Obiceiuri Si Traditii De Sf. Andrei 2003 5h3326

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei Comuna Budești

Prima atestare documentară a comunei datează din anul 1445 – Târgoviște , când Vlad Dracul Voievod “întărește satele Bărbătești, Budești și

Ciocănești”.

Există monumente care atestă această comună şi anume biserica cu hramul ,,Sfinţii Mihail și Gavril,, ctitor fiind boierul și proprietarul moşiei Budeşti, Constantin Socoteanu , așa cum reiese și din ,,Marele dicționar geografic al României,,

Numele satelor Budeşti şi Ruda sunt nume toponimice care evocă natura terenului, astfel, cuvântul buda înseamnă pădure, loc împădurit, cocioabă de lemn din pădure, iar cuvântul ruda, de origine slavă, înseamnă metal, minereu. Documentele arată că o parte a satului a fost populată prin defrișarea pădurii.

IZVORUL DIN SATUL BÂRSEȘTI

Situată pe malul stâng al Oltului, limitrofă în partea de nord cu Municipiul Râmnicu Vâlcea, comuna Budeşti are o populaţie de circa 5600 de locuitori, care trăiesc în cele opt sate: Budeşti, Racoviţa, Linia, Piscu - Pietrei, Barza, Bârseşti, Ruda și Bercioiu şi se ocupă cu legumicultura şi creşterea animalelor.

Cruci puse la răspântie în amintirea celor plecați dintre noi Troița Barza

Casă specifică zonei

Monumentul eroilor din satul Ruda

Biserica monument istoric din satul Ruda

Ziua Sfântului Andrei se cheamă și Ziua lupului. Se credea și încă se mai crede și acum că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, își poate îndoi gâtul țeapăn și nimic nu scapă dinaintea lui. Ziua se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci și pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când pornește și lupăria. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopții de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Spiritele ies în lume, lupii vorbesc cu grai omenesc, iar oamenii se apără de rele cu vrăji și usturoi. Spiritele rele nu vor avea acces în casă dacă gospodinele vor întoarce în seara de SFÂNTUL ANDREI toate cănile și vasele cu gura în jos. Tot pentru alungarea spiritelor se agață usturoi la intrare, iar animalelor li se pune în mâncare busuioc și în apă câteva picături de agheasmă.

Fetele care vor să se mărite ascund sub pernă un fir de busuioc, pentru a-și visa iubitul. La miezul nopții de SFÂNTUL ANDREI, fetele întorc un ulcior de lut cu gura în jos, pun pe fundul vasului 3 cărbuni încinși și rostesc o incantație, pentru a cuceri inima băiatului iubit.



  

  

Cum se lipește ceara de mâini Și mierea de gură Așa să se lipească dragostea lui ... De dragostea ei…….. Să rămâie mănoasă Ca pâinea în încăpere, Ca mierea în ulcele,

   

Ca vinul strecurat, De dragoste, de iubire Și de multumire Adăugat și primit și umplut

De SFÂNTUL ANDREI se pune grâu la încolțit, pentru ca gospodarii să afle cum va fi recolta de anul viitor, dar și cât de prosperă va fi casa și familia lui.

Vremea din această noapte ne va spune cum va fi iarna care urmează. Să sperăm că vom avea parte de cer senin, pentru că atunci iarna va fi blândă. Sf. Andrei e cap de iarnă, acum coboară și lupii de la munte. În noapte de Sf. Andrei se observă luna. Dacă luna e plină și cerul senin, iarna va fi moinoasă; dacă luna e plină și cerul întunecat, dacă ninge sau plouă, peste iarnă urmează zăpezi mari și grele.

 În această zi, oamenii nu pronunță

cuvântul lup pentru a nu se întâlni cu el în timpul anului.  În ziua de Sfântul Andrei nu se coase ca să nu mănânce gândacii recolta viitoare.

Femeile fierb boabe de porumb sau de grâu, pe care le amestecă cu nuci și zahăr sau miere și le consumă după ce au împărțit și la vecini. Grâul se fierbe și se împarte ca să fie grâul plin de bob. În același scop se aruncă boabe de grâu pe coș.

Noaptea de Sântandrei este considerată o noapte nefastă, în care spiritele morților, strigoii și moroii umblă pe pământ, se războiesc între ei la hotare și atacă oamenii pentru a le suge sângele. De aceea oamenii, consumă usturoi și o băutură ritualică, numită covașă, care să-i protejeze de spiritele rele.

Covașa Ingrediente 3-4 pumni de mălai (un pumn = cât se ia cu ambele palme făcute căuş), 1 pumn de făină de grâu , puţin borş, 20 l apă caldă Mod de preparare Într-o putină de aproximativ 20-30 litri se pune mălaiul bine cernut prin sita deasă şi amestecat cu un pumn de făina de grâu, se face un cuib în el şi se pune puţin borş. Se adaugă treptat apă fierbinte, amestecându-se în continuu cu făcăleţul, până ce se obține o compoziție vâscoasă (un fel de terci). Se lasă 5-6 ore la căldură, pănâ ce începe să fermenteze, apoi se fierbe la foc potrivit, într-un ceaun, până se mai îngroaşă. Gustul băuturii este dulce-acrişor, asemănător cu cel al brăgii. Covaşa se umple întotdeauna seara, se lasă la căldura, iar a doua zi dimineaţă se fierbe.

Vă mulțumim!