Grile Rezidentiat Medicina Dentara 3l406k

Tema nr. 25 Tratamentul de echilibrare ocluzală în parodontopatiile marginale cronice BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun A. coroanele acrilice B. coroanele metalice supragingivale C. coroanele metalice subgingivale D. coroanele turnate cu grosime dirijata E. coroanele de invelis din doua bucati (pag. 280-281)

S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul: A. Koehler B. Jeanneret C. Mamlock D. Elbrecht E. Weissenfluh si Munchansen (pag. 313)

S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata: A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3 B. dintilor cu sindrom Dubreuille C. dintilor cu volum coronar mic D. dinţilor cu anomalii de poziţie E. dintilor cu amelogeneza imperfecta (pag. 290)

S1325004. Imobilizarea temporara se mentine: A. 1-5 luni B. 1,5-3 luni C. 1,5-2 luni D. 1-5 saptamani E. 1,5-2 saptamani (pag. 292)

S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala: A. preferam coroana cu grosime dirijata B. preferam coroana fara grosime dirijata C. se prefera coroana de invelis din doua bucati D. se prefera coroana subgingivala E. nici una dintre acestea (pag. 280-281)

S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc: A. 6 - 8 cm B. 8 - 12 cm C. 10 cm D. 10 - 14 cm

E. 14 - 20 cm (pag. 299)

S1325007. Numarul izocromatelor reprezinta: A. traiectul tensiunii mecanice B. gradul de solicitare C. expresia fenomenului de birefringenta D. valoarea biomecanica a dinţilor stalpi E. repartizarea tensiunilor in aria parodontala (pag. 283)

S1325008. Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in: A. temporare, permanente B. sisteme fixe, mobilizabile, demontabile C. temporare, diagnostice, permanente D. temporare, diagnostice, definitive E. provizorii, de studiu, definitive (pag. 295)

S1425009. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. dinti cu pulpa dentara sanatoasa, cu reactivitate normala B. dinti cu procese carioase mici C. dinti cu volum coronar mare, la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare D. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii, subluxatii, fracturi) E. dinti cu pungi parodontale minime (pag. 290)

S1425010. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili, directia principala de solicitare la fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel: A. incisivii a mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral B. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal, in sens mezio-distal C. premolarii si molarii a actiunea fortelor in plan frontal, in sens vestibulo-oral D. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital E. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica, la cca.45 ° fata de planul sagital sau frontal (pag. 284)

S1425011. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de elemente precum: A. virsta pacientului B. sexul pacientului C. starea generala de sanatate a pacientului D. starea organului pulpar E. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului (pag. 289)

S1425012. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto- sau fotopolimerizabile: A. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini) B. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori C. va avea o latime de 8-10 mm D. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular E. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala (pag. 306)

S1525013. Caninii sunt deplasati de fortele nocive, fata de planul sagital sau frontal cu circa: A. 25 °; B. 30 °; C. 15 °; D. 45 °; E. 60 °. (pag. 284)

S1525014. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in functie de starea pulpei dentare: A. imobilizare pe dinti vitali; B. imobilizare dento-dentara; C. imobilizare intraradiculara; D. imobilizare temporara; E. imobilizare parapulpara. (pag. 294)

S1525015. Ligaturile cu fir de matase: A. sunt fizionomice; B. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica; C. nu favorizeaza retentiile alimentare; D. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari; E. favorizeaza o buna igiena bucala. (pag. 296)

S1525016. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul: A. 0,10 mm; B. 0,15 mm; C. 0,20 mm; D. 0,25 mm; E. 0,50 mm. (pag. 299)

S1625017. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin: A. ligaturi metalice din sarma de vipla, cupru, aur B. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile C. atela Steiger D. placa palatina Hawley E. atela acrilica si ligatura de sarma. (pag. 313)

S1625018. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin: A. ligaturi metalice din sarma B. coroane acrilice reunite intr ele C. punti stabilizatoare D. coroane metalice totale sau partiale reunite E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. (pag. 296)

S2125019. Imobilizări permanente realizate în cabinet fără ajutorul laboratorului de tehnică dentară sunt: A. imobilizarea intracoronară a dinţilor laterali cu amalgam B. atele acrilice duble vestibulo-orale

C. şina Mamlock D. imobilizarea prin ligatura in “ 8" E. imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetalice (pag. 309- 310)

S2125020. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de: A. 2 saptamani B. 4 saptamani C. 5 saptamani D. 1,5-2 luni E. 8-9 luni (pag. 296)

S2325021. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica: A. extractia resturilor radiculare B. tratamentul pungilor parodontale C. restaurari protetice D. restaurari coronare E. tratamente endodontice corecte (pag. 279)

S2325022. Coronoplastia reprezinta A. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale B. adaptarea obturatiilor ocluzale C. adaptarea microprotezelor de invelis D. resaparea coronara E. refacerea cuspidajului ocluzal (pag. 280)

S2325023. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin A. recesiune B. persistenta pungilor C. cronicizarea bolii parodontale D. acutizarea bolii parodontale E. mobilitatea patologica (pag. 280)

S2325024. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza: A. corespunzator relatiei centrice B. corespunzator relatiei posturale C. corespunzator relatiei habituale D. corespunzator relatiei de intercuspidare maxima E. cu relief "in oglinda" (pag. 281)

S2325025. Tratamentul ortodontic urmareste: A. tratamentul ocluziei adanci B. tratamentul ocluziei prabusite C. tratamentul anodontiei D. tratamentul ocluziei deschise E. tratamentul ocluziei inverse unilaterale (pag. 282)

S2325026. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta:

A. 1,5-2 zile B. 1,5-2 saptamini C. 1,5-2 luni D. 1,5-2 ani E. 6 luni (pag. 292)

S2525027. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi prevede imobilizarea: A. Permanentă B. Extracoronară C. Prin sisteme fixe D. Intracoronară E. Pericoronară (pag. 294)

S2625028. Sistemul ligamentului supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A. împiedică fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant în timpul erupţiei active B. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. formează o barieră în calea agresiunii microbiene D. înlesneşte proliferarea epiteliului joncţional şi sulcular în desmodonţiu E. asigură nutriţia şi regenerarea osului alveolar. (pag. 55)

S2625029. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt: A. fibrele dento-gingivale B. fibrele dento-alveolare C. fibrele transgingivale D. fibrele circulare E. fibrele apicale. (pag. 44)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1225030. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie A. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti, inclusiv cei cu implantare normala B. cat mai putin extinsa C. unidirectionala D. multidirectionala E. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata (pag. 284-286)

S1225031. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili A. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade B. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade C. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie D. se opune fortelor verticale rezultate in masticatie E. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare (pag. 284)

S1225032. Aparatul sina de imobilizare Mamlock - avantaje A. rezistenta B. rigiditate C. risc redus de descimentare D. permite pastrarea vitalitatii dentare

E. aspect fizionomic (pag. 312)

S1225033. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinet A. permite mobilitatea dintilor B. se foloseste si la frontalii superiori C. este un sistem rigid D. are aspect fizionomic E. se aplica si la dintii laterali (pag. 304)

S1225034. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este A. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor B. scos din ocluzie C. mai ingust in sens vestibulo-oral D. in strans cu creasta edentata E. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare (pag. 281)

S1225035. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la A. dinti cu procese carioase mari,obturatii voluminoase B. dinti cu pungi parodontale foarte profunde C. dinti cu volum coronar mare D. dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate E. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate (pag. 290)

S1225036. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza A. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti B. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici C. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala D. repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor E. stoparea miscarilor in plan vetical (pag. 283)

S1225037. Imobilizarea prin ligatura de sarma A. este un sistem de imobilizare permanent B. este un sistem de imobilizare temporar C. se poate folosi doar la frontalii superiori D. se poate folosi doar la frontalii inferiori E. se poate folosi doar la dintii laterali (pag. 298)

S1225038. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici A. se face pentru 2 saptamani B. se face pentru 1,5 - 2 luni C. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale D. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda, de data recenta,cu mobilitate redusa E. poate fi urmata de o imobilizare de durata (pag. 292-293)

S1225039. Principiul tensiunii controlate A. se refera la ligaturi de sarma B. se refera la atele acrilice

C. trebuie sa produca deplasari dentare D. trebuie sa nu produca deplasari dentare E. implica controale periodice (pag. 303)

S1225040. Se considera improprii pentru imobilizare A. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm B. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm C. dintii laterali cu mobilitate de gradul I D. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III E. dintii laterali fara mobilitate (pag. 292)

S1225041. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile A. se indica pentru imobilizarea permanenta B. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni) C. la nivelul dintilor frontali inferiori D. pe fata orala a dintilor E. la nivelul frontalilor superiori (pag. 306)

S1225042. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea A. inghesuirilor B. ocluziei adanci C. ocluziei deschise D. retrognatiei mandibulare E. diastemei patologice rezultata prin migrari (pag. 282)

S1325043. Coronoplastia este indicata: A. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente B. dintii cu fatete de uzura C. pentru reducerea supraelor ocluzale oligo sau pluridentare D. reducerea in inalţime a coroanei dentare E. pentru a restabili relatia de postura (pag. 280)

S1325044. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal: A. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat B. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime C. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice D. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda" E. daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata (pag. 281)

S1325045. Hipomoclionul este: A. centrul desmodontal de rotatie al dintelui B. are tendinta de coborire la dintii parodontotici C. are tendinta de urcare la dintii parodontotici D. este localizat la nivelul coletului clinic E. este situat apical la dintii pluriradiculari (pag. 285)

S1325046. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular, ansele de sarma:

A. trebuie asezate de la stanga la dreapta B. trebuie asezate de la dreapta la stanga C. se aplica cu ajutorul asistentei medicale D. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor E. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta (pag. 311)

S1325047. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de: A. halistereza B. meiopragie C. hiperemie D. degenerescenta reticulara E. vacuolizari (pag. 289)

S1325048. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. ajustarea prin slefuire ocluzala B. restaurari protetice C. tratamente ortodontice D. terapie de reactivare E. terapie chirurgicala (pag. 279)

S1325049. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme: A. ceramice B. care sa respecte organul pulpar C. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar D. metalice, rezistente E. toate de mai sus (pag. 287)

S1325050. Sistemele intracoronare: A. sunt putin rezistente B. sunt mai greu de realizat C. se pot fractura D. au preţ de cost ridicat E. nu pot fi mentinute timp indelungat (pag. 314)

S1425051. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare: A. imobilizari bidentare si pluridentare B. imobilizari partiale C. imobilizari totale D. imobilizari dento-dentare E. imobilizari dento-maxilare (pag. 295)

S1425052. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje: A. se executa printr-o tehnica simpla, intr-un timp scurt B. foloseste un material ieftin, usor de procurat, relativ nedeformabil prin intindere, de regula sirma de vipla C. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat D. in general, este bine ata de pacient, integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale E. are un grad ridicat de fizionomie

(pag. 298)

S1425053. Imobilizarea temporara poate fi: A. continua, cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare B. provizorie cu caracter de scurta durata C. semipermanenta cu caracter de lunga durata D. discontinua, cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare E. dupa nevoie, cu caracter neregulat de mentinere (pag. 296)

S1425054. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte: A. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice B. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor C. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral D. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare E. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala (pag. 281)

S1425055. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din cavitatea bucala sunt: A. numarul dintilor restanti B. pozitia si directia lor de implantare C. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte D. calitatea implantatiei E. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale (pag. 291)

S1425056. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt: A. angrenarea multidirectionala B. extinderea maxima C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare D. principiul biologic E. principiul reciprocitatii (pag. 284)

S1525057. Atele acrilice duble, vestibulo-orale: A. au o realizare rapida; B. pot produce blocaje in zona frontala superioara; C. se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii; D. favorizeaza retentiile alimentare; E. determina inflamatii gingivale. (pag. 306)

S1525058. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii, fac parte: A. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare; B. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala; C. starea generala in limite normale; D. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei; E. opinia pacientului. (pag. 292)

S1525059. Extinderea maxima a imobilizarii: A. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici; B. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti; C.presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina mobilizarea lor; D. corespunde principiului de angrenare multidirectionala; E. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion. (pag. 284)

S1525060. Gutiera din material acrilic: A. produce inaltari semnificative ale ocluziei; B. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei; C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani; D. poate fi mentinuta pana la 3 luni; E. poate fi sau nu cimentata. (pag. 305)

S1525061. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati, relieful ocluzal: A. nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat; B. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali; C. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale; D. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali; E. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea. (pag. 281)

S1525062. Se considera improprii pentru imobilizare: A. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare; B. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II; C. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm; D. dintii cu carii de colet sau supracingulare; E. dintii intre care nu exista puncte de . (pag. 292)

S1525063. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica: A. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor; B. pe dinti care au suferit migrari patologice; C. uneori prin devitalizare; D. prin remodelarea coroanei dentare; E. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase. (pag. 280)

S1525064. Tratamentul ortodontic are drept obiective: A. tratamentul ocluziei deschise; B. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp; C. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor; D. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice; E. imobilizarea pe o perioada de timp, ata cat dureaza tratamentul ortodontic. (pag. 282)

S1525065. Valoarea unei imobilizari creste daca: A. poligonul de imobilizare este mai mare; B. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse; C. se solidarizeaza toti dintii unei arcade, valoarea ei fiind astfel maxima; D. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata; E. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1,75 mm.

(pag. 284)

S1625066. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam: A. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal B. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara C. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a D. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei. (pag. 309)

S1625067. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile B. benzi metalice, ortodontice C. coroane acrilice reunite intre ele D. punti stabilizatoare E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. (pag. 311)

S1625068. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8": A. este un mijloc de imobilizare permanenta B. se face cu sarma de vipla de 0,25 mm C. se aplica pe dintii laterali D. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate E. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare. (pag. 299)

S1625069. Imobilizarea temporara: A. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele C. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla D. se realizeaza cu aparate ortodontice E. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice. (pag. 295-296)

S1625070. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici, se practica: A. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale B. restaurari protetice C. tratamentul proceselor carioase D. tratamente ortodontice E. imobilizari (pag. 279)

S1625071. Sina Mamlock: A. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali B. este un mijloc de imobilizare temporara C. are rigiditate deosebita D. prezinta aspect fizionomic E. are durabilitate mare. (pag. 312)

S2125072. Calitatile sinei MAMLOCK sunt: A. Rezistenta B. Risc redus de decimentare C. aspect fizionomic

D. Flexibilitate E. Pret de cost redus (pag. 312)

S2125073. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt: A. perioada de timp in care se mentine imobilizarea B. starea de edentatie partiala sau totala C. starea pulpei dentare D. extinderea sistemului de imobilizare E. ul imobilizarii (pag. 294- 295)

S2125074. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte: A. angrenarea multidirectionala a dintilor B. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti C. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini,ferm implantati,din vecinatatea zonei afectate D. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion E. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional (pag. 284-287)

S2325075. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de: A. cleste crampon B. 2 pense hemostatice C. foarfeca de sarma D. 2 pense anatomice E. lampita cu spirt (pag. 299)

S2325076. Gutiera ca element de imobilizare: A. poate fi mentinuta 1-1,5 luni B. poate fi mentinuta 4-6 saptamani C. poate fi mentinuta 4-6 luni D. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei E. este destinata imobilizarii definitive (pag. 305)

S2325077. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza: A. fara devitalizare B. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus C. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet D. in laboratorul de tehnica E. in cabinetul dentar (pag. 308)

S2325078. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock: A. are durabilitate mare B. se realizeaza in cabinetul dentar C. are risc mare de decimentare D. are rigiditate deosebita E. are aspect fizionomic (pag. 312)

S2325079. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele: A. Jeanneret

B. Elbrecht C. Steiger D. Weissenfluh si Munchansen E. Truemann-Witkowsky-Wolff (pag. 313)

S2325080. In cercetarile de fotoelasticitate, modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu: A. opac B. transparent C. ce contine glicol D. birefringent E. inert (pag. 283)

S2325081. Din punct de vedere biologic, sistemul de imobilizare trebuie sa: A. permita o buna intretinere B. nu genereze trauma ocluzala C. restabileasca functiile D. se faca cat mai departe de axul de rotatie E. respecte organul pulpar (pag. 287)

S2325082. Sistemele mobile de imobilizare: A. se realizeaza in cabinet B. se realizeaza in laborator C. sunt mai agreate de pacient D. nu necesita prepararea dintilor E. ofera "perioade de odihna parodontala" (pag. 287)

S2325083. Sina mobila de imobilizare: A. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate B. produce solicitari nefiziologice C. este confortabila D. este neconfortabila E. este realizata extemporaneu (pag. 288)

S2325084. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt: A. buna intretinere igienica B. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor C. neutralizarea fortelor paraxiale nocive D. repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat E. integrare biologica superioara (pag. 288)

S2325085. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent: A. vacuolizari ale odontoblastilor B. atrofii ale odontoblastilor C. ingrosarea peretelui vascular D. halistereza septala E. meiopragie vasculara (pag. 289)

S2325086. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la: A. dinti cu procese carioase mari B. dinti cu anomalii se forma C. dinti cu volum coronar mic D. dinti cu recesiuni mari E. dinti cu pungi parodontale foarte profunde (pag. 290)

S2325087. Dintii improprii pentru imobilizare sunt: A. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare B. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm C. dintii laterali cu mobilitate de gradul II D. dintii laterali cu mobilitate de gradul III E. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III (pag. 292)

S2325088. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii: A. imobilizarea tranzitorie B. imobilizarea de tranzitie C. imobilizarea diagnostica D. imobilizarea de diagnostic E. imobilizarea de observatie (pag. 295)

S2525089. Calităţile şinei de imobilizare MAMLOCK sunt următoarele: A. Risc de decimentare redus B. Bună rigiditate C. Mare durabilitate D. Sentiment de confort E. Bun aspect fizionomic (pag. 312)

S2625090. Proprietăţile lichidului şanţului gingival: A. este produs în cantitate mai mică dimineaţa B. are acţiune antimicrobiană complexă prin anticorpi, factori antimicrobieni, leucocite viabile C. conţine aminoacizi, albumine, imunoglobuline IgA, IgG, IgM, fibrinogen, fibrinolizină D. conţine enzimele: betaglucuronidază, catepsină, lacticdehidrogenază, lizozim E. conţine enzimele: N-acetil-uropiridinază, glicidiltransferază, fosfodehidrogenază. (pag. 35)

S2625091. Fibroblaştii din ţesutul conjunctiv gingival: A. sunt cele mai numeroase celule ale acestui ţesut B. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie D. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie E. au rol în menţinerea integrităţii corionului gingival. (pag. 37)

S2625092. Lichidul gingival conţine: A. elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monocite B. albumine C. fibre de colagen D. fibrinogen E. fibrinolizină. (pag. 35)

S2625093. Corionul gingival este format din: A. substanţă fundamentală B. macrofage, monocite, plasmocite C. fibre de colagen şi elastină D. resturi epiteliale Malassez E. fibrele lui Sharpey. (pag. 35)

S2625094. Fibroblaştii, celulele cele mai numeroase ale ţesutului conjunctiv gingival au următoarele funcţii: A. produc histamină, prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie B. produc heparină, care are acţiune antiinflamatoare şi de control a resorbţiei osoase C. produc proteoglicani şi glicoproteine D. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen E. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen. (pag. 37)

S2625095. Raportul topografic între cement şi smalţ poate fi: A. cementul nu vine în cu smalţul cervical în 60-65% din cazuri B. cementul acoperă smalţul cervical în 30% din cazuri C. cementul acoperă smalţul cervical în 60-65% din cazuri D. cementul vine în cu smalţul în 30% din cazuri E. cementul nu vine în cu smalţul, lăsând o mică porţiune de dentină descoperită în 5-10% din cazuri. (pag. 40)

S2625096. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de: A. condroitin sulfat B. dermatan sulfat C. laminina D. entactina E. fibronectina. (pag. 36)

S2625097. Celulele din desmodonţiu sunt reprezentate de: A. celule mezenchinale nediferenţiate B. fibroblaşti C. osteoblaşti D. odontoblaşti E. odontoclaste. (pag. 43)

S2925098. Sina de imobilizare Mamlok: A. este rezistenta B. se realizeaza pe dinti parodontali vitali C. realizeaza aspect fizionomic D. nu asigura integrarea biologica rapida E. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile, aur platinat 10% (pag. 312)

S2925099. Sina de imobilizare din materiale compozite este: A. pentru imobilizarea temporara de lunga durata B. la nivelul dintilor frontali superiori C. la nivelul dintilor frontali inferiori D. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni

E. aplicata in special pe fata linguala (pag. 306)

S2925100. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste: A. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene B. tratamentul ocluziei adanci acoperite C. reducerea diastemei patologice D. tratamentul ocluziei deschise E. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente (pag. 282)

S2925101. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. restaurari protetice B. bioterapia de reactivare C. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale D. chiuretajul subgingival E. imobilizare, ca tratament parodontal specific (pag. 279)

S2925102. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt: A. coroane metalice totale reunite intre ele B. coroane partiale reunite intre ele C. coroane ecuatoriale reunite D. coroane de substitutie reunite E. coroane semifizionomice (pag. 311)