Fabrica De Dulceturi Final 6h2p16

PLANUL DE AFACERI LA VISCRI S.R.L. VIZIUNE Dorim să devenim cunoscuţi pentru calitatea şi originalitatea produselor. Ne propunem ca în primul an să ne facem cunoscuţi pe piaţa şi să ne facem un portofoliu constant de clienţi, urmând ca în următorii doi ani de activitate să ne mărim numărul clienţilor şi prin lansarea altor sortimente de dulceaţă. STRATEGIE Firma Viscri S.R.L. este producătoare de dulceţuri de 4 tipuri :dovlecei, gogonele, castraveţi, ardei gras. Fabrica noastră are toate şansele să devină una de succes, deoarece este singura din Viscri care se ocupă cu fabricarea dulceţurilor. În ceea ce priveşte producţia, Viscri SRL va produce aproximativ 1500 de borcane de dulceaţă. Produsele vor fi distribuite în ambalaje din sticlă, având un gramaj de 400g. Clienţii se pot bucura de o dulceaţă tradiţională, de calitate, obţinută de către localnici cu experienţă în producerea dulceţurilor tradiţionale. Clienţii potenţiali pot fi reprezentaţi de orice persoană fizică sau juridică dornică de a colabora cu noi, respectiv : restaurante, patiserii, pensiuni. Comercializarea va avea loc prin intermediul unui lanţ de supermarket-uri si hipermarket-uri din toată ţara. Obiectivele fixate de noi sunt următoarele : -valorificarea produselor noastre către un public de larg consum, dar şi patiserilor, cofetarilor, restaurantelor -extinderea către noi pieţe -creşterea numărului de clienţi de la an la an -captarea de clienţi din afara ţării noastre -creşterea profitului procentual cu fiecare an. Obiective operaţionale Obiective de ordin tehnic. Utilajele şi echipamentele prevăzute în fluxul tehnologic permit desfaşurarea procesului de înfiinţare şi întreţinere a culturii de legume în condiţii optime. Tehnologiile performante folosite conduc la obţinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, în condiţii de eficienţă şi productivitate a muncii crescute. În acelaşi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie se urmăreşte realizarea unor condiţii bune de muncă pentru personalul care lucrează în fermă. Obiective de ordin economico-financiar. La înfiinţarea culturilor de legume (tomate, castraveţi, dovlecei, ardei gras) se folosesc răsaduri, cu o creştere cât mai avansată, specii şi soiuri cu perioada mai scurtă de vegetaţie, astfel că intervalul de timp de la înfiinţarea culturilor şi până la recoltare să fie cât mai scurt, şi o perioadă de recoltare cât mai mare, ceea ce va conduce la reducerea costurilor de producţie şi implicit la creşterea rentabilităţii economice a exploataţiei agricole. Creşterea viabilităţii economice. Implementarea proiectului va însemna pentru întreprinderea individuală o creştere substanţială a veniturilor, dată de diversificarea activităţii şi orientarea spre legume cu cerere pe piaţă. Întreprinderea individuală intenţionează ca prin investiţiile realizate prin proiect, având ca obiectiv o productivitate cât mai ridicată a recoltei şi o capacitate de depozitare optimă, să obţină costuri de operare cât mai bune.

Obiective de mediu. Respectarea cerinţelor fitosanitare prin practicarea unor metode de cultivare sănătoase, astfel încat să asigure siguranţa alimentară a consumatorilor, să respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa şi solul şi de a ţine evidenţa tratamentelor fitosanitare şi a produselor chimice utilizate în procesul de producţie. Toate utilajele şi echipamentele care vor fi achiziţionate prin proiect corespund nivelurilor stabilite prin normele de mediu astfel încat noua investiţie nu va avea un impact negativ asupra mediului. Proiectul este în acord cu potenţialul agricol al zonei în care va fi implementat. Punctul forte care ne face să credem ca vom avea succes este dulceaţa “VISCRI” realizată în satul cu acelaşi nume de către localnici cu experienţă în producerea dulceţurilor tradiţionale. Reţeta utilizată pentru realizarea acestor produse este secretă şi transmisă din generaţie în generaţie. Produsele sunt unice şi acest lucru se datorează calităţii superioare materiei prime . Această zonă este recunoscută pentru biodiversitatea ei şi pentru pământul curat, fără urmă de îngrăşăminte chimice sau insecticide.

A.Date referitoare la firmă(Istoric) Numele firmei : Viscri SRL Societatea comercială din punct de vedere a formei va fi „Societate cu raspundere limitată”-SRL Capitalul social al firmei este de 900 RON. Fabrica are 2 i asociati. Obiectul de activitate al firmei este de a produce si comercializa dulceata . Fabrica de dulceţuri “VISCRI” SRL este situată în satul Viscri, judeţul Braşov. Aceasta dispune de o suprafaţă de 1,8 ha de teren, care sunt valorificate în scopul obţinerii materiei prime şi anume: dovlecei, gogonele, castraveţi, ardei gras. Terenuri agricole (ha) în anul 0 Nr Cr t.

Localitate/ Judeţ

Suprafaţa agricolă totală în folosinţă (arendă /concesiune)

1.

Din care:

proprietate

Arabil

Viscri, Brasov

1,8 ha

1,8 ha

TOTAL

1,8 ha

1,8 ha

Păşuni

Fâneţe

Pomi

Vii

Alte categorii

Dotările fermei (se vor menţiona cele mai importante clădiri, maşini şi utilaje agricole) în anul 0 Nr Crt 1. 2. Total

Detaliere I. Clădiri pentru producţia vegetală Sere Depozit

Număr

Suprafaţa (mp)

4 1

2.500 mp 2.500 mp

Capacitate

II. Clădiri pentru producţia zootehnică 1. Grajduri 2. Saivane 3. Padocuri Total III. Alte clădiri (cu excepţia celor de locuit) 1. Pensiune agroturistică Total IV. Maşini şi utilaje agricole 1. Motocultor 2. Frezaă 3. Cultivator 4. Plug 5. Semănătoare 6. Instalaţie de irigat prin picurare 7. Sapă 8. Cazma 9. Greblă 10 Roabă Total

1 1 1 1 1 5 5 5 3

B.Politica resurselor umane Fabrica dispune de un număr total de 20 de angajaţi, dintre care 10 sunt femei, iar restul bărbaţi. Personalul angajat nu trebuie să fie neapărat calificat. Aceştia au învăţat să facă dulceaţa din generaţie în generaţie, devenind o tradiţie. Pentru ca angajaţii să îşi îndeplinească sarcinile, societatea le va răsplăti eforturile prin acordarea celui de-al 13-lea salariu, iar în perioada de sărbători se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri. Salariul fiecărui angajat va fi în valoare de 800 lei.

Organigrama firmei cuprinde: departamentul economic şi tehnic, fiecare fiind coordonate de către un director cu specializare pe domeniul pe care activează. Top managementul firmei este asigurat de 2 directori generali care sunt şi ii firmei. Departamentul economic gestionează fluxurile financiare ala firmei şi este un serviciu externalizat. Directorul tehnic este persoana care coordonează şi producţia.Pentru îmceput în departamentul producţie se poate începe cu o echipă, cel mult două. Un alt departament important al firmei este departamentul vânzări, în subordinea căruia pentru început va fi o persoană. Managerii firmei sunt absolvente ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti, ramura Economia Agroalimentară şi a Mediului.Cei doi manageri au experienţă în producerea dulceţurilor, dobândită din generaţie în generaţie.

C.Descrierea activităţii curente Firma doreşte să devină cunoscută pentru calitatea şi originalitatea produselor. Firma Viscri S.R.L. este producătoare de dulceţuri de 4 tipuri :dovlecei, gogonele, castraveţi, ardei gras. Firma doreşte să achiziţioneze echipamente moderne şi tehnologii performante absolut necesare pentru realiarea unor produse conform exigenţelor standardelor europene. Pentru desfăşurarea activităţii de depozitare şi procesare a legumelor se construieşte un depozit. Firma în momentul de faţă achiziţioneză utilajele necesare producţiei: cazan de fierbere, sistem de spălare a legumelor, sistem de înfiletare a borcanelor, sistem de sterilizare a borcanelor, sistem de spălare a borcanelor, containere de transportare a borcanelor.

D.Analiza de piaţă pentru obiectivul propus În ceea ce priveşte piaţa, aceasta reprezintă un risc relativ scăzut pornind de la premiza că firma va acoperi o nişa neabordată de ceilalţi furnizori; În eventualitatea în care va apărea o firmă concurenta pe aceasta nişă, firma va avea avantajul primului intrat. Fie că le face bunica, fie că le cumpărăm de la supermarket, cu toţii cred că avem prin casă cel puţin un borcan de dulceaţă. Adevarul e că astfel de delicateţuri nu sunt tocmai ieftine dar puţini sunt cei care ar putea renunţa la ele, mai ales dacă au în familie copii. Dar dacă cineva le cumpără, înseamnă că altcineva le produce şi încasează banii. Gemurile şi dulceţurile sunt produse de impuls. În marea lor majoritate, ele sunt achiziţionate în special în sezonul rece, atunci când organismul are o mai mare nevoie de energie. Consumul de gemuri şi dulceturi din România, este unul predominant casnic, însa lipsa timpului îi determină din ce în ce mai mult pe români să apeleze şi la ofertele companiilor producătoare. Consumatorul din ţara noastră este unul tradiţionalist, acesta preferând în special produsele care se apropie ca textură şi calitate de cele făcute în casă. Vânzările din ultimii ani demonstrează faptul că această piaţă este una cu un potenţial ridicat pentru următorii ani. Romanii sunt încă tradiţionalişti, cel puţin în ceea ce priveşte consumul de gemuri şi dulceţuri. Potrivit declaraţiilor Gabrielei Munteanu, senior brand manager la compania Orkla Foods Romania, în prezent, în ţara noastră, gemurile şi dulceţurile făcute în casă reprezintă încă aproximativ 65% din consum. Însa, în contextul în care societatea devine din ce în ce mai dinamică şi timpul devine din ce în ce mai preţios pentru cei mai mulţi dintre noi, oferta de

raft a producătorilor de gemuri şi dulceţuri va deveni din ce în ce mai căutată şi astfel piaţa va continua să crească, a precizat Gabriela Munteanu. Evoluţia din ultimii doi ani a acestui segment de activitate s-a înscris pe un trend ascendent, fapt ce demonstrează că încet, încet s-a trecut de la prepararea gemurilor şi dulceţurilor în casă la cumpărarea acestora de la magazine. Aproximativ 65% dintre români preferă gemurile şi dulceţurile făcute în casă. Lipsa timpului îi determină însă pe consumatori să apeleze la achiziţionarea acestor produse din magazine. În acest caz, ei se orientează spre ofertele cu cel mai ridicat grad de tradiţionalism în prezentarea produselor. Se poate spune astfel că produsele ce se apropie cel mai mult din punct de vedere al calităţii gustului şi texturii de gemul şi dulceaţa făcute în casă sunt cele care înregistrează cel mai mare succes în rândul consumatorilor. Demn de menţionat este faptul că aproximativ 70% din deciziile de cumparare a gemurilor şi dulceţurilor se iau la raft, ceea ce înseamnă că o comunicare îndreptată spre cumpărător contează foarte mult. Distribuţia eficientă a produselor, amplasarea acestora la raft, încurajarea vânzărilor din impuls prin display-uri, semnalizările, sunt mijloace prin care încercam să atragem consumatorii semihotărâţi care doresc să cumpere produse dintr-o anumită categorie fără a fi decişi asupra mărcii sau consumatorii nehotărâţi care nu au intenţia de a cumpăra, dar care sunt atraşi de dispunerea atractivă a produselor. Astfel, o înţelegere profundă a cumpărătorilor a devenit esenţială pentru furnizori şi comercianţi. Vânzările pe piaţa gemurilor şi dulceţurilor sunt neuniforme pe parcursul unui an. Tehnologia, poate reprezenta un risc în măsura în care firma nu va ţine pasul la nivel mondial cu inovarea în privinţa produselor şi tehnologiei lansate pe piaţa. Totuşi, consideram că acest risc este scăzut datorită faptului că firma acordă o atenţie specială inovării şi s-a impus pe piaţă cu produse cu un grad ridicat de inovare şi certificare internaţional. În ceea ce privește producția, Viscri SRL va produce aproximativ 1500 de borcane de dulceatță. Produsele vor fi distribuite în ambalaje din sticlă, având un gramaj de 400g. Aspecte privind piaţa-ţintă Aspectele demografice Clienţi persoane fizice: Intervalele de vârstă: 18-80 ani Intervalele de venituri: medii-mari Sexul: feminin şi masculin Domiciliul: neimportant Ocupaţia: neimportant Starea civilă: neimportant Dimensiunea familiei: 2-4 membri Clasa socială: mediu-ridicat Nivelul de educaţie: mediu-superior Proprietatea asupra locuinţei: neimportant Clienţi persoane juridice:

Industria: comerţ, restaurante, industria alimentară Vechimea în afaceri: minimum 2 ani pe piaţă Venituri de investiţii: neimportant Numărul de angajaţi: minimum 10 (restaurante, fabrici de producţie etc.) Impactul asupra mediului

În cadrul fermei se vor utiliza metode de producție care au un impact minimal asupra mediului. De asemenea prin conversia la agricultura ecologică se vor respecta întocmai clauzele din contractul de prestări servicii pentru certificarea în agricultura ecologică în conformitate cu Regulamentele CE 834/2007 si 889/2008. Resursele de apă se vor folosi rațional, prin evitarea risipei de apă, aici beneficiind și de clima zonei care este destul de bogată în precipitații. Conform clasificării românești a producției există două tipuri de producție: convențională și ecologică. Producția ce va rezulta din exploatație este una ecologică. Dacă se reușește conversia la producția ecologică, impactul de producție asupra mediului va fi aproape inexistent. Activităţile din sectorul agricol au impact asupra mediului, în special asupra solului, prin cultivarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă, prin sărăturarea şi deşertificarea pământurilor prost istrate sau compactizarea solului, poluării prin utilizarea excesivă a pesticidelor (folosite la combaterea dăunătorilor) şi îngrăşămintelor (folosite la fertilizarea solurilor), prin pătrunderea poluanţilor din sol în stratul freatic favorizată şi de practicarea inadecvată a irigaţiilor. Cultura necorespunzătoareă pe terenuri în pantă declanşează procese erozionale de suprafaţă şi de adâncime, alunecări de teren, având ca rezultat pierderea stratului fertil al solului (care conţine materie organică, elemente nutritive şi este caracterizat printr-o activitate microbiologică adaptată condiţiilor).Pierderile pot fie evitate prin cultivarea unei vegetaţii cu rol protector ridicat (ierburi), aceasta însemnând,atât păstrarea calităţii mediului, precum şi evitarea cheltuielilor inutile.În cazul solurilor nisipoase, care ocupă 378 mii ha, problema care se ridică din punctul de vedere al protecţiei mediului o constituie eroziunea eoliană, precum şi suprafertilizarea unor suprafeţe, care determină pătrunderea în apele freatice a azotaţilor şi fosfaţilor.Irigaţia şi drenajul incorect, asociate cu alte practici necorespunzătoare, duc la intensificarea degradării fizice a solului,la accentuarea poluării mediului şi la distrugerea ecosistemelor. Solurile sărăturate (saline şi alcalice) constituie, de asemenea, o problemă pentru relaţia agriculturii cu mediul. Concentrarea sărurilor în apele freatice s-a intensificat după defrişarea pădurilor, colmatarea albiei râurilor şi înrăutăţirea drenajului natural. Distrugerea structurii soluriloreste un alt proces negativ important, fiind determinat,atât de caracteristicile naturale ale solului (conţinut mic de argilă, materie organică, calciu),dar şi de lucrările intensive ale solului, de fertilizarea redusă cu materie organică, de lipsa amendării calcaroase etc. Scăderea sau creşterea exagerată a stabilităţii hidrice a solului determină: prăfuirea solului, întărirea, crustificarea, compactarea, mocirlirea, înnămolirea, crăparea şi eroziunea. Agricultura durabilă presupune utilizarea ştiinţifică, armonioasă, a tuturor componentelor tehnologice specifice: lucrările solului-terasarea, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, creşterea animalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc. , pentru realizarea unor producţii ridicate şi stabile, fără însă a afecta mediul. Pentru terenurile agricole afectate de secete periodice este indicată menţinerea de perdele de protecţie forestiere care constituie elemente de frânare a eroziunii. Utilizarea durabilă a solului implică menţinerea celor trei funcţii ecologice ale acestuia: producţia de biomasă; filtrarea, tamponarea, transformarea materiei şi a apei pătrunse în sol, pentru asigurarea circuitului acestora în natură; habitat pentru organisme. Starea mediului ambiant şi utilizarea eficientă a resurselor naturale influenţează condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei. În contextul dezvoltării durabile, se impun o serie de măsuri în vederea utilizării durabile a solului. Acestea sunt: diversificarea culturilor în vederea îmbunătăţirii şi conservării structurii solului; selectarea speciilor de plante care se potrivesc tipului de sol, climei şi care sunt rezistente la boli;utilizarea de materiale organice reziduale, provenite din

sectorul zootehnic, în combinaţie cu îngrăşămintele minerale pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor, dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solurilor; utilizarea unor noi substanţe fertilizante şi folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie, limitând cât mai mult utilizarea substanţelor chimice pentru combaterea buruienilor şi dăunătorilor; utilizarea fertilizanţilor şi a pesticidelor potrivit potenţialului productiv a solului; efectuarea,în perioada optimă,a tuturor lucrărilor solului. Asigurarea materialului biologic Materialul biologic este reprezentat de „răsaduri”, care va fi achiziționat de la diverși furnizori autorizați pentru producerea și comercializarea răsadurilor. La înființarea culturii de castraveți în câmp întreprinderea individuală va folosi numai răsaduri obținute din semințe autorizate, respectiv cca. 8000 fire de roșii, 7000 fire castraveți,5000 fire de dovlecel,10000 fire de ardei gras. Răsadurile vor fi cultivate pe o suprafață de 1ha. Fiecare cultură se va bucura de o atenție deosebită: Cultura tomatelor- pregătirea terenului din sere se începe din toamnă și constă în defrișarea atentă a culturilor anterioare, fertilizarea de baza cu 15t/ 2500mp gunoi de grajd semidescompus, 100kg/2500mp superfosfat și 50kg/2500mp sulfat de potasiu. Răsadurile sunt plantate la începutul lunii martie. Lucrările de îngrijire constau în întreținerea solului și dirijarea factorilor de vegetașie. După plantare se udă local fiecare planta, cu circa 0,5l apă pentru a nu se raci solul. În continuare, irigarea se face prin picurare, în mod repetat, la interval de 5-7zile, cu norme de udare de 70m³/2500mp. Susținerea plantelor se face pe spalieri de sârmă. Copilitul se aplică săptămânal și se efectuează radical.Producția medie este de 15t/2500mp. Cultura castraveților- pregătirea solului începe din toamnă prin strângerea și scoaterea resturilor vegetale ale culturii anterioare și fertilizarea de bază cu 20t/2500mp gunoi de grajd semidescompus, 10kg/2500mp superfosfat si 10kg/2500mp azot care se încorporează primăvara. Plantarea se realizează în luna aprilie. Lucrarea se executa manual, în gropi deschise cu lingura de plantat sau cu sapa. Norma de plantare este de 7000 fire/2500mp Producția medie este de 1t/2500mp. Cultura dovleceilor- Cultura de dovlecei ar trebui înființată la sfârșitul lunii aprilie începutul lunii mai prin semănare directă. Udarea plantelor trebuie făcută regulat, la fel și plivitul, întrucat buruienile pot pune serios în pericol bogăția recoltei de dovlecei. Alte lucrări implică prășirea, pentru afânarea pământului, dar și mușuroitul, fertilizarea și controlul dăunătorilor. Producția medie este de 10t/2500mp. Cultura ardeiului gras- Plantarea răsadurilor se face atunci când temperatura solului se menține pe adâncimea de 10 cm, la nivelul de 14-15 grade celsius, în luna aprilie. Norma de plantare este de aproximativ 12000 fire/2500mp. După plantare, sunt aplicate udări dese cu

norme mici de apa 50m³/2500mp, se încearcă menținerea umidității până la recoltare la 7080% din capacitatea de câmp. Producția medie este de 8t/2500mp.

Clienți potențiali Persoane fizice sau juridice care sunt dornici de a colabora cu noi: - restaurante - pensiuni - cantine - patiserii - cofetării - en-gros - supermarket - hipermarket

Concurenţa Produsele noastre care vor apărea pe piaţă nu au concurenţă mare. Nu sunt producători de dulceaţă din legume foarte mulţi. Noi vrem să scoatem pe piaţă ceva nou. Cei care produc dulceaţă din legume nu sunt foarte cunoscuţi pe piaţă. Ei au reţeta transmisă din generaţie în generaţie. Dulceaţa de legume nu are o piaţă foarte largă. Se cunosc foarte puţine despre producătorii de dulceaţă de legume. Analizând nevoile pieţei, am ajuns la concluzia că există o nevoie acută a serviciilor în domeniul agricol deoarece toată piaţa este invadată de produse din import. Tendinţa noastră este de a aduce pe piaţă produse cât mai naturale şi mai ales de a dezvolta domeniul serviciilor. Adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor. În scurt timp cerinţele pieţei în domeniul alimentar vor fi din ce în ce mai pretenţioase datorită infuziei mari de produse provenite din export care sunt de o calitate inferioară produselor noastre tradiţionale. Este o nevoie acută pe piaţa de produse care să satisfacă gustul oricărui client. Piaţa este dinamică şi chiar dacă criza încă persistă, domeniul alimentar este o investiţie prosperă. Extinderea gamei de produse: Pe viitor avem în vedere extinderea gamei de cultură în seră: vinete. Având produse tradiţionale, la preţ acceptabil, sperăm ca vânzările să crească cât mai repede şi să avem cât mai mulţi clienţi. Am dorii să avem o cerere cât mai mare de dulceţuri. Politica de preţ Firma doreşte să practice preţuri care să fie într-un raport optim cu calitatea produselor. Strategia preţurilor noastre este una flexibilă, care permite acordarea de discount -uri clienţilor fideli, dar fără mari oscilaţii, ţinând cont de modificările ce pot surveni între cererea şi oferta de pe piaţă. Totodată se au în vedere costurile de prestare ale serviciilor în cele mai bune condiţii astfel încât calitatea să nu fie afectată. Pretul unui borcan de dulceata de 400g va fi in medie de 18 lei (ch.act.de producţie 19256+ adaos 2889+ tva 4621= 26766/1500borcane=18lei/buc). Firma practicând un adaos comercial de 15%.

Distributia Produsele sunt realizate prin procedee tradiţionale şi comercializate prin intermediul unui lanţ de supermarket-uri şi hipermarket-uri în toată ţara. Cu toate acestea, clienţii potenţiali pot fi reprezentaţi de orice persoană fizică sau juridică dornică de a colabora cu noi, respectiv : restaurante, patiserii, pensiuni, etc. Promovarea Promovarea produselor noastre se va realiza în principal prin distribuirea materialelor publicitare (pliante, broşuri), prin canale electronice şi nu în ultimul rând recomandările clientului mulţumit. Firma va beneficia de un website, care va promova pe piaţă, imaginea şi produsele firmei. Recomandările clienţilor, mulţumiţi de produsele noastre, vor determina noi clienţi. Am adoptat această strategie de distribuţie a produselor deoarece ea asigură o creştere lentă, dar susţinută a cifrei de afaceri, şi menţine o profitabilitate ridicată.

E.Descrierea afacerii Investiţiile vizate de acest proiect se axează pe achiziţionarea unor echipamente moderne şi tehnologii performante, absolut necesare pentru realizarea unor produse conform exigenţelor standardelor europene. În acest fel, se vor achiziţiona: • Sere cu schelet din metal – cel mai utilizat fiind aluminiu • Materiale de acoperire a serelor • Fire electrice, sisteme de irigaţie şi ţevi de încălzire • Aparate pentru controlul temperaturii (încălzire-răcire),o ventilaţie corespunzatoare este importantă nu numai pentru controlul temperaturii cât şi pentru înlocuirea cantităţii de dioxid de carbon şi controlul umidităţii. • Solul: fertilizare cu balegar si compost •

• •

Folosirea tehnologiilor moderne: Materiale de acoperire-avantaje si dezavantaje:  Sticla: este cea mai grea dar deseori cea mai bună, mai ales când sunt folosite geamuri suprapuse  Acrilul: este uşor şi aproape incasabil, dar deseori se îngălbeneşte în timp  Fibra de sticlă: lasa mai greu lumina să treacă, şi nu se curaţă foarte uşor.  Folie de plastic: are o viaţă scurtă şi trebuie înlocuită frecvent  Serele cu pereşi de plastic au câteva avantaje faţă de cele de sticlă, cel principal fiind legat de costuri  Policarbonul rezistă mai bine la impact şi este mai flexibil, mai uşor şi mai ieftin decât acrilul Colşurile serei şi acoperişul trebuie întărite cu grinde –asta le va face destul de rezistente la vânt, mai ales primăvara Ventilaţia corespunzătoare este importantă nu numai pentru controlul temperaturii cât şi pentru înlocuirea cantităţii de dioxid de carbon şi controlul umidităţii.

Procesul de producţie presupune: • • • • • •

îngrijirea culturilor în vederea obţinerii materiilor prime necesare (gogonele,dovlecei, castraveţi, ardei gras), achiziţionarea materiilor prime necesare realizării dulceţurilor (zahăr, sare) recoltarea şi depozitarea legumelor curăţarea şi fierberea legumelor umplerea borcanelor şi decorarea acestora ambalare

Utilajele necesare producţiei : • cazan de fierbere 4buc • sistem de spălare a legumelor 2buc • sistem de înfiletare borcane • • •

sistem de sterilizare borcane 2 buc sistem de spălare a borcanelor container de transportare a borcanelor 3 buc

Situaţia economico-financiară a firmei: EURO

Investiţie iniţială I Echipamente Sere 4 sere * 2500mp Sistem de irigare Utilaje Echipamente depozitare II Amenajări Amenajare punct de lucru 4000mp Amenajare spaţiu de depozitare 2500mp Amenajare birouri 1000mp Amenajare depozit 2500mp III Marfă Răsaduri cca 30.000 fire Castraveţi 7000fire*0,2lei Dovlecei 5000fire*0,2lei Roşii 8000fire*0,2lei Ardei gras 10000fire*0,25lei Total

163.500euro 100.000 euro 25.000euro*4 sere 2.500euro 60.000euro 1.000euro 10.000euro 5.500 2.000 500 2.000 1.467 1.467euro 318euro 227euro 362euro 560euro 174.967euro

Cheltuielile firmei în anul t1 Cheltuieli Ch. materii consumabile Zahăr 4000kg *160saci/25kg/3,6lei sac Sare 500kg*20saci/10lei sac Ch cu resurse umane Ch cu activitatea de producţie Ch cu : Utilităţi (apa, lumina) Mentenanţa interiorului (piese şi materiale, precum şi echipamentele sau serviciile contractate pentru repararea şi menţinerea locaţiei) Securitate Deratizare Ch cu activitatea de promovare a produselor (pliante, participări la târguri)

LEI Suma 756lei 576lei 200lei 800lei *20 angajati=16.000lei 19.256 6.250lei 2.500lei 2.000lei 1.000lei 750lei 1.500lei

Prin implementarea unui sistem de management nou se intenţioneaza dezvoltarea exploataţiei până la atingerea unui stadiu de exploatatie comerciala viabila. Acest lucru se va realiza prin extinderea culturilor existente si se va continua si cu sprijinul fondurilor europene, prin implementarea de noi tehnologii care urmaresc scaderea costurilor pe unitatea de produs, obtinerea unor produse de calitate superioara si protectia mediului inconjurator. Veniturile realizate prin modificari de structura a culturilor vor fi considerabil mai ridicate. Cheltuielile de productie se vor reduce considerabil datorita: folosirii de tehnici de protejare (folii, plase), prin care se va realiza reducerea pierderilor de cultura datorate intemperiilor (frig, grindina etc.); folosirii unui sistem adecvat de irigatii ce va reduce considerabil cantitatea utilizata de apa, fertilizanti, reducandu-se si timpul de munca cu acest tip de lucrari; existentei de resurse locale de ingrasamant organic (gunoi de grajd) la costuri de achizitie foarte reduse, utilizarea acestuia ca si fertilizant de baza pentru pastrarea conditiilor de agricultura ecologica folosirii de material biologic de inalta calitate, diminuand pierderile din punct de vedere al calitatii produselor.