capul in sus trebumd sa cuonnda, de alte marci de mai mica amanuntele, esenta s au dovedit de o rantate vom mentiona colectiunile bine perioara celei crezute pana acum
rehefate valon ale d-lor C fhutl, Tnebel Soczak avocat lescu,
Massacz
Rantatea märcilor
Oficialitatea
Filatelia
imbucuratoare constatare facuta prilejul expozutuunei este ca oficialitatea aprecund important
sine cat a Un mai Important rezultat sa fie ea cestei expozitu este acela ca a putut et in Romania a prezenta la aceasta impunatoare mada un putermc asupra extreme a unora marcile romanesti infestare hlatelica afara de numelut primele ca de onoare Astfel sala Liedertafet unde fost expuse, dupa cat se crede abso- al expozitiei am inregistrat asistare% general E la inaugurare a lut toate marcile ransime din Capitalei siunea Cap de bou -rotund, n au pu- coleanu prefectul a altor nitre
ohciale
filatelice din sala dela Liedertafel am putut ira cateva
de
vechi,
expuse de Fabnca de timbre a Sta-
tului
Numai Posta probabil pentru a reputatia de pe tut fi irate de cat numai doua care stabilit-o de cat va timp exemplare valoarea de 81 totul absenta coace, a flout sa fie altul neuzat unul uzat pnlej totusi mci o la din lume exemplarul uzat nu era in nu a dezmteresat vreodata de absolut perfecte neavand totusi Posta gaseste drept-unghiular mai multe rea filatelica un foarte vanat concurs totusi Posta Faptul ca valoarea de 81 de randul filatelistilor, are ea de marci parale nu se gasesc Romania, de cat exemplare de In afara de oficialitate aceasta mi aceasta este aproape sigur, - arata nunata expozitie a in mai rara scurtul timp chestiune e ca marca a durat de un pu cahloage streide cat apreciaza deosebit de numeros
www.dacoromanica.ro
RRGUS
303
acordate cu prilejul expozifiei filatelice
change-Club-Roumain , latelica
, Romania fi-
de onoare a primit
s au conferit brica de Timbre
Cu
de marca (credem ca ter-
bine ales)
s au distins pe terenul filatellei, medalit diplome, menul
Din partea Clubulut filatehe din
Medalia de Rur Mateescu-Sinaia,
C Gelbescu, General Ressel, baron de W ietzleben, R Szoczak Willems, SchafMedalia de Intim filatelic Din partea hutl, Gebauer, St Cordova F Szadin Bucuresh Fischer P Marthy, Raoul Medaha de Rur G Mateescu-Sinaia, lay S Lupobaronul de Wietzleben C Geblescu, Rnastastu, Felix Gruen vici Bela Fiatska, general Ressel, dr Medalia de Bronz Mawr Boboiceanu meny Medalia de argint C Schafhutl St J Triebel, ing Stroebel, F Birner pentru amintire drept premiu ce medalit au acordat
Cordova, Willems, dr
Szalay-Sibiu
R Szoczak E
von
yer, Bielecki Bungertz Elias R Barich, Die Postmarke de bronz G Angelescu, gerer, Szalay Jr Vergottt Rl FisPaul Coch Mia Kerl Kurt Kennig , Briefmarken Rundschau , E-
Märcile româneti
B Bartha E Turck, Ed Ressel,
viu Cristea, Ludy Mayer Printre cet distinsi medalia de al ziae redactorul pentru rului Rrgus rasplatit in acest achvitatea sa ziarul Rrgus a prima meniu o de onoare
noul catalog z
al doilea eveniment filatelic al 1000 - fr Ori varietatea este anulut 1924, este noului extrem de rara - chiar mai log Yvert curioscatori o valoTellier-Champion catalog s a impus lumei reaza de 30 pana la de ori vechimea decat marca seriozitatea lui cat a devenit o baza mondialfaptul dovadä irefutabila sta mente isa in toate tranzactille ca la recenta expozitie filatelicá de
-
telice, fie de schimb
vanzare
fie
Liedertafel, - nu
a putut pre-
ori cumparare de marci zenta decat un singur asemenea teteplatit dupa suntem inforNoul catalog se prezinta multe imbunatatiri asupra trecutului o suma fabuloasa Rstfel cand In ce priveste mardle romanesti el vezi cá noul catalog da pentru aceastä a aparut de data aceasta complectat rarisima bucata, numat cota indoitä, desenul filigranalor care deosebesc ele diferitele emisiuni
identic
Noul catalog aduce astfei o
inlesnire de primul rang, colectionaridebutanti,
clasarea
Unele cote au ramas totusi parte de a corespunde raritätii marcirespective
de pilda cotele marcilor
Sa
,cap de bou din a doua emisiune adica pretuind fiecare marca a pereun tot atat cat rotunpte chet ca sa-ti izolat, - nu valorile de 40 80 de parale Cotele pentru aceste marci ca exemplare izolate sunt aproape ce priveste insa cotarea pentru exemplarele prezentate
varietatea numita e
totul
perechi
in
aceasta de
cota march de 80 parale -
surprinderea,
care-i
Un alt exemplu marca de 3 parale a treia romaneasca denumita Unirea Principatelor este ce priveste vanetatea pe cotata, cu 600 - franci hartie vargata, aceasta marca este extrem de
pentru marca simpla este 500 -franci iar pentru perechea te-beche este rara
valoreaza de
www.dacoromanica.ro
de 10
304
mai mult Intr adevar catalogui elLipsesc apoi catalog marcile Ocupatie militara romana Pocutia, vetian Zumstem, apreciaza la 6000 dovedite ca oficiale franci valoarea acestei marci noul catalog se preTrecand apoi la o ulteriacea cunoscutä in deobste sub zinta conditiuni superioare numele Carol cu barba toate cele cate-va semsiune defectuoasä gäsim pentru va- nalate el constitue ce marlorile de 10 de 50 cote cile tarn noastre, un al doilea cari care sunt departe de a cores- ment filatelic de seamä al punde marei rantati a marcilor sa
Presa din Rom
Filatella Liedertafel - mai avem de
Un alt indicm puternic al
ce mai mare pe care o , Umvertrat pe aceea care apare in Romania este impor- sul Literar pata pe aceea din , Gazeta tanta crescanda pe care acorda Sporturilor presa publicistica specialä In ce ce
occidentale
Ca
dela noi
bricile una aceea rezervata special Filatehei Rstfel afarä de excelenta bine sustinuta rubrica sAptamanala apa-
rand Dummica, a ziarului rubrica medaliata la
,-
filatelica ea se prezintä in progres de trecut Sunt acum viste filatelice cari apar
Romania
ca o regularitate din ce
ce mai bucuratoare, Der Banater Filatelist Timisoara Romania Filatelia din Braila , Roumanie-
de la Echange
filateli c
Bucuresh
1924
Comertul de märci postale pentru molt inapoi COci se
proel in aceiasi buna dinainte de unire amnsesera cu toate ca a gasit la un grad de mare desvoltare pe
a evoluat
ternice
penuria de numerar care a
de care ne ocupam
stinghent intreg comertul romanesc Pe de alta parte s a putut remarca cursul trecut anul trecut un de sporire Numarul comerciantilor se ocu- a importantei comerciantilor din Bucua cres- resti comertul de timbre convergand pa exclusiv de marcile cut atat Capitala cat mai cu cum e firesc din ce ce indepär- mult spre provincie tat de atras putand Totusi, din acest de vedere el spre are mult de cofilatelic fund Inca intrucomer- merciul sporire a ciantilor catva inferior aceluia dun e imbucurOtoare ales fundca ea se rezumat astfel anul 1924 inRegat a Ropentru hlatelia romaneasca un acea Mari unde ramasese mare nesperat de mare pas
CITITI ZIARUL COTITIAN APARE
8,10,
ORGAN ECONOMIC FINANTE, RT, INDUSTRIE, AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
5124 MINI
305
INDUSTRIA NOASTRÂ DE PETROL
I
COLOMBIA
SOCIETATE ANONIMA FRANCO-ROMANA DE precedent in Daca sa toate al caret randement de amanuntele evolutia de Romania s a mentinut constant in Romania perspectivele de o 10 la o se deschid mart industrit in tone zi vutor este necesar de-a examina in Productia acestei sonde
pnmul rand fazele evolutive ale so- adaogata la foarte interesanta pro Columbia Inzestrata cu o ductie a sonde in la reala capacitate financaara Gropi in , a atms cifra de tone, reprezentand, acea aceasta societabe a cunoscut in mersut 321 a din productia nu numai surpnzele desvoltaru sau raul nu sosesc favorabale ale hazardulut care a con- Dar cum an, pe langa zacamintelor noastre niciodata singure sacrat extraordinara a vicisitudinele pioductia petrolifere dar marea urcare de preturt timpurilor anormale pe care a inregistrat pentru petrol brut derivate survele treaca succes Toate caracteristice ale nita in strainatate astfel incat rezulexercitiului 1912-1913 a intrecut vietu acestet intreprinden merg alacele mai sperante ale actioadesea se confunda mentele politica economice cart au narilor societatu pe acest influentat in mod senos intreaga noa- Beneficiul brut eonomica Da se poate exercitm s a carat la let 13 718 882 62, stra spune drept cuvant ca fazele de la un capital de cinci miltoane lei Dupa ce din acest fabulos beneficiu dezvoltare a societatu Colombia re brut s au scazut cheltuiehle de flecta in mod fidel evolutta tare adnunistratie petrolifere in general re amortismentelor mtarziate a ramas Inceputurile soc un beneficiu net de 9114 541 lei care Societatea ,Colombia. a creata a fost astfel utilizat incat fondunle 1905 Fondatont erau Leon Ruzi de rezerva create sa asigura deka Taubes Lazare I Elias Ca activitatea prosperrtatea pitalul initial era destul de respectabil toare a societatii acea epoca 5 nulioane lei In modul acesta s a afectat la fon1912 cand a cunoscut momenta dul de rezerva de 924 231 lei un alt pro fond de un glone exceptionala dommand a creat ca o reductia sa extraordinard plata petro zerva terenunle o constituitä in un alt fond special nile de petrol de un milion pentru lucran In tate franco
de se compunea sfarsit s a distributt din urmatoarele persoane Barbu St 750 000 lei s a rambursat tot Delavrancea E Duposseur capitalul investit intreprindere dandu-se D Zahropulos vice presedinti 237 50 pentru P Marcel fiecare actiune de 250 Levy Hirsch S Rosenthal, avocat Pou Laz I Elms, membri N P Incepand din acest moment care face Romanescu M Prager, Leon Ruzicka desvoltarea societatil Cocenzon Taubes G Carissi lombia tanara inträ V Rattu cenzon supleanti i concertul manlorintreprindere societäti petrolifere director general, din tara mstrator delegat Laz I Ehas Ea incepe numeroase importante
In cursul an gistreaza et din Moreni, No
cu sonda in 1911,
de Morem
exploatare Gropi Bustenan
prelucratul petrolului brut ea din asigura concursul 20
www.dacoromanica.ro
306
durata Productia a la 21 551 tone repartizate astcisterne rezervonile nece- fel 3250 tone la Moreni 11,226 la mmagazinaril Bu5tenari 3 880 la Gropi 3 148 sare transportului
Cernavodá care apartinea atunci din
,
de
cum
produselor sale la
ve-
derea exportului Deasemenea, gratte unor tiuni cu , Union
este
47 la Bordent Numärul sondelor crestere 8 sonde la
3 la Morent-Bana 2 la Mo rem-Prund, 6 la 3 asigura pentru lucranle sale cele la la In total
mai rapide foraj
mat practice sisteme de 23 sonde in citul precedent prodcutie
In epoen räzbolulut
cu 17 din exercare multe
altele ajunse la patura
raz-
politice
a Beneficiul net al balcamc din 1913 gäsesc fost de 1 395 951 dat fund situatia preparatie cietatea Colombia in a prima a intensifica activitatea pro- mgrijitoare din sumä a fost afectata sa contut now Faimoasa sonda No I din In razbolulul sä inNotembrie 1913, cand pana Exercitiul 1915-1916 este influentat cendiu mai tarziu un defect la intr chip sau pronuntat parahzeaza complect activitatea accentuarea politice mondiale productia aucestut miraculos tezaur Concentränte frecvente ale de petrol pentru perioadele Cu toate acestea aceasta litare rechizitionarea mijloacelor de vedem sometatea ,Colombia execu- transport ale societätilor tand un program vast de now din ce ce mai penastfel societatea urmaprovizionarea matenalului necesar toarele sonde in productu, foragu, au avid exploatarti nenorocite atat asupra sondeproductie cat in repah sondi foraje Morcni-Bana Numeroasele accidente survemte Gi opi sonde precum durate sonda
a instrumentatillor era in mare parte o consecintä fatalä a de a matenalului necesar Societot 17 sonde sä se s a vazut Productia societatit pe 1913- in lucránle sale de matenal 1914 a adus un beneficiu net de din sondele 6 089 60 din care 1 975 000 au nate la Bu5tenari ce natural in Ou toate astea Dividendul total a fost de 100 lei a de mare material la lucränlor a mat los la din nou tor sonde importante la care se de rezerva a fondu- teptau rezultatele constderabil precum rile destmate terenurilor aceste grele toate lucránlor now activitabea forajulut scazuse proopaceni Policioi
Efectele rzbolulut
Exercitrut 1914-1915 este influentat defavorabil de evenimentele din trecut cand o mare parte dintre personalul au fost mobihzati precum de sinisinceput al mondial
ductia s a mänt in raport precedent
In cursul acestui an societatea n a forat de cat 2 672 metro in 839 din 1914-1915, productia a fost de 309 tone in raport 21 551 din precedent net a fost de 1 141 577 87 In epoca forajul arata date circumstantele grave prgores remarcabil dar productia e lei din din cauza accidentelor ale epocu a fost contul lucrari survenite sonde No din precum No 2, una Trebue act 100 mai departe a cauzele primordiale in a soc ,Colombia nevoe de instrumentatu situatia
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
307
n a fost
moment la maltimea progreselor a de a fost ca neutrahtatu , bia mtreprindere cu capital mare parte posibilitatea anle abate s a obsä exporteze tmut exporteze direct sau indirect
din care
ploatare
cheltuehe de
mai ramane un disponibil
de 1 359 152 lei
care a fost
fond special de
refacere
Cum reconstruirea santierelor senoase clama sume importante financiare so-
centrale sau chiar neutre ietate a ,Colombia fuzioneaza circumstante in tulip ce 1920 cu societatea Alpha societate mare parte din intreprindere petrolifera capital roman belpetrolifere din capital ger- gian la carecu participa Societatea belman trägeau din de petrol din Romania frunte favorabile pentru export bancherul bine 1916, societatea Colombia se resemnoscut Josse Allard relatule din spirit de Colombia Alpha erau mavalonfice produsele in in dintre inte de foarte stranse tenorul tarn pe preturi mult Josse Allard figurase ca rioare de is pre5edinte al in
In
razbol
Cu intrarea actiune in 1916, soarta societatu Colombia este decat ale multor alte petrolifere In Noembrie 1916, co misiunea anglo romana dustruge, virtutea acordulin intervenit, mat mare parte din petrolifere sale de petrol Dar in timp ce, distrugerea anumite
neau unele tut servi rele in
torilor
chiar
la Colombia Noua societate ,Colombia astfel constituita cu un capital de 100 lionne lei intra sub directiunea trolul Omnium International de Petroles societate za mare la Alpha creata de , BanBas que de Paris et des In acesta Colombia imediat rzboi o vastä
beltot mat rama- laborare a capitalului z ar gian pentru a putea cu de pe la fost distruse de sus Consi ml de istratie se moconducaprimind in compunerea sa
firmelor mondiale prezentanti majontatea tionate mat sus Astfel fruntea sopersonaluhu technic Colombia ca au urmat armata retraErnest al gere spre Moldova, timp de dot am, io somitate financiara intreprindenle societatu au societatil L nistrator delegat al rasite in mantle inamicului Sub ocu- nion d Electricite de Paris Colombiei
Colombia a fost pusa sub au fost
sechestru Toate bununle
In 1920, Colombia rein cu energie vandute societatu Erdoel Industrie Anlagen Gesellschaft , de ger lucrarile pentru refacerea in stare bumani pentru cumpararea tuturor intre- na a instalatnlor repararea sondelor de noi sonde executarea prindenlor petrolifere cu capital aliat nou program dinamte fixat pe terlichidate de in vederea intensifiin Februane 1919 societa- men de doi tea a putut reintra oficial in productiei Ea se serve5te asiunea santierelor sale scop de materialul comandat din reprezinta o noua atunci cand difein dezvolta- timp in rea ,Colombiei rentele de schimb nu atinsesera
Prima adunare generala de dupa razboi a avut la 19 Septembne 1919, cand consilml a opus
fantastice de mat
Productia
1920 se resimte
din cauza distrugenlor sufente
din cauza insuficientu transportun electnce In de remtegrare a in bula urmatoarele societatea nurile sale rezultate se Cncov la Moreni-Tuicam 4 la beneficiu brut de 671 852 rezultatele obtinute -1917, 1917-1918
exercitnle 1916 in timpul ocupatiel
de pnmele 10
www.dacoromanica.ro
308
4 sonde now la Mtslisoara 2 la
3
la
2
in
10
la
la Baucot 3
total 31 sonde
este
Dupa consbtuirea tuturor rezervelor si celorlalte fondun cum a 000 unui fond de prevedere personal s a repartizat
000 000 tre- rilor un benefictu net de societatea a de- adica 20 la suta la capital de montat un mare numar de sonde 100 genera a aprodistruse base totodata sponrea de abandonate din 000 la s a servit de tubunle scoa la 000 divizat se in 241 000 de 500 lei instalarea de noui sonde baneficiul net de 20 Colombia a unchetat in acea e- astfel lioane au fost repartrzat actionanlor poca un contract cu soctetatea foraje Union forma de acson- in mod facultativ in proportia de doua delor dupa cele mai
conomia ce se face buincios sondajelor
rapide
moderne asigurandu-si colaborarea. a doua societati de tare Foraki societat2 belgiana de In acest veclule instalatiunt au fost pentru a mlatura criza ne societatea si-a constituit un important de auto mobile tractoare au contnla atenuarea Din cauza electric furnizat de
majoritatea
Electrica
petrolifere din
acea epoca aveau de sufent Pentru a scapa de acest societatea a procedat la inlociurea succesiva a
electrotractoarelor prin motoare cu gaz masini felul acesta vapon Colombia lucrarile a putut cont pe santierele cele importante Deasemenea pentru putea mat
noui
Noul program de
soc Colombia"
Dar importantul program de pentru desvoltarea rapida a tierelor achattionarea strämätate a material conside,aTunand scaderea leulut acest program nu s ar putut realiza fara avantagule imprumut extern in cont curent Grape relatiunilor tatea printre actionaril sec Ommum International de Petroles societatea Colombia a obtinut dela acesta un sub forma
de deschiderea de credit care pana 31 Decembrie se ndicase la 20
la
972 231 franci zi Conform angeomentului acea.,tä suma
rea extgibula in termen scurt usor duce produsele dela cauza scadeni nrancetate a leului spre rezervoare ea a construit creat o deso retea de conducte care i-au asigurat tul de dificila fata societatile de a sä invinga aceasta dificultate transport permis sa efectu sät un acord eze regulat transportul produselor care a reprezentat totodata sondelor
sale succese fmanciare Societatea Ommum Internationat de prelungirea scadenCernavodd cumparata mainte de razdun pana bot dela socuetatea realizand im- la 1928 jar de 486 portante beneficii prelucrarea ea primeste la cursul produselor Statului ale Colombia care sporeste capitalul 120 500 000 000 lei la Rafinana din Cernavoda a prelucrat forajele In progres 000 tone in 1920 provenund din Productua societtii 1921 propria cum a In an Colombia reorgantzeaza activitatea dir
din marfa
din
1920 se
28 000 tone Statului
care avea un anganjament pentru
II
lucrarea unei parti din petrolul brut
in mare parte exceptioral de intensa a rafranei Cernavoda a fost in 1920 de 64 170 689 lei Din sumä 25 milioane au fost fectate amorti7anlor industriale brut
1920 )0 tone
6 28
ineti
1921
10 7
forati 1920
nestrul
www.dacoromanica.ro
1921
309
de profit
pierdere arata
in 1921 un sold creditor de 14 milioane
care, dupa scaderea re
174
ti
In 1920
941 4581
7674 zervelor legale a fost reportat la sol1922 5560 1923 dul exercitiului precedent Din cauza scaderii apelor Dunarn, metrilor lucrat rafmaria din Cernavoda cifre n au fost intraute in anul trecut, mult mai putin decat 1922 1923 decat de societatile Astra-Romana To iar societatea executand vastul proRomana gram de activitate intensa a at tu5i in cursul ani, Colombia extraordinare in cursul aces- ca de intreaga industrie Intre altele intrequl tui lifera a avut de luptat a procedat la marirea utilajului cunosute complex de dificultati
de
spre
raritatea scumpetea manei de re- insufic iza lui a pentru transzervoare la Moreni de curent electric a porturilor caile ferate La aceste dicratori a reinoit printre now politica peachizitionat se mai a trolifera a Statului dela Gorgota de camcumparat remorcherul Colombia I primare a preturilor in interior de plectand Tintea
a construit
cateva talcuri
conse realizeazd progrese capitalului strain in momente pentru toate mtreprinderile similare din tara in timpul cand de petrol a inceput sä dustria
puse expotului Industria s a vazut fortata pe deode care parte sa-si procure pe avea nevoe platindu-I in
de alta parte
in interior pe preturi maxima
productia chiar
se resimta de regirnul de opresiune sub de cost hotarit de stat Progresele technice eu toate preturilor a socie in favoarea consumatordor ca productia a spont rezultate tutiunilor n a putut sfor 1922 d Lazare I Elias ve- mare in samficide In direc- tarile depuse chiul delegat se a apasat cat tor general initiatorul Pentru a imps petroretrage dela directiune Postul de asupra industriei rector general este incredintat este destul sa relevam ca Ficsinescu care pana la a- cakulele facute beneficiul societatil indeplinea functiunile pentru productia din 1922 ar fi ceasta 4 058 364 de director technic pa5it cu 100 milioane cifra D Ficsmescu a vend la conducerea trecuta in bilantul acestm an produse livrate consumului intern acestet importante sa triale in momentul cand fi fost vandute la pretul mondial gray de regimul restrictiv al nu dupa preturile maximale stabilde intreaga statului In de Stat un alt rectiune a societatii Un astfel de beneficru transformat pect D Paul in aur nu ar corespunde decat unui de ainnnistrator delegat D rendement normal al capitalurilor Jacques Coulon ocupa postul de vestite in intreprindere rector technic sinescu D
locul d lui Th este numit
tor comercial
D Lazare Elias ramane ca consiliul de istratie
In
Statul
a impus taxe de export ridicate au redus simtitor beneficnle realizate la la vanzarea externa benefica erau destinate sä compen
la van pierderile zarea internä La aceste dificultati s au mai 1923 arata un progres gat intarzierile cu care Statul si-a 1922 foraje tit furmturile de produse mtarzien remarcabil in productie astfel productia a fost grevat in mod serios casieria
in
Sub
comprimäral
918 1921
1922 1923
148
820 647
seze
acestea au mai intervenit Pe cunoscutele masuri prohibitive pe deasupra anumite produse
www.dacoromanica.ro
ARGUS
310
fuzul constant al guvernului timp de
terenuri petrolifere pentru personaJul technic pe diversele trolifere pana la elaborarea cumminelor autorizatule necesare consoli- pararea reconstrutrea darn terenurilor al societatti din strada Romana Aceastä
doi am de a acorda societatilor
constructia
ultima masura a avut ca efect
No 72 marind inventarul rea unor progresiva pe dent denota sigura precum si perspectivele de tiere fapt care daca constituia un predirect adus societatilor petro- viitor Conte de profit a Were atingea tot atat de mult fost in 1922 de 23 498 733 dupa interesele superloare ale economiei amortisment industrial ra-
mane un solde creditor de 4 058 364 lei
Desi subt imperml tuturor acestor asupra caruia a fost reportat la dificultati urmator suma de 2 562 350 lei cat numeroase pe perdere atat de inutile societatea Colombia In 1923 contul de profit prin rezultatele techrnce obtinute in atinge un beneficiu de 25 931 375 lei dupa amortismentului 1922-1923 afirmat utilitatea de desvol- dustrial ramane un sold creditor de 791 lei care dupa retare alaturi de o a fost numarul sonde- zervii legale de in exploatare foralelor a spo- portat la exereitml urmator in favoarea rezerve speciale care s a acursul anilor 1922 1923 la
pentru vHtor Dar märitul a inventarulut societatil precum toate crarile executate in timpul acela nu constitute decat preparatu fcrmadabile in vederea campann vutoare Progrese serioase fost realizate in ce priveste captatia utilizatia gazului a sondelor intrebuintateca forte motrice in Prin aceasta s a realizat economii importante de combustabil s a inmultit aparatelor de diferite sisteme rapide S a organizat perfectionat transporturale spre rafmeria din Cernavoda a activitate de a fost normalizata
Aceasta rafinerie a tratat
in 1922
28 000 tone in 21 200 tone in 1921 si 000 tone 1923 Soctetatea si-a asigurat indepen denta transporturilor sale pe de la la prin
ratat in cursul urmataare ca un de prevedere de contenit progres
In 1923 societatea a reusit sa de la guvernul z in calitate de intreprandere
capital z
un
avantagios sub forme de avans asupra despagubirilor de razboi ce datoreaza conform tratatalut de pace pentru distrugerea roman
inceputul
Totalul despagubirilor de razboiu a fost evaluat la suma de 21 106 509 02 Noul de In 1923 adunarea generala a socie-
tatit a
de
compus din personalitati din lumea industriala za romana Dommi Ernest Meicier
adnunistrator delegat al d electricite de Paris presedinte Paul
mare
fran
de la Banque de Paris et de Pays-Bas de cez
legat de la societatea Ommum Interpararea unui tanc de 800 tone in a- national de Petrole
de remorcherul Colombia chia proprietate In acestor exercitti s au plectat de conducte intre diferite central din s au doua rezer voare o capacitate de 200 In gara societatea a o statie de incarcare permitand mcarcarea a 30 vagoane cisterne
mare cher din Bruxel rectorial
ban di
Omni= Internatio-
nel de Petrole M Champin din vechi -delegat al I
Steaua Chevalier director la Banque de
Paris et des
Lazare S Elias initiator vechi o delegat al societatb profesor conducta de 4 kilometrat pentru apro- Dr Toma
Dansa a mai
vmonarea Prahova
la
apa din raul
Strauss la Banca Marmorosch Blank
www.dacoromanica.ro
,RRGUS Leon
IM
Gorgota
S
Morem
I M Waterkegn Pe aceste DG Zanescu, Cen anstalate actualmente 85 sonde dommi N P Romanescu V care Rosenthal
avoc at
costa, Randolphe
nishambo Manole
9 in preparatie (montare) 28 in in productie Cele mai productive
Li
Victor
din Moreno
cifrele de mat sus culese
din
sunt
Tintea
Pana la data 15 productia societatu s a ndicat vagoane pentru un tuale a societatu atat din punct de la 7 162 terval de luni fata de vedere technic din 8 765 12 lunt din 1923 vedere al a din 1922 ei de viitor permit
sa
perfect edificat asupra situatiet
de mai jos reprezintá Societatea Colombia posein regiumle petrolifere kilograme productia societatii pe pe in cursul coi Bustenan, Tintea Chiciura, Copada
Productia pe
kilograme
1924 1 ut
Bii,tenari
(
a
a
I
to 1924 623 100
1
330
\
381 5C0
759 800
200
300
500
400
800 236 200
100
000 432 000 000
1 232 4001
'11
\
700 1 805 401 500
Foram la
1
000 710 460
000 742 100
130
1
200
1
602 600
7 880
130
100
1
052 80 163805
a forat in cursul
Noembne
ului
zece luni ni
170,40 1 198,20 60 35
(
tot
063
1
733 450
1
365 995 1 747 400 5
230
800 5 795 250
108
200 135
24 908 8C8
789
1
828 2 924 500
760
694
584
700 7 293
247 247 1 806 100 7 944 247 52
1 300 400
813
540
450 535
354
372 400
800
883 1 736 100 5 368 013 1
b 075,25 n)
In consecinta activitatea de foraje este in progres pronuntat
1
285
419
981 400 7 578 865
696
519
215
990
214
1
199
899 800
779
21185000 71 625 714
dispune de o retea de conducte care leaga santierele statmde 51 de pombare din gara Baicoi
1) 0 conducta de 6 avand o de 14 kilometri Morem-Gara
2) 0 conducta de 6 de 8 kilome-
Tmtea-Bdicoi Gara 3) 0 conducta de 3 de 10 kilometrl,
Baicoi Rezervoru Societatea dispune actual sale rezerprodumente de Cisterne Pentru vorn de apro- selor sale societatea Colombia 2500 vagoane un numar de cisterne un mai tankun In afara de conductele cher care deservesc in interior oteliere, Cum am dela o sonda la alta, societatea mat mai sus societatea
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
312
propnetate rafinaria din Cerna pervedenlor regim in instalatu moderne o nationalizarn capacitate de lucru de 10 0 vagoa.ne De in calitatea de reprezentant
pe
societatilor de petrol
Sediul ei general d
Th Ficsmescu a avut societatii este in palatul sau propriu un rol important la elaborarea legit in forma actuala multe din str Romana 72 Cladirea este evaluata in ultimul bilant la 3 978 600 din modificarile propuse de tantil societätilor fund a^oeptate de lei generala Deasemenea societatea mai are un guvernconvocata o birou la Paris care bi- dificat statutele in15 Octombrie ca deacum societatil Steaua Francaise
birourtle
tioneaza in palatul societatii Omnium International de Petroles din BulevarSaint Germain Mai exista un birou de expeditie al Colombia la Constarita care expediese in mod special destanate dierea produselor reexpedierea la destia matenalulut necesar diverselor
mainte
nationalizare adunare generala a dat mandat procedeze cand va socoti oportun tie
o augmentare a
138 milioane la 300 actium vor fi repartizate exclusiv cetatemlor romani astfel meat partea capitalultu roman sa capitalul
santiere Servicial financiar Societatea este strain in relatium urmatoarele banci in Cu acest
strainatate Banque de Paris et des
Bas Ungarische Allgemeine Cretar in tara Banca Marmo rosch Blank et Co Banca de Credit Banca Romaneasca Banca Comerciala Banca din Ploesti Rezultatele fiRezultatele nanciare vor fi la finele anului incheerea bilantului ceste rezultate desi satisfacatoare dit
ca
influentate de
vor putea ramane ne-
diale a petrolifere in scadere a influentat in parte programul de care a mai slabit, suspendandu-se anumite lucran la sondele instrumentatie ca fund prea costisitoare
de mis-
in
un numar de romani suficient pentru a da societatii caracterul de
consilml de
a fost reinoit prin cooptarea
unor personalitati romane simpatizate in Franta ca cunoscute la noi
in calitate de presedinte al
consihulut de a fost solicitat ales d profesor Dr Cantacuzino o somitate medicala apreciata in cele mai malte cercun
D prof dr Cantacuzino va
locul d-lui Ernest Mercier din cele mat figun industi iale ale Frantei de d prof Cantacuzino au mat fost cooptati Victor tonescu fost mimstru al la Pans fost ministru de interne Costache
in consilm, D Mercier a lede vice presedinte pe care demmtatea societatea Odatá aceasta le acorda intreprindenlor na- Colombia deschizandu-se main tionalizate societatea Colombia a tea ei cele vede mai frumoase perspective asteptat exemplul altora ci imediat de activitate intensa ro votarea legu a procedat la priformalitati pentru a se conforma RADU
In vederea regimuliu creat
a
gea
cea
mai eficace se face
ARGUS
www.dacoromanica.ro
313
0
DE COMERT SUB PAVILION 0 VAPOARE DE MARE APARTINAND STATULUI LUI
F
1
1
st
2 3 4
st
C
gobot
t
6
1451
1450 635 839 1406 1130 1143
Vapor
5
1450 1496
1
7 1
8 9 10 D
p
11
Gargobot
12 13 14 15
'Tor
Cargobot in
Const Port ( 18 19
t
P
17
»
»
»
i
»
thipa
20
2800 2793 784 2051 54 32 55 20 22 30
VASELE DE FLUV U APARTINAND STATULUI 92
2 3 Brad t 4 5 6 if it 7
125
850 148 15 19
9 12 13 14 15 16 17 18
I
ator »
32 33 34 35 36 37 38 39 40
34
42 43 44 45 46 47 48 49 50
20
86
21
145
22 23 24 25
84 Mania plut
311
55
t
19
t
ing
r
31 Petru
57 22 58 84 86 5 130 30 120 107 135 108
t
26 27 28 29 30
3 15
t
Bernor
\
dupa spor
ol
C
le
20 83 52 125 5 536 440 15
Beinor
u
t
83 79 15
II
9 94 70 32 4
128
41
Humor
125
I
520
Hemor
261
tpor
53 73 135 10
VASE DE SERVITUDINE APATINAND STATULUI C
-
II No
76
t
2 Cheson 3 Constsnt 4 Constant t 5 Deroseuia 6 7 t 8
Dr
Ponton
10
I
392
11
171
19
12 13
80
I
66 94
94
II
'182
51
II
29 50
100
15
16
www.dacoromanica.ro
'zlup
194 194 194
314
CI
911101111
17 18 19
F
20
F
I No
1
F
21
22 23 24 25 26 27 28 29 30
No No
No No
I I
I
NI I
I
31
I
32 33
I
34 35 36
I
37
I
38
I
39 40
I
41
I I
I I
47 N 1
48 N 49 50 51
I
NI
52 53 54 55
I
I I
57 58 59 60
I
No No No No No No No No No No No No No No
407
62
3N
64
411 I I
)02
p p )
65 N
67 N 68 N F 69 N 70 N 71 N 72 N F N
74 N I
p
616 618 621
622 p )
626 627 628
No
p p p
p
p
No
I No No No No No No No Nu No No
78
48
p
MO 641
642 p
644 641)
267 267 261 267 267 267 247 247 3S6 242 242 242 242 242 325 325 325 325 325 325 325 325
620
I No I
p
410
No No No
61
263 263 263 263 267
)
F F
75 76 77
No I
325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325 325
325 325 325 325 325 325
79
I
No No
I I
No 6
81
No 83
ink )8
I
No 661
84 85 N
No No
I
87
88 89 N
774
I
No
No 776 No 777
I
91
No No
92 93 94 95 96 97 N 98 N 99 100
No 780 No 781 No No No I
01
I
102 103
I
No 786 No 787 No 780 No 700 No 701 No 702
motor
SIep
349 395 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349 349
No
105 105 107
No 806 p
No 808
108 N I 109 N
No 111
No 6100 No 7112
I
420 420 420 420
p p
No
No 7114
114 N
285 349 349 349
No
115
116 N
No 7116
117
No
p p
No 7110
p
118 N N
7120 120 N I No 7121 121 N No 810 122 N No 123 N I No 8107 124 N No 8108 125 N I No 126 N No 8110 127 N No 10101 128 N 1 No 129 N 130
325 325 325 325 326 380 380 325 325 305 306
No 648 No
101
No
I
45 N 46 N F
No No No No No No
I Ink ink
I No
I
42 43 44
No No No No No No No No No
)3
194 194 194
I No
131 Ponton 132
www.dacoromanica.ro
p
p Ponton
349 349 349 349 349 420 420 420 420 420 420 423 423 423 120
45
133 134 135 136 137 138 139 140
F
(
st
o
Macara plut
Driga Driga
H Borce
H Coribi II I
Ponton atelier
No
I
Ponton
SII No 2
Ponton ridicat
420 420 222 274 58 26 150 150
141
210
II 142 143 144 II 145 146 5 147 148 149
121
'land
'land
No 10
87
28
No Dr
t
No
213 165
1111(1
1
No 2
165 120
No
150
No 4
CI
p drag No 2 hod p drag No
152 153
p
No 4 No 2
p
No
p
154 155 156 157 158 159 162 163 164 165
dand
land
I No 1
No 2 No
10 161
120 165 165 165 120 120 120 60
No 1
'laud p
151
60 42 42 42 40 40
No 4 No No
gulind
II No 7 II No 8
14
VASE DE MARE PROPRIETATE
\
I
pat
-
LF pal
n
202 266
1
2 3 4 C 5
( ocleta
18
36 77 401 602
6 Cilif it 7
8 Print B
1780 3
9
10 Oltul
2398 2408 2290 1900
11
\
12 13
14 Ntcol
tie
18
15
16 17 18 19
(
t
(
1409 1931
Principes t Br Meb 20 lb roi 21
250
Cor or
113
85 95 73
,
22 23 24 25 26 27 28 29
C
28
Mier
15
20 2221
ndovic Mr
612 3931
11
VASE DE FLUVIU PROPRIETATE PARTICULARÁ 2 3
4 5 6 7 8
Itemor dupa
klevmdro 1
40 66
14 15 16
4
17 18
36
20
9 10 Bogitir
15
21
22 213
22 23 24
12 13
Vapor de pas
235 51
19
47 t
Delfin No
55
limor
mot
70 20 6 30 14
dupa.
1
11
lac
25 Flisabeth Frisch 26 11
www.dacoromanica.ro
24
Reinor
94 24 112
316
LI
NI pit
27 28 29
30
24 Barcaz motor mot
rete
31
32 33 34 35 t 36 37 38 39 40 Lori 41 I 42 I 43 ti 44 45 Mures 46
2
23
54 55 56
18
57
t
17
20 20 20 24
58 59 Boni 60
t
58
t 11
10
62 63 64 65 66
12 10 87 22 5 14 16 10
17
20 17
47 12 49 87 25 mot
18 14
67
76
51
11
52 Otto-11u 53
21
77 78 79
mot
I
30
Rom de la
20 24 24 24 30
71
28
t
lacht
68 69 70
14
C 47 48 Maria 49 Negotu 50 Nelly
8 32
17 10
26
61
72 73 74 75
lientor
tlupa
t
18
lit tour
82 64 14
t
4
t
9
VASE DE SERVITUDINE PROPRIETATE PART CULARÁ 2 3 Adolf
4 5 6 Afroditi 7
p p
t
8 9
(
p
Alfredo 11
( tic
12 13 Andrei 14 15 'nett 16 Angelic 17 18
620 586 415 375 109
g 20
120
21
22 23 Arges 24 25 Aron
26 27 28
447 483 695 87 659 30 410 140 627 562 236 102 240
M
No
46 597 471 617 625 664 385 434 287
29 30 31
157
t
12
t
ink
322 37 344 408
Ph tina
143
tisti
33
34 36 37
ir
38 39 40
61
t t
322
I
37 166
t
41 Betty t 42 43 44 liorce t 45
358
ta
Fley
t
47 48 49
t
t
51
52 Buiron 53 54 Banat 55 56
www.dacoromanica.ro
6a
t
.
120
547 50 560 606 430 590 528 558 274 623 12
317
ticularilor
57 ( 58 59 C 60 C
(t
771
115
97 630
117
197 18
61
62 63
Slep Slep
392 95 556
Ce
121
C
64 h
4
66 67 70
117 112 143 197
71
28
p
59 Ch Const 73 onstant 74 75 Consuel t 76 77 78
15
335 714 797 101
(
2
81
ink
221
No p it
92 93 94 95 96 97 98
t
667 750
nill
121
"rim
122 123 124 125 126
586
t
r
Sl
398 888
L
129 130
132 133
Sl I
402 120
11111
Br
t
13a 136 137 138
cam
101 Durostor 102 Dannan 103
104 105 106 Elena 107 lena 108 t
Slep Slep Sl
110
Elisa lisabet
35 450
151
104
Slep
142 143 145 146 147 148 149 150 152 153 154 155 156 157
72 185 138 106
I L
446 689
Slep
lore
tor
r Bac
Sl
Ccrm
p
ges
161
162 163
138 467
165 166 167 168 169 170
226 439 101
Slep ghe
Slep p
570 383 988 504 83 101
159 160
26
250 518 520 97 88 149 120
58
620 833 600
496 460 210 440 44 24
16
109
t
alcm 141
430 75 74 44
18 410
I
131
148 410 125 19 110 174 600 112
527 95
527 560 654 560
p
127
698
33
t
100
1
I
118 119 120
140
No
91 Dobroge t
112 113 114
616 246 506 510 390 580 450 837
187
316
t
82 83 84 85 86 87 88 89 90
'lot
paL
Ceam i
N
220 331 440 118
*lep
G Portolo Portolo Portolo
Co
levator
93
levator
91 91
Co No 2 Co
3
112 603
Slep Pod
364 18
171
330
172
155
www.dacoromanica.ro
ARGUS
318
IE
LE
128 110
174 175
176 177 178 179 180
5
Henry Hagieni
Ceam
hlomita
290 600 776
Ida Ifigem C
181 I 182
C No 4
IGC
183 I 184 I
C No
2
C No 4
Ceam Ceani Ceant Ceam
191
192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205
lonel Josef
slep
Jako
slep slep slep
Jeanne Jenny Jiu Jules
Jeannette
206 207 No 208 209 Lux 2 o 210 211 Lena 212 Leo 213 Leontme 214 Londr 215 Lotru 216 217 Luca 218 219 220 Luciu 221 Libertatea 222 Ludmila 223 Mera 224 225 Macedonia 226 Marc 227 Marcel 228 Marfa 229 ina 230 231
106
Ipiros Iren t Isvorul
Jeanette
120 120 120 120
988 48
Mich 186 187 188 189 190
101
slep slep slep slep slep slep slep
586 86 586 60 423 60 519 730 662 632 615 703 555 506 402 581
664 562 Slep
Slep Slep
412 188 188 672 885 649 502 550 500 671
*lep
413 565 79 61
Bac Ceam Slep
20 26 59 98 651
Granita Slep
32 5q 515 465
Slep
232 233 234 Maria 235 236 237 238 239 Mane-Elena 240 Manna
380 234 77 Ce
Slep Slep
241
242 243 244 245 246 247 248 249 250
Marion
Slep Slep Slep Slep
Macm
Mann Mercad
Slep Slep Slep
251
252 Mich 253 254 255 255 257 258 Mih 259 Mimic t 260 t
Slep
u
Slip Slep
2
Slep
616 708
Slep
175
140
Netthy
383 No I 284 No I 285 No 286 No I 287 No 2 288 No 3 289
www.dacoromanica.ro
458 907 686 543 98 285 285
394
Nichin
281 282
111
Slip
Slep
Nicol Nicu
96 417
150 150
271
273 274 275 276 277 278 279 280
593 477 629 242 279 873 580 626 80 42 197 607 506 429 663 197 148 150
Slep Slep Ceam Slop
261
262 Moreno 263 264 T No I 265 No 266 267 No 268 269 Mann 271) Nadejd
125 105
Ceani Slop Slep Slop Slep
Slep Ceam Ceam Ceam Slep
642 417 470 62 50 420 850 441
458 651 128 128 123
6 6 121
62
319
NUMELF pat Lieu!
o
290 No 291 No
292 No 293 No
294 295 296 297 298 299 300
6 128
4
6 Slep Slep
No
60 128
No 7 No 7
77
No No No
135 77 188
No 10 302 No 14 301
303 No 304 No 305 306 Norma
Ceain
66
C earn
66 260 75
Slep
Cramta
)068
Slep
312 313 Filotti 314 315 316 317 Oltu 319 Osvaldint 320 Otto
367 Sft Nicolae 368 Sft Nicol te 369 Sft 370 icohe
323 324 Paul 325 t 326 327 Pelus 328 329 Pepi 330 331 Petrp, 332 Plevn t 333 Pluto Mina 334 335 Prutu 336 337 Portolo 10 338 339 Pantocrator 340 Riche] t 341
Petrovicr B
Bac
Draga Slep
Slep
622 22 455 320 550 628 662 465 272 176 29 612 145 70 545 258 961 688 63 214 586 118 230 154 610 542 120
un ink Slup
Slep Slep
361
366
11
Pod
321
358 Rose 359 Rosin i 360
21 21
24
300 672 322
457
21
577 804 503
Mahona.
t
352 Roland 363 Romani t mi 354 355 356 Ros
94
482
311
125
344 459 38 605 613 164
657 645 566 33 160
75 91
76 40 490
371
372 Pivel 373 Spiridon 374 t 375 Sft 376 377 Sihstra 378 381
480
t
362 Rutcu 363 B 364 Saltica 365 Sft
Ceant
342 343 R dita 344 345 346 347 Regie
Step
351
No b
308 No 309 No 310 No
348 349 350
Sliva
Ceain
on
tin
163 242 88 479 143 224 216 798 150
563 512
382 Sofii 383
Fie'
99 174
445
386 t 387 388 389 Syrigo 390 ho
Britiura
Elevitor
391
392 393
2 2
395 396
Flev ttor
397
Flev ttor
398 Step
D
400 401
402 403 404 405
13
452 537 409
7 8 12
www.dacoromanica.ro
180 120 301 109
358 414 430 409 433
Slep
D 10
172 180
372 372 372
320
\
F
ipat
pat
D
407 408
)
p
D
410
D 18
412 413 414 415 416 417 418
439 440
446 447 448 449 450 451
1487
658 630 550 618 702 634 634 634 634 725 800 800 709 709 709
488
11
111)
12
D lb 37 D
40 41 42
41 44
D4 T)
47 48
p
10
D
o2 51 )4
Slep
D
604 604 604
D
721 721
D 60
455 456
D
D
D 62 D 64 6) 66
718 726 712 712
Step Slep
Slep Slep
D 67
68 461
462
D LS
7C0
10
452 453 454 457 458 45
469 5 470 471
441
442 443 444
D 77
D 71
575 574 574 564 574 400 472 625 625 625 596 740 745 640 648 580
431
433 434 435 436 437
466 467 5
481
421
426 S 427 428 429 430
451
22
27 28
70
plutitor
775 735 845 878 436 415 447
372 714 372 323 323 322 482 586
72
21
2)
420 5 422 423 424
463
20
irticularilor
71
523 433 418 350 482
411
p
7
78
581 14 19
t
472 Siretul 473 474 475 Serhanesti 476 ibm 477 478 1 inca 479 heodort 480 heres t
B ik
17
109
465 24 440 510 63 434 607 660 226
Slep Ci
481 1
482 483 484 485 486
1er ii chi
riestu 1
tucail
492 493 494 495 496 497
592 23
Pod
ei
1 I
491
103
Slep
insili till L
151
30 322
(
Lmunea
No 2
Uniune No
I
No 4 No 5
1
No
Uniune No 7 Lniune No 8
levator levator
Flevltor Elevato
le'
levtor
ttor
499 Urunnea No 9 No 10 500
181 181
149 149 115
o
502 503 504 505 506 507 508 509 510
190
212 212 265
i Ce
L
Ver
tor
ictor 1
No 2
189
.
ictoria
511
512 ioleta 513 isko 514 515 Vittorio 516 517 518
519 /oe
www.dacoromanica.ro
525 246 560 200
Pont gru . . Bak
311
584 600 459 650 70 460 480 626 13
353
321
CAMERELE CAMERA DE COMERT
COMERT
I
INDUSTRIE DIN BUCURESTI
SECTIUNEA dr St Cerkez
FA
epresedin(i descu, mil Brancovici,
neral
Oscai handel Leonte Gh M emistocle, Bedite mu rentzi Ing Nicolau , Popescu Ste-
D Staicovici
Chi
, Gluck
GD
esc u
sef,
,
han, Popovici Mezm Roller Staadecker Hugo, Stefanescu N Speier , Tängsescu , Teodoi iedenc Mircea Const , Wechs Aschei Manissalian I M , Tacit , C Nicolau Theodoi Popp Po I Lazár I P Niculescu D pescu Gh Ci istodoi hV, hertsch Dumitrescu, Cicei one
Cornu , da ol Do Toma I illipescu Stefan, Gold stein Adolf Teodoraky , ,
P Ch I
ager M S
escu
Seceleanu N N
olculescu lfembri
u
Emanuel Angelescu I C
IC
Blank
I
unn M
Sectiunile Camerei de Comert din Bucure*ti
Dr Be
sedinte
G
Costmer
P
D7
Fuhn
Petre
,
ciunescu N Dumiti iu I
Nevescu,
I Popescu,
Isac Ionescu,pre Gheorghe R
iu
BI
u membri
Camerele de Comert din ad Alois dru Goldschmidt Lima I
vice
ald
pre$edinti Ti e
tan
mion Lahm ceno presedinte secretai
it
I
Si o
Teodoi ohot Hoise
Moscovici pi esedinte Sectiunea Su
Lupu vice-pi
Loglim, piesedinte presedinte
ga secretai
Em Lupu vice sedmti la I
ancisk Schenker,
I
Di
Olah,
Paul, preseduite egor Simay, Serg vice presedinti Ernest Binder Di T indler, secretan Brasov
etan
Schapiro, vice nescu Sectia colae Drumef presedmte
Putna asile C Antoneseu piese Sp Stefänescu, vice-presedm P Sino, Al
chute
e vice Dr loan Popp,
ei Popp vice
Georgescu
Radu
adia Mare Romulus Barbu, pre
Stehniu Negrutiu
Hevesi
Durost Isidoi Ibrahim, vice Georgescu, secretu
secretai
I
etai
Consi
in,
ge Prakova Sectia Centrali Gabriel Pincus M Papp, vice-presedmte Stehan C N Io secretai , Sectia
sile
Ni
M Panaitescu,
Ianculescu
vice
Sectia 21
www.dacoromanica.ro
322
Ddmbotzta Isac Haman presedin dmte, C Anastasescu, secretar Sec tza. Marm G Popescu, te, G N Constantmescu, vice C T Rädulescu, secretar Sec-
te, Al Panaitescu vice-presedinte la Sectia Central Bu descu, presedinte, Stan Bratu, vice
presedinte, Const. GAgmlescu, secreTeleorman Dumitrescu, R G Constantines presedinte, Dumitru D Hanciu, viceG Mihdescu, secretar N Drágoescu, secretar Crazova Sectia Heiman Galati Sectia Ing I D Mendel, vice-preedinte, G Popovici, DobresSaita, secretar, Sectia cu, vice-presedinte, D N Pa.naitescu Niculescu Halanga presedinte, N secretar Sectia Const D Lu Gheorghiu, subsecretai Sectia Petiache Eftmue Constantmescu, pre ce-presedinte, Adam A Atanasm, sedinte, Gh Teodorescu, subsecretar seci etar Sectia Faczu Solomon Atanasm, gatstem, presedmte, Al Sectia R -Valcea vipresedinte, Al Presbiterianu, subse ce presedmte, Gh secretar cretar Sectia D N Mtlosescu, Sectia presedmte, C C Popescu, subsecre presedinte, Traian tar vice esedmte, Dr Ernst. Hugo MraSectia Centi secretar vizeck Ef Ef ce-presedinte, N S Mamulea, Secre Temzfaara I Opru, presedmte, RuMuscel Popescu, dolf R Deutsch, I Kremer tar Gogu A Hera, vice pi ese- sedmti, Eugen Lendwai, secretar
tar cu pi
PRODUCTIA MONDIALA A PETROLULUI lata, dupa st 1924, in comparltie indicand
cu
totala de
18o7
ina la 1923,-
de
1857-1923
1924
717
Rusia
00 030
7 03
732.407 149
1 201
837 150,712 555 207 539 17 223 544 009 937
156
793
Indu Románia Veneiuell India Peru Poloni i (G iliti i)
Argentinq frinitatea laponia Fgipt Columbia
trolului in
care a lost productia mondiala productia
15 000 13 000 200 7 00
19
10 867
0J0 500 000
059 320 99 3 940
40
957 49 165
I
600
789 1 054 424
11
1 347 21-41
312
Canada Cehoslowicia
Italia
175 100
30 9
16 649 515 000
170
74 34 9
171
inglia I
915
www.dacoromanica.ro
541
ARGUS
323
PiMANTESC
SUPRAFATA
LIMBILE CE SE VORBESC
POPULATIA LUI
Suprafaja pmântului
=
509,950,000
=
De 488
(28%) (72%)
333,500,000
(297,000 km2) este egal ru
suprafata
uscat de pe De 33
nitre
Europei
1) Imprfirea locuitori
Km2
Europa
000 000
Asia 30
America de Nord America de Sud Oceania
Antartica
9 2)
42
941 134 146 66 ,, 8
21
Volumul pmntului
Ce Indo.germane (931
=
Limbile din India
b) Limbile iranice
Greaca Aloanä e) Romane
za
valona italiana portugheza
român
retoromana celtó g)
germanice daneza norvegiana suedeza germana.
mijlocie
780
4100
000 850
3870 m 3930 ni 1170 m
8
km'
se vorbesc
do
a)
0,9
Impdirea
000 000 000 000 000
180
4,5 5,7 3,6
000
Cea mai mare adancime
Oceanul Pacific Oceanul Atlantic Oceanul Indian Oceanul Inghetat
Densitate
449
240 000 000 23 000 000 000 009 45 000 000 3 000 000 000 000 000 000 000 000 3 600 000 090 909 90.000 000
lume?
olandeza flamanda engleza
h) letona
000 4 200 000 163 000 000 300 000
slave rusa malorusa poloneza
casuba ceha slovaca serba croata slovena bulgara macedona
www.dacoromanica.ro
000 000 000
00
21
000 100 000
000 000 000 000 1 000 000
324 (63 t) b)
000 000 000 000
7
e) talará
poporulut en o
I I
82 (3
(60
(390
000 000 000 28 000 000 62 000 000 000 000 000
b
VIII
umba
X
EFECTIVELE ARMATEI ZE upl
bugetai
fivite
2
h
t
at 607 000
72
000
ofitel
o
CONSTRUCTIA MONDIALÁ DE VASE DE COMERT In 1924 pi
t
e tonajul
mondiall a
seloi de 100 tone ele au 924 de un a epi e7ent md 2 247 tone adica
un spoi de
isupra
o
131 tone fat
nulion din blicat t ping
vasele consti
1924, sta-
tistica aiati
au fost
insate de cele 7ece
itime din lume Angha
Italia
te Japonia
produc
mai
din 1913 I
cifi a de
000 tone
un
tonajul
do fiecai e din pu of Ship- in 1924 cu indicatia procentului dm
d
cto dt
compaiatie construite piocentul dc
totalul tonajele
consti a fost 1917
in 1923
1923 o
t
439
64a 651 3
1'39 463
Italia
82 526
brit
72 7a7 63 627 879 120 287
2218 222
CITITI ZILNIC ZIARUL
2
21,8
7,9 2 7
172 817 523 444
2
72 47,
r laponi
2,8
4
0 8 3
65 632
9 2,4 8
294
98,6
1
98,0
ARGUS www.dacoromanica.ro
o
ECONOMIC
FINANTE STATISTICÁ
etc
ING1NERULUI DE
INGINER MARCEL
nu cele apusene, au o bogatá literaturd inginereasca reviste, manuale, agende, calendare La noi lipsesc, aproape asemenea publicatil In special, inginerul nu o colectie a datelor ce sunt necesare pentru calculele planurile sale devine cu mai pretul este inabordabil din cauza valutei Aceste consideratn ne-au lucrarea de care nu este nu poate pe departe complect Se vor toate datele cari pot folosi nu numai technicianului de profanului care, dintr un motiv ori dintr altul, are de a face cu chesbuni technice de materiale
intitulata La de intrcbumtat
I
, nu este decat un pe
ue unui cat
numeros public,
tabelelor de etc adaugand,
pe
pe nu le vor Intrebumta decat
se
-
technice
du it un
Nu
lipsi
ace
Uncle dintre aceste din tabele au fost insotite e pentiu ca.
mci
ce puteau puse menea
nu
el
fie restrans dm nue
sitatea de
p
tplmn
mare, (
propoi
o
tie mute Astfel
puteau ( hip
desi
u foarte u o asemenea lui un
in
nu s
,
de
si a
unei Agende
de a literaturn noastie
uciarea a hmitatä Once o selectiune
o
de tehmciendm am De datelm
matenale
pi
ordm
ma
cum ori u
inseamna o
a cauta ca lu re
nume-
dela
co fie
pen-
am ce urmea-
Cubului Rada-
o
re5ti complecta
it
fie
L
u tabloul ile e
it
nu numat in tabelelor usor
Profilele dublu T
www.dacoromanica.ro
u
ut
326
reciproca numerilor dela cercurilor prevolumele sferelor cu diametrele dela
Pätratul, cubul, Lungimea circomfenntelor, cum
fund n,
cerculm este egala
iar volumul sferei
-n3
suprafata cercului
Datele se or cauta deci In coloanele respective 1000
n 1,0000 1000,000
4
4 9
2
3 4 5 6
8 27 64 425 216 343
36 49
7
8 9
729 000
100
1
2,0000 2,2361 2,4495 2,6458
728 169 196
225 236 289 324 361 400 441 484 529 376 623 676 729
'16
47 18 '19
20 21
22 23 24 2o 26 27 28 29
841
30
36 37
38 39
744
3,7447
375 096
18730 4,0000
4
832
1,4721
648
4,5826 4,6904
13 824 623 17 576 683 952 389 27 000
296 1 369 444
636
2 116 2 209 2 401 2
78,5398
6,283 9,425
33,51032 65,4498o '179,5944 268,0826
21,991
28,274 90,9091 83,3333
71,4286 66,6667 62,5000 58,8235
696,9100 904,7787
34,558
1436,755
43,982
872 319 64 000 68 924 088 79 507 85 91 125 97 336 103 823 592 417 649
201,062 229,980 469 283,529
0990
37,699
)0,265 53,407 56,549 690
65,973
476 452,389
6370, 626
)30,929
9202,772
37,0370 3832 4772
2572,441 628 3591,364 4188,790
346 43,434 43,4783
4 8990
72,257
229
84,823 97,965
)
12770 05
4828
o3
94,248 97,389
18816,57
103 673
-33,3333
804,248 9161
1
1 681
100,000
4,2426
000
304
4 764 1 849 1 936
38,4845 50,2655
6
136
41
125,000
4,188790
732
024 089
42 43 44 45 46 47 48 49 50
166,667
49,63 o0 28,2743
2
29 791 768 937
32 33 34
333,333 230,000 200,000
0,7854 3,4416 7,0686 12,5664
0000 3,3166
121
35
4
0000 6,0828 1644
30,3030 29,4418 28 o744 27,7778 27,0270
907 920 1017,88
28730 91
)8
6410
22449,30 24429,02
1194,59 33°10,32
6,4031 6,4807 6,5574 7082
6,8557 6,9282 7,0000 0741
44 20 22,7273 22,2222 24,2766 20,8333 20,4082 20,000
1734,9-4
1809,56 1885,74
www.dacoromanica.ro
113,097 116,239 119,381 122,522 425 66
38792,39 41629,77 44602,24 47712,94
431,95
54361,60 57905,84 61600 87 65449
147,65
138,23
153, 94 157,08
LMANACH
327
u 601 704
51
52 53 54 55 56 57 58
809 2
025
132 651 608 877 464
2042,82 7,2801 7 '3485
18,8679
7,4833
17,5439 205 379
60
600
000
7,7460
61
721
226 981 328 047 262 625 287 496 763 432 509
7,8102 8740 9373 0000 8,062
8 8 2462 8,3066
14,92
000
8 3666
14,2817
62 63 64 65 66 67
68 69
969 225 4
489 4 624 900
70
)
329 476 625 776 929 084
73 74 75 76 77
78 79 80
82 83 84 85 86 87 88 89
875 976
)0
000
6
444 368 787 704
)04 9 1104 )2
636 )8 503 681 472
9,2736 9,3274 9,3808
223 396 569 7 744
107536,2
3
2922,47 3019,07
118847,0 124788,2 130924,3
15,8730 1216,99
143793,3 )0532,6 1
188,50
197,92 201,06 204,20 207,35 210,49
3631,68 4928
'1739 28
162006,9
3848
179594,4
3339
12,9870
)36,46 63
216,77
187401,8
223,05
203688,8
229,34
220893,2 229847,3
238,76
729 000
97
98 99
801
299
100
000
000
584 375
884 736 9-12 673 192
248,19
0000
268082,6
)113,00 12,0482 11,9048 11,7647 6279 4943 '3636
299387,0 310339 5674,50 )808,80 )944,68 6082,12
9,6437 9,6954 9,7468 9,7980
9890 8696
)03,88
6383
6939,78 7088,22 7238,23
260,75 263,89 267,04
333038,2 27 3,32
276,46 279,60 5
9
231,33
278261,8
2360
688
8
179,07
2827,43
12 5000
8
9
7
100
175,93
96966,83
8882
6 400
724 889
9'1952,32
552
8 649 8 836 023 216 409
95 96
4853 5440 6023 8,6603
493 039
90
92 93 94
248 189 017
166,50 469,65
2642,08 2733,97
8
71
72
6667
82447,92
81
2290,22 2375,83 2463,01
375
460,2 2
73622,48
19,2308
249 364
59
4
282,74
394)68,9 407720,1 421160,3
289,03
444920,5 463246,7 477874,5
298,45 301,59 307,88
9,8995 9,9499
7697,69
0000
98
www.dacoromanica.ro
508047,4 16
ARGUS
328
GREUTATEA MATERIALELOR obicinuite)
(Matenale de constructn
de volum a unur corp se numef3te greutatea lui Gieutatea specifica Astfel, greutatea specifiea a ferului pur) este de atat metru cub fer Se 7880 kg, intesalt In corpul este omogen la toate cub a reseaiä pe sohde dar neomoge fun, fie ele omogene fie compacte ne, ca fie tasate, ca lemnele, fiuctele, pietn fie hchide un de gieutatea pe cub a materialelucrárile obicinuite cu caie de lucru mginerul, sale
corpurile
Materialele
pot h aranjate sine o
Lia.
on
once
de
dreptul
t
nisipul vor unghiu
eu. nu p
est
Greutatea prmcipalelor materiale de constructie pe metru cub
Greutatea
Corpun sonde (compacte) 9100 8700 ui pur
I it
brut ( ilb) »
2700
2100-2800 Carton di sfalt turn it
1200 1400 I
Basalt
1200
(whips
2000 2700
plat
7800
sud it otel
880-
mit 2400
Beton
din
a
isa
din scorn
ori
1000
din
2200
te
Brad ag u
din sparturl du cat amida arinat
400-1100
(veii
1500 2800 2400
(use it
1200
7400-8900 Marmora
Broni (8-14% cositor
7700 2500 2000
de
Calcar comp
1700
ararnida
21(X)
1200--1500
du pi Ciment (intai Podea de Mortar Greta
var (vezi
2700-3000 Pi
ir
2200
de
1800-2600
samot Plumb
mort
turnat
7200
it
Dolomd
2900 2100
enin
18o0 11370
du
Daramatura
Fig
400
1000
Brad »
)0
Quai Habit
Salpetru de piatra
www.dacoromanica.ro
2700 1400 2250
2280-2400
ALMANACH
ARGUS poro
1000
Stuc
ttra e
/ahar
/id du piatra bruta 2
t
turnat
a
poro
I
-
unni it
tasate)
solide de
Malt (22' prajita
)0
ita
anepa
720
turba artofi
21(X)
2000
I
800
b a
)00
100
gr
de
700
sata
nu
I
prusit
280 )0
irs nit
8(X)
1810 12 )0
(29°)
7
/apula
irba
lichide distil in 1200
nitric sulfuric
I
ipti pi
o
pur
toarele
itcut
i
-
Rezistenta materialelor
puterilor, sä nu priei
unei
nu se
surpe
corp solid
a oipul
trebue
putLudol de
adia
reziste
sfArd
pro-
za reia forni diformaiea mite limite) piopnetate se elasticitate Ea ne aratA puteri moleculare DacA un este unor putera externe seLtiune a este grad suprafata S fnnd P pe intindeiea este
www.dacoromanica.ro
330
(De ex o o greutate
de fier, kg
=
de 5 cm p fund ferului va fi de
de
o
- 1000
corp a material este acea a tenla care distiugerea Felul distrugeni, deci felul tensiunei al lezistentel depinde de felul de aianjare al fortelor exte noare astfel atunci spre exernpllu un cub de material este care ocazie se nase tennormale de (negative) de tractiune (posieste &format astfel tive), rezzstenta forfeicare atunci doua din fetele lui opuse se paralel patrate Remstenta
unghiurile drepte , rezistenta de flexzune, atunci când cubul este diformat a$a, fetele lui se atunci plan, se a o din propnul de flexiune can se pot normale de forfecare de torstune, fetele se invârtesc axe peipendiculare pe ele, paralele aceasta Se nase tensium de forfe o torsmne una din aceste care acest caz zistente lpale altele, se vorbeste de o
celelalte mod1fic
o vergea doug torte P egale tunei tensiunea
Tensiunea normalá prismatica sectiunea S este de senz contrar la capetele oarecare este
la
= In
lungimea a se modifica ea o modificare 1660 englezul Hook hue) a stabilit tru corpuri omogene anumite Diformatinnea este proportionala cu puterea
grosimea vergelei
iar
ltge pen
proportion
Coeficientul E se numeste coefiaient de elasticitate El depinde de putem de mare este diformarea material
material pentru o tensiune sfortam matenahil peste o legea nu mai este Limita se anumitä
Dach trecem peste o matenalul de nu mai revine la forma primitivâ mai corp elastic Este de In se matenalul el se distruge Oboseala am spus materzalutui tablou lemstentele de tractiune, compiesmne, foifecaie flexiune ale materialelor celor umtate cum am spus, se de elasticitate ajutorull poate calculla diformarea de o constructie mlor In limita de proportionalitate o Este de sine practica, nu se va nostru hmita distrugere pi pentru fiecai
www.dacoromanica.ro
de elasticitate RF 7
rezistent& a de
de
Tracilune
Tompreslune
3,3-4
ectia
ersal moale Otel de
In
t cm'
tjcm' Fier
Kg /cm'
2,6-3,3
2000
potm
4,5-40
2000-21a0 4,9-2,3
2,9-3,8 4
4
2200
mull
2,5-5,0 3,4
-
I ontil
Stej tr
7a0-10
1,3-2 6 0,30 0,075
Fat, idem
60
pr
nu
0,10-0,60 0,15-0,23
040
ann, Diorit 2o
140- 0
pr
100-- 110 0,4
0,30
Grew
)0-1- 600
200 pi
libi fibre
u
Tenslunea
Forfecare
70-120 70-420 -100
in pietre de reazirn in coloane,
din
0,3-4 0 0,2o-0,6
coloane
slaba
Mortar de ciment Poi
0,2-0,4a
3
Mortar de Beton
1
1
3 7
a
din re7 de
8 9
a
cornpr
Beton armat de cararnida de var arsa in mortar de var ciment poroasä in var Pentru
130
0,0025-0,006 0,002
1
se
o
0,450
dupä 28 de
0,100 0,77 0,50
10
8 210 pt diformatd, 140
180
0,42-0,14
0,2-0,25 0,2-0,3 de 20 la
20
scade
www.dacoromanica.ro
de
la
renst
la
7-40
332
Ardere Lenin,
pi
gaz
briuhete, derivate
lemn
rite gaze caloi
Toate aceste
a
deimide de
coin
se compun mai ales
carbon mai contine
loi
Foimula uimdtoaie
pucio ipi
(-
(
C, H,
+ continutul de ciibon, hidiogen,
S, Ap la
o probá
de
1 kg de
uscat gr azot, 370 gr
grame carbon., 50 gr hidrogen,
6 gr de cenuse
compune d1n
178 gr de
1000
±
± 29000
) 107 =
dute pentiu ea
se
n
107
a
celor 178 grame de combustibil fi
Bme inteles deci ire tim
apa pe o nu se reazd, caz foarte rar Oricum, avem valori cea dupa apa ori se ardern tablou Reamintim o calorie este de pentru ridica un grad (de la 15 gr la 16 gr) temperatura mmi kilogram de de apa de 100 gi sunt necesare 600 topnea unui de de gi si,nt necesare 80 pul
Tablou cu valonle calonfice infenoare ale principalelor combusbbile
pe kilogram)
3-)00-
at
1
Lignit, dupa ful Lignit
in
arb
pi itra
Brichetu de
de carb de pritra
ocs
2o004200-
4300 )300 8140 2440
Spirt 8000 (
8000- 8400 4900
700- 800
di
6000- 7700 6000- 8000 Ihdrogen
4200
28700-34100
1
2360- 2800
10000-11000 9000-40900 Metan
Petrol
Bennua brut
11000 )700 7100
de
www.dacoromanica.ro
14900-13250
7820- 8700
kg
8900-- 9960
333
Punctele de topire
ale corpunlor
de rade
1000
Tantal Indium Platma Porte
2900 2300
e
114
Ceara Ste
Fer, pur
)10
Nichel
)
)0
1100-1400
pa di
ni
-
i
Andina
1200
alba
satur ita de sare
1081
tur Argmt
Glicurina
ulori de
'lama,
2
10 18 20 20 78
tpi
-118
tei
/ink
419
118
Plumb
127
227
I
212
Punctele de fierbere sub presounea de 760 mm le
91
Puctoasa
)
tui
-
)7
290
Anilina ita
78
108 100
e
Apa
80
78 i
It
Când doua coipuli se atmg, se produce intotdeauna Atâta cat aAem frictiune se unul Fo ce frictmnea nu se decât a fost fiictiunei putere
ating dai sunt
unul
de
(o
de
flictiunea
Ea este
F
pe
tia p celui
-
ce o opune un
care se
\
fit it
st
It
se
ire
e
F
dt
frictume
»
»
N S se N un unghm
Rezistenta
fortelor Ea
)
este totdeauna pentru a puterea unul de
»
tang tang
pe
o
frictunit du
»
www.dacoromanica.ro
paraielogramul
ARGUS
334
Coeficienti de frictiune De
StaticA
(stejar) pe lemn uscat 0,43-0,62
Lemn
»
CU
»
pe metal pe otel Otel pe Otel pe bronz fosf suprafete plane uscate plane unse cilindrice
i forjat
48 2o
apa 0,14 0,60
0,40 0,09
=3 rn/sec
0,03 h v=27 0,014
0,027 0,11
0,098
stejar
0,092
0,5-0,4
65
0,08 uns J 0,21 la
er 13 uscat
fer forjat
10-0,08 uns J 0,18-0 17 useat 0,08-0 07 J 0,5 =0,3 uscat
011 uns
fonta
0,19
pe stepr
cu
J
33
a
misec 22
0,11
7 la
mlsec 20 mlsec
9,129
la
0,20-015 07
pe beton pe pamant uscat Curea stejar Fume de canepa lemn
6-0,5
0,3 0,5 0,035 0,02
pe
de
fier
»
pe o suprafatl (Mrs (roata, cilindru) se alunece) se naste o fnctiune rotatie frictiune e nevole de moment de a M=Nf Momentul este proportional prestunea f, se de frictiune de rotatie (dimensiunea f este lungimea) Pentru otel pe otel f = 0 05 o se se naste o frictiune roFrictiunea totalä a vehicul este suma pe pavaj, a Valoarea coeficientului de friune totalá Pavaj bun de
de fer pe de lernn bun
netede
de de
0,006-0,008
u
Asfalt bun
proasta
0,010
excelent
0,020 0,023 0,045
Drumuri de parnant proaste 0,080-0,160 Nisip
in stare excelenta
de
1)
mare pana la 1000 kg
2
mare
la
60j hg
cm»
cm'
www.dacoromanica.ro
pe asfalt 0,021-0,031
ARGUS
335
Tablou pentru fer rotund IN
A
1
2
4
3
5
6
cm' 8
7
9
10
mm
0,006 0,0079
2 0,024 0,031 3 0,055 0,07 4 0,098 0,13 5 0,154 0,20 0,28
6
7 0,312 0,38 8 0,395 0,50 9 0,499 0,64 10 0,617 0,79 0,749 0,95
11
12 0,888 1,13 13 1,042 1,33 14 1,208 1,54 1,387
15
16 1,57
1,77 2,01
1,782 2,27
17
18 1,998
2,4
2,84 20 2,466 3,14 21 2,719 22 2,948 3,80 23 3,261 4,15 24 3,551 4,52 19
25 3 853 4,91 26 4,186 5,31 27 4,495 28
834
16
29 5,185 6,60 30 5,549 7,07 5,430 7,55 32 6,313 8,04 33 6,7 0 8,55 34 7,127 9,08 35 7 5 0 0,62 31
36 7,999 10,18 37 8,450 10,75
3 8,893
94
39
40 9 1
13,85
4 44 11
15,20
0 62 47 13 600 35 09 8 19,63
0,016 0,063 0,14 0,23 0,39 0,56 0,77
0,024 0,031 0,039 0,094 0,128 0,157 0,21 0,28 0,35 0,38 0,50 0,63 0,59 0,78 0,98 1,13 1,41 0,85
1,00 1,27 1,57 1,90
1,51 1,91
1,15
2,36 2,85 3,39 3,98 4,62 5,30
2,26 2,65 3,08 3,53 4,02 4,54 6,81 5,09 7,63 5,67 8,51 29 9,42 6,93 10,39 7,60 11,40 8,31
12,46 9,05 13,57 9,82 14 73 10,62 15,93 11,45 17,18 12,31 18,47 13,21 19,81 14,14 21,21 15,09 22,64 08 24,13
1,92 2,51
2,54 3,14 3,60
3,18
3,82 4,71
6,16 70 7,07 8,84 8,04 10,05 11,35 10,18 12,72 11,34 14,18 12,57 15,71 13,85 17,32
24,93
17
40,21
34,21 18,16 27,26 36,32
42,76 45,40
17,11
28,86 38,48 48,11 54 40,72 90 20,36 21,50 25 01 76 2,68 34,02 36 21,89 47,78 59,73 25,13 62 83 50
24 70 19
39,27
20,77 22,81
28,63 30,79 33,02 35,34 37,74
4 30,41 31,81
13,62 26 17,02 18,84
19,01
21,24 22,90 24,63 26,42 28,27 30,19
41 71
5,70 6,79 7,96 9,24 10,60 12,06
16,62 20,77 62 18,10 19,63 24,54
21
52,81
01
14
45 31,86 34,35 36,94 39,62 42,41
45,29 48,26 51,32 54,48 57 73 61,07 68,04 75 40 22
42 69,27 43,56 09 72,61 13 60,82 76,03 91 23 52 95,42 71 49,86 83 99,71 09 40 75 72,38 48 58 94,28 113,14 56,57 53,9J 78,54 81 17 41
0,07'
0,28 0,63
1,00 1,57
13 1,77
0,31 0,71 1,26 1,96
2,54 3,46 4,32 5,73 7,07 8,55
2,83 3,85 5,03 6,36 7,85 9,50
9,29
2,26 3,08 4,02 5,09 28 7,60 9,05 10,62
10,77 12,37 14,07 15,89
10,18 11,95 13,86
14,14 16,08 18,16
11,31 13,27 15,39 17,67
1,37 1,98
1,54 2,01
5,31
0,071
0,055 0,222 0,49
1,18 1,70 2,31 3,01
4,75 5,65 64
0,053 0,25 0,55
0,047 0,188 0,42
2,69 3,52 4,45 5,50 6,65 7,91
17,81 19,85
20,36
21,99 24,24
25,14 27,17 30,41
29,08 31,67 34,36 37,17 40,08 43,10 46,23 49,48 52,83 56,30 59,87 63,55 67,34
33,24 36,19 39,27 42,47 45,80 49,26 52,84 56,55 60,38 64,34 68,42 72,63
15,91
18,09
20,13 22,90 25,52 28,28 31,70 34,21 37,40 40,71 44,18 47,78 51,53 55,42 59,44 63,62 93 72,38 76,97 81,71
86,59 81,43 91,61 02 96,77 90,73 102,07 95,57 107,51 100,53 63 ' 98 110,83 124,68 116,18 121 64 23 13 111,33 57 133,79 156 123,67 72 00 137,44 157,08 176,71 71,26 75,27 38 62 96
www.dacoromanica.ro
20,11 22,70 25,45 28,35 31,42 34,64
41,55 45,24 49,09
61,58 66,05
75,48 83,53 90,79 96,21 101,79 107,52 113,41
119,46
1 ',66 03
M
22 152,05
04 19
49 96
18,57 196,35
ARGUS
Profile normale (germane) dublu T
male 4-12 m
Lungimi
mind din 200 in 200
Se
t din 250
mm
4
12 m
9
de
ba
rnula b
R
dd
de de
h Nr
nun
3
6d 15d
la Momente de
Momente de
8 11
12 13 14 15
16 17 18
80 90 100 110 120 130 140 150 160
170
19
190
20
200 210 220 230 240 250 260 270 280 290 300 320
21
22 23
24 25 26 27 28 29 30 32
34 36 38 40 45 50 55 60
360 380 425 450 475 500 550 600
42 46 50 54
9
62 66 70
102
6
1
8 2 7
4
1
1
6 0
2 4 8
8 7
0 3 6 9 2 5
74 78 82 86 90 94 98
00
5
7
4 7
110 113 116 119
122 125 131 137 143
149 155 163 170 178 185 200 2151
0 4
7 1
4 8 11,5 2 0
5
3
2
8 3
9 5 4
7 2
3 5
6
6 46,1 6 7 1 3 7 1 15,2 0 7 8 2 0 1
3 77,7 3
7
5 97,0 5
107
4
8
3
23,0
2
3
118 132 147 163 179 8
8 6
29 78
9 65
2 2
2
7
1
7 06
58 3
6 27,0 4
254
64 29 01
21,5 27 5 2
43 9 7
78 21 90 94
6 81 3 97 9
22 50 31 01 44
117 138 162 189 221
19
39,01
41 84 82
47,89 87 54,17' 99 06 15
84,00 92,63 103,62 115,40 127,96 141 30 21
40
256 288 326 364
rezistenta
77 8 171
239 328 436 573 735 935 1166 1446 1763 2142 2563 3060 3607 4246 4966 5744 6626 7587
451
9800
555 674 818 975 1158
12510 15695
24012 29213 1437 36973 1725 45852 2088 56481 2478 3488 4668 138957
www.dacoromanica.ro
00
19,5
26,0
117
1 88 00 41
87 7 5
8 17 1
8 22 7 0 4
33,1 37 1 41 7 46,5 51 0 56,2 61 2 6 2 84,7 4
114 131
149 176 203 235 268 349 434
8 9
2 10
43,5 11 54,7 12 67,1 13 81 9 14 9,8 15 117 16 17 18 186 19
214 244 278 314 354 397 442
20 21
22 23 24 25 26 491 27 542 28 596 29 653 30 782 32 923 34 1089 36 1264 38 1461 40 1740 421/3
2037 45 2378 2750 50 17 55 4632 60
ALMANACH ARGUS
337
M MINISTERULUI Tzmbruluz
Conten- Deculescu, subdirector general cl I
D Dobresgeneral I, V Livianu, Bogdânescu, direcdirector cl I, tor cl I, M Ispasiu, subdirector gesubdirector neral cl I, I Nanu subdirector general cl II, general II Directia DS director general cl I, I Filipescu, director cl I, D Deladecmia, ector general cl I czosului cu,
Credztul Judetean Comunal Creditul Vztzcol I Qumtescu, director general cl I, Romanescu, di-
I, P Stoenescu DunAre director cl I, Const. Giulescu, subdirector
ector genei al
I, I P Antonescu,
subdirector general cl I Inspectoratele regionale Chr mionescu, general regional cl I, Iuliu Arsenovici, director geneII, Gr al regional di rector general regional cl M raschivescu, director general cl I, Dragonescu, subdirector general cL Eleftene Zamfir Brdtescu, I, Gh Ciuta, subdirector general cl director' I, Niculae Tosa, subdirector general subdi- I, rector general I, N I Dragonu- cl I financum Inspector' subdirector general cl II lor de fmante I Panait lexandru Buescu, directoii cl I, Pe- trescu, Scarlatescu, Andrei tre Adrian, Paul Gheorghru, D Con- hnescu N Petrescu, G B stantmiu, subdnecton generali cl I Negrescu, Läzdrescu Directia a ian Vasilescu, Tr C MarStatuluz N Ioanovici, director ge- daloescu, genelah de neral II, N Papadopol, director nane cl II Al Costm, C cl I, Al Al Stamate, M Petreanu, C Cireseanu, drescu, subdirecton I I GM financian Pompihan, Oieste Constantinescu, Dzrectza CN Zopa, M An director cl I, Bonea les C drei Nestor, I Chr Dumicu, subduector general cl I trescu C Bunleanu , Inspector" Gh fmancian clasa II Gr sier central general cl I, Jean ceanu, Dutulescu Chivu central cl I Chivulescu, Caton Militeanu, Du de Aural Macavei, Al Gheorectoi general cl ghiu, I Padureanu, Em Gheorghiu, Emil S Iliescu subdirector general I, Steiescu, N Teodorescu, P II Mihaescu, V Atanasescu, Petru Static Cior Gavril GD tan, directoi genei al cl I, State Inspecton cl III Al subdirector general II, I culescu At Oltelnu, C Niculescu, aihitect inspector cl II Gh Antonescu, Victor Ma Gabriel N Alex Pelopol director general cl I, Const trescu, gihu Pavelescu, I Dumitrescu, director I, Andiei nescu, Camil Veltianu
CITITI ZIARUL
S
RE IN
20, si 24
ORGAN ECONOMIC A NTE, COME RT, 1NDUSTRIE,
AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE 22
www.dacoromanica.ro
338
I
NEGUSTORESC
I
COMITETUL CENTRAL D
brescu
I
Luca P Naculescu,
Em Brancovici. Toma
D
Ascher
N N Madgearu, D M Mun-
teanu, G C
vice-prese-
Nicolau, I Penescu-
dinti, D P Niculescu, secretar ge- Kertsch, C neral, AL Cornu, secretar, Fi Mimembn consiliei
GM
chelsohn,
I Constantm, pescu, S M Iscovici N Penescu, bliotecar, S consilier dele- Lou, C an, I Macovei, D P gat, Temistocle Alexandrescu, Vomescu ,cenzori supleanti, George Ardeleanu, V Dumitrescu-Mihtan, contenciosului
Edgard Fuhn Jean Gluck, Josef D
din flint'
ti i
Obor
Gnvita Manufactura
Coloniale Bibescu Vodá
Hoteherilor
t
Ing D Leonida E Predeleanu Repr de comert E Muntenescu ranspoi Eugen Bronzescu del etc G Fir6nescu Angi os de vmun D Radulescu Brutanloi Ing G Custescu
D Niculescu S A
j
Otto Peter 5tefan Ardeleanu dr Alois Muller n (Via tor
Consiliul general al Sfatului Negustoresc Kinacescu,
D mi
G
G Mironescu, N P dr C Gheoighian, Stelian Popescu, Alex Gr Trancu-Iasi, L Ber covitz, Kaufman, D Dobi escu, inP Andreescu (Craiova), F Ia-
Georgescu Fuerea, Chr D H Mullei , A Mrinisalian I Roller, M Weissengrun, Tudor Nicocovici,
lau, I Hechter, B Goldstein, S V Popescu, Pescaru L Candy, A Gaster, Alex Hasan
din Provincie ale
Negustoresc
Sectia
Adjud Abrud
GV D Dobi ota
Alexandria Arad Bazargic
dr N Marcu
T P Anghelescu Cluj
G Adam Radi Bescof
G Florescu
Grigore Botez Bálcesti Alex Hagyeck Beresti (Covurlm) 5tefan iu (Roman)
(Dolj)
Bncem (Hotm) (Soroca) lad Caracal
Cernauti Cernavoda Corabia Constant a Curtea de Ai Cai Cetate (Dolj)
Wircu Dim berg M Abramovici B Clony
Cetatea Calafat C -Lung (B vina) Crawva
Lev Bernstein
Dorohoi
Popescu
Cornanski Marcu Rudich
Alex Bodeanu D Costandache
Nichita ccscu (Orhei) Wolf Schneider (T -Aries) Ion Popa
(Hotin) FAlticeni
Galati
www.dacoromanica.ro
N Flondor N Manicatide I
dr
Sanielevici
C C Teodorescu Marcu
M Glontescu
D StInescu D C Rosianu Petre Achimescu P P And-scu Fr Cohn A Cohn C Gheoi ghiu
Haim Veisencher
Nath Michelsohn Victor Enescu M D Margulius
mg G Deleanu Filip Stoicescu
Hida (Cojocna) Husi Hateg
a
Hotm
Contineanu Siegmund Akos
3atu Mare
P I Harangea
(Dorohoi)
Strehaia (M Ion Baciu Sibiu Augustm Sporl David Herscovici Moise Varticovslu Soroca D G
Lupeni F Frenk Lipcani (Hotin) Lespezi (Suceava) N Alexa
zan
M Filipescu
Slatina (Prahova)
N Dobi escu C Dumitrescu
Tg -Frumos Tg
Samuel Beck
Tg -Ocna Tecuci Tase Const-nescu Telenesti (Oihei) Tighina Grigore
I Copilovici Medgidia
D Stefänescu
T -Severn
P G Popescu el
Ion Popa Ovanez
Lapides I Sorocichiu
D Giurescu
T -Magurele F Parlitescu (I mita) C Voiculescu G Lupu Tulcea
Oravita Montana G Telescu
A Lifcm
Ion Vulcu
Orästie
C-stantmescu
Al
G Nedoiceanu Emil Herman
I Usisckin (B-sam) Elias
G Pohcher NV
Herta
Cottai
loan Vuia
Timisoara Blasian hiprian Socolov Tarutino (C G Moldovan V Teodorescu Uioara Urzicem G Nicolescu Carol Vemberg V Pui Emil Pop Vaslui C Cocorascu N Rizescu ea Trotusulm otopopescu D I Simian Grig Beldescu Doi nei Petre Isidor Bing mcea Petre igorescu S Nisis M
Panciu
Adolf
Neamt
Pucioasa R
R Valcea Roman (Orhei)
PRODUCTIA DE FONTA DIN LUMEA INTREAGA Statisticele americane dau privinta oductiei mondiale a fontei anul 1924, cifra totala 64 630 000 tone In ann aceast productie a fost In 1923 tone 471 , 1922 tone 51 938 000 1921 numai 700 000 tone, ceeace constitue cea 1924
Statele Unite Canada Marea Britanie Franta Luxemburg Germania Cehoslovacia lonia
1923
000 000
000 000 000 000
)
7
000 000
630 000
au produs
cari
la 1924 de la 1921 cu anul 1913 1922
000 000 000
1913
1921
000 000 000 000 000 000
653 000 000 000 10 000 000
458 COO 350 COO
000
371 000 000
471 000
In tabloul de mai sus nu
trecute
In tabloul de mai jos tari, cum a iat productia de fon-
000 000
Totalul
de
1913, a fost de 77 182 000 tone
000
000 000 000 7
mai mica productie din tot secolul al XX lea Producia
- totalul este mdicat
anul 1924 tru productia
tone de fon-
www.dacoromanica.ro
din lumea
pen-
340
SUMARUL ig
ARGUS
17
IN CAMPIILE INFINITULUI UN MUSAFIR AL SPATIULUI , ROMANII IN AMERICA
18
19
REFORMATORUL RELIGIILOR
26
CALENDARUL Ortodox catolic
23
protestant
27 51 51 52 53
oman Evreesc Anul 1925
DE REBUS MARIS (Istoria artei nautice) VAMAL IN 1924 MARE INVENTIE ROMANEASCA ) gean STREINE ROMANIA IN CIFRE (Tablou) DREPTUL INTERNATIONAI
55
Vau
AVIATIUNEA IILE AERIEN E AGRICOLA (1920-1924, OBICEIURI MORAVURI - Bucätai chmea7a) TABLOUL CORPURILOR SIMPLE COMERTUL DE ACUM CEL DE ODINIOARA PRODUCTIA INDUSTRIALA A pe cap de locuitoi (Tablou) DE AUTOMOBILE SOCIETATEA LEONIDA
& Co umt
65 66 75 82 83
85 86 87 91
93
DOUA MOMENTE CULMINANTE, pentru pacea Londra 97 STATISTICA VITELOR IN ROMANIA 1919-1923 (Tablou) 105 A
MARINA
107
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
341
VITICULTURA CULTURA POMILOR FRUCTIFERI IN BASARABIA, In vechi
113
COMERTUL NOSTRU EXTERIOR, Regmml
vele generale la sfarsitul anulm 1924 In difente pe cap de lo cuior (Tablou)
117
CIRCULATIA
SOCIETATILE PE ACTIUNI DIN tiul 1923-1924 a 756
123
exeici
a 874 soc industriale Bilantunle a 277 soc comerciale Bilantunle a 35 soc diverse nu
la Dec 1924 comerciale nou Societati industrible IMPORTUL ROMANIEI, 1921-1923 (Tablou) 1921-1923 (Tablou) EXPORTUL CAT AU CHELTUIT STATELE IN 1923, pentiu fiecaie locuitor (tablou) BREVETELE R M , cum se se anu INALTA MAGISTRATURA A ROMANIEI SUPRAFATA 51 POPULATIA, continentelor (Tablou)
124 128 166 206 220
222
224 226 226 164 165
204
223 229 234
TIPURI DIN LUMEA INTREAGA (Ilustiatn) PERSONALUL CENTRALEI COOPERATIVELOR TELEGRAF TELEFON, personalul activitatea FUNCTIONARII MINISTERULU1 DE INDUSTRIE STREIN IN ROM&NIA CORPUL DATORHLE ALIATILOR FATA DE ANGLIA MONEDELE MEDALIILE LUI CUZA IMPOZITELE PE CAP DE LOCUITOR 1685-1906-1925
236 237
238 239 240 241
(Tablou ilustrat) ARBITRAJUL IN DECURSUL VREMII 253 DREPT LEGISLATIE Dreptului 259 fundamentale 1906-1924 (Tablou flustrat) 269 SCUMPIREA REGULAMENTELOR (11 REPERTORIUL LEGILOR 271 Sept. 1923-27 Noernbne 1924) 275 MONDIALE DE CARBUNI 277 TEATRU NOASTRA
280
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
342
Pag
INGHETUL DUNARII, de la 1837 PUNCTUL DE FUZIUNE A
azi
NOASTRE
ce priveste traficul DENSITATEA POPULATIEI
281
CORPURI o
284
mternatio geografica) 285
NATION ALITATILE RO
MANIEI (Tablou ilustrat) MONEZI
FORMULE ALGEBRICE SIMPLE FILATELIA IN 1924 DE PETROL INDUSTRIA VASELE DE COMERT SUB PAVILION ROMAN CAMERELE DE COMERT PRODUCTIA MONDIALA A PETROLULUI SUPRAFATA GLOBULUI populatm
bmbile ce se vorbesc EFECTIVELE ARMATEI ZE CONSTRUCTIA MONDIALA DE VASE DE COMERT INGINERULUI
297 299 300 301
305
313 321
322
323 324 324 '325
FUNCTIONARII SUPERIORI AI MINISTERULUI DE FINANTE ORGANIZATIILE SFATULUI PRODUCTIA DF DIN LUMEA INTREAGA
www.dacoromanica.ro
'338
ALMANACH ,ARGUS
343
SUMARUL ANUNTUR1LOR Pag BANCA CHRISSOVELONI BANCA COMERCIALA ROMANA
2
BANCA DE CREDIT
ECONOMII Timi§oara BANK OF ROUMANIA LTD Bucureti ASTRA, FABRICA DE VAGOANE Arad I NACHT, SOC IN NUME COLECTIV
3
BANCA Bucureti CREDITUL EXTERN, Bucureltl BANCA NATIONALA A
7
Bucure§ti
ASTRA ROMANA Bucure*ti COMERTUL TECHNIC, SOC IN NUME SOC DE ASIGURURE GENERALA" Bucure§ti I ROTHMAN & Co SOC IN COMANDITA BANCA MARMOROSCH, BLANK & , Bucure§ti JACOBUS" CARTEA ROMANEASCA URANIA SOC DE ASIGURARE Bucure5ti PAUL DAICI
C HARMENINCi Bucureti SIMON ROTHENBERG, LEON EBNER FRATII SCHIEL, Bucureti
R R REDGRAVE & Co Ploe§ti BRADEA SOC FOR AJ-LEMOINE SOC PETROL-BLOCK, Bucure§ti KOULPY
PREJMARO, SOC ANON Prejmer ASIGURAREA ROMANEASCA, Bucure0
SA MARTIN FROMM DIMITRIE MARCULESCU, LEON ALTERESCU Ploeti BANCA H SILBERMAN BANCA IA*ILOR DE PUBLICITATE SOCIETATEA SOCRATES G AVGHERINOS
FRIGUL S A, Bucure§ti BANCA ELVETIANA DE DEPOZITE DIN ROMANIA THEODORIDI & BRITANIA ' S , Bucure§ti
S A, Bucure§ti BANCA MOLDOVA, STEAUA DACIA-ROMANIA
www.dacoromanica.ro
4 5 6 8 9 11
12
13 14 15 16
25
26 68 74 74 84 92 103 104 106 115 116 116 121
122 127 162 163
205 223 232-233
249 250 250 252 252 257 258
344
Pag BANCA COMERTULUI MOLDOVEAN Ia§i BANCA UNIUNEA ROMANA, Ia§i BANCA DIN PLOEM BANCA ROMANA DE COMERT DE CREDIT DIN PRAGA, Bucure§ti & , Bucure§0 KAMNER & JEKELIUS Bra§ov STEAUA ROMANIEI, SOC DE ASIG ,
SOC NATIONALA, Bucure*ti SOC AGRICOLA, CASA GENERALA DE
Bra§ov
SERVICIUL MARITIM
BANQUE BELGE POUR L ETRANGER, Bucure§0 CETATEA", BANCA ECONOMICA-COMERCIALA, Bra§ov BANCA ARDELEANA INDUSTRIALA COMERCIALA, Bra*ov SOC FORAKY ROMANEASCA P1oe§ti SOC Bucure§ti BANCA ANGLO-ROMANA, Bucure§ti FRATII SCHIEL, Bucure§ti SOC CREDITUL Bucure§ti FRATII STOLLWERK, Bucure§ti
258 268 270 270 271 276
276 298 298 300 345 346
347 348 349 350 351
352 353
354
SOCIETATE ANON PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR JACQUES PAUCKER, Bucure§ti SOC CONTINENTALA Bucure§ti BANCA Bucure§ti A FREDERIC CZELL, GRUPA DR WILHELM CZELL, Bra§ov
RAHOVA SOC AN PENTRU IND LEMNULUI, Bucure0 PE
355 356 357 358 350
SOLI
2
SOC MITA,
3 4
www.dacoromanica.ro
ARGUS
345
SERVICIUL MARITIM
SERVICE MARITIME DE L'ÉTAT ROUMAIN Les paquebots-poste du Seivice le l'Etat Rou main, par giande vitesse et leurs instalations dernes, offient au public le voyage le plus court et le plus confoi table
Les paquebots-poste desservant la ligne Constantza tantinople-e sont en correspondance Constantza port
avec les traans rapides No 803 (arrnée au port a 22 h 05) et No 804 (depart du port a 6 h 35) de et pour Bucarest Ces trams sont en coirespondance Bucarest avec les Simplon Orient Express de et pour Timisoara, Za greb, Trieste, Venue, Milan, Lausanne, Paris et Londres et avec les rapides No 201 et 202 de et pour Arad, Bu dapest, Vienne, Zurich, Paris, Londres, De Fetesti aNec les tiains rapides No 521807/810 et No avec wagons directs de et pour Lwow, Cracovie, Katowice, Prague, Vienne, Breslau, Berlin, van Hol-
land et Londres Les paquebots-poste de la ligne Constantza-Constanh nople-Jafia sons en correspondance a Constantza port avec les tams No Bucarest-Constantza (arivée au port a 14 h 40), No 826 Constantza-Bucarest (depart du port a rapide No 804 Constantza Bucarest 13 h 45) et avec le depart du a h 35) Les hams No 825 et No sont en espondance a Fetesti avec les rapides No 502/843846 et No 845/844/ Prague, Lwow, Varsovie, Dantzig, de et Vienne et avec agon direct Constantza-Varsovie-Dantzig Le Uain rapide No 804 est en conespondance avec le tram rapide No 809/808/51 avec wagons duects de et pour Lwow, Cracovie, Katowice, Breslau, Berlin, Hoek van Holland et Londres et a Bucarest avec le Simplon Orient rapide No 201 Express et le Les billets de I-ere et II-eme classe donnent droit a la nourriture a bord, vin non
Les enfants entre 4 et 10 ans payent 75% du prix des billets de I ere et II eme classe et 50 % du prix de classe
-
Les paquebots-poste du Service Martime de l'Etat Roumain possédent aussi des cabines speciales et de luxe les couchettes de ces cabines est perm, en dehors du prix de age, des suppléments de 10 % 25% Une reduction de 10 % sur le prix de age simple, de I-ere et II eme classe, est accordee aux families composées
d'au moms trois personnes adultes Les voyageurs de commerce et les arhstes de benehcient d'un réduction de 25% LIGNE
CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE-LE PIRÉE DE CONSTANTZA TOUS LES MARDIS
LIGNE CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE-JAFFA LIGNE DE CARGO-MARCHANDISES POUR OCCIDENT
www.dacoromanica.ro
etc.,
,ARGUS
346
BANQUE BELGE
CETRARGER
ANONYME
FILIALE DE LA DE AU CAPITAL ET RESERVES DE FRS BELGES 338 384 143 CAPITAL PROPRE ET RÉSERVES FRS 121 850 000 SIÉGE SOCIAL BRUXELLES 66 RUE DE COLONIES CALEA VICTORIEI 11
SUCCURSALES EN ROUMANIE M
AI L A
B
MEMBRES DU COMITÉ DE DIRCTION JEAN JADOT President du Conseil d istration du Conseil CHEVALIER DE WOUTERS Vice ALEXIS VAN DAMME istrateur Délégué PAUL RAMLOT istrateur Dqégué BARON CARTON DE WIART istrateur EMILLE FRANCQUI istrateu
SUCCURSALES & AGENCES ANGLETERRE LLEMAGNE - COLOGN E
ROUMANIE
PARIS
BUCAREST, BRAILA
ETATS-UNIS - NEW YORK PEKIN SHANGHAI TIENTSIN HANKOW
CONSTANTINOPLE
EGYPTE-
RE
E
avec létranger)
Bureaux cotonmers (ne trallant pas TANTAH ZAGAZIG
MINI EH
ALLA EL-KEBIR MAGAGA I-SOUEF ET-EL-GAM H
BANQUES AUTRICHE - Wiener
VIENNE Sucursales s Inn Bregenr Bruck s Mur Dornbirn Graz Innsbruck nlagenfurt Leoben Linz s D R idkersburg Inkreis St Pollen s Steyr Villach Volkermarkt Wiener Neustadt Wolfsburg
de
BULGARIE
Succursale
Roustchouk
internacional
MADRID Suceursales
y Comercio
Aguilas Alicante Aysmonte Cadiz (Cadiz) Caravaca Lorca (Cartagena) Cieza Elche Hellin Huelva Isla Murcie (Murcia) Orihuela Puerto de San a Maria San Fernando de Barrameda Séville (Sevilla Totana Veda
de
MAROC
y Comercio
MELILLA (Lone Espagnole)
HONGRIE Wiener Bnnic-Verein
POLOGNE - Société
BUDAPEST
de
Pologne
VARSOVIE Succursales Bielitz Biala C-acovie Krakau Drohobycz Lemberg Lwow Leopol Przemysl Stanislau Tarnow Teschen
ROUMANIE
TCHECO-SLOVAQU E
Wiener
(Cernauti
Allgememer Bbhmischer Bank Verem
PRAGUE Praga Praha Succursales Bodendach s E Bratislava (Budejovice) Friedek Pressburg Brunn Brno Brux Most) Budweis Mistek Frydek Krnov) Karlsbad (Karlovy Vary Ostrau (Moravska Ostrava) Marienbad (Marianske Lazne) 01 mutz Olomouc Pardubitz Pardubice Pilsen Plzen) Prossnitz Reichenberg Liberec sE Schonau Teplice Troppau Warnsdorf Varnsdorf Svitava
ITALIE Wiener Bonk-Verein BOLZANO (Bozen MERANO Meran
Wiener Bank-Verein
YOUGO-SLAVIE
AGRAM Zagreb) BELGRADE Beograd
du
SARAJEVO Succursales
de
Banja Luka Bijeljina Brcko Mostar Tuzla Agences
Bihac Oerventa Doboj Gradiska Livno Boa Novi Boa Samac Travnik Visegrad Zenica
www.dacoromanica.ro
RLMANRCH
347
CETATEA" BANCA ECONOMICA-COMERCIACA, S A 000
Lei
i
CAPITAL
- ELEFON No 3/40
5/19 -
SO V, Palatul Continental, Odorhem
de vide)
oplita-Româna, Rupea, Gherla
(
OF AM CETATEA
AGENTIE
A, Wall Street 44, New-York FOREIGN OFFICE Wall Street 44 New York
FACE ORI-CE OPERATIUNI DE PE
procentele cele mai bune CECURI orasele AMERICEI DE NORD
CETATEA DE GRANIT", S. A PENTRU EXPLOATAREA de CARIERE
MINE
CAPITAL LEI
000 Dealul Manole, Harsova, Cearr-Tepe,
CARIERELE
Epura
Furnizoare a mardor etc pentru monumente ro§u, gris,
Central Directrunea de
de lucran edilitare, pavagli, edificu
negru-rival granitulur de BANCA
BUCURE$TI,suc BANCA CETATEA Palatul
Bulevardul
www.dacoromanica.ro
348
BANCA SOCIETATE ANONIMA -
Telefon 651, Devize 621
CAPITAL SOCIAL LEI Preluare
000
de depuneri pe pe conturi
de
Transactium In favorabile la Intreprinderi
comermale
s SIEBENBORGISEHE INDOSTRIE
G.
KRONSTADT Telefon 651, Devisen 621 -Telegr 1NDUSTRIEBBANK"
AKTIENKAPITAL LEI
000
Ubermmmt Contocorrent und Uberweisungen im In und Auslande, zu den günstigsten Bedingungen. sich an Industrie und Handelslagen
unternehm ungen
www.dacoromanica.ro
ARGUS
349
SOCIETATEA
JOEY DIRECTIA: Bulevardul
7
Telefon 694 ADRESA TELEGRAFICA RAFOR" - PLOESTI Id:
SONDAIE IN Petrol, Cärbuni, Gaze naturale, Minereuri, , la cele mai mari adâncimi once fel de terenurl,
MODERNE prevAzute dispozitive pentru extragerea de sâmburi (carote) dela once adâncime dela sistemul hidraulic pentru trecerea obisnuit la sistemul rotativ sau canadian uscat
pensalvan
Execuitä: PUTURI once terenur
DE
GALERII
DE PETROL
cele mai moderne procedeuri (congelare, cimentare, )
ca
de
de sondaj
www.dacoromanica.ro
goale, etc
ALMANACH ARGUS'
350
EDILITATEA" DE STUDII $1
SOC1FTATE
CAPITAL SOCIAL
000 LEI
Str Brezoianu 44
Sediul In BUCURESTI la
Tel 27 38, 9/92, 79/52 5 Bravul 71 Telefon
B
Str Str Str
17
Prelungirea Dorobanft 62 prope de
le
de
de went
alte articole
Arhitect
PETRE
Aaministrator d legat DIONISIE GERMANI Director General HENRI THEODORU Inginer $1
CONSTRUCTII DE ORICE NATURÁ edibtare
cu
canalizgri,
abatoare,
hale frigonfere, pavaje, parcelgn cartiere locuinfe eftine de planun etc BETON ARMAT Urine electrice ludroelectrice cderi de ap poduri tuneluri ferate
de fabric'
ateliere, etc
contractate pentru autontsti ultimu 3 am ca 240 000 000 care executate ca 160 000 000 lei
CONSTRUCTIE
oragelor Crmota pe Bumbetz Pod de peste
de
in lasi,
in
de in
(te EXECUTATE
Uzini electric t postul de egalizire Floresti (Prahova) (beton armat) klimentarea a or idem a ap prin de Biag idiru kezervoare apa mare capacitate beton armat la Braila Govoia ipa beton armat rite constrm la aeroportul Baneasa vago me tie
de
Pay
in
dela
t
EDILl
apartamente pentru CF Piatra-Ult Difente la normale din Tecuci R irlad
Pavilioane
secundare Muntn P
mat la
Vaslum funMonument,
fete RM
www.dacoromanica.ro
S
Belvedere
etc.
ALMANACH ,ARGUS
BANCA
GLOSOCIETATE ANONIMA
SEDIUL CENTRAL BUCURETI Capital deplin varsat Lei 50 000 Adresa telegrafic
ANGLOROUM
AGENTIE GALATI FACE TOT FELUL DE
DE
a BANQUE INDUSTRIELLE ET AGRICOLE DE
toate
sucursale In principale din Ceho-Slovacia PRAGA,
Banque Industrielle Budapesta
Erster Kroatische Gewerbe Bank A. G., Zagreb.
/"..mTa www.dacoromanica.ro
ALMANACH
352
FRATH SCHIEL TIMISOARA Str I C
BRASOV BUCURESTI Str Fântânei, 50 a § Str 7
2
i FURNISÄM cu TERMEN SCURT
PRODUCEM
MORI SISTEMATICE i TARANESTI pentru ORICE PRODUCTIUNE
INSTALATIUNI pentru TRANSPORTUL de CEREALE
ORZUL MOTOARE pentru ORICE COMBUSTIBIL TRANSMISIUNI de FONTA INSTALATIUNI pentru
REPREZENTANTA GENERALA UZINELOR GANZ &
- BUDAPESTA
,
VALTURI DIAGONALE
i
SIMPLE pentru
MORI
MOTOARE de
LOCOMOBILE cu FERESTRAE de APA
MASINI pentru INDUSTRIA CERAMICA PROECTE
i
a www.dacoromanica.ro
I
353
:
SOCIETATE ANONIMA ROMANA PENTRL
DESVOLTAREA INDUSTRIEI MINIERE C
67/32
Telef 39/41,
BUCURETI - Strada
SOCURSALA
28
(DIRECTIA MINELOR, SECTIUNILE DE MATERIALE, ASIGURARI, CONVENT% ETC) Telef 67/52 CAPITAL SOCIAL LEI 550 000 000
Morem, Ochiuri, Runcu, Verendin, Ilba,
Tepe, etc
cont propnu
terenurt petrolifere, etc de petrol (Aurora"
biecte
miniere, redevente proprii, etc
Q
produse petrolifere
de avtatie, pentru automobile motoare, petrol lampant, pá pentru combustibil, minerale de prima cahtate, cupriferä, galená, etc
Q
23
www.dacoromanica.ro
ep
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA ANONIMA PENTRU
50-12,
Telefon
PETROL LAMPANT PETROL WASHINGTON
BENZINA PENTRU AUTOMOBILE BENZINA FARMACEUTICA ERNI
44-26 PACURA DE ARS PACURA DE UNS CARELE PENTRU CALORIFERE ULEIURI MINERALE VALVOLINE
TMOOATRO
INDUSTRIALE
SMOALA
: Alexandria Arad
Campina
Bacau Bailesti Bazargic
Chisinau Constanta
Bibe5ti
Craiova
C
Barlad
Bucecea Bucuresti
Slobozia
Hu51
Smardioasa
Medudia
Targoviste Tg Frumos Tg Jiu
Oradea M Pascani
C de
Braila
Giurgiu
P Neamt
T T T
Pitesti
G
Fälticeni Faurei Filiasi
Burd meni
Bucov
R Sarat R Valcea
a
Urzicem
Roman
Buzau afat
Gäesti Galati
Silistra
DEPOZITE pentru Alexandria Arad Bazargic
CChral
Burdujeni
Fal Focsani
: Roman
au
IStr V Boerescu
G
Silistra
R R
Tecuci T T
Vaslul
BUCURETI Str Jovita Str Salvator PreL Grivita sunt producliamarelor ratinärii
STEAUA ROMANA" CAMPINA ASTRA ROMANA" PLOETI
ROMANO-AMERICANA" PLOEVFI-TELEAJEN
www.dacoromanica.ro
Marea Toti Morarii AteliereleMecanice Se aprovizioneazi cu Materiale T
ICE MECAN ICE
SANITARE
Carele de Transmisiune
ril de fer Pietre de Moan ze
Tevi
Asbesturi Impregnate Ventile Pompe de mana Pompe de Pompe centrifug ale
Sits de Matasa Bergmann
Ampermetrii, Voltmetril Dinamuri Electromotoare
Muni de Dinamo
Electrice Closete, Lavabouri de Fonta de Plumb de Tamplärie
Motoare Diesel" Motoare de Benzina Raboteze
de Frezat
A
JACQUES PAUCKER BIROU TECHNIC BUCURESTI
MAGAZINELE PRINCIPALE DEPOZITE SUCURSALE TIMISOARA, LERNÄUTI, SOFIA,
Strada 27 Apostoli 74 Strada 6 Strada I. C. Strada Puschin Strada lancu Flondor 28 Soc
www.dacoromanica.ro
Exanb
33
A
KERN & Co. Strada Lipscand-Noi, Str Miron
CLUJ- Str. No 4 82-Adresa
7
FERROKONTINENT
Furnizeaza din Uzinele WITKOWITZ" din Statului POOBREZOYA" etc.
TUBURI PENTRU SONDAJE
procedeul Mannesmann sudate patent gaz de
TEVI DE CONDUCTE pentru once presmne
TEVI DE GAZ sudur
APA
sudate
Tevi Fierbätoare, Fittinguri, Cazane, ezer re de Fier bare,
neagrá
Instrumente
galvanizatä,
ate de sondaj
DEPOZIT PERMANENT IN Strada MÄRFURI No. 20 NORIS") dosul
www.dacoromanica.ro
,
150 000 000 000 000 000
AL
BUCURESTI, Str Lipscani,
SEDIUL CENTRAL
\
CLUJ, AL
,
PI
OR(
oc BANCA
U Sf Soroca,
Economu,
de
URSA1
Oradia-Mare, Jimboha,
Reca, Vinga, Fâget,
Ciacova,
Mare,
BANCA PETRODAVA, BANCA
FACE
,
OPERATIUNI DE BANCÁ
611111114'" 141114111111111r www.dacoromanica.ro
3
CZELL GRUPA
WILHELM CZELL Str PR CAROL, 36 - Tel 40 do
do BERE FABRICELE do
PIVNITELE do VIN SUCURSALE
Sibiu, Cristian, Ora5tie,Oradea Mare, Satulung, , Georgern, Râmnic
-
-
LIKORFABRIKEN WEINKELLEREIEN
FILMI C Klausenburg, Hermann
stadt, Neustadt, Foga rasch, Brovs, dein, Siebendorfen, TârSäc Georgern, R Vâlcea
FRIEDRICH CZELL &
GRUPPE Dr. WILHEM CZELL ZENTR ALE
KRONSTADT Pr
www.dacoromanica.ro
- Tel
H
RAHOVA" SOCITATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA
LACK, BLAU & Co. CAPITAL COMPLECT
BUCUREVI
TELEFON 23/28
STRADA
TELEGR
TAMPLARIE
DE
DE PRIMA CALITATE
DIN
MOBILIER
de ori-ce esenta
LEMN
DIN
pentru Instalatiuni Bodegi, Farmacii, etc
complecte de DEPOZIT
asortat
totdeauna
DE
material de dimensiunile furniza din depozit prompt once
esentele DE
DIN
fabrica a celui mai bun produs din scanne, garde salon
antreu, etc., etc., etc.
cinema-
de
de once fel
DE
LEMNE
BINALE
INORIJIRE
ORICE
MOBILI
U
AJ GARA
NIE DE
LAZI
000 000
LEI
DE
FO(
OFERTE
vagonul
cu mia tran-
sportate LA CERERE
www.dacoromanica.ro
toate
www.dacoromanica.ro
Related Documents c2h70
Almanah Argus 1925 2l4l10
March 2023 0
Dacia2-1925 2n4m57
August 2021 0
Argus Fk76m 2e3i3u
December 2019 56
Almanah Catavencu 2006 323w18
November 2019 43
Argus Fk76m.pdf 6r6d63
November 2019 77
Argus 1 6u2e1p
December 2021 0More Documents from "Alexandra G Alex" 3u2a3w
Almanah Argus 1925 2l4l10
March 2023 0
Carte De Telefon 1938.pdf 5b295s
November 2019 1,192
O Que Podemos Conhecer Dogmatismo E Ceticismo 50202p
March 2021 0
Oxford Practice Grammar Intermediate e2c1y
February 2022 0
Cuadro Comparativo Frameworks Php 3d1h3p
December 2019 54