Cazurile Si Functiile Sintactice A Substantivului 2a6n71

Cazurile si functiile sintactice ale substantivului

CAZ Nominati v

ÎNTREBĂRI POSIBILE

FUNCȚII SINTACTICE POSIBILE

cine? ce? care?

subiect, nume predicativ, atribut

ce? pe cine? pe ce? cu cine? cu ce? la cine? la ce? despre cine? Acuzativ

despre ce? lângă cine? lângă ce? de la cine? de la ce? unde? de unde? până unde? când? cum? care? ce fel de?

complement direct, complement indirect, complement de agent, atribut substantival prepozițional, nume predicativ, complement circumstanţial de loc, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de scop atribut substantival genitival, atribut substantival prepoziţional, atribut substantival apoziţional, nume predicativ,

Genitiv

al cui? a cui? ai cui? ale cui?

complement indirect, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de loc, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de scop atribut substantival prepoziţional, atribut

Dativ

cui?

apoziţional, nume predicativ, complement indirect, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de cauză

Vocativ

–

Funcții sintactice la cazul Nominativ

–

Subiect : Cartea este pe masă. (întrebare: Ce este pe masă?) Studentul a trecut examenul cu notă mare. (întrebare: Cine a trecut examenul?) Nume predicative :Aceasta este o femeie frumoasă. (întrebare: Ce este?) Ea este Maria. (întrebare: Cine este?) Atribut apozițional : Sora mea, Maria, este studentă. (întrebare: Care soră?) Forme articulate la cazul nominativ

masculi

sg /

n

pl

neutru

feminin

omul / oamenii

sg /

dealul /

pl

dealurile

sg / pl

casa / casele

fratele / frații

teatrul / teatrele

basmaua / basmalele

codrul / codrii

fluviul / fluviile

ziua / zilele

fiul / fiii

paiul / paiele

vulpea / vulpile

Forme nearticulate la cazul nominativ

masculin sg / pl (un / niște) om / oameni

frate / frați

neutru

sg / pl (un / niște) deal / dealuri teatru / teatre

feminin

sg / pl (o / niște)

casă / case

codru / codri fiu / fii fluviu / fluvii pai / paie

basma / basmale zi / zile

vulpe / vulpi

Funcții sintactice la cazul Acuzativ Complement direct : Vasile a văzut filmul recomandat. (întrebare: Ce a văzut?) L-am așteptat pe Ionel câteva ore. (întrebare: Pe cine am așteptat?)

Complement indirect : Copiii se bucură de vremea bună. (întrebare: De ce se bucură?) Am discutat despre concediu. (întrebare: Despre ce am discutat?) Mă uit la Cristina. (întrebare: La cine mă uit?) Am auzit de la Andrei că mâine avem liber. (întrebare: De la cine am auzit?) Complement de agent : Hoțul a fost văzut de polițist. (întrebare: De cine a fost văzut?) Poza făcută de Ioana este clară. (întrebare: De cine a fost făcută?) Atribut substantival prepozițional: Mingea de baschet este albastră. (întrebare: Care minge?) Am pierdut cartea de poezii. (întrebare: Ce fel de carte?) Nume predicativ : Mașina aceasta este de la tata. (întrebare: De la cine este?) Florile sunt pentru mama. (întrebare: Pentru cine sunt?) Mobila este de stejar. Haina este fără fermoar. Complement circums. de loc : Trenul merge până la Constanța. (întrebare: Până unde merge?) Copiii merg la școală. (întrebare: Unde merg?) Avionul zboară spre Viena. (întrebare: Încotro zboară?) Complement circums. de timp : Aștept de două zile un telefon de la tine. (întrebare: De când aștept?) Am timp două ore. (întrebare: Cât timp am?) Profesorul așteaptă până luni lucrarea. (întrebare: Până când așteaptă?)

Complement circums. de mod: Băiatul vorbește cu mândrie de mama sa.(întrebare: Cum vorbește?) Fata este înaltă cât fratele ei. (întrebare: Cât de înaltă?) Mașina aceea arată ca un avion. (întrebare: În ce fel arată?)

Complement circums. de scop : Am venit după fratele meu. (întrebare: Cu ce scop am venit?) Am pictat tabloul acesta pentru concurs. (întrebare: În ce scop am pictat?) Forme articulate la cazul acuzativ

masculi

sg /

n

pl

neutru

feminin

omul / oamenii

sg /

dealul /

pl

dealurile

sg / pl

casa / casele

fratele / frații

teatrul / teatrele

basmaua / basmalele

codrul / codrii

fluviul / fluviile

ziua / zilele

fiul / fiii

paiul / paiele

vulpea / vulpile

Forme nearticulate la cazul acuzativ

masculin sg / pl (un / niște) om / oameni

frate / frați

neutru

sg / pl (un / niște) deal / dealuri teatru / teatre

feminin

sg / pl (o / niște)

casă / case

codru / codri fiu / fii fluviu / fluvii pai / paie

basma / basmale zi / zile

vulpe / vulpi

Funcții sintactice la cazul Genitiv Atribut substantival genitival : Aceste cărți sunt ale fraților mei. (întrebare: Ale cui sunt?) Mașina Cristinei este frumoasă. (A cui mașină?)

Atribut substantival prepozițional : Hainele din mijlocul casei trebuie aruncate. Atribut substantival apozițional : Cartea fratelui meu, a lui Mihai, este ruptă. (întrebare: A cui este?) Nume predicativ: Cărțile sunt ale lui Mihai. (întrebare: Ale cui sunt?) Complement indirect: Ei ai acționat contra legii. Complement circumstanțial de timp : În cursul dimineții mergem la munte. Complement circumstanțial de loc : Mașina este parcată în fața casei. Complement circumstanțial de mod : Băiatul înota contra curentului râului. Complement circumstanțial de scop : Elevul se pregătește zilnic în vederea reușitei la examen. Forme articulate la cazul genitiv

masculi

sg /

omului /

n

pl

oamenilor

sg /

dealului /

teatrului /

fluviului /

numelui /

pl

dealurilor

teatrelor

fluviilor

numelor

zilei / zilelor

vulpii / vulpilor

neutru

feminin

sg / pl

casei / caselor

fratelui / fraților

basmalei / basmalelor

codrului / codrilor

fiului / fiilor

Forme nearticulate la cazul genitiv

masculi

sg /

(unui /

n

pl

unor)

om / oameni frate / frați

codru / codri

fiu / fii

neutru

feminin

sg /

(unui /

deal /

pl

unor)

dealuri

sg /

(unei /

pl

unor)

case / case

teatru / teatre

basmale / basmale

fluviu / fluvii

zile / zile

Funcții sintactice la cazul Dativ Complement indirect : I-am cerut Mariei cartea. (întrebare: Cui i-am cerut?) Fratelui meu i-a fost rău la școală. (întrebare: Cui i-a fost rău?) Lui Alexandru i-au fost furate lucrurile. (întrebare: Cui i-au fost furate?)

pai / paie

vulpi / vulpi

Atribut substantival : Glorie eroilor neamului! Atribut substantival prepozițional : Este o manifestare contrară normelor actuale. Atribut apozițional : Îi voi fi mereu recunoscător profesorului de matematică, domnului Ionescu. Nume predicativ : Situl este conform cerințelor impuse. Complement circumstanțial de loc : Stai locului! (întrebare: Unde (cui) să stai?) Complement circums. de mod : Mihai se comportă asemenea fraților meu. (întrebare: Cum se comportă?) Complement circumstanțial de cauză : Din cauza disensiunilor ne-am certat. Forme articulate la cazul dativ

masculi

sg /

omului /

n

pl

oamenilor

sg /

dealului /

teatrului /

fluviului /

numelui /

pl

dealurilor

teatrelor

fluviilor

numelor

zilei / zilelor

vulpii / vulpilor

neutru

feminin

sg / pl

casei / caselor

fratelui / fraților

basmalei / basmalelor

codrului / codrilor

fiului / fiilor

Forme nearticulate la cazul dativ

masculi

sg /

(unui /

n

pl

unor)

neutru

sg /

(unui /

om / oameni frate / frați

deal /

teatru / teatre

codru / codri fluviu /

fiu / fii

pai / paie

feminin

pl

unor)

sg /

(unei /

pl

unor)

dealuri

case / case

fluvii basmale / basmale

zile / zile

vulpi / vulpi

Substantivul la cazul Vocativ Substantivele la cazul vocativ nu au funcție sintactică. Aceste substantive exprimă o chemare, o strigare, o invocație cu scopul de a atrage atenția asupra unei comunicări și se separă de restul propoziției prin virgulă (inclusiv determinantul).

În general, substantivele la cazul vocativ sunt substantive proprii care denumesc nume de persoane sau animale domestice. Atunci când este folosit procedeul personificării și numele de animale, denumirile de obiecte, elementele naturii pot fi la cazul vocativ. - Mihai, îmi spui ce citești? - Mihai dragule, îmi spui ce citești? Codrule, codruțule, / Ce mai faci, drăguțule... (Mihai Eminescu – Revedere)