Creativitatea In Scoala 2m346x

CREATIVITATEA ÎN ŞCOALĂ ,,Oamenii ar fi mult mai creativi daca li s-ar explica in ce consta de fapt creativitatea” (A. Haven)

Ideea dezvoltării creativităţii în şcoală îi sperie adesea pe dascăli ,care sunt convinşi că pentru aceasta vor avea lucruri dificile şi neobişnuite de făcut, în condiţiile în care se consideră că nici munca obişnuită nu este suficient de bine remunerată. Cercetările UNESCO au furnizat în acest sens date relevante privind rezistenţa la schimbare a cadrelor didactice care figurează printre profesioniştii care se opun cel mai tare noului. (faţă de specialiştii din alte sectoare)(după Huberman,D.1978) Aurel Clinciu în ,,Creativitatea-Pregătirea psihologică, pedagogică şi metodică a profesorului, Editura Universităţii TRANSILVANIA., BRAŞOV,2001,, prezintă o serie de argumente prin care încearcă să demonstreze că sistemul de învăţământ are un caracter inerţial şi poartă înlăuntrul său premisele unei atitudini conformiste şi rutiniere. S-a constatat de asemenea că factorul activ al schimbării şi renovării nu sunt metodele însele, căci inerţia mai mare o au dascălii, mai ales cei cu vechime mai mare la catedră. Ei motivează această atitudine printr-o dorinţă justificată de stabilitate. A.Clinciu arată că ,,schimbarea, noutatea şi creativitatea în educaţie sunt,, necesităţi imperative,,pentru că:  

 

acumulând progresiv pierderi de ritm trebuie să facem saltul pe creasta celui ,,de-al treilea val,,al societăţilor informatizate” racordarea la standarde europene presupune rapida ştergere a decalajelor cu ţările dezvoltate; fără creativitate nu numai profesorul se devalorizează,dar însuşi sistemul devine anacronic, un loc de muncă descurajant ce nu atrage nici tineri nici elite intelectuale. fiind,,uvertura”tuturor reformelor, ritmul asimilării noului trebuie să fie mult mai mare CONDUITA CREATIVĂ A PROFESORULUI Factorul esenţial în stimularea spiritului creator este cadrul didactic(educator, învăţător, profesor) prin caracteristicile personalităţii sale, prin conduita sa profesională prin atitudinile manifestate în clasă sau în afara ei faţă de personalitatea şi comportamentul elevilor. Profesorul creativ asigură climatul favorabil pentru exprimarea ideilor proprii, creează oportunităţi pentru autoînvăţare, încurajează gândirea divergentă. El îi stimulează pe copii să caute noi conexiuni între fenomene, să imagineze noi soluţii pentru probleme care se pot rezolva în manieră rutinieră (,,rutină-ruină-rugină,,), să asocieze imagini şi idei, să formuleze ipoteze îndrăzneţe, neuzuale şi să dezvolte ideile altora. Un dascăl creativ stăpâneşte arta de a pune întrebări, are o întelingenţă lingvistică specială,, competenţe de comunicare, este empatic, prietenos, neobosit, disponibil să-i ajute şi să-i asculte pe copii.Fiecare act creativ începe 1

cu o întrebare. Aceste întrebări trebuie să fie deschise, să aibă sens, să nu aibă răspunsuri predeterminate. (Ce s-ar întâmpla dacă...Ce credeţi despre...Dar dacă...totuşi...Cum s-ar mai putea...?) Este în general acceptată supoziţia că numai cadrele didactice creative determină dezvoltarea creativităţii elevilor. Un pedagog creativ iese din rutinele didactice, diversifică solicitările, valorifică potenţialul creativ al elevilor, creează competenţe specifice. Tehnicile de învăţare creativă ar trebui să constituie o componentă de bază în formarea cadrelor didactice iar atitudinile creative o componentă a personalităţii lor care trebuie depistată şi susţinută permanent. Îngrijorător este faptul că în urma unui studiu efectuat de Ana Stoica (1983), ,,Creativitatea elevilor-Posibilităţi de cunoaştere şi educare,E.D.P.,Bucureşti pg.49) s-a constatat că atât elevii cât şi profesorii apreciază în mai mare măsură atitudinile necreative. Dintre aceste două categorii ,elevii sunt cei care apreciază mai mult decât profesorii atitudinile creative. Acest lucru nu pote fi extins totuşi asupra tuturor cadrelor didactice. Pornind de la portretele citate anterior ale personalităţilor creatoare şi lucrând cu elevii din clasele mici, observăm că putem educa potenţialul creativ al elevilor în momente foarte importante ale dezvoltării lor în acest sens. Elevii mici au multe din calităţile atribuite unei personalităţi creative: sunt curioşi, atenţi la tot ce mişcă în jurul lor, au simţ de observaţie, simţ al umorului, mereu în căutarea noului. Încercând să fiu cât mai aproape de ei am învăţat să văd lumea cu ochii lor, am învăţat multe lucruri noi şi am cunoscut mai bine lumea fascinantă a copiilor. Există în acest sens o învăţătură pe care ar trebui să ne-o amintim în fiecare zi: ,,dacă vrei să cunoşti pe cineva umblă o milă cu pantofii lui.,, Deşi educarea capacităţilor creative şi formarea unei personalităţi autonome m-au preocupat în mod constant (şi mulţumesc cu acest prilej tuturor dascălilor mei) am putut să mă dedic mai întens acestui proces prin introducerea disciplinei opţionale,,educaţie interculturală,,din aria,,consiliere şi orientare,,. În acest cadru am avut posibilitatea să compun singură o listă de conţinuturi,obiective şi tipuri de activităţi de învăţare precum şi modalităţi şi instrumente de evaluare. Acestea pornind de la convingerea că şcoala este un instrument al păcii şi ea trebuie şi poate să-i ofere fiecărui individ ştiinţa convieţuirii cu cei din jur. În final din aceste proiecte mici s-au născut altele mai ample, vizând un public ,,cible,,care a depăşit perimetrul clasei ,apoi al şcolii,al oraşului şi al ţării(aceste proiecte s-au bucurat de mai multe finanţări externe: Odorheiul Secuiesc pluricultural şi reflectarea lui în şcoală, Odorheiul Secuiesc fără frontiere, POUR MIEUX VIVRE ENSEMBLE,etc.)

TEHNICI DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII  Deblocarea şi dezvoltarea creativităţii Pentru a avea elevi creativi trebuie să nes trăduim noi înşine să evităm rutina, să fim creativi ,să producem ,,noul,, în toate domeniile vieţii noastre, fiind cunoscut rolul de formator pe care îl are cadrul didactic în mediul său social. Întotdeauna oamenii în general şi copiii în special au fost atenţi, sensibili la exemple. În acest sens putem vorbi de ,,antrenamentul,,la creativitate, care se poate realiza în toate formele de activitate cu elevii mici. Pentru a realiza acest lucru trebuie să încercăm demontarea clişeelor culturale care blochează creativitatea copiilor. Persoanele necreative nu au curajul şi independenţa necesare pentru a-şi asuma decizii noi, soluţii noi la probleme vechi sau noi sau modalităţi personale de abordare a unei probleme . De exemplu, referitor la contradicţia-clişeu dintre muncă şi umor. Auzim foarte des expresia:,,E o treabă serioasă, gata cu 2

gluma!,,sau :,,nu-i de glumă! ,,Chiar aşa să fie? Munca nu exclude umorul, jocul. Cu atât mai mult munca creativă şi în special munca şcolarilor mici care se joacă ,,în mod foarte serios,,.Mulţi cred că dacă sunt încruntaţi muncesc mai bine, rezolvă mai bine problemele. Nimic mai fals. În realitate munca relaxată încurajează şi stimulează creativitatea. S-au scris multe cărţi ,mai ales în America, în care este demonstrat acest fapt . S-a creat o adevărată ştiinţă a conducerii bazată pe zâmbet, empatie, încredere, relaxare, respect. Un alt factor care blochează creativitatea este falsa modestie ,care, la rândul ei este clădită pe lipsa de încredere. Încrederea în sine şi în parteneri, convingerea că toţi suntem unici şi speciali şi importanţi în echipa din care facem parte eliberează aceste inhibiţii şi permit copiilor să strălucească în grupul din care fac parte. Un alt clişeu folosit în societate şi în şcoală este acela că uneori apreciem mai mult cantitatea de muncă, efortul depus şi nu importanţa rezultatelor, eleganţa soluţiei , eficacitatea. În acest sens ar putea fi regândită şi reforma învăţământului, prin orientarea constantă spre scop. Un alt clişeu: oamenii inteligenţi nu greşesc. Fals, numai că ei fac mereu alte greşeli ,nu repetă mereu aceeaşi greşeală. Copiii pot fi învăţaţi , prin căutarea şi verificarea soluţiilor propuse să aleagă pe cele corecte şi să le elimine pe cele eronate sau neconvenabile. Alţi factori care influenţează negativ eliberarea energiilor creatoare ar fi: neîncrederea, autoritarismmul, lipsa de apreciere şi respect din partea colectivuliu, competiţia exagerată, teama faţă de eşec, etc. Numai oamenii liberi pot fi creativi. Cu cât vom cunoaşte mai bine copiii, cu cât ei se vor cunoaşte şi aprecia mai mult,(ex. familia creativă), cu atât vom obţine rezultate mai semnificative. Prin joc se pot debloca în modul cel mai eficient energiile creatoare. O maxima americana consideră că,, munca invatatorului are efect asupra eternităţii şi nu se poate spune niciodată unde se sfârşeşte influenţa sa,, ,atunci avem datoria să ne străduim mai mult, în mod consecvent să fim creativi. ,,În procesul de învăţământ nu interesează produsul elevilor ca valoare socială- în plan psihologic- interesează supleţea soluţiei găsite pentru rezolvarea problemelor şcolare solicitate de către învăţător sau profesor; interesează măsura în care soluţiile găsite în rezolvarea problemelor- prin caracterul lor revelator- produc elevilor o stare de surpriză şi în acelaşi timp o trăire intensă în plan afectic. ,,(Nicolae Constantin Matei, Educarea capacităţilor creatoare în procesul de învăţământ- clasele 1-4 .E.D.P.Bucureşti, 1982, pg. 17.) Putem şi trebuie să facem mai mult în acest domeniu, fiind conştienţi că şcoala trebuie să trezească noul din fiecare individ. Alexander POPE sintetizează foarte bine acest lucru în versurile:

,,Pe oameni să-i înveţi fără s-o ştie, Aprinde –n ei a noului făclie!,, Dr. David J.SCHWARTZ, profesor la Universitatea de Stat din Georgia, Atlanta şi preşedinte al Companiei de Servicii Creative şi Educaţionale , o firmă de consultanţă specializată în progresul în domeniul conducerii ne dă căteva sugestii pentru depistarea persoanelor creative din jurul nostru: spuneţi ceva de genul,,Pensionarea să înceapă la 70 de ani,, şi studiaţi reacţiile celor din jur . Încearcă distrugerea gândirii tradiţionaliste. Vei primi răspunsuri de genul:,,N-o să meargă! Nu poate fi făcut! N-are rost!E prostesc!,, Dacă 3

o persoană din douăzeci va spune : ,,E o idee interesantă, vorbeşte-mi despre ea,,-acea persoană are potenţial creativ. În acelaşi timp ni se dau următoarele sfaturi: Fiţi adept al: încrederii, progresului, experimentului.       

-investiţi încredere în oameni -evitaţi rutina -încercaţi să faceţi mai mult , cu entuziasm -străduiţi-vă să-i faceţi mai importanţi pe cei din jur -oferiţi-vă voluntari -fiţi agreabili -zâmbiţi, etc. Suntem, ca manageri ai resurselor clasei, responsabili cu succesul şi fericirea fiecărui copil. Acest lucru trebuie să fie scris ,,cu creta,, în conştiinţa fiecărui educator , deoarece dezvoltarea personalităţii fiecărui copil depinde în mare parte de noi. Suntem din acest punct de vedere ,,profesorii de fericire,,.În acest sens aduc un mic argument prezentat de autorul citat mai sus.,,În ultima zi de grădiniţă, fiul nostru de şase ani, David, se simţea în stare să ia lumea în piept. L-am întrebat ce vrea să fie când o să crească mare. Davey m-a privit atent o clipă, apoi mi- a spus:,,Tati, vreau să fiu profesor.,, ,,Profesor?Şi ce-o să predai?,,l-am întrebat eu. ,,Păi, tati, ,, mi-a răspuns el, ,,cred că vreau să mă fac profesor de fericire.,, Profesor de fericire? Iată o ambiţie minunată, pe care puţini dintre noi ar avea curajul să o afirme, deşi acesta este în final rostul tuturor învăţăturilor. În acest sens al învăţării pentru a trăi mai bine împreună m-am simţit şi eu ,,responsabilă cu fericirea,, celor pe care îi conduc prin viaţă. Ce lucru minunat avem de făcut, dar câtă responsabilitate! Mircea MALIŢA spunea despre responsabilitatea acestei profesii: ,,Dacă nu ai,la vedera unui copil sau a unui tânăr, o tresărire emotivă şi o înclinare de a-i îndruma şi a-i veghea destinul; dacă nu poţi să îmbraci într-o căldură emotivă relaţiile şi dialogul cu un tânăr, nu ai de ce să te faci dascăl.,, Înainte de a absolvi ,,Şcoala Normală,, am găsit undeva scrise aceste cuvinte care sintetizează cel mai bine frumuseţea, responsabilitatea şi dificultatea profesiei noastre:,,Meseria de dascăl este o mare şi frumoasă profesiune care nu seamănă cu nici o alta, o meserie care nu se părăseşte seara, odată cu hainele de lucru; o meserie aspră şi plăcută, umilă şi mândră, exigentă şi liberă, o meserie în care mediocritatea nu este permisă, unde pregătirea excepţională este abia satisfăcătoare, o meserie care epuizează şi înviorează, care te dispersează şi exaltă , o meserie în care ,,a şti,,nu înseamnă nimic fără emoţie, în care dragostea e sterilă fără forţa spirituală; o meserie când apăsătoare, implacabilă, ingrată şi plină de farmec...,, Am avut intotdeauna in minte cuvintale unor personalitati celebre referitoare la relatia mea cu elevii in procesul educarii capacitatilor creatoare ,invatand din mers si de la elevii mei sau de la toti cei pe care i-am cunoscut. ,,Nimeni nu vă poate face să vă simţiţi inferior fără consimţământul dvoastră.,,(Eleanor Roosevelt) Galileo:,,Nu poţi să înveţi pe nimeni nimic; tot ce poţi este să-l ajuţi să îl găsească înăuntrul sufletului său.,,

4

Lordul Chesterfield şi-a sfătuit astfel fiul:,,Dacă poţi, fii mai înţelept decât ceilalţi oameni, dar nu le spune şi lor asta.,, Acum ,dupa mai mult de treizeci ani de munca la catedra pot spune cu certitudine un lucru, citandu-l pe Socrate:,,Ştiu un singur lucru: acela că nu ştiu nimic.,, ANEXE Tipuri de sarcini de lucru :                        

) Monitorizarea presei , comentarea , continuarea articolelor din care s-a tăiat o parte Ce cuvinte îţi vin în minte dacă eu spun ...(ex. om, român, maghiar, copil , joc etc.) Completează propoziţiile ...(Ana are părul blond şi ocihii mari, deci......Sora mea nu aude bine şi colegii ei....Deodată în faţa mea apăru ...cine credeţi ?...) Ce crezi că face persoana din imagine ? La ce crezi că se uită ?(se dă o imagine de observat ) Daţi un titlu textului-imaginii ; reduceţi-simplificaţi-dezvoltaţi propoziţia; alegeţi dintre cele propuse numai trei , apoi numai una . Schimbaţi rolurile ex .lup-Scufiţa Roşie astfel încât personajul pozitiv să fie lupul ; schimbaţi numai introducerea sau cuprinsul sau numai finalul unui text. Propune zece reguli obligatorii pentru toţi membrii grupului de joacă din care faci parte. Elimină jumătate din ele , apoi păstrează numai una . (se lucrează pe grupe apoi cu clasa ) Propuneţi reguli , soluţii de ajutorare a unor colegi . Ce crezi că vei afla din textul cu titlul ,,mingea,, (se sugerează un titlu ) Scrie o listă de întrebări la care vrei să primeşti răspuns citind textul ,,În munţi ,, (se indică titlul ) Ce faci dacă nu vei găsi aceste răspunsuri ? Propune trei soluţii pentru rezolvarea conflictului ,problemei discutate Creaţi un meniu pentru un restaurant al florilor de ...păpădie ! Găseşte regula şi continuă ...(ce iau cu mine ) Creaţi costume pentru personajele din piesa ,,La piaţă ,,(legume , fructe ) Casa de modă (colaj din materiale textile Ştirile zilei –conceperea unor jurnale de ştiri cuprinzând diferite teme date : şcoală , joacă , sport , meteo , viaţa comunitară , relaţii interculturale , descoperiri ştiinţifice, etc. Compunerea unor texte din cuvinte decupate din ziare şi amestecate Formează grupele...şi spune regula Reclame pentru produse create de grup (denumire , compoziţie ,mod de utilizare etc.) Postere colective pe diferite teme :protecţia copilului , mediu relaţii de grup etc.) Găsiţi ideea sau tema generală din text . Alege ideea sau noţiunea cea mai importantă din text Scrie o listă de cuvinte care ai vrea să ţi se spună Scrie cuvinte care te deranjează dacă îţi sunt adresate .Aranjează-le pe o scară Reporterul . Cine este vinovat?



5

Tipuri de obiective vizate 1.Cognitive(penser)...cunoştinţe...conştientizare 2.afective ( sentir ).....încurajarea asumării răspunderii (attitude)....responsabilizare 3.comportament(actioner)...a schimba lumea (competenţe ).....transformare ,,Scopul vieţii este să fim ceea ce suntem şi să devenim ceea ce putem fi ,, (Robert Louis Stevenson )

Tipuri de activităţi de învăţare         

Exerciţii de : observare dirijată şi independentă Identificare Însuşirea termenilor Analiză Exprimare şi argumentare a opiniilor Analiză şi reflecţie Dezbatere Învăţarea unor cmportamente : tolerante , cooperante , pacifiste Înţelegerea avantajelor activităţii în grup ,,Trebuie un sat întreg pentru a educa un copil .,,(proverb ) Si nu uitati nici o clipa acest mare adevar, mai ales cand lucrati cu copiii… Surâsul dumneavoastră luminează viaţa celor din jur : In loc de concluzii:

PREŢUL unui SURÂS ,,Nu costă nimic , dar oferă mult ... Îi îmbogăţeşte pe cei care îl primesc , fără a-i sărăci pe cei ce-l oferă. Nu trăieşte decât o clipă, dar amintirea lui supravieţuieşte, uneori o eternitate. Nimeni nu e atât de bogat încât să se poată descurca fără el şi nimeni atât de sărac după ce i-a cunoscut avantajele. Aduce fericirea în cămine, cultivă bunăvoinţa într-o afacere şi este parola prieteniei . Poartă odihna celor obosiţi, speranţa celor descurajaţi, lumina soarelui pentru cei triştişi este cel mai bun antidot al naturii pentru necazuri. Totuşi nu poate fi cumpărat cu bani, cerşit, împrumutat sau furat, căci nu serveşte la nimic până nu este dăruit. Şi dacă în ultima clipă a agitaţiei unii vor fi prea obosiţi să vă zâmbească, Putem să vă rugăm să le dăruiţi voi un surâs ? Căci nimeni nu are mai mare nevoie de un surâs decât cel care nu mai are nici unul de dăruit .,,

6

Referinţe bibliografice: 1.Roşca, Alexandru, 1981, Creativitatea generală şi specifică, Ed. Academiei, Buc. 2.Cristea, R., Cristea, M., Personalitatea şi idealul moral, Ed. Albatros,Buc. 1989 3.Sofronie, C., Pârvănescu, R., Psihologia ordinii. Cunoaşterea omului prin forme, Fiat Lux, 2002 4.Buta, V. Logică şi creativitate, Ed. Militară, Buc. 1992 5.Matei, N. C., Educarea capacităţilor creatoare în procesul de învăţământ, clasele I-IV, E.D.p., Buc. 1982 6.Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Creţu, T., Psihologie, manual pentru clasa a X-a şcoli normale şi licee, M.E.N., Buc. 1998 7.Chelcea, A., Chelcea, S., Cunoaşterea de sine, condiţie a înţelepciunii, Ed. Albatros, Buc. 1986 8.Şchiopu, U., Verza, E., Psihologia vârstelor, E.D.P. Buc. 1981 9.Radu, I., Ionescu, M., Experienţă didactică şi creativitate, Ed. Dacia, Cluj, 1987 10.***Caiete de pedagogie modernă, Copiii capabili de performanţe superioare (texte selectate de Bogdan, T. ), E.D.P., Buc. 1981 11.Bejat, M., (coordonator), Creativitatea în ştiinţă, tehnică şi în învăţământ (cercetări), E.D.P., Buc.1981 12.Pierre Dasen, Christiane Perrgaux, Micheline Rey, Educaţie interculturală , Polirom 1999 13.Gilles Ferreol, (coordonator), Identitatea, cetăţenia şi legăturile sociale, Polirom 2000 14.Psihologia creativităţii, curs, lector univ. dr.Usaci, D. Universitatea Transilvania Bv. 2001 15.Alan Loy McGinis, Importanţa prieteniei, Curtea Veche, Buc. 2000 16.Carnegie, Dale, Secretele succesului, Curtea Veche Buc. 1998 17.Zlate, Mielu, Eul şi personalitatea, Ed. Trei, 1997 18.Shwartz, David J., Puterea magică a gândului, Curtea Veche, Buc. 1998 19.Seminaire sur l, Education a la citoyennete, Libreville, nov. 2000. Comite Syndical Francophone de l,Education et de la Formation 20.Popescu-Nveanu, P., Dicţionar de psihologie, Ed. Albatros, Buc. 1978

7