Calcul Necesar Termic.doc 4bju

Calcul necesar termic - pierderi de caldura. Dimensionare radiatoare, alegere centrala. PROGRAME in EXCEL - Gratis, Rapid si Precis! Calculati grosimea izolatiei termice, marimea caloriferelor si puterea centralei! Bine ai venit pe acest blog! Ca sa afli repede daca aici poti gasi raspunsurile pe care le cauti, te rog sa parcurgi sumarul de mai jos: Aici vei gasi: 1). Informatii utile din domeniu despre: harti climatice si eoliene, Rc min., centrale cu condensare, S.E.T., puffere, radiatoarele vechi din fonta, Delta T, respiratia peretilor, formule de calcul etc. 2). Probabil cel mai complet si realist program GRATUIT pt calcule termice, pt 12 camere, denumit Radia3 (fisier tip excel); 3). Un alt fisier pt calcul termic, altfel structurat dar la fel de gratuit ca toate celelalte, pt o singura camera, denumit ~CalculTermic~; 4). Un fisier a carui denumire spune tot: Calcul volum Puffer & Boiler; 5). Un fisier pt dimensionarea incalzirii prin pardoseala cu agent termic (IPAT): ~Calcul termic IPAT~; 6). Un alt fisier a carui denumire spune tot: ~Calcul termic SERE~; 7). Un fisier cu care poti calcula puterea reala a oricarui radiator pt orice temperaturi de Tur/Retur/interior, plecand de la puterea lui la temperaturile de T/R/i date de producator: ~Conversie puteri radiatoare~.

duminică, 31 mai 2015 Dimensionarea radiatoarelor pt centrale cu condensare Sau, mai corect spus, alegerea temperaturilor de tur/retur la care sa dimensionam radiatoarele in cazul unei centrale termice cu condensare, astfel incat, in functie de temperatura exterioara, aceasta sa lucreze cat mai aproape de randamentul ei maxim. Centralele termice cu condensare reprezinta virful de tehnologie din acest domeniu, putand fi cu 10-15% mai eficiente decit cele clasice (unii zic ca asigura economii intre 20 si 40% fata de cele clasice), iar pretul lor reflecta acest lucru. Desi, in ultimii ani, diferenta de pret fata de o centrala clasica, care nu beneficiaza de tehnologia condensarii, nu mai este prohibitiva. Astfel, centralele cu condensare nu mai sint privite ca un lux intangibil, sau ca un moft putin inteles, ci ca o solutie viabila si ecologica pt reducerea consumului de energie si ca o investitie posibil de amortizat intr-un interval de timp mai mic decit durata lor de viata. Si nu este foarte departe ziua cand TOATE centralele pe gaz de pe piata vor fi obligatoriu cu condensare. Randamentul cazanelor cu condensare ajunge sa fie supraunitar (mai mare de 100%), deoarece raportarea se face, conform normelor, la PCI = Puterea Calorifica Inferioara a gazelor (ardere fara condensarea vaporilor). Insa o centrala cu condensare reuseste sa "stoarca" maximun de energie din arderea unei unitati de gaz prin recuperarea caldurii latente continute de vaporii de apa din gazele de ardere, prin racirea acestora, intr-un schimbator de caldura, cu ajutorul apei mai reci din returul centralei. Astfel se poate vorbi de PCS = Puterea Calorifica Superioara a gazelor (arderea lor urmata de condensarea vaporilor si recuperarea

caldurii lor). Aportul suplimentar maxim posibil este de 11% pt gazul natural (6% pt combustibil lichid, 4% pt GPL), astfel ca centralele cu condensare se lauda cu randamente intre 105% si 109%, raportate la PCI. De asemenea, temperatura gazelor de ardere evacuate (caldura irosita!) nu mai este de 120-180*C, ca la o centrala termica standard, ci de numai 4050*C. Cu cit temperatura pe tur, respectiv pe retur cu care functioneaza o centrala cu condensare este mai mica, cu atat condenseaza o cantitate mai mare de vapori de apa si cu atat randamentul ei este mai bun. Prin arderea a 1 mc de gaz se formeaza ~1,6 kg de apa sub forma de vapori (in practica, se obtine ~1 litru de apa usor acida). Temperatura punctului de roua in cazul gazelor provenite din arderea gazului natural este de plus-minus 55*C. Daca temperatura gazelor de ardere nu va scadea sub aceasta valoare, atunci NU va avea loc fenomenul condensarii vaporilor de apa din aceste gaze. Centrala va functiona ca si una clasica. Dar chiar si asa, randamentul ei va fi cu cateva procente mai mare decat la una clasica, insa sub 100%, departe de potentialul (si costul) ei. Deci temperatura apei din returul centralei, cu care se raceste amestecul de gaze de ardere, va trebui sa fie sub 55*C, pt a INCEPE macar condensarea. Iar aceasta condensare nu este de tipul on-off, sau nimic-complet, adica nu se petrece ba deloc, ba integral. Este un proces care de cele mai multe ori are loc partial, mai mult sau mai putin, in functie de temperatura apei pe retur (vezi graficul de mai jos). Pe situl Calore.ro am gasit un articol bun si interesant despre centralele cu condensare si dimensionarea radiatoarelor pt acestea. De acolo am preluat si urmatorul grafic interesant, care prezinta randamentul centralei in functie de temperatura ei de retur. Din acest grafic se vede ca, de fapt, la temperatura de 50*C pe retur, condensarea este abia o treime din maxim, iar randamentul centralei este sub 100%.

Dupa cum stiti, cu ajutorul programului Radia3 putem afla pierderile de caldura individuale pt 12 camere, precum si dimensiunile potrivite ale radiatoarelor pt fiecare dintre aceste camere, pt orice temperaturi de Tur/Retur/Interior dorite. Odata introduse datele despre aceste temperaturi, despre locatie si camere, putem modifica oricare dintre aceste date (restul raminind neschimbate) pt a vedea cum influenteaza asta rezultatele. Am decis sa fac cateva simulari, cu Radia3, pt a afla la ce temperaturi de tur/retur merita sa dimensionam radiatoarele pt o centrala cu condensare si, odata ales radiatorul, ce randamente vom avea la diferite temperaturi exterioare. Ca exemplu, am ales 3 camere imaginare, al caror necesar termic (calculat pt zona Bucuresti,

adica zona climatica II) este 1000, 1500 si 2031 W, cu aproximativ 33, 43 si 51 W/mc, respectiv 83, 107 si 127 W/mp (clic pe imaginile de mai jos pt a le vedea marite!):

Mai jos, am centralizat toate rezultatele, pe care as vrea sa le analizam in cele ce urmeaza (clic pe imagine pt marire!)

In jumatatea de sus a imaginii: la cele 3 camere, pastram constanta temperatura exterioara, si implicit necesarul termic al camerei (coloanele cu rosu) si observam cum creste dimensiunea necesara a radiatorului potrivit, pe masura ce scad temperaturile de tur/retur. La observatii, conform graficului de mai sus, am facut corelatia intre temperatura de retur si randamentul centralei. In coloanele "Diferenta" am notat cu cat este mai mare (valorile pozitive) sau mai mic (negative), ca si putere termica, radiatorul cu lungimea respectiva fata de necesarul termic calculate al camerei respective. Spre deosebire de propunerea celor de la calore.ro (radiatoare cu 10 cm mai mari, deci cu 8-16% mai mari decat cele pt 75/65/20*C), eu as propune dimensionarea radiatoarelor pt temperaturile de tur/retur de maxim 60/50*C, pt a avea un strop de condensare chiar si la -15*C temperatura exterioara. Urmariti mai departe de ce! In jumatatea de jos a imaginii: pt fiecare temperatura de tur/retur ca mai sus, am cautat temperatura exterioara pt care putem pastra constanta lungimea initiala a radiatoarelor (dimensionate pt 75/65/20*C). Evident, modificand temperatura exterioara, se va modifica si necesarul termic al camerei. Dupa cum vedeti, un randament apropiat de maxim, pe care ni-l dorim, il putem obtine cu radiatoarele respective (repet, dimensionate pt 75/65/20*C) doar cand afara temperatura este mai mare de 10*C. Adica in noiembrie si martie, plus vreo cateva zile peste iarna. Ce sa mai zicem noi, cei din zona climatica IV (sau V)? La noi, medii de +10*C se ating in septembrie si aprilie. Doar atunci sa avem randament apropiat de maxim? Cam putin... Pt zona climatica II (Bucuresti etc), degeaba dimensionam radiatoarele la 75/65*C, sau marite cu 10%, sau ne amagim ca putem pastra radiatoarele vechi care au fost ok cu centrala veche clasica, daca abia pe la -8*C afara incepe condensarea, daca abia pe la -3*C afara ajungem la 1/3 condensare (cu randament inca sub 100%), si daca abia de pe la 1-2*C cu plus afara

atingem jumatate din maximul condensarii si reusim sa trecem de 100% randament. Abia de pe la +7*C in sus atingem 3 sferturi din condensul potential, si avem un randament de minim 103%. Nici nu am mai afisat situatia pt 40/30*C, unde randamentul centralei este chiar maxim, pt ca radiatoarele ar fi de-a dreptul gigantice. Eu consider ca aceste temperaturi (40/30) se preteaza exclusiv incalzirii prin pardoseala. Ati inteles acum de unde vine contradictia (si frustrarea clientilor care au "muscat-o") dintre "centrala in condensatie poate merge si cu radiatoarele vechi, eventual supra-dimensionate cu 10%)" si "centrala in condensatie asigura economii intre 20 si 40% fata de una clasica"? Cand auzi "intre 20 si 40% economie" te gandesti cam asa: "in cazul meu, hai sa nu fie 40%, poate nici 35%, da' macar la un 30% economie tot ma astept". Ei bine, daca pierderile caldura ti-s prea mari si/sau radiatoarele ti-s prea mici pt temperaturile de tur/retur de care ai avea nevoie, atunci astepti degeaba aceasta economie promisa de marketingul lor... Concluzia mea: * dimensionarea radiatoarelor (atentie: la temperatura exterioara de calcul aferenta zonei climatice in care va aflati!) nu este o chestie stricta, de precizie, de tipul corect-gresit, sau bine-rau. Se poate face intr-o plaja larga de valori de tur/retur, intre 70/60 si 45/35*C, cu conditia sa stim si sa ne asumam randamentul cemtralei pt anumite temperaturi exterioare. Noi trebuie de fapt sa alegem, in functie de buget si spatiul destinat radiatoarelor, de la ce temperaturi exterioare in sus vrem sa avem randament maxim, si, de asemenea, sa ne asumam acea temperatura exterioara sub care nu vom mai avea condensare. De aceea, este aproape obligatoriu ca o centrala cu condensare sa fie rizata cu o sonda externa de temperatura, in functie de citirile careia isi va alege singura anumite curbe de functionare, respectiv anumite temperaturi de tur/retur minime. * dimensionarea radiatoarelor pt o centrala cu condensare NU merita facuta pt temperaturi de tur/retur mai mici de 55/45*C, asta insemnand un radiator ~dublu, ca lungime si putere, fata de 75/65*C)!... * ...dar nici la temperaturi DE RETUR mai mari de 50*C (65/50 sau 60/50*C) pt zonele climatice I si II sau 55*C (70/55 sau 65/55*C) pt zonele climatice III-IV-V, deoarece am avea un randament al centralei peste 100% doar pt o treime, maxim jumatate din durata sezonului de incalzire, si randament de peste 103% doar 2-3 saptamani pe an, toamna si primavara. Mult prea putin, as zice eu! Publicat de Aurel la 5/31/2015 12 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest Reacţii:

duminică, 26 octombrie 2014 O noua zona climatica a Romaniei: a V-a Se pare ca la Miercurea Ciuc este mai frig decit prevedea legea ;) In urma unor studii specifice, Institutul INCERC Bucuresti a constatat ca temperaturile negative de iarna din Miercurea Ciuc sint mai mici decit cele -21 de grade C ale temperaturii exterioare de calcul aferente zonei climatice IV, careia ii apartine acum acea zona geografica. In consecinta, "se considera necesara" introducerea unei noi zone climatice de iarna, si anume zona climatica V. Aceasta zona climatica V de iarna se va afla in interiorul zonei IV din actuala zonare climatica

a Romaniei, fiind marginita la nord de Toplita, la sud de Sfintu Gheorghe, la vest de Odorheiul Secuiesc si la est de Covasna. Zona climatica V va fi caracterizata de o temperatura exterioara conventionala de calcul de -25 grade C. Am facut modificarile necesare in fisierele Radia3-KDF si ~CalculTermic~, astfel incit aceasta a V-a zona climatica a Romaniei sa poata fi selectata, iar calculele de necesar termic sa se poata face tinind cont si de temperatura exterioara conventionala de calcul de -25 grade C. Aveti mai jos si noua Harta cu zonarea climatica a Romaniei, in care se poate vedea si noua zona climatica V:

Harta cu zonarea climatica de iarna a Romaniei 2014

Publicat de Aurel la 10/26/2014 3 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest Reacţii:

sâmbătă, 8 martie 2014 Despre respiratia peretilor Salut, Iulia. Atit de aprig, si de abrupt, si de provocator, a fost comentariul tau, incit am decis sa-ti raspund punctual, pe indelete. Si pt ca apreciez faptul ca ma critici NE-anonim (apropo, frumoase poze, excursionisto!), m-am hotarit sa-ti dedic un intreg articol pe blog. Daca vrei, ia-o ca pe un cadou de 8 martie, de Ziua Femeii, din partea mea. La Multi Ani tie, precum si tuturor doamnelor si domnisoarelor din vietile noastre, ale barbatilor, cele care ne criticati constructiv si ne ajutati sa fim mai buni! Redau mai jos comentariul Iuliei, pt cei care, in viitor, vor accesa aceasta postare direct, fara a mai trece prin comentariile postarii "Izolatie exterioara polistiren 3-5 cm: o gluma ?", spre care ofer acest link, pt orice eventualitate.

"Da, am citit ce ati scris, inainte de a da retete pe net oamenilor, ar trebui sa va documentati serios. Nu este de gluma cu lucrurile acestea. Unii oameni studiaza de ce si cum se face, iar altii emit pareri nedocumentate pe net. Ar trebui sa vorbiti si de permeabilitatea la vapori a polistirenului si a altor materiale. Polistirenul nu e compatibil cu caramida, de pilda, pentru ca el are o permeabilitate mai mica la vapori decat caramida..astfel, peretele nu va putea respira dinspre interior spre exterior, mai pui si un finisaj exterior impermeabil si aia e. In concluzie, apare condensul de multe ori ( in combinatie si cu geamurile termoizolante, nu mai zic de raul acre se face cladirilor vechi, prin placarea cu polistiren. Vata e o solutie mult mai buna pt caramida. Nu trebuie tinut cont numai de indicii termici dar si de permeabilitatea la vapori a materialelor si a sistemelor de termoizolare alcatuite." Si acum, raspunsul meu la comentariul Iuliei, evident insotit de alte intrebari, la care o invit sa-mi raspunda, daca va vrea, tot printr-un comentariu la acest articol (multumesc anticipat!) 1. Care sunt retetele si parerile alea nedocumentate care te-au deranjat atat de tare? 2. De ce crezi ca parerile mele (sau ale altora), care nu coincid cu ale tale, se datoreaza obligatoriu unei documentari... neserioase? 3. Ai citit si alte articole de pe blog, sau doar pe asta? Ai vazut cind a fost scris? La 11 aug. 2007! La inceput(uri)...!!! 4. Ai incercat programul/fisierul Radia3? Ti se pare o gluma? 5. Zici: "Nu trebuie tinut cont numai de indicii termici dar si de permeabilitatea la vapori a materialelor si a sistemelor de termoizolare alcatuite". Intru totul de acord. Dar eu mai intreb: oare de pret trebuie tinut cont? Tare sint curios daca ai avut vreodata tangenta cu domeniul vanzarilor, si daca ai patit vreodata sa te "spargi" in explicatii si recomandari savante catre vreun client, pt ca in cele din urma sa cumpere din alta parte marfa mai ieftina si evident de o calitate mai proasta. 6. Polistirenul este cel mai ieftin izolator termic. Normal ca se foloseste cel mai des! Atit la noi, cit si in toata Europa. Si asta de ani de zile, la fel ca si acum! Atita doar ca, avind in vedere nivelul de trai al celor din vest, procentul celor care isi permit sa izoleze la exterior cu vata minerala bazaltica este (mult) mai mare decit la noi... 7. Vata minerala bazaltica are 3 mari avantaje fata de polistiren: rezistenta in timp (durata de viata, unii zic 50 de ani, altii nelimitat), incombustibilitatea (nu arde si nu intretine arderea; clasa de protectie la foc A1) si respirabilitatea = permisivitatea la vaporii de apa. Dar tu te intrebi de ce mai folosim polistirenul? Prin analogie, toata lumea stie ca un Mercedes are (cel putin) 3 mari avantaje fata de Dacia. Oare de ce vedem pe strazi mai multe Dacii decit Mercedesuri? Oare de ce se vind Daciile inclusiv in Germania, patria Mercedesurilor? Indraznesc sa raspund: pt ca, desi au unele lipsuri, acestea fac ceea ce promit sa faca, la un pret acceptabil: sa te duca de colo pina colo, in conditii decente. Asa si cu polistirenul: dezavantajele lui se stiu, si le asuma fiecare cumparator, si se pot compensa, iar el iti ofera o izolatie termica buna, la cel mai mic pret. 8. Vata minerala bazaltica pt fatade tencuite (de densitate mare) este de aproximativ 2,5 ori mai scumpa (acum in RO) decit polistirenul expandat EPS80 (recomandat pt termoizolare exterioara de catre toti marii producatori din domeniu, gen Austrotherm, Caparol, Adeplast etc), la ACEEASI grosime. Concret, aproximativ 50 lei/mp la vata, fata de sub 20 lei/mp la EPS80, ambele la grosimea de 10 cm! In conditiile in care izoleaza termic cam la fel, se pun in opera cam la fel, iar riile costa cam la fel (poate un pic mai scumpe pt vata!). Iar intre vata de 5 cm si polistiren de 10 cm grosime, eu prefer si recomand polistirenul de 10 cm. 9. Dintre toate cladirile din Romania izolate la exterior cu polistiren, majoritatea nu au nici un fel de probleme ulterioare (ele sau locatarii lor). Cum iti explici acest lucru? Asta indiferent

din ce este alcatuit zidul exterior. Da, este clar ca exista si probleme, ca peste tot! Dintre cele care au probleme (gen igrasie, mucegai, aer inchis, etc), o buna parte datoreaza acest lucru punerii defectuoase in opera a termosistemului (greseli de montaj, punti termice, materiale nerecomandate pt astfel de lucrari etc). Iar o alta buna parte dintre cei cu probleme NU si-au / NU li s-a dimensionat corect grosimea stratului izolator. De ex: strat izolator prea subtire tinind cont de alcatuirea peretilor exteriori, care se poate traduce prin faptul ca temperatura suprafetei interioare a peretilor exteriori este (prea) mica comparativ cu gradul de saturare cu vapori de apa a aerului interior => umiditate excesiva => condens => mucegai. Pe scurt, marea majoritate a celor care au probleme in urma izolarii termice exterioare cu polistiren, fac sau au facut greseli mai mult sau mai putin grave in ceea ce priveste dimesionarea, punerea in opera sau comportarea corecta vizavi de termosistemul aplicat (+ ferestre termopan etanse). 10. Aerisirea incaperilor locuite este foarte importanta, chiar si la cladirile neizolate, pt aport de aer proaspat si eliminarea umezelii. Ideal ar fi sa se faca mecanizat, cu recuperare de caldura. Insa orice schimb de aer / vapori de apa cu exteriorul inseamna de fapt pierderi de energie. Ori noi tocmai asta incercam sa impiedicam / minimizam prin termoizolarea cladirilor. NU SUNT de acord nici cu extrema cealalta, si anume recomandarea de a aerisi casa de 2 ori pe zi, cu geamurile larg deschise, cite o jumatate de ora. Este mult prea mult, mai ales daca este foarte frig afara. Pt o camera de locuit de dimensiuni medii, de 4/4 m, cu o fereastra aproape indiferent cat de mica/mare, deschiderea ei timp de 3 minute, cand afara sint cel mult 0*C, duce la inlocuirea intregului volum de aer al camerei cu un aer nou, curat, din afara. Este suficient!!! 11. Zici ca: "Polistirenul nu e compatibil cu caramida, de pilda, pentru ca el are o permeabilitate mai mica la vapori decat caramida". Asa, si ?!?! E mai compatibil cu BCA-ul? Sau cu betonul? Nici vorba! Si totusi, o multime de cladiri din caramida, mai veche sau mai noua, din toata Europa, au fost termoizolate cu polistiren expandat, si sunt bine-mersi. La fel, cladiri din BCA, sau din beton... Eu cred ca e la fel de important si cum faci, nu doar ce si unde faci. 12. Daca in urma experientei si cunostintelor mele indraznesc sa emit pareri sau sa dau sfaturi, nu inseamna ca oblig pe cineva sa fie de acord cu ele sau sa le urmeze. 13. Dupa parerea mea, chestia asta cu "respiratia peretilor" seamana cu alta manie moderna, si anume cea legata de "produse naturale, fara E-uri". E pe buzele tuturor, toti se preocupa de asta, toti cauta si doresc asta. Ca raspuns, toti producatorii (indiferent ce produc) pun pe ambalaj cuvintul "natural" sau "ecologic", intr-un context sau altul, ca sa dea bine. Atata doar ca produse 100% naturale nu prea exista, sunt greu de gasit si evident ca pretul lor este mult mai mare. Un sfert adevar, trei sferturi marketing! Nu e nimic rau in a incerca sa maninci natural; e rau doar atunci cind faci o manie din asta. Am auzit intr-un magazin o cucoana zicand vanzatoarei: "As dori un suc, dar sa fie natural. Dati-mi va rog un Cappy de portocale". Ce sa mai zic? Sigur avea acasa pereti care respira... 14. Reproduc un comentariu la un articol de pe spatiulconstruit.ro, care dezbatea acelasi subiect, al permisivitatii la vapori a cladirilor: "Circulatia aerului prin materiale de constructii, duce inevitabil la PIERDERE de ENERGIE; de aceea se izoleaza constructiile la exterior si mai nou si la interior, pentru ca acest transfer de aer care contine si vapori de apa sa fie cat mai redus. Chiar daca izolam UNIFORM si fara punti termice o casa cu peste 40-50 cm grosime de EPS, tot va fi o mica pierdere de energie, insa posibilitatea formarii condensului este exclusa. Grosimea cea mai mare pe care am realizat-o a termoizolatiei unei constructii, a fost la o cladire de birouri , unde la pereti am utilizat 40 cm de EPS , iar la Pod am montat 65 cm. Pe parcursul a 4 ani de exploatare a cladirii, nu am vazut urme de condens, iar consumul de energie total-incalzire si ventilatie cu recuperare de caldura, nu a depasit 1200- 1500 lei /luna. Suprafata constructiei este de 2.400 mp. Sistemul de ventilare functioneaza zilnic la capacitati de 2400-2700 mc aer/h; vara si iarna, aerul este racit-incalzit cu o PC, care

utilizeaza agentul termic de la o adancime de 120m. Incalzirea prin pardoseala pe timpul iernii se executa cu o centrala pe gaz de capacitate 50 Kw. Pentru detalii referitoare la circulatia aerului si a vaporilor de apa prin materialele de constructii, rog vizionati pe You Tube polyoretan/celuloza si vata minerala. Polyoretanul poate fi inlocuit cu EPS . Am participat la cateva Conferinte internationale organizate de Institutul de case ive din Germania (in perioada 2003-2009) si nu am auzit la nici o prezentare ca ,,PERETII RESPIRA,, !. Cu stima Marin" 15. Probabil ca disputa asta, referitoare la necesitatea respiratiei peretilor, nu se va stinge prea curind. Este alimentata de mult marketing si de multe interese. Ambele tabere au multi fani, fiecare cu cunostintele lui si cu experienta lui personala. Este aproape la fel ca disputa BCA caramida. Eu prefer o abordare mai putin transanta: orice material de constructie prezinta avantaje si dezavantaje. Daca avantajele sint certe si suficient de mari, iar pretul nu este prohibitiv, merita folosit. Iar dezavantajele folosirii lui ni le asumam si incercam sa le minimizam efectele. Publicat de Aurel la 3/08/2014 19 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest Reacţii:

duminică, 2 martie 2014 Calculul volumului optim pt puffer & boiler Un puffer este, in esenta, un rezervor pt inmagazinarea energiei, prin intermediul apei. I se mai spune acumulator de caldura. Este ideal in cazul cazanelor pe lemne, pt ca acestea nu isi pot modula puterea atit de usor si de eficient ca si centralele pe gaz. Exista mai multe tipuri de puffere: fara serpentina sau cu 1 serpentina (poate fi legat la o singura sursa pt incalzirea apei: centrala termica SAU panouri solare), cu 2 serpentine (poate fi conectat simultan la 2 surse de incalzire: centrala termica SI panouri solare, de ex), tank in tank (se foloseste si la prepararea ACM, caci rezervorul din interior se comporta ca un boiler). Trebuie facuta distinctia intre puffer si boiler, desi ambele sint incalzite de centrala termica. Apa din puffer va circula prin instalatia de incalzire (radiatoare/pardoseala, in circuit inchis, cu automatizarea aferenta), iar apa din boiler este apa sanitara, asa-numita Apa Calda Menajera (ACM). Avantajele folosirii unui puffer corect dimensionat sint: * cazanul functioneaza uniform => uzura lui va fi mai mica in timp => durata de viata a cazanului creste. * procesul de ardere este mai eficient => emisiile de gudron si noxe sunt mai reduse. * cazanul functioneaza in cea mai mare parte a timpului la temperatura nominala pe tur => randamentul lui este maxim => economie de combustibil. * intervale mai mari de timp intre 2 alimentari succesive ale cazanului => usurinta si confort in exploatare. Desi se folosesc in principal in cazul centralelor termice pe combustibil solid, ele se mai pot utiliza si la centralele termice pe gaz, cu aceleasi beneficii: centrala functioneaza la puterea nominala, cu randament maxim si consum minim de gaz, evitindu-se porniri/opriri dese. De asemenea, se pot folosi la centralele electrice astfel: noaptea, cind pretul energiei electrice este

cel mai mic, pufferul acumuleaza energie termica, pe care ziua o va putea folosi la incalzirea locuintei si chiar a ACM. Insa datorita faptului ca centralele pe gaz isi pot modula eficient arderea, adica pot furniza intre 20% si 100% din puterea lor nominala (fara a le dauna acest lucru), in functie de nevoi/setari, beneficiile folosirii unui puffer impreuna cu ele se reduc simtitor. Altfel spus, balanta cost-beneficii este mai echilibrata decit in cazul puffer-cazan pe lemne. Atentie la dimensiunile lor! Ar fi bine sa stabiliti din timp ce volum ar trebui sa aiba pufferul optim pt instalatia voastra, si eventual sa-l achizitionati din timp. Astfel incit, la momentul montarii lui, sa nu va treziti ca nu va incape pe usa, sau pe scarile catre subsol, sau ca in camera tehnica nu mai aveti suficient loc pt el. Daca puteti sa plasati pufferul deasupra centralei termice este posibil sa nu mai aveti nevoie de pompa de circulatie intre cazan si puffer. Schimbul de agent termic intre ele se va face prin termosifonare. Insa tevile dintre ele trebuie sa fie suficient de groase. Astel se poate rezolva o problema majora a centralelor pe lemne, si anume penele de curent sau avaria pompei de circulatie. Pufferul va prelua caldura din cazan chiar daca apa nu circula prin calorifere. Legat de dimensionarea volumului lor, se recomanda intre 20 de litri (mult prea putin, cred eu; nu te poti astepta la o autonomie cit de cit decenta cu un volum asa de mic) si 100 de litri (arhisuficient, autonomie foarte mare, insa pretul este pe masura) pt fiecare kW al centralei termice. In general, cu cit sint mai mari, cu atit mai bine. Insa la calcului volumului optim al unui puffer ar trebui sa se tina cont si de celelalte componente ale instalatiei termice: puterea centralei termice, necesarul termic al locuintei pe care o va deservi, modul de preparare a ACM. Este importanta diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei. Daca aceasta diferenta este mica (cazan prea mic sau casa prost izolata termic si cu consum mare de caldura), atunci cea mai mare parte din caldura generata de cazan este folosita pt incalzirea radiatoarelor/casei, si ramine prea putina pt a ridica temperatura apei din puffer la 80-90 de grade C, astfel incit sa o putem folosi dupa ce lemnele din cazan au ars. Exemple: 1. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MICA (tinind cont de temperatura de calcul a zonei climatice in care se afla imobilul), iar pufferul este si el MIC, atunci n-o sa-l puteti incalzi suficient cu o alimentare decit daca afara este mai cald decit temperatura de calcul a zonei climatice, de ex intr-o dupa-amiaza calduta de noiembrie/februarie. Dar chiar si incalzit bine, autonomia lui este mica pt ca volumul de apa este mic si se raceste repede prin radiatoare, cind vine noaptea si scade din nou temperatura. 2. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MICA iar pufferul este MARE, se amplifica neajunsurile de mai sus: n-o sa-l puteti incalzi suficient decit rar, primavara sau toamna, asa ca, desi aveti un puffer mare, autonomia pe care o ofera este tot mica, si ati dat bani in plus degeaba pe el. 3. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MARE iar pufferul este MIC, il incalziti usor la 90 de grade C, chiar cind e frig afara. Insa exista riscul sa se incalzeasca la maxim apa din puffer si lemnele inca sa nu fi ars complet, caz in care ori facem prea cald in casa si deschidem geamurile si pierdem caldura, ori "sufocam" cazanul pt a domoli/prelungi arderea, adica tocmai lucrul pe care voiam sa-l evitam prin achizitionarea unui puffer. 4. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MARE iar pufferul este si el MARE, atunci va aflati in situatia ideala: aveti cu ce sa-l incalziti, chiar si atunci cind e frig afara, si odata incalzit va ofera autonomie mare intre 2 alimentari ale

cazanului. Evident, si investitia initiala este mai mare. Altfel spus, toate acestea trebuie sa fie corelate intre ele, pt a obtine autonomia dorita cu minimul de combustibil consumat. Tocmai acest lucru este ceea ce isi propune sa va ajute sa faceti si fisierul de mai jos:

~Calcul volum Puffer & Boiler~ 75 KB; fisier pt calculul volumului optim al unui puffer & boiler

Publicat de Aurel la 3/02/2014 57 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest Reacţii:

miercuri, 14 august 2013 Conversie intre puterile radiatoarelor la diferite temperaturi de tur/retur/interior. Va propun un alt fisier, tot de calcul tabelar tip Excel, care calculeaza automat puterea unui radiator pt o plaja larga de temperaturi de tur/retur/interior, pornind de la o putere data pt anumite temperaturi de tur/retur/interior, din cele oferite de producatorii de radiatoare in tabelele lor cu puteri termice. Cu ajutorul lui, puteti afla usor si rapid urmatoarele: 1. Ce putere va avea un radiator oarecare, la orice temperaturi de tur/retur/interior dorim, daca ii cunoastem puterea la temperaturile de referinta date de producatorul lui. Cel mai adesea, acestea sint 90/70/20 grade C si 75/65/20 grade C. Dar, mai nou, si 80/60/20, 70/55/20, sau 50/40/20 grade C. 2. Procentul noii puteri calculate din puterea cunoscuta, de referinta, setata initial. 3. Pt o anumita temperatura de tur si de interior, cum influenteaza variatia temperaturii de retur puterea radiatorului. 4. Simultan, pt o anumita temperatura de tur si de retur, cum influenteaza variatia temperaturii interioare, ambientale, puterea radiatorului. 5. Ce influenta are asupra puterii calculate a radiatoarelor acel exponent notat cu n. El difera de la un producator la altul si de la un radiator la altul in functie de tipul, modelul si inaltimea lor. Are de obicei valori intre 1,2 si 1,4, dar in calcule se poate aproxima la 1,3 cu o eroare procentuala de sub 5% intre cele 2 extreme (1,2 si 1,4). Puteti testa si voi. 6. Care sint formulele care se folosesc pt a face conversia intre puterile radiatoarelor. 7. Care este diferenta intre cele 2 moduri de calcul al ∆T: unul este cel uzual, mai usor de

calculat, folosind diferenta medie aritmetica a temperaturilor (pagina a 2-a), iar celalalt este cel corect, mai greu de calculat, folosind diferenta medie logaritmica a temperaturilor (pagina 1). Aveti formulele respective in fiecare dintre cele 2 pagini. Fisierul poate fi descarcat accesind linkul de mai jos. Spor la calcule. ~Conversie Puteri Radiatoare~ (pt orice temperaturi de tur/retur/interior); 75 KB

Publicat de Aurel la 8/14/2013 15 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest Reacţii:

sâmbătă, 13 octombrie 2012 Calcul necesar termic SERE Serele au si ele nevoie de multa caldura. Cu mult mai multa chiar decit o casa cu acelasi volum. Caldura sufleteasca a fermierului este importanta, dar nu suficienta ;) Materialul din care sint alcatuiti peretii serelor trebuie sa lase lumina potrivita sa ajunga in interior, la plante, si de asemenea sa tina departe frigul si vintul. Asta fara a mai vorbi de ventilatie, protectie la intemperii etc. Va propun aici un alt fisier Excel, cu ajutorul caruia se poate calcula usor necesarul termic al unei sere, respectiv pierderile ei de caldura, conform SR 1907-3. Se tine cont de zona climatica si eoliana, de conductivitatea termica a materialului din care sint alcatuiti peretii serei, de dimensiunile ei, precum si de temperatura interioara dorita, de etanseitatea serei si pozitionarea ei. PS Daca aveti vreo propunere cu privire la modul de calcul al suprafetei vitrate a serei sau a volumului ei, cunoscind doar parametrii usor masurabili ca L, l, H si h (vezi fisier), sau, eventual, maximum a inca unui parametru usor masurabil, o astept cu interes. Fisierul original arata cam asa:

~Calcul termic SERE~ 100 KB; fisier pt calculul necesarului termic al unei sere

Publicat de Aurel la 10/13/2012 33 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest Reacţii:

luni, 2 iulie 2012 IPAT - Incalzirea prin Pardoseala cu Agent Termic De ceva vreme, incerc sa transpun in Excel un calcul pt IPAT. Rezultatul este urmatorul: incepind de azi, 2 iulie 2012, la lista de fisiere Excel oferite gratis spre pe blog se adauga si fisierul-program numit ~Calcul IPAT~. Acesta isi propune sa faca mai rapida si mai usoara calcularea variantelor optime pt IPAT, conform metodologiei de calcul descrise aici , in cap.4, pag. 18-22. Asta presupune alegerea optima a pasului tubului, a lungimii acestuia, a ecartului de temperatura, a debitului de apa prin tub etc, toate acestea in functie de finisajul final preconizat al pardoselii, de temperatura interioara dorita in camera, de temperatura de tur, precum si de numarul optim de circuite raportat la suprafata camerei. Cam asa arata fisierul:

~Calcul termic IPAT~ 140 KB - fisier pt calcul incalzire prin pardoseala cu agent termic pt 1 camera.

Publicat de Aurel la 7/02/2012 45 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest Reacţii:

duminică, 18 martie 2012 Calcul termic online Zilele trecute, în timp ce bântuiam pe net, mi-am zis: hai să mai dau o geană pe site-urile care oferă calcul termic online, să văd care mai e mersul. Zis și făcut. Mă distrează faptul că toți declară că calculele pe care le fac sunt DOAR orientative, că nu pot fi folosite pt un calcul termic serios. Ceea ce este corect si de bun simt. Dar totuși le afișează. Am început cu vechii mei prieteni, pe care îi știam deja: 1. vreaucaldura.ro - la fel de nașpa! Mai nou, au o pagină care oferă necesarul termic al întregii locuințe, și o alta pagina în care alegi pt o cameră "radiatorul care ți se potrivește", în funcție DOAR de volum și de numărul de pereți exteriori. Adică fix pix! 2. termocontrol.ro - site în construcție, deci... pauză. Momentan au scăpat! Abia aștept să văd cu ce deschid!!! 3. vital-instal.ro - văd că între timp au renunțat la calculul pierderilor de căldură pt o încăpere, din care rezultă puterea radiatorului, și au conceput ceva pt întreaga locuință, din care rezultă puterea centralei termice. Bravo lor, mă bucur că au trecut la un nivel superior. Eroarea poate fi mai mare, iar vânzarea la fel. Balubaaaa! 4. elcos.ro - site-ul este funcțional, mai puțin linkurile din el. Se pare că pregătesc un program pe nume "oft". Îl așteptăm cu drag și interes. Între timp, au mai apărut alte situri curajoase, care încearcă să calculeze pierderile de căldura online, și să ofere puterea radiatorului potrivit: 5. calorifere.ro : e simpatic, pt că ține cont de 5 caracteristici ale camerei! Păcat că gradul de izolare termică al pereților exteriori ai camerei nu se află printre ele (?!?). Oare nu ar trebui să conteze rezistența termică a pereților? Iar la sfîrșit, evident, poți căuta pe site calorifere de putere apropiată celei rezultată din calcule. Oare ce-o însemna "necesarul de căldură pt radiatorul dorit"? Dacă este vorba despre necesarul de căldură al camerei, el NU diferă în funcție de proveniența agentului termic: centrală termică, RADET sau centrală cu condensare, așa cum s-ar putea înțelege de pe site. Dacă este vorba despre puterea termică a radiatorului dorit, ea într-adevăr diferă în funcție de temperaturile de tur-retur, deci, indirect, de proveniența agentului termic. Insă din calcule reiese că puterea calculată a caloriferului pt o centrală cu condensare este doar cu vreo 10% mai mare decât în cazul RADET. De parcă RADET-ul ar livra agent termic la temperaturi de tur-retur asemănătoare cu o centrala termică cu condensare. Și doar cu vreo 30% mai mare decât în cazul unei centrale termice obișnuite, ca să zic așa. Ceea ce nu este corect, deoarece diferențele sunt mult mai mari. Ceva-ceva au vrut ei să facă, însă nu prea le-a ieșit. Oricum ar fi, cert este că rezultatele sunt foarte

generoase, cea mai favorabilă situație care poate fi setată conducând la 54,6 w/mc, iar cea mai defavorabilă la 137,60 w/mc (!!!). Dar e de înțeles, lor le convine să vândă calorifere mari și scumpe, nu mici și ieftine, nu? 6. eradiatoare.ro: are tot 2 pagini, una pt a alege radiatorul camerei, și alta pt a alege centrala termică. Ambele sunt la fel de vagi, iar rezultatele super-acoperitoare: minim 55 W/mc (cameră fără pereți exteriori și izolată), maxim 70 W/mc (cameră cu 2 pereți exteriori, neizolată). Dar cică la sfârșit îți propun radiatoarele sau centralele care corespund puterii calculate. La asemenea precizie, mulțam' fain! 7. reinstal.ro: tot 2 pagini, una pt radiator și alta pt centrală. Dar partea comica este că pagina lor web în care ei zic "Alege radiatorul potrivit" pt o cameră pare identică cu pagina veche de la veaucaldura.ro, despre care făceam mișto, pe bună dreptate, în postarea "cei-4apostoli...". O fi cumpărată/ împrumutată/ furată de la ei? Oricum, calculul ăla este ca când nar fi :) E un pic mai mult decât degeaba. 8. melindainstal.ro: este situl cu cel mai decent calcul termic online de până acum. Se pot alege mai multe variabile ale camerei decât pe alte situri: începând cu localitatea, de unde se deduce zona climatică, pâna la tipul și suprafața vitrată, de la orientarea cardinală, până la etajul sau temperatura interioară, de la dimensiunile camerei până la gradul de izolare termică al acesteia. O facilitate interesantă și utilă deopotrivă este posibilitatea de a salva într-un tabel rezultatele calculelor pt mai multe camere, fiecare cu denumirea ei. În acel tabel ți se propun automat lungimile radiatoarele potrivite fiecărei camere, în funcție de înălțimea și tipul pe care le alegi. Bine-înțeles, pt radiatoarele Dunaferr, al căror importator și distribuitor este firma Melinda Instal. O altă chestie care mi-a plăcut o reprezintă acea coloana din tabel care îti spune, în procente, dacă radiatorul ales de tine acoperă necesarul termic calculat al camerei. Foarte drăguț! Dar, destul cu laudele, că li se urcă la cap. Ca minusuri, aș putea menționa lipsa posibilității de a alege între cameră de locuit, baie sau bucătărie, prezentă pe alte situri, și care influențează numărul de schimburi de aer necesar în încăpere, și implicit pierderea de căldură a acesteia. De asemenea, dacă toate celelalte situri dau rezultate umflate, supradimensionate și super-acoperitoare, acest site pare să le facă în ciudă tuturor, oferind rezultate chiar și sub 20 Wh/mc (!!!), și asta fără a seta date aiurea, nefirești (vezi imaginea).

Rezultate un pic cam mici, chiar și pt gustul meu... ;) Poate tocmai din cauza asta, una dintre rubricile în care ul își poate seta valoarea dorita este "Coef. de supradimensionare [%]". Setare care, întâmplător sau nu, seamănă tare mult cu "Factorul de supradimensionare" prezent de multă vreme în programul Radia3, în pagina Culise. 9. PERLA am păstrat-o pt final! Este vorba de site-ul calorifere-decorative.com. Este de departe CEL MAI DEGEABA CALCUL TERMIC pe care l-am văzut! De ce zic asta? Pt că, orice setări ai face, rezultatul este același(!!!) Ce simpatici sunt! Declarativ, calculul termic de pe situl lor ține cont de 4 lucruri: *izolația încăperii (slabă sau bună, respectiv construcție foarte veche sau doar veche, raportat la anul de grație 1980); *pt ce fel de cameră facem calculul (baie, hol, living etc); *numărul de pereți exteriori (1-4), *și de dimensiunile camerei (L/l/H). Pâna aici, mai e cum mai e, dar mai departe, ce să vezi? Scrie negru pe alb că volumul camerei se înmulțește cu 50 W/mc! Genial!!! Inițial, m-a pufnit râsul. Apoi, mi-am zis că totuși nu se poate, că modificând datele cerute mai sus, probabil că se va modifica și acea valoare. Dar nici vorbă!!! Pt o cameră de 4,0 /4,0 /2,5 m = 40 mc, se afișează 2.000 W indiferent ce alegem la celelalte rubrici. Wow! Te lasă fără grai o asemenea mostră de precizie, nu-i așa? Nu pot să pricep de ce ne mai ofera posibilitatea de a alege tot felul de chestii, dacă la calcule oricum nu se ține cont de ele! Și totuși, încercând să le găsesc vreo scuză, stau și mă întreb: nu le este gata php-ul? Să fie ei atât de neatenți? Sau ne cred fraieri și speră să nu observe nimeni tâmpenia, pe principiul "mulți văd, puțini pricep"? Mai mult decât atât, daca vrei sa îi ezi pt vreo ofertă, ți se cere să le zici valoarea pe care ai obținut-o în urma calculului de pe site, pt a-ți face o ofertă cât mai exactă. Halal exactitate, așa că no, thanks! Publicat de Aurel la 3/18/2012 38 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest Reacţii:

duminică, 12 februarie 2012 Calculator de putere radiator pt. diferite temperaturi de tur-retur-interior Producatorii de radiatoare ofera tabele cu puterile termice ale radiatoarelor lor, in conditii standardizate, adica la anumite temperaturi de tur/retur/interior. Unii doar pt un set de temperaturi (90/70/20, sau 75/65/20, sau 70/60/20, sau chiar 90/70/18). Altii, mai darnici, pentru 2 sau mai multe seturi de temperaturi, care mai pot fi 70/50/20, sau 50/40/20 grade C. Dar: daca vrem sa comparam puterile termice a doua marci diferite de radiatoare, pt aceeasi dimensiune de radiator, dar la care datele din tabelele lor sint pentru temperaturi diferite, nu vom reusi decit daca le aducem la acelasi numitor comun. La acelasi set de temperaturi. Sa convertim puterile termice ale radiatoarelor unei marci la temperaturile date de cealalta marca. Noroc ca nu e prea greu. Plus ca, adeseori, temperaturile standard de tur/retur/interior la care producatorii de radiatoare isi testeaza produsele si ofera acele tabele cu puteri termice, difera de ceea ce avem/vrem in casa noastra. Daca avem tabele cu puterile termice la 90/70/20 grade C, si noi avem centrala pe gaz, cam greu vom putea atinge acele temperaturi de lucru. Nu mai vorbesc de cazul in care avem o centrala in condensatie. Asa ca este gresit sa ne alegem radiatoarele fara a face aceasta transformare, aceasta conversie a puterii termice intre doua seturi de temperaturi: cel dat de producator si cel dorit de noi.

De asemenea, cei care vor in casa temperaturi (mult) mai mari decit cele 20 de grade C din stasuri, de genul 23-24-25 de grade C (mulți), ar trebui sa tina cont de acestea cind isi dimensioneaza radiatoarele. Pt a putea face rapid si usor aceste calcule de conversie a puterilor termice, am creat un fisier numit "Calculator de putere radiator pt. diferite temp. tur-retur-interior". Il puteti descarca si folosi gratuit accesind linkul de mai jos: * Calculator de putere radiator pt. diferite temp. tur-retur-interior Exemplu: Haideti sa presupunem ca: 1. necesarul termic al unei camere este de 1.000 W, 2. avem tabele cu puterile termice ale radiatoarelor pe care ni le dorim la temperaturile 90/70/20 grade C, 3. noi vrem sa ne dimensionam corect radiatorul pentru temperaturile de 50/40/23 grade C. Cum aleg corect dimensiunea radiatorului? Ce putere ar trebui sa caut in tabele? E simplu: noi vrem un radiator care la temperaturile dorite de noi (50/40/23) sa ofere puterea egala cu necesarul termic calculat al camerei noastre, adica 1.000 W. Asa ca introducem aceste date in fisierul "calculator" de mai sus, in oricare dintre coloanele C, G, L sau P. Sa zicem ca le-am scris in coloana P, ca acolo. Atunci, in coloana L vom nota datele pe care le avem din tabelele producatorului. Astfel, aflam ca avem nevoie, pt camera noastra, si deci vom cauta in tabele, acel radiator care are puterea de 3.685 W la temperaturile de 90/70/20, si care la temperaturile noastre de 50/40/23 va avea puterea de 1.000 W, adica necesarul termic calculat initial al camerei noastre. Publicat de Aurel la 2/12/2012 6 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest Reacţii:

Suprafata echivalenta termic Despre Suprafata Echivalenta Termic (S.E.T.) a unui corp de incalzire (calorifer/radiator/teava) trebuie sa stiti urmatoarele: * Reprezinta criteriul de repartizare a cheltuielilor de incalzire intre diferite cladiri racordate la aceeasi sursa de caldura (gen RADET). * Este utila in cazul inlocuirii unor corpuri de incalzire cu ocazia reabilitarii termice a instalatiei de incalzire interioare a unei cladiri. * Exista un ghid din 2001, care inlocuieste STAS 11 984-83. * Principala modificare fata de STAS 11 984-83 o reprezinta considerarea parametrilor nominali ai temperaturilor de tur / retur / interior (conform SR ISO 3148), de 90/70/20°C, in locul valorilor de 95/75/18°C. Totusi, valorile suprafetei echivalente termic pentru corpurile de incalzire cuprinse in STAS 11 984-83 ramin aceleasi, prin modificarea valorii care corespunde unui metru patrat echivalent termic, de 453 W/m², in loc de 525 W/m², cit era inainte. Astfel, ca definitie, suprafata echivalenta termic a unui corp de incalzire (SET) este o marime conventionala care caracterizeaza puterea termica a unui corp de incalzire, iar metrul patrat de

suprafata echivalenta termic este acea suprafata a corpului de incalzire care cedeaza 453 W in conditiile de utilizare specificate mai jos: - temperaturile de intrare / iesire a agentului termic (apa) din corpul de incalzire sunt de 90/70°C, iar temperatura interioara a incaperii de 20°C (diferenta medie de temperatura dintre apa si aer este de 60°C). - corpul de incalzire este racordat la instalatia de incalzire cu intrarea agentului termic pe la partea superioara si iesirea lui pe la partea inferioara. - corpul de incalzire este montat aparent pe peretele exterior, sub fereastra. - corpul de incalzire este vopsit la exterior cu vopsea de culoare deschisa, fara pigmenti metalici. - presiunea atmosferica de la nivelul marii (care este de 1,013 bar). Pe scurt, suprafata echivalenta termic (S.E.T.) a unui corp de incalzire se poate calcula cu urmatoarea formula: SET = Q / 453, exprimata in m², in care Q reprezinta puterea termica a corpului de incalzire, determinata conform SR ISO 3148, pentru 90/70/20 grade C, adica pt o diferenta medie de temperatura de ∆t = 60°C. Daca doriti sa aflati direct ce suprafata echivalenta termic au o parte dintre radiatoarele din Romania, mai vechi sau mai noi, puteti vizualiza anexele acestui ghid din 2001 AICI.