Boala Parkinson 2u305t

Boala Parkinson

1

Boala Parkinson Istoric Boala Parkinson este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, medicul greco– roman, Galen descriind 2 tipuri de tremur, respectiv al mainilor si corpului. Ca afectiune medicala, aceasta este recunoscuta din 1817, odata cu publicarea ‘’Eseului despre paralizia tremuratoare ‘’ de Dr. James Parkinson Definitie Boala Parkinson este o afectiune neurologica progresiva, care se

1

caracterizeaza prin tremuraturi ale extremitatilor (maini, picioare, cap), rigiditate a muschilor si bradikinezie (miscare lenta, greoaie). Boala Parkinson devine mai frecventa odata cu inaintarea in varsta. Asa cum au stabilit in anul 1960 savantii When Ehringer si Hornykiewic, este o dezordine a creierului cauzata de distrugerea sau degenerescenta neuronilor care produc dopamina (substanta neurotransmitatoare, responsabila cu capacitatea organismului de a-si controla miscarile), nivelul acestora din creier scazand cu circa 20% fata de valorile normale, principala arie afectata fiind situata profund, in substanta cerebrala, fiind numita si “substantia nigra” (substanta neagra). Dopamina actioneaza ca un mesager 1 http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-geriatrie/boala-parkinson-cauze-simptomediagnostatic-tratament.htmlFig. 1 http://www.farmamed.ro/enciclopedie_medicala/afectiuni_neurologice/data_files/enciclope die/poza_1_614.jpg

2

chimic care trimite semnale altor parti ale creierului, jucand un rol important in controlul miscarilor si echilibrului. Cauzele care duc la apariția bolii Parkinson Factorii de mediu - Expunerea la substanțe chimice precum erbicidele și pesticidele pot crește riscul de a dezvolta boala Parkinson. De asemenea, și expunerea la disulfurǎ de carbon, praf de mangan și monoxid de Fig. carbon sunt factori care pot duce la distrugerea celulelor cerebrale.

1

Anumite medicamente – utilizarea pe o perioadǎ ȋndelungatǎ a medicamentelor precum: haloperidol, clorpromazina sau metoclopramid, care pot crește riscul de a dezvolta boala Parkinson. Neuroprotectia - Celulele producatoare de dopamina sunt expuse unui risc sporit din partea radicalilor liberi. Principala coenzima evidentiata cu un efect antioxidant este coenzima Q 10. Virusii - Desi dupa aparitia unor cazuri de Parkinson, urmare a epidemiilor de encefalita, s-a acreditat ideea vinovatiei unui virus, cercetarile au relevat improbabilitatea ca boala sa fie infectioasa. Loviturile la cap - Vatamarile grave sau repetate la cap pot cauza boala2 Forme de Parkinson Sindromul akinetic rigid este caracterizat prin intepenire si lipsa mobilitatii, incluzind degenerarea corticobazala, atrofia sistemica multipla si paralizia supranucleara progresiva.

2 “Viata cu boala Parkinson” , Raican Dan 3

Sindromul hiperkinetic este asociat cu mobilitate excesiva respectiv tremurul. Degenerarea corticobazala are similitudini cu paralizia supranucleara, avand pe langa simptomele clasice si afectarea memoriei, perceptiei vizuale, vorbirii, comportamentului. Dementa cu corpi Lewy simptomatic prezentand caracteristici atat sindromului Alzaheimer cat si a bolii Parkinson. Parkinsonul indus medicamentos se manifesta la 7 % din pacienti, aparand dupa tratamentul cu anumite medicamente. Tremurul esential este diferit de tremurul in repaus, fiind un tremur de actiune, el devine evident, cand partea respectiva este folosita. Boala se manifesta progresiv. Atrofia sistemica multipla are trei grupuri de simptome, respectiv : - de tip Parkinson; - cerebrale cu dificultati de coordonare, miscari, echilibru; - dificultati de autonomie, respectiv controlul excretiei, transpiratie etc. Parkinson post encefalitic a aparut in 1916, 1926 ca urmare a virozei encefalitis letargica, nemaifiind semnalata actual. Paralizia progresiva supranucleara la care apar dificultati in mobilitatea ochilor, vorbire, deglutitie, echilibru. Parkinsonul vascular apare ca urmare a unor atacuri mici de apoplexie intr-o parte a creierului. Simptomatologie Simptomele bolii Parkinson, descrise de James Parkinson, sunt astazi atribuite deficientei de dopamina la nivelul striatului ca urmare a pierderii de 4

neuroni din “substantia nigra”. Anatomopatologic se constata pierderea neuronilor pigmentari din zona compacta a substantei negre si prezenta unor incluziuni euzinofile, corpi levi, in restul neuronilor. Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale. Nu toti pacientii au aceleasi simptome, in acelasi stadiu al bolii. Boala se manifesta foarte diferit de la un individ la altul; uneori, trec ani buni pana sa se observe o limitare semnificativa a activitatilor zilnice. Simptomele devin din ce in ce mai evidente pe masura ce boala evolueaza. Un semn precoce care poate indica (fara a fi obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mainilor – un tremor interior, fara vreo manifestare vizibila. Multi pacienti care sufera de Parkinson se simt bine ani intregi pana ca simptomele sa devina suparatoare. In faza precoce a bolii, simptomele se manifesta numai pe o jumatate a corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate. Printre simptomele clinice tipice ale bolii se numara: - tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei; aceste tremuraturi se manifesta cand membrul afectat este in repaus, putand afecta unul sau mai multe membre si e mai putin vizibil in timpul somnului si al exercitiilor fizice; - rigiditate musculara si micrografie (scrisul de mana devine mic si inghesuit)

Fig. 2

- lentoare si dificultate in miscari – numite si bradkinezie sau akinezie, pe masura ce boala evolueaza, coordonarea muschilor este din ce in ce mai dificila;

5

- instabilitate posturala3; - tulburari de echilibru si coordonare, datorate faptului ca se altereaza sau dispar reflexele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale corpului pentru a mentine echilibrul; aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii si sunt extrem de periculoase, facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu ajutorul carjelor sau cadrelor de sustinere. Mai exista insa si simptome fara legatura cu miscarea: - tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna); - depresie – datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului; - dificultati de vorbire: reducerea volumului vocii, dificultati la articularea cuvintelor, raguseala, variatii ale tonalitatii - manifestari determinate de rigiditatea muschilor faciali ; - disparitia controlului asupra miscarilor si alterarea controlului respiratiei; - senzatie de “nod in gat” si dificultati la inghitire; - blocajul motor – dificultati in initierea si executarea unor miscari simple, cum ar fi pasirea peste prag, caz in care i se va muta cu blandete piciorul sau i se va arata obstacolul cu o lanterna sau un dispozitiv cu laser; - pozitie garbovita, cu capul aplecat si umerii cazuti. 4

Fig. 3 Fig. 2 - http://www.manes.com.ar/pfpc/parkinson3_archivos/image005.jpg 3 6

Obiective: 

Mentinerea autonomiei, prin scaderea limitarii performantelor fizice si psihice (asistenta profilactica si de recuperare prin antrenament fizic);



Imbunatatirea circulatiei;



Reeducarea respiratiei;



Mentinerea tonusului muscular;



Mentinerea supletei articulare;



Corectarea tulburarilor de mers.



Educarea si reeducarea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii; corectarea si constientizarea posturii. Tratament complex Deși nu există un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar și prin modificarea stilului de viață. În general, simptomele pot fi controlate cu succes dacă tratamentul este adaptat evoluției bolii. Tratamentul neuroprotector5 (posibil)

4 Fig. 3 - http://fizioacademy.ro/wp-content/s/2015/01/boala-Parkinson.jpeg 5 https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson#Tratament

7

Terapiile neuroprotectoare sunt cele care încetinesc pierderea neuronilor dopaminergici. În prezent, nu exista nicio terapie cu rol neuroprotector demonstrat pentru boala Parkinson. Selegilina este medicamentul considerat drept un posibil agent neuroprotector, deși efectele sale benefice nu au fost în întregime demonstrate. Selegilina poate fi prescrisă încă de la debutul bolii. Ea diminuează degradarea dopaminei naturale și a dopaminei formate cu ajutorul levodopei. În plus, se pare ca selegilina împiedică formarea de radicali liberi și de toxine, protejând astfel celulele sănătoase. Tratamentul medicamentos Momentul adecvat pentru initierea medicatiei depinde de mai multi factori (varsta, stilul de viata, gravitatea simptomelor etc.) Medicamentele prescrise au rolul de a reduce simptomele bolii, dar nu opresc evolutia sa. La pacientii sanatosi, exista un echilibru intre nivelul de dopamina si cel de acetilcolina. In boala Parkinson, acetilcolinadevine relativ mai activa, ca urmare a deficitului de dopamina. Nu exista niciun tratament care sa opreasca distrugerea celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni. Medicamentele prescrise au rolul de a reduce simptomele bolii, dar nu opresc evolutia sa.

Tratamentul chirurgical Pentru pacienții ce se găsesc într-un stadiu avansat al bolii, în care simptomele nu mai răspund la medicația obișnuită, se poate recurge la o

8

intervenție chirurgicală, în funcție de starea generală a persoanei și de calitatea vieții

Kinetoterapia si Ortofonia Kinetoterapia este un adjuvant terapeutic important si consta in exercitii fizice zilnice si gimnastica, reeducare functionala, refacerea echilibrului postural etc. Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburari de vorbire), datorate unei articulatii dificile. Mijloace si tehnici folosite: -exercitii de incalzire; -exercitii de mobilitate si de coordonare; -exercitii de echilibru; -exercitii pentru mobilitatea gleznei; -exercitii de mimica; -posturari; -exercitii cu obiecte; -gimnastica respiratorie; -plimbari pe iarba, pe pietris si nisip, pentru a stimula reactiile de echilibru. -elemente din terapia ocupationala, -terapia de grup;

9

-elemente din sport fara cartacter competitiv; -hidrokinetoterapia. Program de recuperare6: a. Exercitii de incalzire: Aceste exercitii permit pacientului perceperea propriului organism, pana cand va fi in gradul de a face anumite miscari: -anteversia si retroversia bazinului (mers inainte si inapoi), -miscari de “eliberare” a umerilor, soldurilor, etc. 1. Decubit dorsal, anteversia si retroversia bazinului, cu inspir-expir; 2. Decubit dorsal, cu genunchii flectati si palmele asezate una pe torace, iar cealalta pe abdomen : inspiratie cu ridicarea abdomenului ; expiratie cu retractarea lui; 3. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare flectate la 180˚, se fac inclinari laterale ale genunchilor, cu ratarea capului in directia opusa inclinarii. Se repeta de 10/20 ori.

6 Tudor Sbenghe – Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1987 Fig. 4 http://www.goodshepherdrehab.org/sites/goodshepherdrehab.org/files/styles/250w/public/ PT%20resized_0.jpg?itok=iAJUwv_Y

10

4. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare pe langa corp, se ridica bazinul si se duce calcaiul pe genunchiul opus ( expir). Se revine in pozitia initiala cu inspir. 5. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac extensii (inspir) si flexii ale membrelor Fig. 4

superioare(expir); 6. in sezand, cu bastonul la nivelul umerilor, se face extensia (inspir) membrelor superioare,

flexia lor la nivelul omoplatilor (expir), din nou extensie (inspir) si flexie pana la nivelul coapselor. 7. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac abductii si adductii ale membrelor superioare si rotatii ale capului pe directia de miscare. Se repeta de 10/20 ori fiecare miscare.7 8. in ortostatism, cu membrele superioare abduse, se flecteaza genunchiul drept si se atinge cu mana stanga, se revine la pozitia initiala si se repeta cu celelalte membre; b. Exercitii pentru mobilitate si coordonare Se folosesc exercitii de mobilizare globala, asociate cu miscari alternative si ritmice, pentru a stimula coordonare a pacientului. Se incepe cu exercitii simple, crescandu-se gradual dificultatea .

7 11

- Exercitii de mers pe loc (evidentiindu-se astfel, alternanta intre maini si picioare). - Exercitii de coordonare cu mingea8. La aceste exercitii, mingea este folosita pentru a marca etapele de corectare a posturii, succesiunea fiind urmatoarea: - decubit ventral, -pe genunchi, Fig. 5

-“cavaler-servant”, -ortostatism.

9. Decubit dorsal, flexia genunchilor la piept, ajutandu-ne cu membrele superioare. 10. Decubit dorsal, cu genunchii flectati, se face abductia genunchilor, cu fetele plantare alipite. 11. Mers pe loc cu coordonarea miscarilor picior-brat; 12. Mers, cu un obiect in mana, mutarea obictului dintr-o mana intr-alta in ritmul pasilor. c. Exercitii de echilibru Reactii de echilibru sunt constant solicitate, atat in situatii statice, cat si dinamice. Echilibrul este consolidat, atat prin mijloace specifice, de stimuli (exercitii de 8 Tudor Sbenghe – Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1987;Fig. 5 - http://www.helenhayeshospital.org/wpcontent/s/2013/11/Parkinsons-8048.png

12

mobilizare a capului si trunchi produc modificarea centrului de gravitatie), cat si cu ajutorul altor factori, cum ar fi: - coordonarea; - mobilitatea articulara; - rapiditatea si precizia (exercitii cu mingea); - orientarea in spatiu intr-o activitate dinamica (mersul printre obstacole); Exercitii de echilibru se fac in ordinea dificultatii, astfel: 13.

mersul cu un picior inaintea celuilalt;

14.

mersul lateral;

15.

mersul lateral cu pas incrucisat;

16.

mersul peste obstacole.

d. Exercitii pentru mobilitatea gleznei Greutatea corporala este transmisa la nivelul picioarelor, prin intermediul gleznei. Pentru ca, greutatea corporala sa fie distribuita echilibrat, gleznele trebuie sa fie mobile pentru a se adapta in mod eficient. Exercitiile pentru mobilitatea gleznei sunt numeroase, dar ceea ce le face eficiente sunt modalitatile de executie: lent si ritmat. Primele exercitii vor servi la ameliorarea functionalitatii articulare; urmatoarele, la relaxarea musculaturii plantare si stimularea la maxim, a capacitatii proprioceptive a piciorului atat in statica cat si in dinamica. 17. in sezand cu genunchii si piciorele unite, se ridica varfurile piciorelor, se coboara talpa pe sol, se ridica calcaiele si se revine pe sol. Se continua pana la deschizatura maxima a membrelo inferioare, revenindu-se apoi in pozitia initiala. 13

e. Exercitii de mimica. Aceste exercitii au o importanta majora pentru viata relationala a pacientului. Se vor exersa toti muschii faciali astfel: exercitii de ridicarea fruntii, strangerea ochilor, aratarea dintilor, strambarea nasului, zambete, umflarea obrajilor alternative, deplasarea gurii la dreapta si la stanga.9

Fig. 6

9 Fig. 6 http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/721/27227/4465419/1/shutterstoc k-mimica.jpg?width=290 14

Bibliografie: 1. “Viata cu boala Parkinson” , Raican Dan 2. http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-geriatrie/boala-parkinson-cauzesimptome-diagnostatic-tratament.html 3. http://www.romedic.ro/parkinson 4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson#Tratament 5. Tudor Sbenghe – Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1987; 6. Dr. Ion Stroescu – Recuperarea functionala in practica reumatologica, Ed. Medicala, Bucuresti, 1979; 7. Dr. Antoaneta Cretu – Afectiuni reumatice care beneficiaza de kinetoterapie, Ed. Romfel, 1996

15